Pacient cu tulburare anxioasă generalizată şi atacuri de panică

DATE DE IDENTIFICARE
Client A.A. in varsta de 48 , studii superioare, functionar,casatorita, 1 copil, religie crestina,nascuta si domiciliata in
Bucuresti
Motivele pentru care solicită consilierea:
Clienta solicita ajutor dupa numeroase controale medicale si mai multe tratament administrate care o ajuta
pe moment.
Clienta prezinta urmatoarele simptome: palpitatii, disconfort toracic,senzatie de lesin,transpiratii, tremor.
Primul atac de panică apare în urmă cu 1 an și jumătate (după patru luni de la decesul mamei).
Se prezintă la consiliere deoarece este îngrijorată în privinţa stării ei de sănătate și a viitorului său
profesional.
Antecedente heredo-colaterale:
fără importanţă.
Antecedente personale fiziologice:
o naştere (cezariană). Operație de apedincită la 14 ani.
Antecedente personale patologice:
fără importanţă.

ISTORIC PERSONAL
A.A., căsătorită, are o fetiţă în vârstă de 13 ani, provine dintr-o familie în care ea este cel de-al patrulea copil
(de altfel şi ultimul), fiind singura fată. Copilaria şi-a petrecut-o la Paris, fără evenimente deosebite. Părinţii - în prezent
decedaţi (mama a suferit de cancer de sân și a decedat acum doi ani, iar tatăl murise într-un accident rutier când
pacienta avea 22 de ani).
Și-a început cariera ca funcționar într-un minister, având o evoluție profesională foarte bună. Prin natura
jobului, se muta în altă țară la fiecare patru ani. Actualmente, locuieşte într-o vilă spațioasă dintr-un ansamblu
rezidenţial situat în nordul capitalei. Declară ca nu fumează, nu consumă băuturi energizante, alcool sau vreo altă
substanţă, dar consumă trei cafele pe zi.

Tipul de personalitate (psihotipul): perfecţionistă, tendinţe de a se îngrijora rapid; elemente obsesiv-

compulsive.
Istoricul bolii actuale
Primul atac de panică apare în urmă cu 1 an și jumătate (după patru luni de la decesul mamei). Locuia într-
un apartament de bloc şi se afla singură în casă (fiica ei era la școală, iar soțul ieșise la cumpărături). A simţit că are
dificultăţi în respiraţie, ameţeală şi senzaţie de leşin, tahicardie, dureri localizate într-un punct fix, situat în hemitoracele
superior stâng, nod în gât, transpiraţii. S-a speriat foarte tare crezând ca are o problema cardiacă şi a consultat un
medic cardiolog, în urma examenului clinic şi paraclinic rezultând că este perfect sănătoasă. I s-au prescris: Alprazolam
(Xanax) 0.25 mg la nevoie şi Aspacardin 3tb/zi.
Un alt atac de panică a avut loc în prima lună de la mutarea în București, când se afla singură în casă (soţul
fiind plecat în străinătate, iar fetița la niște vecini). De atunci evită să stea singură în casă, de obicei iese în gradină şi
îşi face de lucru la flori, şi a reluat administrarea alprazolamului ori de cate ori simte ca îi este frică.
Menționează că în ultimele trei luni, a avut trei atacuri de panică, unul produs în timpul unei ședințe cu
echipa cu care lucrează (a trebuit să întrerupă ședința și să iasă afară), altul, la finalul unui dineu oficial și un al treilea
când lucra singură, al birou.
Pacienta crede că persoanele cu care lucrează o privesc ciudat, iar șeful ei i-a recomandat să facă
investigații medicale. De asemenea, a constatat că nu are suficientă răbdare cu subalternii, este mereu stresată și se
teme că aceste comportamente îi vor afecta negativ evaluarea profesională (a primit deja câteva feedback-uri
negative).
Se prezintă la consiliere deoarece este îngrijorată în privinţa stării ei de sănătate și a viitorului său
profesional. A mai menționat că are o relație bună cu soțul, care o înțelege și o susține, desi ea se simte, uneori
vinovată, de faptul că el a trebuit să renunțe la o carieră universitară de succes pentru a veni cu ea în țările în care ea
lucrează.
 EXAMEN PSIHOLOGIC
Pacienta cooperantă, îngrijită, cu facies îngrijorat, ritm verbal crescut, orientată spaţio-temporal, cu o buna
memorie. Prezintă dispoziţie anxioasă, atacuri de panică, comportamente de evitare, elemente obsesiv- compulsive
care nu satisfac criteriile DSM V pentru tulburarea obsesiv compulsivă, insomnii frecvente şi rare coşmaruri.
Este conformistă, viaţa organizată în registrul cognitiv “trebuie cu necesitate”, se autocaracterizează ca fiind
perfecţionistă. Motivaţia pentru psihoterapie este crescută datorită persistenţei trasăturilor perfecţioniste.
⮚ aspectul general: înfăţişare plăcută, îmbrăcăminte curată şi îngrijită. Facies care exprimă îngrijorare;
cooperantă, conformistă;
⮚ funcţia perceptivă: normală;
⮚ atenţia: normală;
⮚ funcţia amnezică: păstrată;
⮚ orientare temporo-spaţială, auto şi allo-psihică: păstrată;
⮚ gândirea: normală;
⮚ ritm verbal crescut, fluent, exprimare corecta şi coerentă; de multe ori, suprapune interlocutorul;
⮚ afectivitate: normală;
⮚ apetit: normal;
⮚ instinct sexual: foarte diminuat;
⮚ constiinţa bolii: este conştientă că are o problemă, a acceptat că poate fi de natură psihologică, fapt
care o face să se simtă profund jenată mai ales, în context profesional, şi doreşte să fie ajutată pentru a depaşi
atacurile de panică;
⮚ ritm nictemeral: insomnii frecvente, uneori coşmaruri.

Diagnostic
Pentru diagnosticul de atac de panică pledează prezenţa următoarelor simptome: palpitaţii, tahicardie;
transpiraţii; senzaţie de lipsă de aer sau sufocare; durere sau disconfort toracic; senzaţie de ameţeală şi leşin; teama
de a nu pierde controlul.

Diagnostic diferential
Atacul de panică trebuie distins de:
⮚ tulburarea anxioasă datorată unei condiţii medicale generale, deoarece simptomele nu sunt
consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale;
⮚ tulburarea anxioasa indusă de substanţă, deoarece clienta nu este sub influenţa vreunei substanţe;
⮚ fobii specifice, deoarece nu sunt declanşate de un obiect sau o situaţie;
⮚ tulburarea obsesiv compulsivă, deoarece obsesiile referitoare la intrarea hoţilor în casa şi la oprirea
centralei termice şi comportamentul de verificare nu satisfac criteriile din DSM;
⮚ tulburarea de stres posttraumatic, deoarece nu sunt declanşate de stimuli care amintesc stresorul.

CONCEPTUALIZAREA CAZULUI
Formularea cazului
a) Factori etiologici: atacurile de panică se declanşează la un moment ulterior decesului mamei și s-au
intensificat în contextual mutării în România, pe fondul unei aparente izolări de vechii prieteni, dar şi pe fondul apariţiei
unor noi probleme legate de adaptarea la un nou context profesional și o nouă țară. Atacurile de panică nu scad în
frecvență după trecerea perioadei de adaptare.
b) Examinarea cogniţiilor şi comportamentelor actuale:
Primul atac de panică apare după decesul mamei, fiind singură în casă, gândul negativ automat relevant
fiind: ”mama s-a îmbolnăvit și a murit și nimeni nu a putut să o ajute”. Din punct de vedere emotional, se simte foarte
anxioasă, iar din punct de vedere somatic, acuză dificultăţi în respiraţie, ameţeală şi senzaţie de leşin, tahicardie, dureri
localizate într-un punct fix, situat în hemitoracele superior stâng, transpiraţii.
Interpretarea catastrofică: ”sunt bolnavă de inima”, ”voi muri şi nu este nimeni care să mă salveze”. Al doilea
atac de panică survine în noua casă, în care se simte izolată, soţul este plecat, iar copilul este la vecini. Apar palpitaţii
şi gândul automat: ”inima imi face din nou probleme”, ”nimeni nu este aproape să mă ajute”, ”voi muri așa cum a murit
şi mama”. Se declanşează atacul de panică, dezvoltă comportamente de evitare.
 c) Examinarea longitudinală (evoluţia în timp) a cogniţiilor şi comportamentelor:
Cogniţii disfuncţionale – ”trebuie sa fiu perfectă sau măcar cei din jurul meu să creadă că sunt perfectă, altfel
înseamnă că sunt incapabilă, cei din jur nu mă vor aprecia”, “trebuie să am cea mai bună performanță în muncă și
feedback-ul pe care îl primesc trebuie să fie întotdeauna pozitiv”. Comportamente declanşate: panică, agorafobie,
insomnii, comportamente de evitare şi de asigurare.
d) Aspecte pozitive ale subiectului: motivaţia determinată de trăsăturile perfecţioniste ale personalităţii
clientei, starea de sănătate bună, constituţia robustă, dorința de a se dezvolta profesional și de a fi promovată.
e) Ipoteza de lucru: clienta a dezvoltat o tulburare de panică cu agorafobie şi atacuri de panică recurente în
urma decesului al mamei (de la aflarea diagnosticului până la decesul mamei au trecut trei luni). Datorită prezenţei
trăsăturilor de personalitate perfecţioniste, clienta depaşeşte momentul decesului mamei fără să-şi exteriorizeze
emoţiile. Ulterior, datorită integrării într-un mediu nou şi noilor condiţii (copilul, o casă mai mare, o nouă țară), creşte
nivelul de stres şi se amplifică anxietatea, ceea ce are ca rezultat creşterea frecvenţei atacurilor de panică şi instalarea
agorafobiei, manifestată prin teama persistentă de a sta singură în propria casă şi de a lucra într-un birou, singură (la
noul loc de muncă, are un birou separat de restul colegilor). Simptomele nu scad în frecvenţă atunci când elementele
de stres se mai atenuează ca intensitate.

Obiectivele interventiei psihologice

 Restructurare cognitivă, descoperirea erorilor de gandire, a schemelor disfunctionale;
 Identificarea gândurilor negative, disfuncţionale şi înlocuirea lor cu gânduri alternative
mai realiste
 Modificarea cogniţiilor negative, a gândurilor automate negative, reevaluarea situaţiei
prezente pentru reducerea caracterului catastrofic
Abordarea atacurilor de panică prin:
 Stabilirea unor instrumente anxiolitice;
 Inducerea unui mai bun control corporal şi afectiv.
Relaxare şi sugestii de ameliorare a imaginii de sine şi de creşterea încrederii în sine.
 (Reducerea anxietăţii generalizate )
 Prevenirea recaderilor

Planul terapeutic
Evaluare.
Familiarizarea cu terapia cognitiv comportamentala.
Tehnici cognitive - identificarea convingerilor dezadaptative, normalizarea îngrijorărilor, tehnici
de distragere, numărarea gândurilor;
Tehnici comportamentale - planuri de activităţi zilnice, stabilirea unor sarcini gradate,
monitorizarea activităţilor, training asertiv, tehnici de relaxare musculara si relaxare prin respiraţie;

Şedinţa 1
 Construiesc relaţia terapeutică printr-o primire caldă, valorizare, respect, securizare.
Folosesc ascultarea activă, încurajări minimale, parafrazare, sumarizare.
Anamneză şi check list prin intrebari de tipul:
Ce nemulţumiri aveti ?
Cum apare si care este problema?
Ce gânduri vă apar în minte?
Cu ce imagini asociaţi, aceste evenimente?
Când apare simptomul, ce factori activatori există?
Crearea de asteptari pozitive cu privire la rezultatele consilierii.
Explicarea a ceea ce este consilierea psihologica.
Constatarea acuzelor.
Identificarea conţinutului specific al îngrijorărilor.
Evaluarea posibilelor tulburări comorbide.

Aplicare de teste: Criteriile de diagnostic pentru Atacul de Panică fără Agorafobie

O perioadă distinctă de frică intensă sau de disconfort în care patru (sau mai multe) dintre
următoarele simptome apar brusc şi ating culmea în decurs de 10 minute:
(1) palpitaţii, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac; - da
(2) transpiraţii; - da
(3) tremor sau trepidaţie; - da
(4) senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare; - da
(5) senzaţie de sufocare; - nu
(6) durere sau disconfort precordial; - da
(7) greaţă sau detresă abdominală; - nu
(8) senzaţie de ameţeală, dezechilibru, vertij sau leşin; - da
(9) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaşare de sine însuşi); - nu
(10).frica de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni; - da
(11) frica de moarte; - da
(12) parestezii (senzaţii de amorţeală sau de furnicături); nu
(13) frisoane sau valuri de căldură - nu
Din textul dat reiese ca A raspuns pozitiv la 8 dintre ele.
 Incheiem contractul terapeutic, stabilim durata terapiei şi a unei şedinţe, costul unei
şedinţe, perioada în care se va desfăşura terapia şi obiectivele acesteia.
Comunicarea rezultatelor evaluării psihologice şi a diagnosticului stabilit la finalul primei
întilniri. I-am comunicat clientei că este vorba despre o tulburare anxioasă, că nu este vorba despre
o problemă cardiacă, ci despre atacuri de panică.
Spre finalul sedintei, am reluat discutia despre alegerea sa de a efectua o terapie cognitiv
comportamentala si i-am dat ca tema pentru acasă asteptarile sale legate de terapie.

Şedinţa 2
Incep sedinta printr-o retrospectiva a perioadei scurse de la ultima intalnire pana in prezent.
Discutam despre tema de acasa, respectiv despre asteptarile legate de terapie si realizez o lista de
intrebari referitoare la ce s-a intamplat in şedinţa precedentă.
Această şedinţă o folosesc pentru explicarea si clarificarea atacurilor de panică.
Ii explic clientei reacţiile fiziologice pe care ea le interpreta disfuncţional, ii explic ca nu
este vorba despre o tulburare ireversibilă de ritm cardiac, ci de una reversibilă (ca în situatiile în
care simţim o teamă puternică).
Ii explic că atacul de panică nu poate produce o îmbolnăvire a inimii sau un infarct, mai
ales ţinând cont de faptul că toate examinarile cardiologice nu au depistat nici o afecţiune cardiacă,
aceasta însemnând că are o inimă sănătoasă, altfel, ar fi existat modificări ale traseului
electrocardiografic (ceea ce în cazul ei nu s-a intimplat).
O intreb pe clientă dacă ştie ca studiile cardiologice au relevat faptul ca o inimă sănătoasă
poate suporta pănă la 200 de bătăi pe minut, timp de mai multe zile.
Ii explic clientei că în timpul unui atac de panică, inima bate mai repede, din acest motiv
circulaţia sângelui este accelerată, în timp ce în stările de leşin se întâmplă exact contrariul,
tensiunea arterială scade. Nu se va produce căderea din picioare şi că nu va fi împiedicată
deplasarea, deşi ea poate simti ca aşa se va întâmpla, simţind picioarele moi şi ameţeală. Ii spun
că se simte aşa, deoarece în organism s-a descărcat o cantitate mare de adrenalină, aceasta
determinând o vasodilataţie la nivelul membrelor creând senzaţie de slabiciune musculară.
Pentru a sublinia această idee, o voi intreba daca “Aţi lesinat vreodată din cauza unui atac
de panica”, din textul dat realizez ca va raspunde negativ si ma voi folosi de exeplul acesta pentru
a accentua această idee – interpretarea greşită a semnalelor corporale. Niciodată nu se va întâmpla
nimic, este vorba doar despre teama ei.
 Interpretez stările de panică şi stările de alertă, în care intră organismul nostru atunci când
suntem într-o situaţie de pericol.
In stările de panica nu exista un pericol real, obiectiv, ci mai degrabă o evaluare greşită –
de genul “am să fac infarct,nimeni nu o sa fie acolo sa ma poata ajuta, o sa mor cum a murit mama
si nimeni nu a putut sa faca nimic”.
În această şedinţă, trasez sarcinile de realizat zilnic în saptamâna următoare:
Gimnastică aerobică în fiecare zi;
Stabilirea unui program zilnic (împărţit pe ore);
Stabilirea clară a scopurilor şi priorităţilor zilnice;
Ocuparea întregii zile (dar stabilirea clară a momentelor de recuperare – pauză între
activităţi sau în momentele principale din ziua respectivă);
Pentru evitarea insomniilor nocturne, eliminarea unor posibile ore de somn în timpul zilei;
La sfârşitul zilei ii voi cere clientei să îşi amintească câte probleme a rezolvat şi să îşi
furnizeze o recompensă.
Regim alimentar din care, clienta trebuie să elimine substanţele psihoexcitante (teină,
cofeină, tutun etc).
În finalul întâlnirii, voi efectua un exerciţiu de relaxare Jacobson-RMP-relaxare musculara
progresiva, introduc sugestii de relaxare, de întărirea Eului, de creşterea încrederii în forţele
proprii.

Şedinţa 3
Incep sedinta printr-o retrospectiva a perioadei scurse de la ultima intalnire pana in prezent.
Discutam despre tema de acasa si voi utiliza o lista de intrebari referitoare la ce s-a intamplat in
şedinţa precedentă.
In această întâlnire ii voi explica clientei cum poate stopa atacurile de panică şi ii spun
ce poate face atunci când se declanşază aceste stări (dupa Claire Wekes).{{The best kind of help,
in my opinion, is the floating kind. It's help that assists you to rediscover your own natural abilities
to cope with whatever comes, rather than arming you against potential adversity.}}

Nu încerc să mă împotrivesc atacului de panica – “Nu mă împotrivesc stărilor mele, le las

să se descarce, nu va dura mai mult de 10 minute. Starea se va descărca şi ma voi simţi
mult mai bine. Dacă mă voi împotrivi nu voi face decât să accentuez starea negativă şi o
 voi face sa dureze mai mult. Cu cât ma voi încorda mai mult cu atât voi face sa crească
anxietatea. Ma las dusă de val, totul va trece mult mai repede dacă nu ma impotrivesc. Las
timpul sa treacă – dacă stau liniştită adrenalina descărcată se va metaboliza în maxim
5 minute, iar starea mea se va ameliora”.
Incerc să respir abdominal;
Dacă sunt pe strada, nu ma opresc din mers, merg în continuare – mişcarea va contribui la
consumarea energiei suplimentare care există în corpul meu;
Îmi administrez sugestii pozitive – nu se va întâmpla nimic, starea se va descărca de la sine
fără sa se intimple nimic;
Oprirea gândurilor – inspir adânc şi spun STOP (fac asta cu voce tare sau în gând), incerc să
vizualizez semnul STOP (mai ales atunci când sunt în casă, stau, nu fac nimic şi gândurile
că se va întâmpla ceva vin din senin);
Ancorarea în prezent – îmi concentrez atenţia pe un obiect din jur – dacă se întâmplă în casa,
schimb camera, merg în alta şi încerc sa fac ceva simplu (spăl vase, etc) sau număr de la
100 la 1; dacă mi se întâmplă în afara casei încerc sa intru în vorbă cu cineva, dar nu despre
stările mele.
În partea a doua a întâlnirii, o voi invata pe clientă o tehnică de respiraţie diafragmică
(spunându-i că aceasta are un efect relaxant), învaţând-o sa încerce acest tip de respiraţie de câte
ori crede că inima ei “o ia razna”.
Vom face împreună un exerciţiu de relaxare Jacobson. Si ii voi spune sa îl practice în
fiecare zi.
Ii voi reaminti de reglarea regimului alimentar şi de gimnastica – am subliniat că acestea
sunt două componente esenţiale în eliminarea atacurilor de panică.

Şedinţa 4
Voi face o revizuire a temei şi rezumatul şedinţei precedente, si vom discuta de problemele
care au apărut de la o şedinţă la alta.
Vom analiza modelul ABC:
A - EVENIMENT DECLANŞATOR
B – GÂNDURI ŞI CONVINGERI IRAŢIONALE
C – SENTIMENTE ŞI COMPORTAMENTE NEDORITE
 Ii explic clientei că problema este generată de convingerea iraţională şi de distanţa dintre
ceea ce este şi ceea ce ar trebui să fie.
In această şedinţă stabilim ca sarcini zilnice pentru săptămânile viitoare:
Exerciţii fizice uşoare care au un puternic efect sanogenetic (înnot, cel mai recomandat, de 2
ori pe săptămână sau plimbări zilnice pe jos, minim 30 minute);
Realizarea unui program de activităţi pentru evitarea instalării stărilor de agitaţie, pentru
impactul evenimentelor neprevăzute, stabilirea unui ritm constant al activităţilor cotidiene.
La stabilirea programului o voi invata sa aibă în vedere următoarele criterii:
-ce trebuie sa faca neapărat şi este obligatoriu
-ce poate amâna si ce poate să nu facă deloc că nu se va întâmpla nimic (va constata cu
surprindere că există şi astfel de activităţi)
Prioritizarea activităţilor zilnice
Finalizarea unei activităţi inainte de a incepe alta
Efectuarea de pauze între activităţi
Ii reamintesc de Modificarea regimului alimentar şi trecerea la un stil de viaţă sănătos (sa
renunte la cafea, bauturi psihoexcitante, alcool, etc);
La sfârşitul zilei sa-şi reaminteasca fiecare activitate finalizată şi să-şi ofere recompense
Aceste activitatăţi vor face parte din programul zilnic, chiar şi după terminarea terapiei.
De asemena ii voi solicita clientei să întocmească o listă cu situaţiile generatoare de anxietate. La
finalul acestei şedinţe, vom efectua un exerciţiu de relaxare (Jacobson), folosind sugestii de
întărire a eu-lui.
Apoi voi cere Feedback de la clienta; cum s-a simţit în timpul exerciţiului de relaxare,
Vom stabili ca în următoarele şedinţe să discutăm despre modalităţi de depăşire a stărilor
negative, alte exerciţii de respiraţie şi relaxare.
Sedinta 5

Voi face o revizuire a temei şi rezumatul şedinţei precedente, vom discuta de problemele care au
apărut de la o şedinţă la alta.
De asemena ii voi spune ca trebuie sa invete sa inlature convingerea negativa ca: atacul de panica
va fi atat de greu incat sa nu-l poate tolera:
a) să conştientizeze mecanismele care conduc la instalarea atacului de panica;
b) posibile strategii prin care sa facă faţă atacurilor de panica;
 c) identificarea gândurilor automate, a evaluărilor care declanşează starea de panica;

În şedinţa 3 i-am explicat clientei ceea ce se întâmpla din punct de vedere fiziologic in
timpul unui atac de panica, am subliniat ca nu discutăm despre o tulburare ireversibila de ritm
cardiac, ci de una reversibila. I-am explicat ca atacul de panică nu poate produce o îmbolnăvire a
inimii sau un infarct, mai ales că nu au fost depistate de către cardiolog nici o afecţiune cardiaca,
aceasta însemnând ca are o inima sănătoasă.
Am discutat în continuare pe cele 8 mesaje esenţiale (preluate din Jean Cottraux – Terapii
cognitive):
Anxietatea face parte din viaţă;
Anxietatea nu este un inamic, trebuie doar să ştim cum să o controlăm;
Atacurile de panică constituie un fenomen frecvent, chiar şi la persoanele care nu au probleme
psihice;
Simptomele psihice resimţite în timpul crizelor corespund accelerării ritmului cardiac şi al
ritmului respirator şi nicidecum unui atac cardiac sau cerebral;
Tensiunea din muşchii intercostali poate explica durerile toracice, adesea interpretate ca o
angină pectorală;
Accelerarea ritmului cardiac şi respirator modifică gazele dizolvate în sânge (alcaloză). Aceste
schimbări metabolice explică simptomele psihice ale angoasei, care nu sunt cauzate de
nebunie;
Simptomele se manifestă la cea mai mare parte a oamenilor printr-o accelerare respiratorie
voluntară, timp de 2 – 3 minute;
Angoasa poate fi amplificată de unele gânduri catastrofice sau sub influenţa unor evenimente
destabilizatoare.
Voi face o lista a celor 8 mesaje pe care i-o voi da clientei. Voi continua cu o probă de
hiperventilaţie voluntară timp de aproximativ 2 minute, urmată de un control rapid, prin revenirea
la respiraţia normală. Voi efectua eu această probă iar pe ea o voi ruga să mă observe – astfel ca ii
voi arăta că simptomele induse artificial prin hiperventilaţie au dispărut după ce am reglat voluntar
ritmul cardiac. Voi sublinia că modificările care au apărut sunt reversibile, nu ireversibile, în plus
acelaşi lucru poate face şi ea.
SEDINTA 6
Voi incepe şedinţa cu evaluarea sarcinilor si perioadei de timp ce s-a scurs de la ultima noastra
intalnire.
Voi accentua ideea ca inima ei este sanatoasa si ca nu o sa pateasca nimic rau atunci cand va avea
o emotie puternica sau la efort fizic si ritmul cardiac se va accentua la o emotie puternica si la
efort fizic.
În această întâlnire voi face exerciţii pentru reglarea cardiacă. Voi solicitat clientei să
umfle burta cât poate de tare şi să o menţină aşa timp de 10 secunde. Apoi o voi întreba ce simte.
Ii voi explica clientei că hipertensiunea abdominală a condus si avut ca efect reducerea
rapidă a frecvenţei cardiace şi la apariţia senzaţiei de căldură. Ii voi sugera si alternative de control
şi reglare cardiacă.
Ii voi sugera sa repete acest exerciţiu de mai multe ori ( în timpul intalnirii) pentru o bună
stăpânire a metodei.
Voi sublinia importanţa controlului voluntar asupra anxietatii si panicii.
Ii voi explica clienta ca stările de panica si anxietate pot fi controlate, că nu se descarcă
pur şi simplu, că nu este spectator si nici victimă a lor.
Voi folosi aceasta ca o ancora pozitiva pe parcursul terapiei.
Sarcinile de realizat zilnic în saptamâna următoare vor ramane aceleaşi.
Ii voi reaminti de reglarea regimului alimentar şi de gimnastica – am subliniat că acestea
sunt două componente esenţiale în eliminarea atacurilor de panică.
În continuare, voi incerca să pun în evidenţă gândurile sale automate –”sunt bolnavă de inima”,
”voi muri şi nu este nimeni care să mă salveze”.
Si voi face o modificare a lor în manieră cognitivă.
Ii aduc aminte că mai repede poate fi ucisa de un ţurţur de la streaşină decât sa moară dintr-un
atac de panică. ( I-am spus de asemenea că o inimă sănătoasă poate suporta pana la 200 bătăi pe
minut, timp de mai multe zile )
Sau o voi intreba pacienta Pe o scala de la 1 la 10 cat de mult credete ca o lesinati atunci
cand faceti un atac de panica incat va muri cat timp nimeni nu este in jur sa o salveze
C. 9
 Ii explic din nou că atacul de panică nu este o afectiune a inimii sau un infarct, mai ales ca
rezultatele medicale au exclus acest tip de afectiuni, ii explic ca inima ei este sanatoasa ca altfel,
ar fi existat modificări ale traseului electrocardiografic.
I-am explicat ca in timpul atacului de panica inima bate foarte repede, circulatia sangelui
este accelerata si ar fi imposibil sa lesine. De ce? Pentru ca in cazul unui lesin avem exact
contrariul, tensiunea arterială scade. In timpul atacului de panica in organism se descarca o
cantitate mare de adrenalina, determinand vasodilatatie. Vasodilatatia este cea care da senzatia de
slabiciune musculara.
T. Avand in vedere cele exemplificate mai crezi ca ai putea sa cazi din picioare, sa lesini
di cauza unui atac de panica? Pe o scala de la 1 la 10 cat mai crezi asta?
C. Nu. 1.
TEMA
Am solicitat clientei să găsească argumente că viaţa ei nu este atât de rea în acest moment.
I-am dat ca temă pentru acasă să întocmească un jurnal al atacurilor de panică, după următorul
model:
Ziua Situaţia Principalele Gânduri Răspunsuri Numărul
senzaţii negative raţionale atacurilor de
fiziologice alternative panică
Luni
Marţi
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbătă
Duminica
Număr total atacuri de panică pe săptămână