BCM Sem 2

Tematica V
Citoscheletul : structura, funcții. Motilitatea celulară

Complement simplu
1. Care din afirmațiile legate de miozină nu sunt corecte?
A. Miozina este asociată cu molecule reglatoare troponină și tropomiozina
B. Are în structura sa 2 regiuni de mobilitate: una între L-meromiozină și H-
meromiozină și alta între fracțiunile S1 și S2 a H meromiozinei
C. Este proteina cea mai importantă cantitativ și funcțional în fibra musculară
scheletică
D. Din punct de vedere biochimic este formată din 2 lanturi polipeptidice grele și
2-4 lanturi polipeptidice usoare
E. Potiunea globulară S1-H meromiozină formează punțile transversale care vor
ancora în situsul de legătură a moleculei de actină globulară
2. Citoscheletul este :
A. Implicat în deplasarea celulelor
B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii
mitotici
C. citoscheletul este o structură rigidă și imuabilă
D. se află într-o continuă reorganizare
E. este format din mai multe tipuri de proteine
3. Care din afirmații sunt incorecte:
A. F- actina se prezintă sub formă de filamente de grosime 7-8 nm
B. F- actina este alcătuită din lanțuri polipeptidice dispuse în helix, cu o perioda
repetitivă de 35-40 nm
C. Tropomiozina este o moleculă proteică cu rol reglator
D. Tropomiozina este alcătuită din 3 unități
E. Fiecare moleculă de actină conține un cation de Mg 2+ complexat cu ATP
4. Care din componentele proteice blochează interacțiunea actină-miozină
A. Troponina C
B. Troponina T
C. Troponina I
D. citocalazina
E. faloidina
Complement multiplu
1. Molecula de miozină este:
A. Asimetrică
1
B. Include 2 filamente de meromiozine
C. Prin agregarea moleculelor de miozină se formează filamentul de miozină
D. Monomerul de baza se numește tubulină
E. L- meromiozina și S2-H meromiozina formează axul filamentului
2. Citoscheletul este alcătuit din trei tipuri principale de filamente proteice:

A. Filamente de actină
B. Fosfolipide
C. Ceramide
D. Filamente intermediare
E. Microtubuli
3. Citoschetetul constituie:
A. un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote
B. o rețea de filamente proteice
C. citocheletul este un suport structural, care determină forma celulei
D. asigură organizarea generală a citoplasmei și mișcările celulare
E. Nici una din variante
4. Filamentele de actină:
A. reprezintă 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare
B. nu sunt cunoscute ultrastructural
C. formează o rețea cu rol de suport mecanic ce determină forma celulei și
mișcările suprafeței celulare
D. Filamentele de actină formează fascicule sau rețele tridimensionale cu
proprietăți de geluri semisolide
E. Primele trei variante sunt corecte
5. Filamentele de actină
A. conțin pe lângă moleculele contractile de actină și molecule reglatoare
de troponină și tropomiozină
B. porțiunea axială a filamentului de actină conține molecula contractilă
reprezentată de actina F (actina fibrilară)
C. tropomiozina este așezată sub formă de bastonaș de-a lungul axului de
actină F
D. afirmații anterioare se referă la miozină
E. Nici una din variate nu e corectă
6. G- actina este:
A. moleculă globulară cu diametrul de 5,5 nm
2
B. formata din 374 de aminoacizi (înfășurarea unui lanț polipeptidic)
C. este monomerul de actină
D. forma polimerizată a actinei
E. toate variantele sunt incorecte
7. Proteinele implicate în controlul lungimii filamentelor de actină
A. G-actina
B. Timozina
C. Profilina
D. Gelsolina
E. tropomodulina
8. Care din proteinele următoare formează legăturile transversale dintre structurile
fasciculare ale actinei?
A. fimbrina
B. α -actinina
C. filamină
D. Profilina
E. Gelsolina
9. Filamentele intermediare
A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) între
cel am microfilamentelor (7 nm) și cel al microtubulilor (25 nm)
B. Ceea ce diferențiază filamentele intermediare de celelalte diferențieri
citoplasmatice este structura și localizarea lor
C. principala lor funcție este de susținere mecanică a celulelor și țesuturilor
D. nu sunt implicate în mișcare
E. polimerizarea se face prin înlânțuirea unor proteine globulare
10. Care din afirmații nu sunt corecte?

A. filamentele intermediare sunt structuri stabile
B. lamina nucleară este formata din filamente intermediare de pe fata
internă a învelișului nuclear
C. polimerizarea actinei nu necesită aport energetic
D. Toate variantele sunt corecte
E. Nici una din variante nu e corectă
11. Care din afirmații nu sunt corecte?
A. microtubulii sunt formați din proteine globulare numite miozină
B. există 4 stări ale actinei: actina G-ATP, G-ADP, actina F-ADP, F-
ADP
C. proteina Cap Z, tropomodulina, ambele împiedică depolimerizarea
filamentelor de actină
D. fibre de stres sunt fibre de actină
E. toate variantele sunt incorecte
3
Tema : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA
PROTEINELOR
COMPLEMENT SIMPLU
1.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
A. Cea mai importanta functie a ARN-ului este de a construi matrita pentru
AND,
B. Sinteza moleculelor de ARN în nucleu se numește ADN transcripție
C. 1% din secvențele de dezoxiribonucleotide sunt copiate în secvențe de
ribonucleotide (ARN) funcționale
D. Cea mai importanta funcție a AND-ului este aceea de a construi matriță pentru
sinteza moleculelor de ARN
E. Moleculele de ARN pot indeplini functia de ARN ribozomal (ARNr)
2. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Moleculele de ARN pot indeplinii functia de ARN de transport (ARNt) folosit
ca moleculă adaptor pentru sinteza proteinelor
B. La eucariote ARN sintetizat în nucleu este transportat în citoplasmă către
ribozomi pentru a iniția procesul de biosinteză a proteinelor
C. Unele molecule de ARN pot indeplinii functia de ARN mesager (ARNm)
D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
E. Toate afirmatiile sunt false
3. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?
A. La eucariote ARN este învelit cu proteine de legare a ARN imediat după

sinteza lui
B. La eucariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o
singură genă) sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe
gene)
C. La procariote ARN poate fi monogenic ( conține regiunea de codificare de la o
singură genă) sau poligenic (conține regiuni de codificare de la mai multe
gene)
4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ARN- polimeraze

sunt adevarate?
A. Procesul transcripției este realizat de enzime speciale numite ARN- polimeraze

B. La eucariote există ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARN-
transcrise
C. La procariote, toate cele 3 tipuri de ARN sunt transcrise de o singură ARN
polimerază
4
D. La procariote, există ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARN-
transcrise
E. Doar afirmatiile A,B si C sunt adevarate
5. Care dintre urmatoarele afirmatii la ARN- polimeraze

sunt adevarate?
A. ARN polimeraza I- este prezenta în nucleol și este implicata în biosinteza

ARN r
B. ARN polimeraza II- este prezenta prin nucleu fiind implicată în biosinteza
ARN premesager nuclear
C. ARN polimeraza III – este prezentă în nucleu fiind implicată în biosinteza
ARNt, ARNr 5S, alte molecule de greutate mică
D. Toate cele trei ARN polimeraze necesită prezența unor factori de transcriere
(proteine atașate de secvențe ale ADN cu rol în transcripție) pentru a iniția
sinteza lanțului de ARN
E. Toate afirmatiile sunt adevarate

A. Durata de viață a unei molecule de ARN m este de 8-12 ore
B. Procesele de transcriere a genelor la ARNm și traducerea genetică a acestuia la
proteine sunt cuplate în timp și spațiu
C. Ribozomii de pe moleculele de ARNm leagate la ADN apar ca ribozomi liberi
sau poliribozomi
D. limitele unui operon structural care este transcris sunt cuprinse între
poliribozomul cel mai scurt și poliribozomului cel mai lung
A. Fiecare poliribozom este legat de cromosom printr-o moleculă de ARN

polimeraza
B. Limbajul prin care secvența a unei gene este tradusă prin intermediul ARNm,
în secvența de aminoacizi a unei proteine reprezintă codul genetic
C. Secvența de nucleotide din molecula de ARNm este citită succesiv, în grupuri
de trei nucleotide (codoni)
D. Afirmatiile din A,B,C sunt false
E. ARNt intervine in citirea informatiei din ARNm

A. Codonii din lanțul de ARNm nu recunosc direct aminoacizii pe care-i specifică
B. ART transfer este o moleculă cu structură secundară și terțiară
C. ART transfer are rol de recunoaștere și de adaptor
D. ARN transfer (ARNt) cuprinde 80 de nucleotide care recunosc codonul, dar
prezintă și un situs de legare pentru un aminoacid
5

A. Sinteza ARNt are loc sub forma unor precursori mai mari din care bazele
excedentare sunt îndepărtate, iar bazele originare sunt supuse unor modificări
enzimatice ca metilarea, acetilarea, dezaminarea
B. ARNt are particularitatea de a fi parțial bicatenar prin „îndoirea” în „ac de păr”
și legarea bazelor complementare ale unei molecule monofilare
C. ARN t prezintă o structură secundară de forma unei frunze de trifoi care
rezultă din legarea covalentă a unui număr mare de baze
D. ARN t conține 6 situsuri funcționale

A. Legarea aminoacizilor de ARNt sub acțiunea ARNt –aminoacil sintetazelor
specifice este denumită „prima traducere”
B. A doua traducere se desfăsoară pe ribozom și are la bază recunoașterea codon-
anticodon
C. Activarea aminoacizilor și formarea complexului aminoacil –ARNt sunt
catalizate de 20 de enzime specifice
D. Ribozomi eucariotelor și procariotelor nu difera ca structură și funcție
E. Subunitățile ribozomale sunt exportate din celula pentru a lua parte la sinteza
proteică

A. Ribozomul merge de-a lungul ARNm, captează moleculele complementare ale
ARNt, le așează în poziție și apoi leagă aminoacizii pe care îi poartă pentru a
forma un lanț proteic
B. La eucariote subunitățile ribozomale sunt produse în nucleu prin asocierea cu
ARNr proaspăt transcris cu proteinele ribozomale
C. Ribozomi sunt liberi în citoplasmă sau sunt asociați cu reticulul endoplasmatic
si disociază în două subunități (reversibil) inegale
D. Subunitățile ribozomale sunt exportate în citoplasmă pentru a lua parte la
sinteza proteică
E. Ribozomi eucariotelor și procariotelor difera ca structură și funcție

A. Ribozomul utilizează ARNt ca adaptori pentru a adăuga fiecare aminoacid în
poziție corectă la capătul lanțului polipeptidic, iar când sinteza este terminată
cele două subunități ale ribozomului se separă
B. Intr-o secundă, un ribozom eucariot adaugă 20 de aminoacizi, iar ribozomii
bacterieni doi aminoacizi la un lanț polipeptidic
C. Un ribozom conține 4 situsuri de legare pentru moleculele de ARN
6
D. Translația unui ARNm începe cu codonul AUG, iar pentru inițierea translației
este necesar un ARNt special
E. Formarea legăturii peptidice dintre gruparea carboxil a aminoacidului legat de
ARNt din situsul P și gruparea amino a aminoacidului din situsul A (alungirea
lanțului polipeptidic) este catalizată de o enzimă numită peptidiltransferază

A. ARNm procariotic este policistronic, adică posedă informația necesar pentru
sinteza mai multor proteine diferite
B. La eucariote ARNm este monocistronic, adică poartă informația pentru sinteza
unei singure proteine
C. Sinteza unei proteine este oprită printr-un semnal determinat de prezența
codonilor stop: UAA, UAG, UGA
D. Proteinele numite factori de eliberare se leagă de codonul stop care ajunge în
situsul A al ribozomilor
E. ARNm poate fi tradus de un singur ribozom atât la celulele procariote cât și la
eucariote
14. Afirmatii sunt adevarate, cu exceptia ?

A. ARNm poate fi tradus simultan de câtiva ribozomi atât la celulele procariote
cât și la eucariote
B. Odată ce un ribozom s-a deplasat de pe situsul de inițiere, un alt ribozom se
poate lega de ARNm și poate începe sinteza unui lanț nou polipeptidic
C. ARN m este tradus de mai mulți ribozomi așezați la intervale de 100-200
nucleotide
D. Metronidazolul distruge filamentele de proteine în condiții anaerobe, prin
conversia în metaboliți reactivi
E. DHF este produs din acidul folic, vitamină ce nu poate fi sintetizată de
organismul uman, dar trebuie introdusă din surse exogene prin alimentație

A. Formarea THF din precursorul dihidrofolat (DHF) este catalizată de o enzimă
numită dihidrofolat reductază
B. DHF este produs din acidul folic, vitamină ce nu poate fi sintetizată de
organismul uman, dar trebuie introdusă din surse exogene prin alimentație
C. bacteriile nu au nevoie de acid folic întrucât pot să-și sintetizeze DHF din
precursori ai metabolismului propriu
D. medicamenete cu efect bacteriostatic nu afecteaza celulele umane, dar
interfereaza selectiv cu biosinteza bacteriană a THF
E. Nicio afirmatie nu este adevarata

A. Sulfonamidele au efect bacteriostatic
7
B. Sulfonamidele inhibă sinteza acidului p- aminobenzoic (PABA) (p-
aminobenzoic acid), precursor în sinteza DHF bacterian
C. Sulfonamidele sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestiv
D. Trimethoprim Co-trimoxazole inhibă DHF reductaza
E. Combinații dintre Trimethoprim și sulfonamide (sulfmethoxazole) inhibă
sinteza THF prin combinarea mecanismelor celor două componente

A. Sulfasalazine sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestive
B. Dapsonele sunt utilizate în terapia unor boli severe ca lepra ,ca tratament
preventiv în malarie, toxoplasmoză actinomicoze ofloxacin bactericid Inibitor
al girazelor bacteriene
C. Trimethoprim Co-trimoxazole inhibă sinteza DHF
D. Acid nalidixic este folosit în infectii urinare;
E. Acid nalidixic afectează exlusiv bacteriile gram-negative si este inibitor al
girazelor bacteriene

A. Norflaxacin este un inibitor al girazelor bacteriene
B. Metronidazol derivat al Azomycin (nitroimidazole) are efect bactericid
C. Metronidazolul distruge filamentele de ADN, în condiții anaerobe, prin
conversia în metabolițireactivi (hidroxilamine)
D. Norflaxacin distruge filamentele de ADN, în condiții anaerobe, prin conversia
în metabolițireactivi (hidroxilamine)
E. Acid nalidixic este inibitor al girazelor bacteriene

A. Timidazol are efect antiprotozoare precum:
B. Trichomonas vaginalis (cauzează vaginite si uretrite) Entamoeba hystolitica
(infectii digestive grave, infectii hepatice)
C. Rifampin este un bactericid pentru formele gram-negative și grampozitive
precum și pentru micobacterii (Mycobacterium tuberculosis și M. Leprae)
D. Rifampin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze
E. Norflaxacin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze
F. Rifabutin are un efect molecular similar rifampin

A. Tetraciclina inhibă legarea complexului AA-ARNt la ARNm prin blocarea
sistemului codon(ARNm)-anticodon (ARNt)
B. Streptomycin si kanamycin (aminoglycoside) sunt bactericide gram-negative
C. Streptomycin si kanamycin sunt indicate în tratamentul tuberculozei
D. Streptomycin si kanamycin induc sinteza unor secvente proteice gresite
8
A. Chloramphenicol inhibă enzimele de tipul peptid-sintetaze (peptidil

transferaze)
B. Erythromycin,Azithromycin,Clarithromycin,Roxithromycin sunt
bacteriostatice (formele gram-pozitive) folosite în alergii la peniciline
C. Erythromycin este un inhibitor avansat al ribozomilor
D. Clindamycin este un bacteriostatic în special pentru gram-pozitive aerobe și
anaerobe
E. Erythromycin este un inhibitor avansat al AND-ului
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare:
A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide
functionale
B. activarea ribonucleazelor
C. formarea ARN polimerazei
D. formarea de ARN premesager
E. dezactivarea ARN polimerazelor
2.Care din afirmatiile sunt adevarate:
A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie
B. aditia la capatul 5´ al ARN premesager a unei secvente 7-metil
guanozintrifosfat este necesara pentru traducerea informatiei genetice si
asezarea ARNm pe ribozomi
C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN
D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de „splising”
E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore
3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in:
A. membranar
B. nuclear (small nuclear RNA)
C. mesager
D. ribozomal
E. mitocondrial
4. Etapele formarii ARN mesager sunt:
A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat
B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica
C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima
specifica
D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A)
E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa
5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate:
9
A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in
cazul ADN
B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor
C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea
degradativa a ribonucleazelor
D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice
E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in
functionarea celulara
6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia:
A. Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN
B. Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape
C. ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic
D. In ARN pot exista secvente fara rol de codificare
E. ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din
mecanismele eucariotelor actuale.
7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea
functiei:
A. ARNr
B. snARN
C. toate tipurile deARN
D. ARNt
E. ARN mesager
8. Care din procesele de mai jos se refera la etape de prelucrare a ARNm:

A. Transcriptia
B. Poliadenilarea
C. Separarea secventelor noninformationale din structura ARNm
D. Aditia 7-metil guanozintrifosfat
E. Legarea la ADN a factorilor de transcriere
9. ARNm este foarte important in procesul de translatie. Formarea sa implica:

A. Prezenta ARN –polimerazei
B. Cresterea numarului de baze azotate de tipul uracil
C. Formarea zonei de initiere a traducerii si recunoastere a ARNm pe ribozomi
prin atasarea 7-metil GTP
D. Atasarea de adenine (polia A) cu rol in stabilitatea ARNm
E. Producerea de rearanjari a secventelor de exoni prin „splicing”
10. Despre procesele de transcriere si translatie se poate afirma:
A. Transcriptia implica prezenta enzimelor specifice ARN-polimeraze
B. Factorii de transcriere sunt proteine care trebuie sa se fixeze pe situsul
START, pentru initiera sintezei ARN
C. Prelucrarea ARN este intalnita la celule tumorale unde nu exista controlul
ciclului celular
D. Sn ARN este o categorie de acid ribonucleic din nucleu
10
E. Protejarea moleculelor de ARN este asigurata de molecule lipidice din lamina
nucleara
11. Sinteza proteinelor este un proces complex care implica:

A. Activarea aminoacizilor
B. Prezenta enzimelor specifice (ARNt-aminoacilsintetaza)
C. Formarea unitatilor ribozomale
D. Sinteza de colesterol
E. Activarea acizilor grasi
12.Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate?
A. Ribozomii sunt structuri complexe formate din 2 subunitati
B. E-AA-AMP +ARNt →AA-ARNt+E+AMP
Este o reactie din procesul de activare a aminoacizilor
C. In structura ribozomilor intra numai ARNt
D. ARNt –aminoacil sintetaza este o enzima implicata in sinteza ARN
E. Sn ARN este implicat in procesarea ARNm
13. Despre transcriptie se cunoaste:
A. ARN-ul la eucariote este monogenic si poligenic
B. Ribonucleazele stimuleaza sinteza ARN ribozomal
C. In procesele de „splising” sunt implicate molecule proteice si snARN
D. ARN polimerazele implicate in sinteza ARN sunt de 3 tipuri la eucariote
E. Nu exista o coordonare functionala a sintezei ARN si enzime
14. Care din afirmatiile referitoare la ARN nu sunt adevarate?
A. La eucariote ARNm are o perioada de existenta scurta, avand o stabilitate
mare fata de cel de la procariote
B. Codul genetic este limbajul prin care secventa unei gene este tradusa prin
intermediul ARNm, in secventa de aminoacizi a unei proteine
C. ARNt are rol in transferul ARNm din nucleu in citoplasma
D. Zona promotor este zona de start in initierea ARN
E. Exista 2 tipuri de ARN ribozomal
15. ARNt este acidul ribonucleic ce prezinta urmatoarele aspecte structurale:
A. Este o molecula cu structura secundara si tertiara, partial bicatenara
B. Are structura monocatenara liniara
C. Reprezinta 10-20 % din ARN total din celula
D. Are rol de recunoastere a codonului ARNm si prezinta situs acceptor de
aminoacizi
E. Este o molecula insolubila in citoplasma
16. Particularitatile functionale ale ARNt sunt date de:
A. Situsul de recunoastere ribozomala
B. Situsul acceptor de aminoacizi
C. Absenta zonelor complementare intre catene
D. Situsul de recunoastere a aminoacil-ARNt sintetaza
11
E. Numarul variabil al nucleotidelor din structura
17. Implicarea sistemelor ribozomale in sinteza proteinelor consta in:
A. Intre cele 2 unitati ribozomale ramane un canal ingust prin care trece ARNm
B. ARNt-initiator se leaga impreuna cu factorii de initiere la subunitatea mare a
ribozomilor
C. Mentinerea eficientei foarte ridicate a ribozomilor pentru a satisface nevoile
proteice
D. La sinteza unei proteine participa mai multe unitati ribozomale formand
poliribozomi
E. Marimea ribozomului depinde de proteina ce urmeaza a fi construita
18.Care din informatii sunt incorecte?
A. Ribozomul se deplasează de-a lungul ARN m traducand secventa nucleotidica
in secventa unui aminoacid, cu cate un codon pe ciclu
B. Proteinele ribozomale sunt sintetizate in nucleu
C. Ribozomii sunt organite de origine procariota
D. ARNt este adaptor care permite adaugarea unui nou aminoacid in pozitia
corecta la capatul lantului polipeptidic
E. Pe situsul P al ribozomului se atasează bucla T a ARNt
19. Formarea unui lant polipeptidic are ca etape initiale:
A. Codonul AUG este tripletul de pe ARNm care initiaza translatia
B. Situsul E al ribozomului leaga aminoacil-ARNt
C. ARNt initiator poarta metionina astfel ca, primul aminoacid din lantul
polipeptidic, este intotdeauna metionina
D. Legarea unui AA-ARNt se va face initial pe situsul ribozomal A
E. Nu sunt necesare surse de energie in procesul de sinteza a proteinelor
20. Oprirea sintezei popipeptidice implica:
A. Proteinele numite factori de eliberare se fixeaza pe situsul A al ribozomilor
B. Oprirea sintezei polipeptidice este declansata de separarea componentelor
ribozomale
C. Moleculele de apa se leaga la ARNt inlocul unui aminoacid caz in care este
afectata activitatea peptidiltransferazei
D. ARNm la eucariote poarta informatia pentru sinteza mai multor proteine
diferite
E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice,
21. Care din afirmatii se refera la functionarea transcriptiei si translatiei eucariotelor
A. ARNm este monocistronic
B. ARNm este policistronic
C. Un ribozom adauga 2 aminoacizi la un lant polipeptidic/ secunda
D. Un ribozom adauga 20 aminoacizi la un lant polipeptidic/secunda
E. Subunitatile ribozomale sunt produse in nucleu prin asocierea cu ARNr
12
22. Care din produsele farmaceutice sunt produse prin mecanisme de inhibare a
precursorilor bazelor azotate din structura acizilor nucleici
A. Co-trimoxazol
B. Rifampin
C. Sulfonamide
D. Sulfasalazine
E. Timidazol
23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea
transcriptiei, ori inhibarea enzimelor din transcriptie
A. Metronidazol
B. Ofloxacin
C. Trimethoprim
D. Co-trimoxazol
E. Timidazol
24. Inhibarea sintezei proteinelor este folosita si in crearea de medicamente de tipul:
A. Streptomycin
B. Kanamycin
C. Chloramphenicol
D. Rifabutin
E. Nitroimidazole
25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele:
A. Chloramphenicol
B. Tetraciclina
C. Clarithromycin
D. Timidazol
E. Erythromycin succinate-ester
Tema: MATRICEA EXTRACELULARA

1. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la matricea extracelulara:
A. reprezinta o retea de proteine si polizaharide, care se află în spațiile
intercelulare în strânsă legătură cu celulele care au secretat-o
B. poate fi calcificată, realizând structura pielii
C. poate fi transparentă ca în cazul fasciei musculare
D. poate avea o structură împletită conferind elasticitate avansată ca in cazul
dintilor
E. poate contine colagen dar nu contine proteine de adeziune.
2.Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

A. Glicogenul este principala componenta matriceala care asigură legarea
constituienților din matrice între ei cât și cu suprafața celulelor,
13
B. Fibronectina este o proteina de adeziune secundara, alcătuită din două lanțuri
polipeptidice, care prezintă situsuri de legare a colagenului, heparinei si ai
receptorilor de pe suprafața celulei,
C. Fibronectina are rol în creștere, diferențiere celulară , adeziune celulară prin
intermediul unor reglatori ai ciclului celular pe care-i controlează (cicline
D),fiind un tip de glicogen,
D. modificări tumorale au fost atribuite degradării fibronectinei, dar nu si
degradării receptorilor pentru fibronectină,de aceea este importanta in
stabilirea liniilor chimioterapeutice
E. Fibronectina poate fi plasmatică, solubilă și participă la coagularea sângelui,
vindecarea plăgilor și la fagocitoză si insolubilă prezentă pe suprafața celulelor
3.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la integrine nu sunt adevarate?

A. Sunt proteine transmembranare alcătuite din 2 subunități,
B. Se atașeză pe de o parte la componentele MEC, colagen, fibronectine, lamina
pe de altă parte se ancorează la citoschelet,
C. Sunt principalii receptori de pe suprafața celulelor, care permit atașarea
celulelor la matricea extracelulară,
D. Sunt implicate in adeziunea celulară alaturi de selectine, imunoglobuline,
caderinele,
E. În cazul medierii de căre integrine, adeziunea celulară nu este dependentă de
Ca2+ sau Mg2+, iar cand este mediată de imunoglobuline este dependentă de
calciu.
4. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

A. Selectinele sunt implicate în adeziunea selectivă dintre celulele embrionare
epiteliale, cât și în formarea de joncțiuni stabile dintre celulele țesuturilor,
B. Caderinele sunt glicoproteine, de mai multe tipuri, E- caderine (endoteliale),
L- caderine (leucocitare) P- caderine (platelet = thrombocytes caderine),
C. Imunoglobulinele sunt glicoproteine transmembranare din care fac parte
categoriile: ICAMs,VCAM -1, PECAM-1,NCAM,
D. Componentele matricei extracelularer pot fi degradate de enzime proteolitice
secretate local de către celule,de aceea nu poate fi periodic refăcută,
E. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) și serin
proteazele (plasmina) sunt glicozaminoglicani ce intra in componenta matricei
extracelulare.
5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la degradarea matricei extracelulare

sunt false?
A. Proteazele sunt secretate sub formă de precursori inactivi care vor fi activați
local,
B. Secreția de inhibitori de proteaze ce limitează acțiunea proteazelor la o
anumită zonă
14
C. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) și serin
proteazele (plasmina) sunt enzime proteolitice secretate local de către cellule
ce degradeaza matricea extracelulara
D. Celulele au pe suprafață receptori care leagă proteazele acolo unde este
necesar
E. Matricea extracelulară nu poate fi degradata periodic.
6. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?
A. În toate organismele multicelulare, creșterea, diferențierea și metabolismul

sunt coordonate de o rețea foarte elaborată de comunicații intercelulare cu
ajutorul produșilor extracelulari,
B. Celulele pot comunica între ele pe distanțe foarte mari
C. Moleculele cu rol de semnale extracelulare controlează creșterea țesuturilor,
produce sinteza și secreția proteinelor și reglează compoziția fluidelor extra și
intracelulare,
D. semnale extracelulare pot fi clasificate, după distanța la care trebuie să
acționeaze, în:semnale endocrine,semnale paracrine ,semnale
autocrine,semnale monocrine,
E. În semnalizarea paracrină celula tintă se află în apropierea celulei
semnalizatoare
Tema: SEMNALIZAREA CELULARA

COMPLEMENT SIMPLU
1. Semnalizarea prin care se asigura comunicarea intre celule aflate la distanta este
denumita:
A. Autocrina
B. Paracrina
C. Endocrina
D. Exocrina
E. Juxtacrina
2. Semnalizarea prin care se asigură comunicarea între celule aflate in apropierea
celulei semnalizatoare, din acelasi grup de celule.
A. Autocrina
B. Paracrina
C. Endocrina
D. Exocrina
E. Juxtacrina
3.Semnalizarea prin care se face schim ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se
numeste:
A. Autocrina
B. Paracrina
15
C. Endocrina
D. Exocrina
E. Juxtacrina
4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia:
A. Sinteza moleculei semnal
B. Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta
C. Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor
D. Modificarea metabolismului celular
E. Desfacerea complexului receptor-molecula semnal
5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se numeste:

A. Molecula reglatoare
B. Ligand
C. Receptor
D. Inhibitor
E. Regiune de control molecular
6. Hormonii care se leaga de receptorii aflati la suprafata celulara sunt de tipul:
A. hormoni liposolubili
B. care intervin in modificarea și transcriptia genelor
C. hormoni hidrosolubili
D. 1,2 diacilglicerol
E. Mesageri secunzi
7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?
A. În semnalizarea paracrină celulele organelor endocrine eliberează substanțe

semnal, care acționează asupra celulelor țintă aflate la distanță,
B. În semnalizarea endocrină celula tintă se află în apropierea celulei
semnalizatoare,
C. În semnalizarea paracrină moleculele semnal afectează doar celulele țintă
adiacente ei.
D. Neurotransmițătorii și neurohormonii sunt exemple de semnale autocrine
E. În semnalizarea monocrină, celulele răspund la substanțe pe care ele însele le
eliberează

A. În semnalizarea autocrină, celulele răspund la substanțe pe care ele însele le
eliberează
B. Semnale juxtacrine sunt implicate si în comunicarea legată de cresterea tisulară,
pentru migrarea in timpul răspunsului imun
C. În semnalizarea autocrină celulele răspund la factorii de creștere pe care îi
secretă
D. Celulele tumorale produc și eliberează factori de creștere care stimulează
creșterea necontrolată a celulelor tumorale
16
E. La animale, hormonii sunt transportați de la locul eliberării lor la celulele țintă,
de obicei, de lichidul cefalorahidian limfa si saliva.
9. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea celulara:

A. Unele peptide mici funcționează atât ca neurotransmițători (semnale
paracrine), cât și ca hormoni sistemici (semnalizare endocrină)
B. Comunicarea prin semnale extracelulare, în mod obișnuit, implică șase etape
C. Sinteza moleculei semnal, eliberarea moleculei semnal de către celulă si
transportul către celula țintă sunt primele etape ale semnalizarii extracelulare
D. Detecția semnalului de către un receptor specific si modificarea
metabolismului celular, declanșată de complexul receptor –moleculă semnal,
sunt etape ale semnalizarii extracelulare
E. Îndepărtarea, inactivarea semnalului, urmată de încetarea răspunsului celular
este a saptea etapa a semnalizarii extracelulare
10. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrină:

A. Unele semnale induc modificări în activitatea uneia sau mai multor enzime
prezente în celula țintă celula răspunzand rapid, într-un interval de minute sau
secunde
B. Unele molecule semnal sunt capabile să își exercite acțiunea prin modificarea
expresiei genelor
C. Cea mai cunoscută clasă de molecule semnal ce modifica expresiea genelor
este reprezentată de hormonii sterolici
D. hormonii sterolici interactionează cu receptori intracelulari producând inducția
genelor specifice prin legarea la ARN în diferite regiuni de control.
E. Proteinele receptor de pe suprafața celulelor țintă din citosol sau din nucleul
acestora, posedă un situs de legare cu mare afinitate pentru o substanță semnal
particulară (neurotransmițător sau hormon)
11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrină;

A. Răspunsul unei celule la un ligant specific este determinat de tipul de receptor
pentru un ligand particular, pe care îl posedă celula țintă și de reacțiile
intracelulare care sunt inițiate prin legarea unui singur ligand la receptorul său.
B. Aceeași celulă poate avea două sau mai multe tipuri de receptori, insa, diferite
tipuri celulare nu pot avea diferite seturi de receptori pentru același ligand
C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are funcția de a se lega
de receptor
D. Singura funcție a ligandului este aceea de a modifica proprietățile receptorului,
fapt ce semnalizează celulei că în mediu este prezent un produs specific
E. Celulele țintă pot modifica ligandul sau îl pot degrada, celulele putand
modifica sau finaliza răspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal
17
A. Hormonii care sunt folosiți în semnalizarea endocrină sunt clasificați după
mecanismul de acțiune și după compoziția chimică în hormonii liposolubili si
hidrosolubili
B. Hormonii liposolubili difuzează prin membrana plasmatică și interacționează
cu receptori nucleari sau citosolici
C. hormonii sterolici, tiroxina și acidul retinoic, fiind foarte hidrofobi, sunt
transportați prin sânge de către proteine „carrier”, apoi intră în celule și
legându-se de receptori specifici din citosol sau chiar din nucleu, actionează
asupra ADN nuclear modificând transcripția genelor
D. Hormonii hidrosolubili sunt molecule lipofile care se leagă de receptori aflați
la suprafața celulară
E. peptidele, hormonii proteici, prostaglandinele, unii aminoacizi, adrenalina și
alți compuși, se leagă la receptorii membranari de suprafață, declanșând
creșterea sau descreșterea concentrației intracelulare a AMP ciclic, a Ca2+, a
1,2 –diacilglicerolului sau a altor mesageri secunzi
13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare
care prezintă un situs de legare a ligandului orientat spre fața externă a celulei,
B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a căror moleculă
este hidrofilă si nu poate traversa membrana celulară pentru a avea acces la
receptorii citoplasmatici
C. Receptori membranari reacționează la creșterea cantității de hormone prin
reducerea numărului receptorilor active
D. Anumiți hormoni pot afecta sincron atât receptorii membranari proprii dar nu
și ai altor hormoni
E. Anumiți hormoni pot declanșa o amplificare prin creșterea în cascadă a unor
molecule tintă (de obicei enzime), care poartă numele de „amplificare
enzimatică
14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. receptorii membranari pot interveni direct în reglarea expresiei genelor
B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranară a semnalului
extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori
canale. receptori catalitici .receptori dependenți de proteinele G,
C. Receptorii canale sunt localizați la nivelul joncțiunilor sinaptice și funcționează
după principiul canalelor ionice cu poartă comandate de ligand
D. Receptorii catalitici funcționează direct ca enzime, dacă sunt activați de ligand
E. Receptorii dependenți de proteina G- după ce se combină cu ligandul, activează
o proteină membranară numită proteină G care activează o a treia proteină
membranară care are o activitate catalitică
A. Adenilat ciclaza este o enzimă membranară care are un situs de legare a ATP
pe fața citoplasmatică a membranei,
18
B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine
membranare, numită proteină reglatoare ce leagă GTP sau proteina G
C. Proteina G ce leaga GTP se numeste proteină G stimulatoare pentru că este
implicată în activarea enzimatică
D. AMPc intracelular actionează ca un transductor de semnal sau de mesager
secund în cazul răspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina
E. Receptorii β-adrenalinici există pe celulele cardiace, determinând creșterea
activității muschiului cardiac și respectiv amplificarea fluxului sanguin, cât și
pe celulele musculare netede ale intestinului determinând crampele abdominale
A. O moleculă semnal poate determina atât creșterea cât și descreșterea

concentrației intracelulare a AMPc, în funcție de tipul de receptor la care se
leagă
B. Celulele glandei corticosuprarenale au receptori pentru legarea hormonului
adenocorticotrop (ACTH) secretat de hipofiză ce duce la activarea în lanț a
adenilat-ciclaze- AMPc- protein kinazei- hormoni steroizi (cortizol, aldosteron)
C. Alături de AMPc, ionii de Ca2+ reprezintă cel mai răspândit mesager secund
implicat în semnalizarea celulară
D. Concentrația ionilor de calciu aflați în citosol este menținută la valori extrem de
scăzute (aproximativ 10‾7M)
E. Concentrația ionilor de calciu aflați în citosol este menținută la valori extrem de
mari (aproximativ 10³M)
A. În celule musculare netede, creșterea ionului de calciu declanșează contracția, în

celulele musculare striate și în celulele hepatice determină activarea degradării
glicogenului
B. Concentrați scăzută a calciului în citosol este menținută prin mecanisme care
pompează ionii de calciu în două direcții: înspre mediile extracelulare și
respectiv, în interiorul unui compartiment membranar intracelular numit
compartiment de sechestrare a calciului, format din structuri veziculare și
porțiuni specializate ale reticulului endoplasmatic
C. Doar o parte dintre celulele eucariote conțin în membrana lor o pompă de calciu
(Ca2+ –ATPază) care, folosind energia obținută din hidroliza ATP, pompează
ionii de calciu în afara celulei
D. Calmodulina este o proteină citoplasmatică care mediază unele efecte celulare
ale ionului de calciu
E. Calmodulina formează cu ionul de calciu un complex care activează o serie de
enzime
18.Ce afirmatie referitoare la semnalizarea celulara mediate de calciu este adevarata?
A. Unii hormoni, dacă se leagă la receptorii de suprafața celulară, determină

creșterea concentrației calciului din citosol doar daca sunt prezenti în mediul
extracelular
19
B. În stadiul inițial al stimulării hormonale, calciu este eliberat în citosol din
mediul extracelular
C. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea:
Legarea hormonului la receptorul de pe suprafața celulei >activarea proteinei
Gp > activare fosfolipaza C>formarea inozitol-trifosfat în citoplasmă >
deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de
sechestrare a calciului
D. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea:
Legarea hormonului la receptorul de pe suprafața celulei >activare fosfolipaza
C>activarea proteinei Gp > formarea inozitol-trifosfat în citoplasmă >
deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de
sechestrare a calciului
E. Secvența de reacții care se desfășoară în acest mecanism este următoarea:
Legarea hormonului la receptorul de pe suprafața celulei > activare fosfolipaza
C> activarea proteinei Gp > deschiderea canalelor de calciu din membranele
compartimentului de sechestrare a calciului> formarea inozitol-trifosfat în
citoplasmă
19. Ce afirmatie referitoare la receptorii catalitici este adevarata?
A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al căror domeniu citoplasmatic

conține un situs enzimatic care este activat în momentul în care se asociază cu
ligandul pe fața extracelulară a plasmalemei,
B. AMP este singurul nucleotid ciclic care participă la semnalizarea celulară
C. protein kinazele tirozin-specifice, sunt o clasă aparte de proteine
transmembranare ce nu au rol de receptori catalitici si care traversează o dată
bistratul membranar
D. Receptorii pentru insulină si receptorii pentru factorul plachetar de crestere
PDGFnu sunt recetori catalitici
E. Receptorul pentru insulină este o proteină membranară monomerică ce are
activitate protein kinază tirozin specifică
A. Receptorul pentru insulină este o proteină membranară tetramerică ce are

activitate protein kinază tirozin specifică
B. Insulina determină scăderea concentrației de glucoză din sânge prin două
mecanisme diferite, în funcție de tipul de celule asupra cărora acționează
C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca
urmare a activării glicogen-sintetazei
D. efectul asupra celulelor musculare și adipocitelor se traduce prin accelerarea
importului de glucoză ca urmare a exprimării la suprafața celulară a
transportorilor de glucoză
E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captării de glucoză din sânge de
către celulele musculare și adipoase, prin scaderea numărului transportorilor de
glucoză din membrana plasmatică a acestor celule
20
A. Efectul insulinei asupra captării glucozei și a catabolismului, apare după câteva

minute și nu necesită sinteza de proteine noi
B. expunerea îndelungată la insulină, produce efecte de lungă durată, determinând
creșterea activității enzimelor hepatice care sintetizează glicogen și a enzimelor
din adipocite care sintetizează trigliceride. În acest context, actiunile insulinei și
ale adrenalinei sunt opuse
C. După aproximativ 15 minute de expunere a celulelor adipoase la insulină,
transportul glucozei în acestea crește de 10-20 de ori, mai ales datorită creșterii
numărului de transportori de glucoză la suprafața membranei
D. Celulele musculare și adipocitele posedă în citoplasmă, imediat sub membrana
plasmatică, un mare număr de vezicule ale căror membrane conțin transportori
de glucoză specifici doar pentru aceste cellule
E. Acțiunea de stimulare a creșterii nu face parte din rolurile insulinei
22.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Semnalizarea paracrina si autocrina implică interventia mediatorilor chimici
locali,a prostaglandinelor și a unor factori de crestere
B. Mediatorii chimici locali care intervin în semnalizarea paracrina, acționează doar
asupra celulelor aflate în vecinătatea celulei secretoare.
C. Monoxidul de azot (NO) este o moleculă de semnalizare autocrină importantă
pentru semnalizarea în sistemul nervos, imun și circulator
D. NO este capabil să difuzeze direct prin membrana plasmatică a celulelor țintă
E. Monoxidul de axot este sintetizat din arginină de către enzima sintetaza
monoxidului de azot (NOS)
23. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

A. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilatația și determină erecția
peniană,
B. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilatația si este folosit in
tratamentul bolilor de inimă
C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în
hrănire, apărare, răspunsurile la stresul indus de factorii de mediu, învătare,
D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în
metamorfoză, înot, simbioză, asocierea celulelor sanguine și reglarea presiunii
sanguine
E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat în
reproducere
24. NO induce vasodilatație prin următorul mecanism, cu exceptia:

A. Eliberarea acetilcolinei la nivelul terminațiilor nervoase din endoteliul vaselor de
sânge, induce sinteza de NO
21
B. NO care difuzează la celulele musculare netede vecine, unde NO reacționează cu
fierul legat la situsul activ al enzimei guanilat ciclaza
C. Ca urmare a creșterii activității enzimatice are loc sinteza mesagerului secundar
GMPc , care va induce relaxarea celulelor musculare netede și vasodilatația
D. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilatația
E. variantele A si B nu sunt corecte
25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa?
A. Transportă semnalele între neuroni sau de la neuroni la celule țintă cum ar fi

celulele musculare
B. reprezintă un grup de molecule mici hidrofile, din care fac parte: acetilcolina,
epinefrina (adrenalina) serotonina, histamina, glutamatul, glicina, acidul γ-
aminobutiric (GABA)
C. neurotransmițătorii nu pot străbate mambrana plasmatică și de aceea se leagă la
receptorii suprafeței celulare
D. Legarea neurotransmițătorilor la receptori induce o modificare a conformației
receptorilor, care deschid poarta canalelor ionice, determinând schimbări în
fluxul de ioni din celula țintă
E. Alți receptori ai neurotransmițătorilor sunt cuplați cu proteinele G, care
determină diferite răspunsuri intracelulare regland direct activitatea canalelor
ionice
26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina?
A. Histamina este secretată de mastocite, celule existente în tesutul consjunctiv

B. Principalul efect al histaminei constă în dilatația locală a vaselor sanguine și
creșterea permeabilității lor
C. Mastocitele depozitează histamină în vezicule de secreție și o eliberează rapid
prin exocitoză atunci cand sunt stimulate prin infectie locală, reactii
imunologice sau diferite leziuni tisulare
D. Dilatatia vasculara locala datorita histaminei facilitează accesul proteinelor
serice (anticorpi) precum și al leucocitelor la situsul leziunii
E. Neutrofilele, produc enzime care inactivează histamina, ceea ce duce la oprirea
efectului acesteia
27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa?
A. Factorii de creștere sunt enzime

B. Factorii de creștere cuprind o mare varietate de molecule semnal care
controlează creșterea și diferențierea celulară
C. Factorul de creștere al nervilor (NGF) este un membru al familiei
neurotrofinelor care reglează dezvoltarea și supraviețuirea neuronilor
D. Factorul de creștere epidermic (EGF) are rol în controlul proliferării celulare,
atât în timpul dezvoltăii embrionare cât și la organismele adulte
E. Factorul de creștere derivat din plachete (PDGF) este implicat în vindecarea
rănilor
22
28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
A. Factorul de creștere derivat din plachete stimulează proliferarea fibrobrastelor

din vecinătatea cheagului, contribuid astfel la regenerarea țesuturilor distruse
B. factorul de creștere epidermal (EGF) stimulează creșterea majorității tipurilor de
celule într-o cultură
C. Factorii de creștere stimulează creșterea celulară acționând ca agenți de
semnalizare
D. Factorii de crestere sunt factori de semnalizare paracrina
E. Factorii de crestere intervin în trecerea celulei din starea de repaus in starea
activă
29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
A. Factorii de creștere stimulează creșterea celulară prin fosforilarea tirozinei în

anumite proteine
B. Hormonii polipeptidici, neuropeptidele și factorii de creștere se leagă de
receptorii membranari
C. Anomaliile observate în semnalizarea prin factorii de creștere, determină
numeroase boli
D. Celulele normale se afla in inhibiție în ceea ce privește creșterea și diviziunea si
sunt stimulate de factorii de creștere
E. Mecanismul de inducere a cancerului constă în primul rând din dereglarea
mecanismelor de stimulare a creșterii celulelor normale
30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este
falsa?
A. Receptorii pentru citokine, actionează prin stimularea intracelulară a proteinelor

tirozin kinazice
B. Receptorii pentru citokine au activitate enzimatică intrinsecă
C. Receptorii pentru citokine se asociază prin legături necovalente cu proteinele
tirozin kinazice
D. Receptorii pentru citokine au un domeniu extracelular N-terminal care leagă
ligandul
E. Interleukina -2 și eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine
spre deosebire de hormonul de creștere și prolactina care nu sunt receptori pentru
cytokine
A. Calea MAP kinazei este alcătuită dintr-o cascadă de protein kinaze cu rol
important în semnalizarea tuturor celulelor eucariote
B. MAP kinazele sunt activate ca răspuns la diferiți factori de creștere și alte
molecule de semnalizare
23
C. Protein kinaza C poate să activeze căile kinazei reglatoare de semnal
extracelular care stimulează proliferarea celulară indusă de esterii forbol,
inițiatori ai tumorilor
D. Căile de Ca2+ cât și cele ale AMPc se intersectează cu semnalizarea kinazei
reglatoare de semnal extracelular, stimulând sau inhibând calea kinazei
reglatoare de semnal extracelular în diferite tipuri de cellule
32. Care dintre afirmatii nu este adevarata?
A. Rolul principal al căii kinazei reglatoare de semnal extracelular a fost

evidențiat în celulele animale cu ajurorul proteinei RAS, identificată ca
proteina oncogenică a virusurilor tumorale, care determină sarcoamele la
șobolani
B. Microinjectarea proteinei RAS active induce direct proliferarea celulelor
normale de mamifere
C. Prin microinjectarea de anticorpi anti-Ras sau prin expresia unei mutante Ras
dominant negative se blochează proliferarea celulară indusă prin factorul de
creștere
D. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativă
față de calea MAP kinazei
E. Prostaglandinele nu exercită actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici
33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata?
A. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativă

față de calea MAP kinazei
B. Calea Jak/STAT oferă o conexiune mult mai directă între protein/tirozin
kinaze și factorii de transcripție
C. Prin calea Jak/STAT fosforilarea tirozinei substratului proteic influențează
direct localizarea și funcționarea factorului de transcripție
D. Afirmatiile A si B sunt adevarate
34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
A. Prostaglandinele sunt compusi chimici derivati din acidul arahidonic

B. Prostaglandinele sunt molecule liposolubile
C. Prostaglandinele isi exercită actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici
D. Prostaglandinele isi exercită actiunea prin legarea la receptorii de suprafata
E. Nicio afirmatie nu este falsa
35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
A. Prostaglandinele sunt sintetizate continuu în membranele celulelor

B. Prostaglandinele sunt sintetizate prin degradarea fosfolipidelor sub actiunea
fosfolipazei
24
C. Dupa ce sunt sintetizate prostaglandinele sunt eliberate in spatial extracelular
E. Doar afirmatia B este adevarata
36. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
A. Prostaglandinele sunt degradate, de către enzimele existente în lichidele

extracelulare
B. Unele prostaglandine determină agregarea plachetelor sanguine și aderența lor
la pereții vaselor sanguine
C. Prostaglandinele pot afecta evoluția bolilor vasculare deoarece ele pot
determina agregarea plachetelor sanguine și aderența lor la pereții vaselor
sanguine
D. Aspirina și alți agenți antiinflamatori inhibă sinteza prostaglandinelor
37. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
A. Aspirina și alți agenți antiinflamatori inhibă sinteza prostaglandinelor

B. Unele prostaglandine sunt produse în cantități mari la nivelul uterului
producând contracțiile musculare netede a acestuia în timpul nașterii
C. Unele prostaglandine sunt folosite astăzi ca agenți farmacologici pentru
inducerea avortului
D. Prostaglandinele acționează la nivel local, pe căile de semnalizare autocrină
sau paracrină și stimulează celulele țintă să producă diferite răspunsuri ca
agregarea plachetelor, inflamația, durerea, contracția mușchiului neted
E. blocheaza contractiile uterine in timpul nasterii
A. Componentele citoscheletului acționează atât ca receptori, cât și ca ținte în

căile de semnalizare celulară corelând forma celulei cu alte răspunsuri celulare
B. Factorii de crestere induc modificări în organizarea citoscheletului, care
determină apariția unor prelungiri ale suprafeței celulare (filopode,
lamelipode) precum și constituirea contactelor focale și a fibrelor de stress
C. Un rol important în acest proces de reglare temporală a mecanismelor
moleculare il are ionul de calciu și respectiv mecanismele de modulare a
concentrației acetusi ion
D. Toate afirmatiile sunt false
39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa?
A. Glutamatul acționează asupra celulelor nervoase pentru a stimula căile de

semnalizare intercelulară prin cresterea nivelului ionului de calciu
25
B. Glutamatul acționează asupra celulelor nervoase pentru a stimula căile de
semnalizare intercelulară prin activarea factorilor de transcripție (proteine)
C. Glutamatul acționează asupra celulelor nervoase pentru a stimula căile de
semnalizare intercelulară prin activarea sintezei de AMPc
D. Toate afirmatiile sunt false
A. Organismele patogene şi viruşii pot interfera cu evenimente de semnalizare,

cauzând defecte în căile de semnalizare si generand asfel boli
B. Cele mai multe dintre boli grave la om, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli
de inima, diabet si multe forme de boală mintală, par a rezulta din subtile
modificari fenotipice de semnalizare
C. Majoritatea bolilor nu pot fi explicate prin afectarea unei singure etape a unei
căi, de semnalizare, ci prin multiple alterări care afectează reţelele într-o
manieră complexă
D. Nicio afirmatie nu este adevarata
A. Medicamentele, fie că interacţionează specific cu o singură ţintă sau cu mai

multe molecule și vor perturba cascadele metabolice şi de semnalizare, într-un
mod complex
B. Multe tipuri celulare pot fi afectate în grade diferite de acelaşi medicament
deoarece multe tipuri de celule utilizează aceleaşi molecule pentru semnalizare
în contexte diferite
C. Supraexprimarea receptorilor de suprafaţă celulară sau a proteinelor
intracelulare au efecte substanţiale asupra fiziologiei celulei
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura:
A. Cresterea celulara
B. Schimbul de vezicule lipidice
C. Metabolismul celular
D. Diferentierea tisulara
E. Reglarea fluidelor extra si intracelulare
2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care:
A. Autocrine
B. Sincrine
C. Endocrine
D. Extrinseci
26
E. Paracrine
3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia:
A. Receptori membranari
B. Receptori lipidici
C. Receptori intracelulari
D. Receptori secundari
E. bireceptori
4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe
categorii:
A. hormoni sterolici
B. hormoni tiroidieni
C. hormoni proteici
D. fitohormoni
E. molecule liposolubile si hidrosolubile
5. Receptorii membranari sunt:
A. molecule proteice
B. complexe proteice transmembranare
C. glicolipide transmembranare
D. complexe moleculare necunoscute
E. molecule instabile structural sub actiunea ligandului
6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai
multe componente celulare:
A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari
B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand
C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii
membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare
D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane
E. declansarea amplificarii enzimatice
7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari:
A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand
B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat
genetic
C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational
D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme
enximatice submembranare
E. se pot scufunda in straturile membranare
8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in:
A. receptori dependenti de proteina G
B. receptori catalitici
C. receptori ionici
D. receptori canale
27
E. receptori nucleari
9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora:
A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice
B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici
cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor
intercelulare
C. declanseaza amplificarea enzimatica
D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea
propriilor molecule
E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal
10. Afirmatiile corecte referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt
urmatoarele:
A. Sunt receptori pentru hormonul adrenalina
B. Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant
C. Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN
D. Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi
E. Sunt receptori pentru hormoni liposolubili
11. Proteinele G se caracterizează prin următoarele:
A. Sunt proteine formate din trei lanțuri polipeptidice (α,β,γ)
B. Sunt proteine derivate din guanozină (G)
C. Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrină
D. Cuplează receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza și fosfolipaza C
E. Sunt activate de adenozin monofosfat
12.Adenilat ciclaza este o enzimă intracelulară care se caracterizeaza prin
urmatoarele, cu exceptia:
A. este activata de proteina G
B. este activata de AMPc
C. este inhibata de ATP
D. are rol in sinteza AMPc
E. are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine
13.Receptorii care activează adenilat ciclaza sunt:
A. implicați in asigurarea sursei de energie pentru celule
B. sunt caracteristici fibrelor musculare
C. sunt de tipul β –adrenalinici
D. au rol important în funcționarea celulelor retiniene cu bastonase
E. importanți îndeclansarea sintezei de AMPc
14. Despre protein kinazele se poate afirma:
A. sunt enzime de natura glicolipidică
B. sunt enzime implicate în activarea unor reacții citoplasmatice
C. activarea e realizată de cuplarea AMPc
D. sunt denumite și F-kinaze
28
E. au rol în transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine
15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatică:
A. de natura proteică
B. este o proteină transmembranară
C. este o proteină implicată în medierea unor efecte celulare ale ionului de calciu
D. intervine în stimularea sintezei de AMP c
E. activează AMPc-fosfodiesteraza care intervine în degradarea AMPc
16.Ionul de Ca2+ este implicat într-o serie de procese intracelulare :

A. legate de sistemul de reactii ca răspuns la un stimul hormonal
B. în inactivarea calmodulinei
C. ce asigură legarea protein kinazei C pe fața citoplasmatică a membranei
celulare în vederea activării de diacil glicerol
D. intervine în reglarea ph celular prin activarea protein kinazei C
E. doar în forma legată din compartimentele intracelulare
17.Fosfolipaza C (PC) este o enzima care intervine in procesele intracelulare de tipul:

A. cuplarea unui ligand cu receptorul membranar
B. formarea unor mesageri intermediari ai semnalelor celulare
C. formarea diacil-glicerolului
D. formarea calmodulinei
E. sechestrarea calciului in compartimente specifice
18.Marcati afirmatiile corecte referitoare mediatorul semnalizarii celulare de tipul

ionului de calciu:
A. cresterea concentratiei intracelulare a Ca2+ declanseaza in celulele β ale
insulelor Langerhans blocarea exocitozei de insulina
B. in celulele musculare netede cresterea calciului determina contractia
C. cresterea in celulele hepatice determina activarea degradarii glicogenului
D. modificarea concentratiei intracelulare nu produce modificari ale semnalelor
intercelulare si intracelulare
E. cresterea concentratiei intracelulare pancreatice declanseaza eliberarea
insulinei
19 Informatiile legate de modul de functiune a fosfolipazei C sunt adevatare cu

exceptia:
A. activeaza formarea protein kinazei C
B. interfereaza cu eliberarea ionului de calciu
C. nu este in conexiune cu sistemul de reglare a transcriptiei
D. activarea se face in absenta proteinei G
E. intervine in reglarea unor procese mediate ulterior de PKC cum ar fi reglarea
Ph prin fosforilarea canalului antiport de Na/H
29
20. Receptorii membranari catalitici sunt caracterizati de urmatoarele particularitati,
cu exceptia:
A. sunt receptori implicati in semnalizarea endocrina si paracrina
B. sunt proteine membranare cu domeniul citoplasmatic activat de proteine
stimulatoare G
C. sunt activati intracelular prin cuplajul ligandului la situsul de legare
extracelular
D. sunt proteine transmembranare care contin un situs enzimatic citoplasmatic
E. sunt molecule care se disociaza rapid dupa legarea semnalului chimic
21. Cei mai importanti receptori catalitici sunt :
A. receptorii pentru acetilcolina
B. receptorii pentru insulina
C. receptorii pentru histamina
D. receptorii pentru factorii de crestere
E. protein kinazele tirozin specifice
22. Protein kinazele tirozin specifice sunt componente de semnalizare cu urmatoarele

particularitati:
A. din categoria receptorilor dependenti de proteina G
B. sunt fosforilaze activate de ligand
C. sunt inactivate de radicalul fosfat (P) de pe ATP
D. leaga fosfatul din tirozina unor proteine din citoplasma
E. se autofosforileaza
23. Despre receptorul pentru insulina se poate afirma:
A. este o proteina transmembranara cu structura tetramerica
B. are capacitate de autofosforilare
C. are actiune similara si concomitenta cu hormonul adrenalinic
D. are activitate protein kinaza tirozin specifica
E. este localizat exclusiv pe membranele celulelor hepatice
24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de
tipul:
A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata
membranelor celulare si in special celulelor adipoase
B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii
C. blocarea cresterii fibroblastelor
D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si
adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si trigliceridelor
E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita
25. Modificarea receptorilor insulinici determina:
A. raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina
B. aparitia diabetului zaharat
C. blocheaza eliberarea glucozei in sange
30
D. permite folosirea insulinei ca tratament
E. nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange
26. Despre semnalizarea paracrina se poate afirma, exceptand urmatoarele:

A. mediatorii chimici care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in
vecinatatea celulelor secretoare
B. ligandul in cazul comunicarii paracrine este doar de tipul hormonilor steroizi
C. mediatorii sunt rapid imobilizati in spatiul intercelular dupa ce au fost secretati
D. nu exista specializare pentru semnalizarea paracrina la celulele adulte
E. factorii de crestere intervin in semnalizarea paracrina ca principal mod de
comunicare intercelulara
27. In semnalizarea celulelor invecinate se evidentiaza urmatoarele:
A. semnalizarea paracrina si autocrina se refera la acelasi mod de interrelationare

celulara
B. Liganzii care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea
celulelor secretoare
C. Mediatorii care intervin in semnalizarea paracrina sunt: prostaglandinele,
factorii de crestere, neurotransmitatorii, NO
D. Comunicarea prin semnale paracrine si autocrine caracterizeaza doar celulele
embrionare, inaintea diferentierii din organogeneza
E. Cele mai multe semnale autocrine si paracrine au rolul de a bloca diviziunea
celulara mitotica
28. NO este un semnalizator ce intervine:

A. In semnalizarea endocrina
B. In semnalizarea paracrina
C. Fara a difuza in spatiul extracelular, ci actioneaza ca semnal intracelular
D. pe enzime tinta intracelular
E. prin implicarea in procesul de vasodilatatie si relaxarea celulelor musculare
netede
29. Moleculele de semnalizare de tipul NO sunt :

A. sintetizate ca urmare a semnalelor produse de acetilcolina
B. sunt sintetizate din arginina extracelulara
C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra calciului din situsul activ al unei
enzime de tipul guanilat ciclaza
D. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de
sange la nivelul muschiului cardiac
E. Inductori ai contractiei musculatorii netede prin intermediul GMPc
30. NO este un important semnalizator care intervine in mecanismele de functionare
celulara:
A. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de
sange la nivelul muschiului cardiac
B. Prin sistemul endocrin
C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra fierului din situsul activ al unei
enzime
31
D. Induce vasodilatatie și determina erectia peniana
E. Este inhibat de folosirea nitroglicerinei ca medicament
31. Neurotransmitatorii sunt molecule semnal care:
A. Sunt hidrofile
B. Sunt hidrofobe si pot usor strabate membrana plasmatica
C. Se leaga la receptorii suprafetei celulare
D. Sunt de tipul epinefrina, serotonina, histamina, acetilcolina, acid γ-
aminobutiric
E. Sunt de tipul antihistamina
32. Neurotransmitatorii pot actiona prin:
A. Trecerea prin membrana celulara
B. Modificarea conformatiei receptorului
C. Blocarea canalelor ionice
D. Cuplarea receptorilor cu proteinele G
E. Oprirea mecanismelor interne enzimatice
33. Despre histamina si serotonina se poate afirma:
A. Sunt neurotransmitatori cu efect vasodilatator
B. Au efect vasoconstrictor la nivelul tesuturilor lezate
C. Secretia de histamina este insotita si de factorul reglator
D. Fac parte din categoria mecanismelor complexe de semnalizare si
interconectare celulara, specifice proceselor antiinflatoare si antialergice
E. Fac parte din categoria factorilor de crestere
34. Factori de crestere sunt componente ale sistemului de semnalizare:
A. Endocrin
B. Paracrin
C. Cu rol de reglare genica
D. Extracelular
E. Autocrin
Tema: REGLARE DIFERENTIERE CELULARA.

CELULE NEDIFERENTIATE-CELULE STEM. PERSPECTIVELE
FOLOSIRII TRATAMENTULUI CU CELULE STEM
COMPLEMENT SIMPLU
1. Celula in tranzit este:
A. 1. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide
B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca
celule lezate sau moarte
C. Celula cu existenta relativ scurta, care se „sinucide” prin maturare
D. Celula capabila de reinoire
E. Celula pluripotenta
32
2. Celula stem se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. celula capabila sa-si pastreze capacitatea de proliferare pe tot parcursul vietii
B. celula care se transforma prin diferentiere in celule specializate
C. celula cu un grad de diferentiere și existenta relativ scurt
D. celula capabila de a-si mentine capacitatea de a se divide atunci cand este
nevoie
E. celula adulta care-si poate relua proliferarea
3. Celulele stem sunt de mai multe tipuri, cu exceptia:
A. totipotente
B. unipotente
C. embrionare
D. adulte
E. diferentiate
4. Celulele stem adulte se pot recolta din urmatoarele tesuturi, cu exceptia:
A. tesut embrionar
B. tesut epitelial
C. orice tip de tesut din organismul adult
D. din sânge placentar si vase ombilicale
E. din celule canceroase
5. Din endoderm ia nastere :
A. Tesutul conjunctiv
B. Pielea
C. Ficatul
D. Celulele sanguine
E. Sistemul nervos
6. Din ectoderm ia nastere :
A. Tesutul muscular
B. Pancreasul
C. Pielea
D. Celulele sanguine
E. Tesutul conjunctiv
7. Urmatoarele afirmatii legate de celulele stem sunt adevarate cu exceptia :

A. Sunt celule capabile de automentinere
B. Celulele stem se divid si produc celule fiice
C. Descendentii celulelor stem pluripotente urmeaza diverse cai de diferentiere
D. Dupa diviziuni repetate ele isi continua proliferarea tot restul vietii
E. Plachetele sunt produse prin diviziunea unei celule stem comune
8. Celulele diferentiate au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

33
A. Sunt greu divizibile sau indivizibile
B. Au forma si structura caracteristica corespunzatoare unei dezvoltari a
organitelor celulare
C. Cand densitatea celulelor dintr-un tesut atinge un anumit grad celulele sunt
oprite din migrare si proliferare
D. Jonctiunile dintre celulele diferentiate au dimensiuni mai mici decat cele
realizate de celulele nediferentiate
E. Diferentierea este insotita de acumularea unor proteine
9. Reglarea proceselor de proliferare, cu ajutorul hormonilor, reprezinta urmatorul

mecanism de reglare al diviziunii celulare:
A. Mecanism de autoreglatre tisulara

B. Mecanisme de heteroreglare tisulara
C. Mecanisme de control prin retroinhibitie
D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari
E. Mecanism de control de catre substante sintetizate de alte celule
10. Urmatoarele afirmatii referitoare la autoreglarea tisulara sunt adevarate:

A. La mamiferele adulte exista un control homeostatic al dinamicii echilibrului
celular
B. La mamiferele adulte exista un control constant intre celulele nou formate,
celulele care cresc si cele care mor
C. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces genetic al
produsilor tisulari specifici
D. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces epigenetic al
E. Toate raspunsurile de mai sus
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de control prin retroinhibitie sunt

adevarate:
A. Se referă la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct
in reglarea proliferării celulare
B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor
C. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces epigenetic al
D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati
molecular
E. Controlul proceselor de proliferare se realizează printr-un proces genetic al
12.Controlul prin produși metabolici tisulari presupune, cu exceptia:

A. existenta unor factori produsi chiar de celule
B. existenta unor factori ce pot regla procesul de proliferare
C. existenta unor factori ce sunt eliberati in mod normal in celule
D. existenta unor cai metabolice stabile, coordonate
E. existenta unor gene inactive
34
13. „Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de
acelasi fel.”Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii
celulare:
A. Mecanism de autoreglatr tisulara
B. Mecanisme de heteroreglare tisulara
C. Mecanisme de control prin retroinhibitie
D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari
E. Toate raspunsurile de mai sus
14. Urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea diviziunii celulare nu sunt adevarate:

A. Oprirea diviziunii celulare se face prin creșterea concentației AMPc
B. Creșterea concentației AMPc stimulează ARN-polimeraza II, cu rol în
producerea ARNm
C. Reglajul genetic care codifică modificarea reversibilă a suprafeței celulare este
legat de activitatea mitotică
D. Pătrunderea calciului în celulă determina o creștere a GMPc ce influenteaza
sinteza de ADN si mitoza
E. Niciun raspuns nu este corect
15. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. Toate celulele produc citocromi
B. Unele celule produc condroitin-sulfați, cheratine, hemoglobine
C. Toate celulele produc albumine
D. Toate celulele produc ARN
E. Toate celulele produc dehidrogenază succinică
16. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. In structura cromozomilor, telomerele, joacă un rol decisiv in reglarea
procesului de replicare
B. In structura cromozomilor, telomerele, joacă un rol decisiv in reglarea
procesului de diviziune celulară
C. Deficienta enzimei telomeraza cauzează disfuncții celulare ce constă în
diviziuni repetate
D. Deficienta enzimei telomeraza cauzează disfuncții celulare ce duc la moartea
celulei
E. Excesul de telomeraza cauzează disfuncții celulare ce duc la moartea celulei
17. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:

A. Modificarile genelor responsabile de producerea telomerazei induc modificări
în celulele stem si determină predispoziția la cancer
B. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se
transforma in celule inalt specializate
C. Sunt importante deoarece au capacitatea de a se dezvolta in orice tip de celula
din organismul uman
D. Celulele stem embrionare sunt celule nediferentiate care au particularitati ce le
deosebesc fundamental de celulele adulte cu functii specializate.
E. Celulele stem embrionare au capacitate de diviziune nelimitata indiferent de
conditiile organismului caruia ii apartin
35
18. Urmatoarele afirmatiireferitoare la celulele stem nu sunt adevarate:
A. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se
transforma in celule inalt specializate
B. Capacitatea de diviziune a celulelor stem este nelimitata in conditiile in care
organismul caruia apartin este viu
C. Celulele stem sunt celule nediferentiate care actioneaza precum un sistem de
refacere si reparare a oricarei parti constituente a organismului
D. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar celule fiice cu capacitatea de a
ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule cu functii
specializate
E. Toate celulele stem poseda aceeasi capacitate de replicare si au acelasi
potential de diferentiere
19. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate:

A. Celule stem totipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un
spermatozoid.
B. Celule stem pluripotente sunt capabile sa formeze tesuturi derivate din toate
cele trei foite embrionare
C. Celule stem multipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un
spermatozoid
D. Celule stem multipotente au proprietati de regenerare a unor tesuturi specifice
E. Celule stem unipotente pot produce un singur tip de celule, dar au proprietatea
de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem
20. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem sunt adevarate:

A. Nu exista nicio diferenta intre celulele stem embrionare si cele adulte
B. Celulele embrionare sunt fie prelevate din organisme adulte, fie din cordonul
ombilical
C. Celulele stem adulte provin din embrioni cu varsta de maxim 7 zile
D. Dupa nastere persista in organism un grup restrans de celule nediferentiate,
considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe parcurs situatii care
sa impuna folosirea lor
E. celule stem ce persista si dupa nastere in organism se divid intr-un numar
nelimitat de celule fiice
21. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele steam nu sunt adevarate:

A. Celulele embrionare isi mentine abilitatea de a forma orice alt tip de celula
chiar si dupa luni sau ani de utilizare si crestere in laborator.
B. Celulele stem adulte sunt celule nediferentiate aflate printre celule cu functii
specializate, in cadrul unui tesut sau organ, care au capacitatea de
autoregenerare si de diferentiere in cele mai importante tipuri celulare
C. Celulele stem adulte ocupa, in cadrul tesutului, o zona specifica bine
delimitata, unde pot ramane sub forma nediferentiata chiar si ani, pana cand
sunt activate si incep sa se divida sub influenta directa a leziunilor tisulare
D. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara:
plamanul, rinichiul, colonul
E. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: creierul,
pielea, ficatul.
36
22.Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule
stem nu sunt adevarate:
A. Folosirea de celulele stem adulte nu pune probleme de ordin etic
B. Donorul si primitorul,in cazul folosirii celulelor stem adulte,sunt aceeasi
persoana si nu exista riscul respingerii transplantului celular prin interventia
sistemului imun
C. Folosirea de celulele stem adulte are avantajul ca pot genera toate tipurile
celulare in numar limitat
D. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca sunt celule mature si nu
au capacitate mare de proliferare
E. Celulele stem adulte sunt celule mature care nu au capacitate mare de
proliferare
23. Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule

stem sunt false:
A. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca in cadrul unui organism,
celulele stem adulte sunt greu de identificat.
B. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca numarul lor este redus si
nu pot fi utilizate in multe scopuri
C. Celulele stem adulte se pot divide de un numar nelimitat de ori, generand tot
timpul celule noi in cantitati utile, atat pentru cercetare cat si pentru terapie
D. Celulele stem adulte se dezvolta greu fiind necesare luni pentru a se
transforma in tipul particular de celule vizat initial
E. Celulele stem embrionare insa au rata de diviziune rapida si pot fi chiar
depozitate, astfel ca daca apare nevoia administrarii lor, aceasta se poate
realiza imediat
COMPLEMENT MULTIPLU
1.Diferentierea celulara este un proces ce implica:
A. Interactiuni intercelulare
B. Modificari postembrionare la nivel de mezoderm
C. Asocierea celulelor cu aceeasi informatie genetica
D. Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a dezvoltarii
E. Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de comunicare dintre
celule
2. Diferentierea celulara este:

A. procesul de specializare celulara
B. procesul de inhibare a diviziunilor mitotice
C. starea tranzitorie a unui tesut
D. etapa de reorganizare a organitelor celulare
E. specializarea celulelor incepand cu etapa embrionara
3. Caracteristicile generale ale celulelor diferentiate se refera la:

A. specializarea functionala
B. abundenta ribozomilor si nucleul eucromatic
37
C. solidaritatea intercelulara foarte stransa
D. lipsa unei compozitii chimice specifice
E. inhibitia capacitatii de diviziune
4. Afirmatiile corecte sunt:
A. diferentierea este un proces prin care celulele cu aceeasi informatie genetica,
ajung sa difere considerabil ca forma si functie
B. matricea extracelulara si respectiv substanta fundamentala intercelulara nu are
rol in separarea functionala si morfologica a tesuturilor
C. un agregat celular organizat pentru efectuarea functiilor comune formeaza un
tesut
D. celulele embrionare vor forma 3 straturi germinative care dau nastere
diferitelor tesuturi
E. mentinerea populatiilor de celule sanguine diferentiate nu este dependenta de
proliferarea ontinua a celulelor stem pluripotente din maduva osoasa
5. Diviziunea mitotica este reglata prin mai multe mecanisme:
A. controlul prin retroinhibitie
B. controlul cu fitohotmoni
C. mecanisme de heteroreglare
D. mecanisme de autoreglare
E. prin produsi metabolici tisulari
6. Mecanismele de retroinhibitie se refera la:

A. controlul genetic al procesului de proliferare prin legatura dintre concentratie
si represia ADN
B. controlul cu charone a potentialului mitotic
C. existenta in plasma sanguina a unor proteine cu rol in procesul proliferativ
D. controlul cu ajutorul hormonilor tisulari
E. controlul cu factori metabolici tisulari
7. O celula diferentiata se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. este o celula cu capacitate ridicata de proliferare
B. o celula ce secreta molecule definitorii pentru caracterizarea fiziologica si
morfologica a tesutului din care fac parte
C. o celula care nu se mai divide
D. celula stem
E. cu adezivitate intercelulara ridicata
7. In reglajul genetic al diferentierii celulare intervin mecanisme interne ale modularii
diviziunilor celulare de tipul:
A. oprirea diviziunii celulare se face prin cresterea concentratiei de AMPc
B. oprirea diviziunii celulare se face prin scăderea concentratiei de AMPc si
reducerea sintezei proteice
C. este indusa modificarea membranei plasmatice si crescuta permeabilitatea
membranei celulare pentru calciu
D. prin modificarea concentratiei de GMPc
E. reglajul diviziunilor celulare este indus strict de semnale extracelulare
38
9. Celulele stem sunt:
A. celule diferentiate
B. celule nediferentiate
C. celule cu indice mitotic ridicat si capacitate de autoreglare
D. doar celule din stadiul embrionar
E. celule dormande in tesuturile specializate
10. Celulele stem sunt clasificate dupa:
A. potentialul de diferentiere
B. dimensiunile si formele specifice
C. dupa originea lor
D. dupa numarul lor in tesuturile definitive
E. dupa tipul de culturi in care sunt mentinute
11. Proprietatile celulelor stem confera:

A. posibilitatea folosirii a acestui tip de celule in tratamentul unor boli incurabile
B. protectia celulelor impotriva influentei factorilor de mediu externi
C. caracteristicile ulterioare ale celulelor diferentiate prinmodificarea ADN-ului
D. legaturi intercelulare instabile (in special de tip GAP)
E. compatibilitate scazuta in cazul transplantului
12. Celulele stem adulte sunt diferite de celulele stem embrionare prin:
A. Longevitatea in conditii „in vitro”
B. Forma
C. Numar
D. Potential de diviziune
E. Implicatii de compatibilitate in transplant
13. Care din particularitatile precizate mai jos nu caracterizeaza celulele stem adulte
A. Sunt celule colectate din tesut embrionar, blastula
B. Sunt colectate din maduva hematopoietica
C. Au capacitate de diferentiere foarte ridicata si pot forma toate tipurile de celule
D. Se dezvolta greu „in vitro” ajungand la specializare si dupa cateva luni
E. Pot fi foarte usor intretinute „in vitro”
14. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate?
A. Celulele stem colectate din vasele ombilicale sunt celule stem embrionare
B. Toate bolile cunoscute pana in prezent au o baza celulara
C. Tratamentul allogenic se refera la tratamentul cu celule stem provenite de la un
donator diferit de cel ce va beneficia de terapie
D. Celulele stem nu au abilitatea de formare a celulelor de tipul neuronilor si
cardiomiocitelor
E. Celulele stem sunt studiate in vederea perfectionarii metodelor de terapie
genica
15. Care din termeni nu se refera la tratamentul cu celule stem:
39
A. Autofag
B. Autolog
C. Singenic
D. antiport
E. alergenic
16. Care din metodele de tratament se refera la folosirea celulelor stem
A. allogenic
B. singenic
C. alopatie
D. homeopatie
E. autolog
17. Perspectivele privind folosirea tratamentului cu celule stem sunt legate de:
A. Obtinerea de limfocite T helper, utile in tratamentul bolilor cu deficiente
imunitare
B. Crearea de linii celulare bactericide
C. Obtinerea de celule specializate pentru a produce insulina, similar celulelor
pancreatice
D. Celule de refacere a epiteliului pigmentar al retinei (RPE)
E. Terapia bolilor neuromusculare
18. Folosirea celulelor stem determina o serie de precautii legate de:
A. Compatibilitatea tisulara donator-acceptor
B. Originea celulelor stem
C. Capacitatea de diviziune
D. Similaritatea functionala cu a celulalor canceroase
E. Lipsa receptorilor membranari la celulele stem
19.Sunt adevarate afirmatiile urmatoare referitoare la celulele stem:
A. Se urmareste reducerea efectelor secundare create de terapia alopata
B. Usurinta aplicarii ca tratament in toate clinicile
C. Obtinerea de culturi de celule a permis transplantarea de tesuturi foarte
diverse: epiteliale, corneene, vezica urinara
D. Nu pot fi folosite in tratamentul cancerului din cauza similaritatilor functionale
E. Blocajul cromozomial al celulelor stem nu permite manipularea si uzitarea in
terapie genica
20. Domeniile unde pot fi aplicate ca tratament celulele stem:
A. Bolile neuromusculare
B. Bolile sistemului imunitar
C. Se aplica doar in cazul leziunilor tisulare
D. Formarea de celule anticanceroase
E. Doar la organismele adulte
21. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
A. Orice tip de celula embrionara poate juca rol de celula stem
40
B. Orice tip de celula adulta, diferentiata poate deveni automat celula stem
C. Celulele stem nu au similaritati functionale cu celulele canceroase
D. Celulele stem pluripotente se pot diferentia in toate tipurile celulare cu
exceptia celor totipotente
E. Originea celulelor stem adulte este incerta
Tema: CICLUL CELULAR-MECANISME MOLECULARE DE REGLARE

COMPLEMENT SIMPLU
1. Care dintre afirmatiile referitoare la procesele ciclului celular sunt adevarate:
A. Ciclul celular cuprinde patru procese

B. Cresterea volumului celular reprezinta al III-lea process
C. Distributia cromozomilor duplicati la celulele fiice reprezinta al II-lea process
D. Diviziunea celulara reprezinta al III-lea process
E. Replicarea ADN reprezinta primul process
2. Urmatoarele afirmatii referitoare la fazele ciclului celular sunt false:
A. Ciclul celular la celulele umane are 2 etape: interfaza si mitoza

B. Mitoza (diviziunea nucleului) consta in separarea cromozomilor si se incheie
cu separarea citoplasmei (citokineza)
C. Interfaza- perioada dintre mitoze-ocupa 95% din ciclul cellular
D. Majoritatea celulelor isi dubleaza dimensiunile intre două mitoze succesive
E. Sinteza ADN are loc pe toata perioada interfazei
3. Care dintre afirmatiile referitoare la fazele ciclului cellular sunt adevarate:
A. Faza S (de sinteza)- in care se desfășoaraă replicarea AND este prima faza
B. Faza G2 (gap 2) in care celula continua sa creasca si sa sintetizeze proteinele
pregatindu-se pentru mitoza este a patra faza
C. Faza G1 (gap1) corespunde intervalului de repaus (gap1) dintre mitoza si
initierea replicarii AND si este a treia faza
D. In timpul fazei G1 celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si
replica ADN-ul.
E. faza M= mitoza (urmata de citokineza) este penultima faza
4. Urmatoarele afirmatii sunt false:
A. La celulele embrionare se intalnesc cicluri celulare mai scurte,de aprox 30 min

B. Ciclurile embrionare nu au fazele G1 și G2
C. La ciclurile embrionare replicarea ADN se face foarte rapid astfel incât fazele
S foarte scurte alternează cu fazele M
D. Fibroblastele din piele, intră intr-un stadiu de repaus al ciclului celular numit
G0 in care raman metabolic active, dar nu mai prolifereaza decat daca sunt
stimulate de semnale extracelulare, care le scot din G0 și le trec in G1
E. Toate celulele animale la organismele adulte se divid incet si constant
41
A. Succesiunea fazelor ciclului celular este determinata de existenta unor

mecanisme de control reglate prin semnale din mediul extracelular,sau printr-o
serie de procese celulare coordonate
B. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el
decide trecerea din faza G1 in faza S
C. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el
decide trecerea din faza G1 in faza S
D. Celulele care nu depasesc acest punctul START de restrictie intră într-un
stadiu de repaus al ciclului celular G0 in care cresterea inceteaza, iar sinteza
proteinelor se reduce.
E. Toate afirmatiile nu sunt adevarate
A. Ciclul celular prezinta obligatoriu si un punct de restricție situat la tranziția

între faza G2 și faza S.
B. Ovocitele vertebratelor pot rămâne blocate în G2 perioade foarte lungi de
timp până când stimularea hormonală permite trecerea în faza M.
C. Desfășurarea ciclului celular este reglată de factorii de creștere, dar și de
succesiunea în diferite stadii ale ciclului.
D. Punctele de control coordoneaza diferitele faze ale ciclului celular
E. Există câteva puncte de control care au rolul de a împiedica replicarea și
transmiterea la celulele fiice a cromozomilor deteriorați sau incompleți.
7. Urmatoarele afirmatii referitoare la punctele de control al fazelor ciclului celular

sunt false:
A. Punctul de control in faza G2 impiedică inițierea mitozei înaintea terminării

replicării ADN
B. Punctul de control in faza G1 impiedică inițierea mitozei înaintea terminării
replicării ADN
C. Punctul de control din faza G1 permite repararea defectelor ADN inainte de
intrarea in faza S, unde ADN deteriorat ar fi replicat incorect
D. La mamifere oprirea în punctul de control G1 este mediată de proteina p53 ,
care este activată rapid ca răspuns la prezența unor leziuni la nivelul ADN
E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 oferă posibilitatea reparării
leziunilor ADN înainte ca ele să fie transmise celulelor fiice
8. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului

celular sunt false:
A. Factorul promotor al maturării este factorul care actionează ca reglator general

al tranziției de la G2 la M
42
B. Proteinele tip cicline au fost identificate in citoplasma celulelor, fiind
acumulate in interfaza și degradate spre sfârșitul fiecărei mitoze
C. Proteinele tip cicline sunt ciclina A și ciclina B și funcționează ca inductori ai
mitozei, acumularea și distrugerea lor controlând intrarea și ieșirea din faza M.
D. Toate afirmatiile sunt corecte
9.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului

celular sunt false:
A. Deficiențele care apar în controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea

mecanismelor de control al proliferării celulelor, care devin astfel canceroase
B. Mutațiile care determină expresia continuă necontrolată a ciclinei D,
contribuie la apariția mai multor cancere umane cum ar fi: limfoamele,
cancerele de sân
C. Proteinele codificate de genele tumorosupresoare acționează ca frâne care
încetinesc desfășurarea ciclului celular
D. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creșterii p53 sunt reglatori ai ciclului
celular codificati de genele tumorosupresoare
10. Urmatoarele afirmatii referitoare la inhibarea ciclului celular nu sunt adevarate:
A. Proliferarea celulelor este controlată prin diferitele semnale care inhibă

derularea ciclului celular- agentii care produc lezarea ADN determină oprirea
ciclului celular, pentru a permite celulei să repare ADN lezat
B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actionează ca inhibitori
pentru proliferarea celulelor tintă
C. TGFβ este un factor polipeptidic ce inhibă proliferarea multor tipuri de celule
epiteliale prin blocarea ciclului celular în G0
D. Deficiențele care apar în controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea
mecanismelor de control al proliferării celulelor, care devin astfel canceroase
E. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creșterii p53 sunt reglatori ai ciclului
celular codificati de genele tumorosupresoare
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:
A. Cancerul rezulta din proliferarea oricări tip de celula din organism, astfel
incat exista mai mult de 100 de tipuri de cancere, care difera dupa
comportamentul sau după raspunsul la tratament
B. Tumora benigna este capabila să invadeze tesutul normal din jur si să
disemineze prin organism prin sistemul sanguin sau limfatic
C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de modificarea genetica
care induce proliferarea anormala a unei singure celule,aceasta determinand
formarea unei populatii clonale de celule tumorale
D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara ce are loc in celulele din
populatia tumorală
43
E. Celulele canceroase prezintă anomalii ale mecanismelor de proliferare si in
special este remarcata absenta inhibitiei dependenta de densitate
A. Tumora malignă rămâne limitata in zona de origine în procesul numit

metastazie.
B. Celulele canceroase nu raspund la semnalele care produc incetarea proliferarii
celulelor normale si intrarea acestora in stadiul G0, ci continua să se divida
atingand in cultură densitati celulare crescute
C. Necesarul de factori de crestere este redus in cazul celulelor canceroase atat
„in vitro” cat si „in vivo”.
D. Celulele canceroase pot sa produca factori de crestere, realizand o stimulare
autocrina fiind astfel, mai putin dependente de factorii extracelulari, fiziologici
E. Dependenta redusa a celulelor canceroase fata de factorii de crestere se
explica si prin anomaliile existente pe unele cai de semnalizare intracelulara
13.Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false:
A. Dereglarea activitatii receptorilor pentru factorii de crestere reprezinta o

anomalie a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt
dependente de factorii de crestere
B. Mutatii ale proteinelor Ras sunt anomalii a cailor de semnalizare ce explica de
ce celulele canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere
C. Mutatii ale proteinelor kinazelor determina proliferarea celulara
E. Toate afirmatiile sunt corecte
A. Adezivitatea foarte redusa face ca celulele canceroase sa poata invada sau

metastaza alte tesuturi
B. Adeziunea foarte redusa este si rezultatul alterării morfologiei citoscheletului
C. Multe celule tumorale, au o formă mult mai sferică decât celulele normale,
deoarece sunt mai slab atasate la celulele vecine sau la matricea extracelulara
D. Celulele maligne secreta proteaza care digera componentele matricei
extracelulare, permitându-le să invadeze tesuturile sănătoase.
15. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt adevarate:
A. Secretia de colagenaza explica insusirea carcinoamelor de a digera si pătrunde

prin membrane bazală pentru a invada tesutul conjunctiv subiacent.
B. Celulele canceroase secreta factorii de crestere care stimuleaza formarea de
noi vase de sange fenomen numit angiogeneza
C. Celulele canceroase au ca si caracteristica lipsa capacitatii de diferentiere,
astfel ca, rămân intr-o faza initial a diferentierii, nu-si termina diferentierea
asfel isi mentin nivelul de proliferare ridicat.
44
D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in
apoptoza (moartea celulara programata), ceea ce le face mai rezistente la
radiate si la chimioterapicele care lezează ADN.
E. Toate afirmatiile sunt corecte
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Ciclul celular este:
A. Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica
B. Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele adulte
C. Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor
D. Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare
E. Interfaza si mitoza
2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul celular?
A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa, creste continuu, dar
nu-si replica ADN, corespunde intervalului de repaus dintre mitoza si initierea
replicarii
B. Celulele umane se divid la 24h (in vitro)
C. Citokineza este etapa replicarii ADN
D. Celulele embrionare nu cresc, dar se divid rapid in celule mici
E. Faza F este o etapa importanta in fragmentarea celulara
3. Care din informatii nu sunt corecte?
A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular
B. Toate celulele organismelor adulte se divid continuu
C. Etapa G2 a ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru mitoza
si controlul ADN replicat
D. Distributia cromozomilor in cele doua celule fiice se face in faza G1
E. Celulele cresc in dimensiuni intre 2 mitoze succesive
4. Diferente ale timpul ciclului celular sunt semnalate astfel:
A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1
B. Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la celule
embrionare
C. Celulele neuronale nu se mai divid
D. Celulele aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de a
reveni la fazele G1
E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi stimulate de semnale care le scot din G0
5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul celular?
A. Punctul reglator start numit si faza de restricie G1
B. Punctul de control M
C. Intre D1-F
D. Punctul G0
E. D2
45
6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul celular tine de modificarile:
A. Deteriorarea ADN din ca urmare a factorilor externi
B. Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune
C. Mutatii sau aberatii ale replicarii
D. Stimularea hormonala in cazul ovocitelor
E. Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule gametice
7. Principalele etape ale controlului celular sunt:

A. Sfarsitul mitozei –se asigura controlul alinierii cromozomilor pe fusul de
diviziune
B. Punctul de control G2 impiedica initierea mitozei inaintea terminarii replicarii
ADN
C. Punctul de control G0
D. Punctul de control G1 reglat de p53 permite repararea ADN defect
E. Interfaza
8. Reglajele ciclului celular au rol în:

A. A impiedica inceperea mitozei inaintea terminarii replicarii genomului
B. Este redusa transmiterea mutatiilor la generatiile noi de celule
C. Este stimulata proliferarea celulelor embrionare
D. Este controlat numarul cromozomilor acrocentrici
E. Nu afecteaza functionarea celulei
9. Reglarea moleculara a ciclului celular este realizata de:

A. Proteine tip cicline
B. Degradarea ciclinei B
C. Complexul ribozomal
D. Kinaze Cdc
E. Sistemul caspase
10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex implicand fenomene
moleculare de tipul:
A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2
B. Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale
C. Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2
D. Eliberarea citocrom c in citosol
E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea Cdc2
11.Citokineza este controlata:

A. Etapa in care se produce degradarea ciclinei B
B. Eliberarea ionului de calciu
C. Controlul formarii inelului contractil de catre fosfatidilinozitol 4,5-difosfat
(PIP2)
D. Activarea proteinei p53
E. Activarea complexului Cdc2/ciclina B
12. Printre mecanismele care regleaza ciclul celular sunt si cele de semnalizare
intracelulara, prin proteinele de tipul ciclinei D, care intervine astfel:
46
A. Permit depasirea punctului de restrictie G1
B. Asigura stimularea neoplazica
C. Este tinta pentru semnalizarea de catre factori de crestere
D. Prin formarea unui complex reglator Cdk4/ciclina D
E. Induce scaderea activitatii calmodulinei
13. Afirmatiile corecte referitoare la factorii ce intervin in reglarea celulara sunt:

A. Exista o stransa legatura intre factorii care regleaza ciclul celular si genele
tumorosupresoare
B. Dereglarea sintezei ciclinei D, ori a proteinei p16 induc tumorogeneza
C. Fosforilarea Rb de catre Cdk/ciclina D are loc cand celula trece prin punctul de
restrictie M
D. Proteina Rb actioneaza ca si comutator molecular care transforma E2F din
supresor in activator al genelor implicate in sinteza ADN
E. Ciclinele de tip D sunt sintetizate atat timp cat factorii de crestere nu
actioneaza ca stimuli
14. Sistemul de control al ciclului celular implica mecanismele, cu exceptia:
A. Lezarea ADN determina oprirea ciclului celular, pentru a permite celulei
repararea sectorului molecular lezat
B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaza de obicei ca
inhibitori pentru proliferarea celulei tinta
C. Cel mai bine caracterizat inhibitor extracelular al proliferarii celulare este
TGFβ, care mentine blocarea celulelor in G0
D. Proteina p21 este un factor intern de stimulare a replicarii ADN
E. Proteine p53 este un factor de transcriptie care stimuleaza expresia
inhibitorului Cdk, p21
15. Proteinele reglatoare care genereaza aparitia neoplaziilor sunt:
A. Proteina p53
B. Rb (retinoblastoma)
C. Actina
D. Proteina p6
E. Septina
16.Celula canceroasa este un tip modificat ca urmare a:
A. Stimularii replicarii ADN
B. Mutatiilor multiple la nivelul aparatului genetic
C. Dereglarii mecanismelor de inhibitie a proliferarii
D. Stimularii proteinelor de tipul ciclineiD
E. Mentinerii functionale a genelor tumorosupresoare
17. Despre aparitia si evolutia cancerului se poate afirma:
A. Cancerul presupune un proces cu mai multe etape dintre care selectia celulelor
cu capacitate de proliferare este foarte importanta
47
B. Celulele canceroase nu sunt modificate genetic
C. Initierea tumorala inseamna proliferarea anormala a unei celule
D. Selectia clonala face parte din etapa metastazei tumorale
E. Particularitatile celulei canceroase sunt induse de mecanismele intrinseci
modificate
18. Care din particularitatile functionale apartin celulei canceroase:
A. Factorii de crestere nu sunt receptionati
B. Adezivitatea celulara este foarte redusa
C. Reducerea proteazelor extracelulare
D. Mutatii ale proteinelor kinaze se manifesta la nivel citoplasmatic
E. Inhibarea mecanismelor de proliferare
19. Mecanismele speciale ale celulei canceroase sunt:
A. Lipsa capacitatii de diferentiere, astfel ca, se mentine nivelul de proliferare
B. Cresterea numarului de receptori, caile de semnalizare sunt stimulate la
suprafata membranei celulare
C. Implicate in metastazarea ca urmare a alterarii citoscheletului
D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in
apoptoza
E. Directionate pentru fragmentarea nucleara
20. Angiogeneza este necesara in tumorigeneza pentru:

A. Creste rezistenta la radiatii si la chimioterapie
B. Permite cresterea in dimensiuni a tumorii
C. Asigura eliberarea factorilor de crestere ai celulei maligne
D. Permite invazia in metastaza
E. Creste nivelul ionilor de calciu in spatiul tumoral
Tema: APOPTOZA. APOPTOZA VERSUS NECROZA. MECANISMELE SI

IMPORTANTA FENOMENULUI DE APOPTOZA
COMPLEMENT SIMPLU
1. Alegetei afirmatia falsa referitoare la apoptoza:
A. reprezinta moartea celulara fiziologica
B. asigura hoemostazia structurala si functionala
C. este un proces dobandit
D. se aplica aproape tuturor tipurilor de celule
E. apare din viata embrionara
2. Apoptoza este fundamentala pentru

A. dezvoltarea sistemului imun
B. reglarea sistemului imun
C. functionarea sistemului imun
D. eliminarea timocitelor auto-reactive
E. toate raspunsurile sunt corecte
48
3. Activarea apoptozei se datoreaza urmatorilor agenti,cu o exceptie:
A. proteinelor endogene
B. citokinelor
C. radiatiilor
D. stresului oxidativ
E. ischemiei
4. Referitor la apoptoza putem afirma ca:

A. este un proces necontrolat
B. afecteaza de obicei tesuturi si organe in intregime
C. fagocitarea celulei duce la eliberarea enzimelor proeolitice
D. fagocitarea celulei duce la eliberarea oxigenului singlet
E. are trasaturi morfologice distincte
5. Referitor la apoptoza putem afirma urmatoarele cu o exceptie:

A. afecteaza celule individuale
B. produce un raspuns inflamator
C. celulele adiacente nu sunt deteriorate
D. fragmentarea celulelor se face fara scurgerea continutului in spatiul
extracelular
E. este accidentala sau programata
6. Alegeti afirmatia adevarata referitoare la necroza:

A. apare cand celula isi mentine homeostazia ionica
B. initial apar inmuguriri ireversibile ale membranei
C. nu apar modificari la nivelul mitocondriilor
D. este reversibila dupa un anumit prag
E. provoaca un raspuns inflamator specific
7. Urmatorii factori cu o exceptie produc necroza:

A. ischemia
B. traume fizice
C. traume chimice
D. stresul oxidativ
E. hipertermia prelungita
8. Morfologic ,apoptoza este caracterizeaza de urmatoarele aspecte cu o exceptie:

A. degradarea ordonata a AND-ului
B. alterarea structurii nucleare
C. reticulul endoplasmatic se dilata
D. membrana celulara se cuteaza
E. scade generarea de specii reactive de oxigen
9. Timpul de la receptarea stimului apoptotic pana la initierea procesului depinde de

urmatorii factori cu o exceptie:
A. tipul celular
B. stimulul apoptotic
C. ciclul celular
49
D. varsta celulei
E. expresia factorilor modulatori ai mortii
10. Alegeti afirmatia falsa referitoare la modificarile biochimice in apoptaza:

A. celulele se dilata
B. se mareste sinteza de ARN
C. cresterea timpurie a calciului ionizat citosolic
D. inactivarea endonucleazei
E. inactivarea transglutaminazei
rasp c
11. Mecanismele intrinseci ale apoptozei sunt declansate de :

A. reglarea ciclului celular
B. hipoxia celulara
C. atasarea de matricea extracelulara
D. repararea AND-ului
E. repararea ARN-ului
12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in apoptoza sunt urmatorii cu
o exceptie:
A. CD14
B. CD36
C. receptori lecitin-like
D. CD 18
E. receptori scavanger
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Apoptoza este un fenomen:
A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza alaturi de proliferare
B. Intalnit doar in cazul celulelor limfocitare B si T
C. Care asigura indepartarea celulelor senescente sau deteriorate ori anormale
genetic sau functional
D. Randomic, fara mecanisme elucidate
E. Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse fara ca sa se
elibereze enzime proteolitice sau oxigen singlet toxic
2. Informatiile urmatoare sunt incorecte:
A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte celulara cu morfologie
distincta: apoptoza si necroza
B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune celulara
C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza
D. Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului extracelular:
hipertermie, ischemie, traume diverse
E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa initierea se propaga
rapid
3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite necrozei si nu apoptozei?
50
A. Celula sufera o scadere in volum
B. Are loc pierderea homeostaziei ionice
C. Membrana celulara sufera un proces de inmugurire
D. Celula se umfla si crapa eliberand continutul in spatiul extracelular
E. Fragmentle de acid nucleic se inconjura de membrana si formeaza corpii
apoptotici
4. Procesul de apoptoza este caracterizat de:
A. Apare la grupuri de celule si nu individual
B. Este atat un fenomen programat cat si stohastic
C. Modificari la nivel nuclear si membranar
D. Membrana celulara se rupe eliberand continutul celular producand infectii
E. Etapele apoptozei sunt strict reduse la distrugerea materialului genetic
5. Fazele procesului apoptotic sunt:
A. D2
B. S
C. F
D. G0
E. D1
6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei:
A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror expresie
proteica induce fragmentarea cromatinei
B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare ridicat
C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului endoplasmatic
D. Fragmentarea materialului genetic
E. Fragmentarea ADN-mitocondrial
7. Etapele procesului apoptotic sunt:
A. Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic
B. Eliberarea de ioni in afara celulei
C. Executarea
D. Clearence
E. Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie
8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi:
A. Factorul transformant de crestere β1, in cazul celulelor mezenchimale
B. Factorul de crestere β1 in cazul celulelor epiteliale
C. Fluxul de protoni
D. Citokine
E. Molecule de glucoza intracitoplasmatic
9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt:
A. Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare
B. Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult
C. Apare fenomenul de zeioza
51
D. Mitocondriile sunt lizate de lizozomi
E. Se elimina o cantitate mare de ATP
10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare in apoptoza, sunt corecte?
A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte
B. Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate tipurile
celulare si poate fi inhibata fara a bloca celelelalte modificari ale apoptozei
C. Sinteza proteinelor este sustinuta de transglutaminaze
D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare asigura reversibilitatea catre
normalitate a celulei aflata in apoptoza
E. Corpii apoptotici sunt recunoscuti de macrofage
11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte?
A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea potentialului
transmembranar mitocondrial
B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt clivate proteolitic la
inceputul apoptozei
C. Zeioza este intalnita doar la necroza
D. Celula se divide in structuri similare, dar fara nucleu
E. Filamantele citoscheletului se agrega, iar celula se sfericizeaza
12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare:
A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele apoptotice si macrofage
B. Clerance-ul rapid al resturilor apoptotice de catre fagocitele vecine previne
raspunsul inflamator
C. Factorii reglatori ai transmiterii semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent
pentru a bloca procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii rezistentei la
medicamente
D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor dependente de
calciu
E. Calpaina degradeaza citoscheletul
13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai multor sisteme
intracitoplasmatice, cu exceptia:
A. Fragmentarea ADN in apoptoza este realizata sub actiunea endonucleazelor
care depind de Ca2+
B. ADN-mitocondrial este clivat inaintea celui nuclear
C. Fragmentarea internucleozomala de ADN poate fi blocata de catre Zn, ca si
inhibitor al endonucleazelor de Ca2+ si Mg2+ dependente
D. Desi transcriptia este oprita, nu este letala
E. Desfasurarea rupturilor de ADN nu se face in etape, ci apar rupturi rapide sub
actiunea exonucleazelor
14. Modificarile membranei plasmatice in timpul apoptozei consta in:
A. Crearea de pliuri
B. Crearea de zone simetrice intre stratul extern si intern al membranei
fosfolipidice
52
C. Trecerea foasfatidilserinei pe fata externa a membranei
D. Cresterea fluiditatii membranei
E. Unirea cu reticulul endoplasmatic
15. Membrana celulara este implicata in mecanismele apoptpzei prin:
A. Modificarea potentialului transmembranar
B. Cresterea asimetriei fosfolipidelor, facilitand transportul fosfatidilserinei in
stratul extern
C. Jonctiunile intercelulare se amplifica
D. Crearea de mecanisme de recunoastere de catre macrofage
E. Eliberarea in spatiul extracelular a ionilor de Ca2+ prin dechiderea canalelor
Ca2+-ATPaze
16. Receptorii extrinseci apoptotici sunt de tipul:
A. FS(fosfatidil serina)
B. DR4 (death receptor)
C. DR5
D. Proteina p53
E. endonucleaza
17. Declansarea apoptozei implica mai multe modificari ale cailor:
A. Intrinseci
B. Enzimatice de tipul caspase
C. Din sistemul sanguin
D. Factori extrinseci pro-apoptotici
E. Factori tumorali
18. Apoptosoma reprezinta:
A. Structura implicata in distrugerea micocondriilor
B. Complex multiproteic cu rol activator al mecanismului de degradare nucleara
C. Corpi apoptotici formati din fragmente de ADN si membrana nucleara
D. Complex format din citocrom c, protease activating factor 1 (Apaf-1), caspase
E. Complex aminofosfolipidic cu cysteina
19. Caspazele sunt:
A. Molecule enzimatice care inactiveaza citocromul c aflat in citosol
B. Enzime initiatoare ale fragmentarii ADN
C. Enzime care intervin in degradarea proteinelor esentiale pentru celula
D. Molecule eliberate de mitocondrii dupa modificarea permeabilitatii
membranare
E. Complexe enzimatice care actioneaza in cascada
20. Recunosterea si inlaturarea celulelor apoptotice se realizeaza:

A. Pentru indepartarea inaintea lizei lor prevenind infectiile
B. Activarea enzimelor caspase
C. Activarea receptorilor pe macrofage de tipul lectin-like, CD36, Cd14 si
scavanger
53
D. Realizarea modificarilor specifice ale membranelor prin transferul FS
E. Eliberarea citocrom c de catre mitocondrii
21. Care din afirmatiile legate de clearence-ul corpilor apoptotici sunt corecte:
A. In timpul inglobarii celulelor apoptotice macrofagele nu elibereaza eicosanoizi
B. Daca celulele apoptotice nu sunt preluate de macrofage ele se umfla si se
dezintegreaza
C. Dezintegrarea limfocitelor apoptotice constituie o sursa de ADN nucleozomal
circulant care nu poate iesi din celula
D. La clearence participa celule cu nivel ridicat al enzimelor de tipul proteaze
E. Fagocitoza corpilor apoptotici este realizata prin participarea mai multor tipuri
de celule: macrofage, cel epiteliale, celule musculare netede din vasele
sanguine
54

BCM Sem 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BCM Sem 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tematica V

Citoscheletul : structura, funcții. Motilitatea celulară

2. Citoscheletul este alcătuit din trei tipuri principale de filamente proteice:

10. Care din afirmații nu sunt corecte?

2. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

3. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

A. La eucariote ARN este învelit cu proteine de legare a ARN imediat după

4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ARN- polimeraze

A. Procesul transcripției este realizat de enzime speciale numite ARN- polimeraze

5. Care dintre urmatoarele afirmatii la ARN- polimeraze

A. ARN polimeraza I- este prezenta în nucleol și este implicata în biosinteza

6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Fiecare poliribozom este legat de cromosom printr-o moleculă de ARN

8. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

9. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

10. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

11. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

13. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

14. Afirmatii sunt adevarate, cu exceptia ?

15. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

16. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

18. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

18. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

19. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Chloramphenicol inhibă enzimele de tipul peptid-sintetaze (peptidil

8. Care din procesele de mai jos se refera la etape de prelucrare a ARNm:

9. ARNm este foarte important in procesul de translatie. Formarea sa implica:

11. Sinteza proteinelor este un proces complex care implica:

Tema: MATRICEA EXTRACELULARA

2.Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

3.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la integrine nu sunt adevarate?

4. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la degradarea matricei extracelulare

6. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. În toate organismele multicelulare, creșterea, diferențierea și metabolismul

Tema: SEMNALIZAREA CELULARA

5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se numeste:

7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?

A. În semnalizarea paracrină celulele organelor endocrine eliberează substanțe

8. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

9. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea celulara:

10. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrină:

11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrină;

12. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

15. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

16. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. O moleculă semnal poate determina atât creșterea cât și descreșterea

17. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. În celule musculare netede, creșterea ionului de calciu declanșează contracția, în

18.Ce afirmatie referitoare la semnalizarea celulara mediate de calciu este adevarata?

A. Unii hormoni, dacă se leagă la receptorii de suprafața celulară, determină

19. Ce afirmatie referitoare la receptorii catalitici este adevarata?

A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al căror domeniu citoplasmatic

20. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

A. Receptorul pentru insulină este o proteină membranară tetramerică ce are

A. Efectul insulinei asupra captării glucozei și a catabolismului, apare după câteva

22.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

23. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?

24. NO induce vasodilatație prin următorul mecanism, cu exceptia:

A. Transportă semnalele între neuroni sau de la neuroni la celule țintă cum ar fi