ANCHETĂ

DIALECTOLOGIE
INTRODUCERE
1.TEMA
OBISEIURI ŞÎ TRAD’ IŢII D’ E IARNĂ
SAT CAŞVA COMUNA GURGHIU
2.SUBIECTUL INTERVIEVAT
CÂMPEAN SILVIA-56 de ani, născută la data de 21 octombrie 1950,în
prezent pensionară,domiciliul în satul Caşva, strada Principală nr.175,
comuna Gurghiu, judeţul Mureş.
-graiul ardelenesc, subdialectul moldovean
Elevi ai claselor I-VIII de la Şcoala Generală Caşva
3.TOPOSUL
Una dintre cele mai frumoase regiuni ale judeţului Mureş o constituie
Valea Gurghiului.Aproape de Munţii Călimani, satul Caşva este situat
la 17 km. de Municipiul Reghin, drumul spre sat pornind din inima
Comunei Gurghiu, localitatea fiind urmată de satele Păuloaia, Larga şi
la capăt de linie satul Glăjărie.
Caşva a luat fiinţă în jurul anului 1570, din timpul orânduirii feudale.
Primii locuitori care au venit pe aceste meleaguri au fost români emi-
granţi de pe Valea Târnavelor şi alte localităţi care erau fugari din
cauza tiraniei feudale.
În jurul anului 1650-1700, Caşna număra în jur de 405 de suflete. În
această perioadă localitatea a purtat numele de CAŞ de la ocupaţia
principală a locuitorilor –fabricarea celui mai renumit caş-. În anul
1760 au luat fiinţă în Caşva două lăcaşe de cult religios, urmate de ridi-

1
carea unei şcoli în 1887 şi mult mai târziu, în anul 1948 luând fiinţă
Căminul Cultural.
Prin anul 1900 în Caşva trăiau 1082 de sufletein cca 123 de case. Satul
este străbătut pe toată lungimea sa de Valea Caşvei cu afluenţii săi
Copăciş, Păuloaia şi Răstoaca. Marginile satului sunt scăldate de râul
Gurghiu în care se varsă Valea Caşvei şi pârâil Sâmniloaia.
Suprafaţa totală a hotarului administrativ al Caşvei este de 2970ha.
Solul este calcaros în vatra satului şi mai argilos în partea de sus a
satului,în unele locuri existând roci sedimentare şi eruptive.
Populaţia satului este azi de 816 locuitori.Căşvenii sunt oameni renu-
miţi pentru hărnicia lor dar şi pentru faptul de a fi ,,aprigi şi răi de
gura”. În ciuda acestui fapt sătenii se mândresc cu obiceiurile şi tradiţii-
le lor pe care le păstrează cu sfinţenie, nealterate de-a lungul timpului.

CUPRINS
TRANSCRIEREA FONETICĂ
Subiectul intervievat C.S.
Copiii C
Reporter S.C., N.C.

-Bună zîua să d’ eie Dumnezo!

-Bună zîua!
-Am vin’ it la dumneavostă , pe mine mă t’ iamă Silvia Câmpian d’ i la
Cajva.Şî-s d e cinşizăşi şî şasă d’ e ai, nu st’ iu dacă mă cunost’ eţ.
-E, nu!
-Pot’ e, no! Îs n’ evasta lu Iuăn Câmpian d ‚i la Podu Sâmiloii.
-N’ e pare bin’ e tanti Silvia!

2
-Vă rog să ne spuneţi despre obiceiurile din satul Caşva.
-Păi, obiseiurile noste, sărbătorile est’ ia d’ e iarnă, au obisei frumos.
Înaint’ e d’ e sărbători copii să pregăt esc, îş fac pluguşor, sorcovă, turcă
st’ ia, ca să potă să umbl e la colindat. Fet’ ile umblă cu colinda, ominii
mai bătrân’ i mai t’ ineri şî iei fiecare în grupuri umblă la colin- dat.
Î ,,, d’ e exemplu d’ e Crăsun, vin băieţ până la zese an’ i cu st’ iaua, la
anu nou vin cu Pluguşoru, cu Turca umblă şî d ‚e anu nou şî d’ e Bobo
t’ iază. Şî ..
-D ‘intre colinzi, tanti Silvia care-s mai cântat’ e ?
-Păi, d ‘intre colinzi, aşa care să cântă mai mult la noi îs Tri păstori, Se
vedere minunată. Est ‘ia îs, d-aisea d’ i la noi.
-Descrie-ne un pic costumu naţional tanti Silvia.
-Costumu m’ eu îi format d’ in sizme, pole, cătrînţă, cămesă şî năframă.

-Tinerii din satu ăsta respectă obiseiurile ?

-Respectă !Şî le plase. De sărbători avem joc, jocuri aşa, tătă lumia-n
costum naţional.
Şî dacă tăt v-am prezăntat asa seva, am nişt’ e copii aisi afară care îi t’
em să vă aret’ e un pic obiseiuri. Haidaţi copii.Haidati răpid’ e !

3
-Prim ‘iţi st’ iaua?
-Prim’ im !Prim’ im!
St+ iaua sus răsare- Înregistrarea se regăseşte pe cd
Ca o taina mare
St’ iaua străluseste
Şî lumi vesteşte
Că astăz curata prianevinovata
Fesioara Maria naşte pe Mesia
Magi cum zăriră st’ iaua şî porniră
Pe Cristos să-l vază…….

-Să trăiţ, să trăiţ!

-Prim’ iţ Sorcova?
-Prim’ im !prim’ im!
Sorcova este interpretată doar de fete tinere –conform înregistrării
digitale- Si este un Obicei care este specific şi Munteniei, fetele purtând în
mână o rămurică de brad sau măr, păr, împodobită cu hârtii colorate.

4
-No, haidaţ fet’ ilor cu colinda!Să vid ‚em cum îţ si prim’ ite!
Cele două colinde sunt specifice Ardealului şi sunt colinde religioase care
au ca subiect principal patimile lui Isus Hristos, descriu diferiţi sfinţi şi au
origine populară.
Transcriere parţială Trei păstori
Tri păstori să întâlniră
Raza sorelui, floria sorelui
Şî aşa să sfătuiră
Haidaţ fraţîlor să merjem
Raza sorelui, floria sorelui
Florisele să culejem…..

-No, să vid’ em Pluguşoru, cum vin’ e la casa nostă !

-Prim’ iţ Pluguşoru?
-Primim!Primim! inregistrarea se regăseşte pe cd

5
 Transcriere parţială a Pluguşorului
……………………………………………
Mân’ e anu să-noieşt’ e
Pluguşoru să porn’ eşte
……………………………………………
Iarna-i gria omătu i mare
Semn’ e bun’ e anu are
Semn’ e bun’ e de bălşug
Pintru breazda d’ e su plug…..
-No, hai să vid’ em Turca cum i ?
Turca numită în alte zone şi Capra sau Ţurca este un obicei străvechi, e
costumată şi jucată de un flăcău care imită mersul animalului, ritmează
jocul, acţionănd botul de lemn clămpănitor.

înregistrare
cd

6
-No. Haidaţ copi, dac-aţ vin’ it la noi să vă dăm seva d’ in bunătăţîle se
am făcut noi d’ e sărbători.Luaţî-vă tăţi.Hai fet’ ilor nu vă sie ruşîn’ e
tu! La anu mai bun’ e om fase.
-La anu şî la mulţ an’ i!
-Tanti Silvia şt’ im că-n zona asta est’ e un anumit obisei, în noptia d e
Anu nou, la doişpe.
-Să duc ominii la Biserîcă să trag clopot e, pocn’ esc, să colindă în turnu
biserisi şî dup aia să duc la colindat la preotu şî să sărbătorest’ e Sfântu
Vasîle.
-No, mulţămim tuşă Silvie.
-Să şiţ sănătoş, şî vă ast’ eptăm la căsîle noste să vă dăm din darurile
noste se li-am făcut d e sărbători.

PRELUCRAREA LINGVISTICĂ
ASPECTE LEXICOLOGICE
Filmarea s-a realizat cu scopul de a evidenţia vorbirea populară în zona
Caşvei , subiecţii prezentând verbal şi artistic tradiţii şi obiceiuri de
iarnă, de Anul Nou.
În domeniul lexical se fac simţite influenţe moldoveneşti şi câteva
influenţe maghiare.
Inventar lexical bogat în regionalisme şi arhaisme
daruri Dulciuri cu care sunt serviţi colindătorii sau mu-
safirii
umble A merge cu colindul
joc Dansuri populare, la care participă tot satul
cătrînţă Un fel de carpete, şorţuri de la costumul popular
pole Fustă, în general albă cu dantelă pe margini
cămeşă Partea de sus a costumului popular
sorcovă Ramură de brad împodobită

7
turcă Costumaţie purtată de un flăcău
năframă Batic de la costumul popular dar care este purtat în
permanenţă de femeile bătrîne
breazda Pământul care este arat
bunătăţi Denumire data mâncărurilor pregătite de sărbători

SISTEMUL VOCALIC
-vocala palatală i se transformă în corespondentul său î
îs, cătrînţă
-e palatal se transformă în i palatal
fet ile,d i, ominii
-o velar trece la ă central
tătă
-a central devine e palatal
cămeşă
-a, e se transformă în ă
potă
-a devine ea
breazdă
-după consoanele s,ş,z,ţ,d vocalele palatale e şi i devin ă şi î
zîua, bunătăţîle
MONOFTONGĂRI
-diftongul oa se monoftonghează în o
cunost eţ, pot e
-oa devine uă sau ă
Iuăn, tătă
-ea se monoftonghează în i sau e
d eie, Bobot iază

8
-diftongul ea este înlocuit de diftongul ea
lumia

SISTEMUL CONSONANTIC
-dentala t se palatalizează
fet ile
-consoana dentală d se palatalizează
de
-g velar se transformă în consoana prepalatală j
Cajva
-eliminarea unor consoane de la sfârşitul cuvintelor
anu , costumu

ASPECTE MORFOSINTACTICE
Pentru substantiv
-se foloseşte incorect forma de plural care este identică cu singularul
cătrînţă
-nu se articulează
obiseiuri

Pentru numeral
-se foloseşte forma populară
cinsizăsi şî şasă, zese
Pentru articol
-articolul este eliminat din vorbire, în special articolul hotărît
anu, turnu

9
Pentru adjectiv
-nu se realizează corect acordul gramatical între adjectiv şi partea de
vorbire care este determinată
-este utilizată forme populară
nostă
Pentru verb
-se foloseşte mult forma populară a verbelor
îs,umblă,
-pentru modul imperativ se foloseşte forma
haidaţ
Pentru pronume
-pronumele reflexiv se primeşte forma de să
să pregăt esc
-se foloseşte forma populară pentru pronumele demonstrativ
est ia
-utilizarea formelor populare
tăţi
Pentru intejecţie
-se foloseşte mult no,păi

CONCLUZII
Tradiţiile şi obiceiurile din satul Caşva se păstrează de-a lungul anilor
ducând cu ele urme ale unei civilizaţii străvechi care nu suferă prea
multe schimbări. Vorbirea populară reprezintă un simbol plin de
semnificaţii care ne surprinde de fiecare dată când o auzim sau o
vizionăm alături de o interpretare originală.

10
STEFANACHE CARMEN ÎNVĂŢĂTOARE TITULARĂ
SCOALA GENERALA CASVA
COMUNA GURGHIU

IANUARIE 2006

11