SIMULARE PSPICE A FUNCŢIONĂRII SCHEMELOR

ELECTRONICE ÎN ORCAD LITE EDITION

1. INTRODUCERE
Introducere în Orcad
Orcad este un mediu integrat de analiză şi proiectare a circuitelor electronice, care are
implementate următoarele funcţii de bază:
 Simulare a funcţionării schemelor electronice, cu componente discrete şi integrate, analogice şi
digitale de mică şi mare complexitate, pe baza a două limbaje de programare specifice:
 VHDL, pentru circuite digitale de medie şi mare complexitate, cum ar fi circuitele
CPLD (Complex Programmable Logic Devices) şi FPGA (Field Programmable Gate
Arrays). Simularea VHDL este posibilă doar la variantele Orcad care au în
componenţă şi Orcad Express;
 PSpice, pentru circuite digitale de complexitate redusă şi circuite analogice.
 Sinteză a circuitelor electronice în CPLD-uri şi FPGA-uri;
 Editarea unor noi componente de circuit şi construirea unor biblioteci specifice;
 Proiectarea cablajelor imprimate (PCB-Printed Circuit Board).
Pentru realizarea acestor macrofuncţii, Orcad are în componenţă subprograme de editare text şi
sub formă de desen a fişierelor pe baza cărora sunt analizate schemele, de editare a stimulilor schemei,
de analize grafice PSpice şi VHDL, de creare de componente de circuit şi de biblioteci specifice,
biblioteci de componente cu modelare specifică a caracteristicilor. Are implementate instrumente de
documentare on line asupra fiecăreia dintre componentele sale.
Varianta de program Orcad Lite Edition are implementate funcţiile specifice de simulare PSpice şi
de proiectare a cablajelor imprimate, cu unele limitări care ţin de complexitatea schemelor şi de
instrumentele de procesare ale programelor. Subprogramele din componenţa mediului Orcad Lite
Edition sunt:
 Capture şi Capture CIS Lite Edition – permite desenarea schemelor şi crearea unor
proiecte de simulare sau de cablaje, asigurând interfaţarea cu subprogramele
respective;
 PSpice AD Lite Edition – pentru simularea funcţionării schemelor folosind un compilator
PSpice;
 PSpice Optimizer – pentru optimizarea performanţelor analogice ale circuitelor;
 PSpice Simulation Manager – pentru gestionarea resurselor de simulare;
 PSpice Stimulus Editor – pentru editarea şi memorarea semnalelor de intrare;
 PSpice Model Editor – pentru editarea unor noi componente modelate PSpice;
 Layout Plus şi Layout Plus Smart Route Calibrate pentru proiectarea de cablaje.
În cadrul acestei lucrări va fi prezentat modul de simulare PSpice a unei scheme electronice cu
componente active şi pasive prin două proceduri: una dintre ele are la bază schema desenată, cealaltă
are la bază un fişier sursă text în limbaj PSpice. În acest scop vor fi utilizate subprogramele Capture
CIS Lite Edition, PSpice AD Lite Edition şi implicit PSpice Simulation Manager şi PSpice Model
Editor.
Introducere în PSpice
Simularea PSpice a schemelor electronice se poate realiza în Orcad pe baza a două tipuri de
fişiere sursă:
 Fişier sursă cu extensie .dsn, obţinut prin desenarea schemei. Editarea schemei şi toate
operaţiile de programare care trebuie executate pentru simularea funcţionării ei se fac în
subprogramul Capture CIS Lite Edition.
1
  Fişier sursă text, cu extensie .cir, obţinut prin editarea sub formă text a programului, luând în
considerare cerinţele de sintaxă ale compilatorului PSpice. Editarea fişierului sursă şi toate
operaţiile de programare care trebuie executate pentru simularea funcţionării schemei sunt
executate în subprogramul PSpice AD Lite Edition
Indiferent de tipul de fişier sursă pe baza căruia se face simularea, trebuie avute în vedere
următoarele cerinţe impuse de compilatorul PSpice:
 Definirea completă a fiecărei componente şi a conexiunii ei cu alte componente din schema
supusă analizei;
 Definirea tipului de analiză care se face asupra circuitului, cu specificarea atributelor;
 Definirea stimulilor schemei, adică a semnalelor aplicate la intrarea schemei în scopul
simulării funcţionării ei;
 Definirea unui profil de simulare având ca parametrii timpul iniţial de lansare în execuţie al
programului, timpul total de execuţie, opţiuni de analiză, şi altele.
În urma compilării, pentru oricare din cele două tipuri de fişier sursă, PSpice generează mai multe
fişiere dintre care cele mai importante sunt două fişiere de ieşire:
 Fişier text, cu extensia .out, în care sunt descrise:
o Eventuale erori apărute în urma compilării,
o Rezultate ale calculelor efectuate implicit de program (calcule de curent
continuu al tensiunilor în nodurile circuitului şi al puterii continue consumate)
sau cerute prin instrucţiuni specifice, de curent continuu sau de curent
alternativ. Acest fişier poate fi deschis şi analizat cu editorul de texte al
programului;
 Fişier grafic, cu extensia .dat, care conţine datele necesare reprezentărilor grafice (de
tip diagramă sau grafic X-Y ) a rezultatelor analizelor făcute. Acest fişier este deschis
în PROBE, program special de analiză grafică cu instrumente specifice acestui tip de
analiză.
Indiferent de subprogramul Orcad folosit pentru simulare, va trebui iniţiat un nou proiect de
simulare pentru fiecare circuit analizat. Recomandăm în mod expres crearea unui folder în D:\Student
pentru fiecare proiect. În acest folder de proiect vor fi salvate atât fişierele create de utilizator, cât şi
cele generate de program în diferite etape de procesare.
Acest folder se poate crea fie înaintea, fie în timpul iniţierii unui nou proiect.

2. ANALIZA PERFORMANŢELOR UNUI AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR

BIPOLAR PE BAZA UNUI FIŞIER SURSĂ TEXT.
Pentru exemplificarea procedurii de simulare am ales schema unui amplificator inversor
realizat cu tranzistor bipolar npn, în conexiune EC. Ne propunem să calculăm amplificarea în tensiune,
rezistenţa de intrare şi ieşire al acestui amplificator.
2.1. Considerente avute în vedere la editarea fişierului sursă
Înainte de a descrie modul de lucru în PSpice AD Lite Edition, vom prezenta câteva
operaţii premergătoare şi considerente de care trebuie să se ţină seama în vederea editării corecte a
fişierului sursă.
 Se desenează corect schema electrică a circuitului care face obiectul proiectului de analiză, pe care
se vor marca nodurile. În PSpice nodurile sunt definite ca fiind intersecţia a două terminale de
componente. La desenarea schemei, se vor avea în vedere următoarele reguli:
 Fiecare nod va fi conectat la cel puţin două elemente de circuit;
 Nodul 0 trebuie să fie atribuit în mod obligatoriu potenţialului de referinţă al schemei (masa de
măsură), deci nodul 0 nu trebuie să lipsească din nici o schemă. Toate celelalte noduri pot fi
notate cu numere sau litere.

2
  Din fiecare nod va exista o cale de curent continuu către nodul 0. Dacă o asemenea cale nu
există, ca în cazul unui condensator (a cărui rezistenţă de izolaţie are teoretic o valoare
infinită) se va insera o rezistenţă de valoare foarte mare (> decât 109Ω) în paralel cu acesta;
 Nu se admit scheme cu bucle în scurtcircuit (ca în cazul unei bucle care are ca elemente
numai bobine, a căror rezistenţă echivalentă este teoretic 0). În astfel de situaţii se inserează în
bucla respectivă în serie cu bobina o rezistenţă de valoare foarte mică (<<decât 1Ω).
 Câmpurile text dintr-un fişier sursă trebuie ordonate, conform sintaxei generale, astfel:
 Prima linie trebuie să fie un text sugestiv, un titlu;
 Urmează un câmp format din mai multe linii, de descriere a componentelor schemei. Se
recomandă ca sursele din schemă să ocupe primele linii din acest câmp. Desigur dimensiunea
acestui câmp depinde de numărul componentelor;
 Următorul câmp este destinat instrucţiunilor. Fiecare linie de instrucţiune descrie un tip de
analiză (DC, AC sau de regim tranzitoriu) cu parametrii specificaţi. Aceste linii se scriu
începând cu un punct (ex: .PRINT DC I(R) – acţiunea acestei instrucţiuni este calculul
curentului continuu care trece prin rezistorul R );
 Dacă se doreşte analiza grafică a funcţionării schemei, adică crearea fişierului de ieşire cu
extensia .dat, este obligatorie includerea instrucţiunii de reprezentare grafică .PROBE.
Această instrucţiune determină, pe lângă crearea fişierului de analiză grafică, activarea
subprogramului Probe şi a instrumentelor sale specifice pentru determinări grafice imediat
după compilare.
 Ultima linie din program trebuie să fie: .END
 În descrierea unei componente pasive trebuie precizate cele două noduri (+), (-) şi valoarea.
 Nodurile se definesc ca (+) sau (-) în funcţie de sensul căderii de tensiune pe componenta
respectivă la trecerea unui curent prin ea. Dacă de exemplu, nodurile unei componente sunt 1
şi 2 şi V (1) – V(2) > 0, atunci nodul 1 va fi nod (+) iar nodul 2 va fi nod (-).
 Valoarea componentei se exprimă cu specificarea unităţii de măsură doar dacă aceasta este un
multiplu sau submultiplu al unităţii de bază. Unitatea de bază este implicită, adică volt,
ampere, ohm, farad, henri, watt, etc.
Multiplii şi submultiplii acestor unităţi trebuie specificaţi fie prin forma lor simbolică, fie prin
forma exponenţială, conform tabelului de mai jos:
Valoare Forma simbolică Forma exponenţială
-15
10 F (femto) 1E-15
10-12 P (pico) 1E-12
10-9 N (nano) 1E-9
10-6 U (micro) 1E-6
-3
10 M (mili) 1E-3
10+3 K (kilo) 1E+3
10+6 MEG (mega) 1E+6
10+9 G (giga) 1E+9
+12
10 T (terra) 1E+12
 Sintaxa generală a linei este:
Simbol[nume] nod(+) nod(-) valoare
De exemplu: R5 3 4 10k
 În descrierea unei surse de semnal din schemă, trebuie precizate, de asemenea cele două noduri (+),
(-) între care este conectată şi valoarea (amplitudinea) semnalului. În plus vor trebui specificaţi
anumiţi parametri, în funcţie de tipul de analiză.
De exemplu, pentru o sursă de semnal aplicată la intrarea unei scheme pentru care se face o analiză
de curent alternativ (sinusoidal), adică se analizează funcţionarea schemei într-un anumit domeniu
de frecvenţă, descrierea sursei va fi: V[nume] nod(+) nod(-) AC valoare.
 Programul PSpice defineşte tensiunea la bornele unui element de circuit ca fiind potenţialul
primului nod (considerat pozitiv) în raport cu al doilea nod (considerat negativ).
3
 Curentul se consideră că intră în primul nod şi iese prin cel de al doilea.
Exemplu: V(1) este potenţialul nodului 1 faţă de nodul de referinţă (nod 0);
V(1,2) este V(1)-V(2), adică diferenţa de potenţial dintre nodurile 1 - 2;
V(Rp) este tensiunea la bornele unui rezistorului Rp;
I(Rp) este curentul prin rezistorul Rp.
 Compilatorul Pspice recunoaşte două tipuri de surse independente, de tensiune şi de curent şi patru
tipuri de surse de tensiune/curent comandate (dependente), cu condiţia respectării sintaxei de
descriere. Acestea sunt:

+ E + H G F
- 5*VC - 10*IC 2*VC 3*IC

Sursă de tensiune controlată în tensiune, cu următoarea sintaxă de descriere:

E <nume> <nod(+)> <nod(-)> <control(+)> <control(-)> <câştig>
Sursă de tensiune controlată în curent
H <nume> <nod(+)> <nod(-)> <control(+)> <control(-)> <transrezistenţă>
Sursă de current controlată în tensiune
G <nume> <nod(+)> <nod(-)> <control(+)> <control(-)> <transconductanţă>

Sursă de current controlată în curent

F <nume> <nod(+)> <nod(-)> <control(+)> <control(-)> < câştig >
2.2. Etape de procesare în vederea simulării circuitului.
2.2.1. Desenarea corectă a schemei.
Se urmăreşte elaborarea unui program care să calculeze rezistenţa de intrare Ri, de ieşire Ro şi
amplificarea în tensiune Au a unui circuit de amplificare realizat cu tranzistor bipolar. Pentru această
analiză se va utiliza pentru modelarea tranzistorului schema echivalentă cu parametrii h.
Schema electrică a amplificatorului inversor este prezentată în figura 1a, iar schema echivalentă de
curent alternativ cu marcarea nodurilor, în figura 1b .

1a

4
 1b
Figura 1. Schema amplificatorului şi schema echivalentă PSpice
În schema echivalentă, condensatoarele C1 şi C2 sunt considerate scurtcircuit, deoarece calculul
parametrilor amplificatorului se va face în banda de frecvenţă.
Sursa de semnal va fi de amplitudine mică (10mV şi Rg = 50) şi constantă.

2.2.2. Elaborarea textului pentru fişierul sursă

Instrucţiunea de calcul a amplificării şi a rezistenţelor de intrare/ieşire are următoarea sintaxă
generală:
.TF <variabilă de ieşire> <variabilă de intrare>
Programul sursă va fi:
VG 1 0 10mV
VA 3A 3 0
F 4 3 VA 100
RG 1 2 50
RB 2 0 900
Rh1 2 3A 1k
RE 3 0 56
RC 4 0 1k
RL 4 0 1k
.OP
.TF V(4) VG
.END

2.2.3. Simularea funcţionării schemei

Pentru a simula funcţionarea schemei din figura 1, şi, de fapt, a oricărei scheme analogice sau
logice având la bază un fişier sursă sub formă text, se va deschide programul PSpice AD Lite Edition
din All Programs. Fereastra de întâmpinare a programului este prezentată în figura 2.

5
 Figura 2. Orcad PSpice A/D lite Edition - fereastra de lucru
Pe lângă bara de menu-uri (ale căror comenzi vor fi explicate pe măsură ce vor fi folosite) şi
butoane, există trei ferestre care pot fi închise/deschise din menu View.
În fereastra de lucru (1) – workspace - pot fi deschise oricare din fişierele proiectului.
Fereastra notată cu (2) se numeşte fereastra de ieşire (Output Window) şi în ea vor fi generate de către
compilatorul programului mesaje referitoare la rezultatul compilării.
În fereastra (3) va fi afişată starea curentă a procesului de simulare.
Căsuţele de afişare din partea dreaptă superioară vor afişa în mod curent numele fişierului
folosit în simulare.
În bara de butoane, care dublează de fapt comenzile din bara de menu-uri, pot fi definite 6
grupuri distincte, aşa cum se vede şi din figura 3.

Figura 3. Fereastra de lucru - bara de butoane

(1) – sunt butoane de comenzi pentru File,
(2) - comenzi pentru Edit,
(3) - comenzi pentru View,
(4) - comenzi pentru Simulation,
(5) - comenzi de lucru în Probe,
(6) - comenzi de lucru cu cursorul în fereastra Probe
Ele pot fi activate/dezactivate din View»Toolbars…
În această lucrare vor fi definite, la momentul oportun, doar acele butoane care vor fi efectiv
folosite.
Pentru simularea funcţionării unui circuit folosind acest program, se vor parcurge, succesiv,
următorii paşi de programare:
Pasul 1 – editarea/salvarea fişierului sursă
Se deschide editorul de texte al programului cu comenzile: File»New»Text File (vezi figura 4)
şi se editează textul programului elaborat în etapa 2.

6
 Figura 4. Comenzi pentru editare
Se salvează cu Save As… din File într-un folder care se creează tot acum, în fereastra deschisă de
ultima comandă:
o Denumim folderul cu numele, de exemplu, ampl, iar fişierul va fi salvat cu nume.cir, de
exemplu calcul_ampl.cir,
o Se validează operaţia cu Save.
Pasul 2 – simularea funcţionării schemei
Pentru a simula funcţionarea amplificatorului pe baza fişierului sursă tip text editat la pasul 1,
se vor efectua următoarele operaţii:
o Se dă comanda Open Simulation din menu File,
o în fereastra deschisă de ultima comandă vom selecta Text File din câmpul Files of type, apoi
vom selecta numele fişierului circ_ampl.cir din ampl şi vom valida cu Open,
o Se dă comanda Run Calcul-ampl.cir din meniu Simulation sau cu butonul (Run). Această
comandă lansează compilatorul PSpice în execuţie. După compilare, se va deschide cu File
fişierul de ieşire cu extensie .out în care se vor analiza calculele făcute de program, în acest
caz valorile pentru Ri, Ro, Au.

3. ANALIZA GRAFICĂ A UNUI AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR PE BAZA

UNUI FIŞIER SURSĂ TEXT.
Pentru aceeaşi schemă a amplificatorului se doreşte o analiză de regim tranzitoriu şi una de
curent alternativ. Se urmăreşte vizualizarea semnalului de ieşire (tensiunea la bornele rezistenţei RL),
măsurarea grafică a amplificării realizată de circuit şi răspunsul în frecvenţă. Pentru acest tip de
analiză, trebuie făcute câteva precizări suplimentare:
 Sursa de semnal Ug trebuie să fie descrisă cu specificaţii de regim tranzitoriu (forma
sinusoidală, cu 0 offset DC şi Vmax=10mV) şi de curent alternativ.
 Instrucţiunea de analiză de timp (de regim tranzitoriu) are sintaxa generală simplificată:
.TRAN <moment final> <moment final>
 Instrucţiunea de analiză de curent alternativ are sintaxa generală:
.AC <DEC(LIN sau OCT)> < Nr puncte> < Frecv. lim. Inf.> <Frecv. lim. sup.> în care
 DEC(LIN sau OCT) – exprimă tipul de scală pentru axa frecvenţei, şi anume:
DEC – scală logaritmică cu log în baza 10,
LIN – scală liniară,
OCT – scală logaritmică cu log în baza 2.

7
  Nr. puncte – este numărul de puncte pe axa frecvenţei pe un interval de o decadă (în
cazul DEC), pe tot intervalul (în cazul LIN) sau pe o octavă (OCT).
 Frecv.lim. inf şi Frecv. lim. sup delimitează domeniul frecvenţelor de analiză.
 În schemă echivalentă se vor introduce şi condensatoarele C1 şi C2 (vezi figura 5).

Figura 5. Schema echivalentă a amplificatorului

Cu aceste precizări suplimentare, şi având în vedere considerentele expuse în §2.1, programul de
analiză pe această schemă este:
Analiza de semnal mic
VG 1 0 AC 10mV SIN(0 10mV 1k)
VA 3A 3 0
F 4 3 VA 100
C1 1a 2 2.2u
RG 1 1a 50
RB 2 0 900
Rh1 2 3A 1k
RE 3 0 56
RC 4 0 1k
C2 4 4a 1u
RL 4a 0 1k
.OP
.TRAN 0.01mS 5mS
.AC DEC 40 1k 10MEG
.PROBE
.END
Se salvează cu numele circ-ampl.cir şi se urmează etapele de procesare descrise în paşii 1 şi 2 din
paragraful precedent.
În urma compilării au rezultat fişierele de ieşire tip text (cu extensie .out) dar şi fişiere grafice (cu
extensie .dat) care pot fi deschise din File.
După compilare devin active şi o parte din butoanele de lucru în Probe, aşa cum se vede şi în figura 6.
Pasul 3 – efectuarea analizelor
Cu fişierul .dat generat de compilator se pot face o serie de analize grafice asupra
funcţionalităţii schemei şi a diferitelor componente, care însă nu fac obiectul acestei lucrări. Vom
descrie doar acele operaţii care permit vizualizarea formei semnalului la ieşirea amplificatorului în cele
două tipuri de analiză.
Deoarece prin acest program se urmăreşte efectuarea a două tipuri distincte de analiză grafică ( în timp
şi în frecvenţă), la terminarea compilării apare o fereastră de dialog pentru selectarea tipului de analiză
pentru care se deschide fişierul .dat. Se va selecta pentru început Transient .
Fereastra deschisă este în figura 6

8
 Figura 6. Fereastra programului după execuţia comenzii Run

o Cu comanda Trace»Add Trace sau cu butonul se deschide o fereastră de dialog în care

se selectează V(1), apoi V(4a) din lista de sub câmpul Simulation Output Variables
Reprezentarea grafică a semnalului de ieşire după aceste setări este vizibilă în figura 7.

o C
u

c
o
m
a
n
d
a

P
l
o
t
P
Figura 7. Fereastra PROBE - Semnalul de intrare şi ieşire în funcţie de timp
e
Pentru a efectua analiza de frecvenţă, se deschide Plot>> se selectează AC iar în noua
fereastră PROBE deschisă se vizualizează cu comanda Trace»Add Trace semnalul V(4a)
Se va vedea semnalul de ieşire în funcţie de frecvenţă, ca în figura 8.

9
 Figura 8. Fereastra PROBE - Semnalul de ieşire în funcţie de frecvenţă
IMPORTANT:
1. Analiza de frecvenţă a etajului de amplificare efectuată folosind schema echivalentă cu
parametrii h este incorectă deoarece schema nu ţine cont şi de capacităţile joncţiunilor tranzistorului
care limitează semnalul în zona frecvenţelor înalte. Pentru o analiză corectă din acest punct de vedere,
pentru tranzistorul bipolar se va folosi schema echivalentă cu parametri naturali, ca în figura 9.

Figura 9. Schema de c.a a amplificatorului pentru analiza de frecvenţă

Programul de analiză în frecvenţă va fi:
VG 1a 0 AC 10mV
G 4 6 3 6 100ms
RG 1a 1 50
C1 1 2 100n
R1 2 0 10k
R2 2 0 1k
rbx 2 3 100
rxe 3 6 1k
rxc 3 4 4meg
rce 4 6 80k

10
RC 4 0 1k
RE 6 0 56
RL 4a 0 1k
C2 4 4a 2.2u
Cxe 2 6 100p
Cxc 3 4 10p
.AC DEC 40 1KHz 10Meg
.PROBE
.END
Se vor repeta operaţiile de la pasul 1 până la pasul 3 inclusiv, iar în fereastra PROBE se va vizualiza
V(4a). Se obţine semnalul din figura 10.

Figura 10. Fereastra PROBE - Semnalul de ieşire în funcţie de frecvenţă

În continuare, folosind şi alte instrumente ale programului PROBE, se pot face o serie de
determinări a parametrilor amplificatorului, cum ar fi, de exemplu, banda de frecvenţă.
Pentru determinarea benzii de frecvenţă, se vor activa cursoarele cu succesiunea de comenzi
Trace>>Cursor>>Display şi se vor executa următoarele operaţii:
 Se tastează în căsuţa de dialog Trace Expresion din fereastra Add Trace deschisă cu Trace
>>Add Trace expresia V(4a)/V(1), se validează cu OK
 Se va măsura cu precizie amplificarea la frecvenţe medii, poziţionând unul din cursoare pe
maximul curbei,
 Se trasează dreapta 0.707*amplficarea măsurată tastând această valoare în căsuţa de dialog
Trace Expresion,
 Folosind cele două cursoare se citesc cu precizie fs şi fj.
2. Se studiază influenţa reacţiei asupra amplificării şi a benzii de frecvenţă inserând linia de
program:
CE 6 0 1u

11