Bolile cardiovasculare sunt o categorie de boli care implică inima sau vasele

sangvine: (arterele și venele).

În timp ce termenul din punct de vedere tehnic se referă la orice boală care
afectează sistemul cardiovascular, acesta este adesea folosit cu referire la cele
legate de ateroscleroză și/sau hipertensiune arterială. Cauzele, mecanismele și
tratamente de aceste cauze adesea se suprapun.

Bolile cardiovasculare rămân cea mai mare cauza a deceselor la nivel

mondial, deși de-a lungul ultimelor două decenii rata mortalității cardiovasculare
a scăzut în multe țări cu venit ridicat. În același timp, decesele și bolile
cardiovasculare au crescut cu o viteză uimitor de rapidă în țările mici și cu venituri
medii.Procentul de decese premature din datorită bolilor cardiovasculare variază
de la 4% în țările cu venituri mari la 42% în țările cu venituri mici. În 2008 mai mult
de 17 de milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare.
În fiecare an bolile de inimă ucid mai mulți americani decât cancerul. În
ultimii ani riscul cardiovascular la femei a fost în creștere și a ucis mai multe femei
decât cancerul de sân. Studii în rândul tinerilor a arătat că ateroscleroza precoce
se poate depista în adolescenșă și se fac eforturi de prevenire primară necesare
din copilărie.

Vârstă
Vârsta este un factor important de risc în dezvoltarea bolilor
cardiovasculare. Se estimeaza că 87 la sută dintre oameni care mor de boli
cardiace coronariene au peste 60 de ani.[5] În același timp, după vârsta de 55 de
an riscul de accident vascular cerebral se dublează la fiecare decadă.[6] Mai multe
explicații au fost propuse pentru a explica de ce cu vârsta crește riscul de boli
cardiovasculare. Una dintre ele este legată de nivelul colesterolului
seric.[7] Nivelul seric de colesterol total crește pe măsură ce crește vârsta. La
bărbați această creștere devine semnificativă jurul vârstei de 45-50 de ani. La
femei, creșterea continuă brusc până la vârsta de 60-65 de ani. Îmbătrânirea este
de asemenea, asociată cu modificări ale proprietăților mecanice și structurale ale
peretelui vascular, care duce la pierderea elasticitatii arteriale și poate duce
ulterior la boli coronariene.
Sex
Bărbații sunt expuși la risc mai mare de boli de inimă decât femeile aflate la
vârstă înainte de menopauză.[8] Cu toate acestea, odată cu menopauza, riscul și
la femei este similar ca la unii bărbați. Printre oamenii de vârstă mijlocie, boala
 coronariană este de 2 până la 5 ori mai frecventă la bărbați decât la femei. Într-un
studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, s-a constatat că sexul
contribuie cu aproximativ 40% la raportul mortalității în boli coronariene de inimă
în funcție de sex. Un alt studiu raportează rezultate similare, în care diferențele de
sex explică aproape jumătate din riscul asociat cu bolile cardiovasculare. Una
dintre explicațiile propuse pentru diferența de sexn în bolile cardiovasculare este
diferența hormonală. La femei estrogenul este hormonul sexual predominant.
Estrogenul poate avea efecte de protecție prin metabolizarea glucozei și sistemul
hemostatic și poate avea un efect direct asupra celulelor prin îmbunătățirea
funcționării celulelor endoteliale.

Poluare
Poluarea se măsoară în funcție de pulberii în suspensie din aerul ambiental.
“PM2,5″ înseamnă pulberile în suspensie de 2,5 µm care trec printr-un orificiu de
selectare conform standardul european EN 14907, iar PM2,5 se definește ca mai
mult de 50% din particule colectate cu samplerul să fie cu diametrul de 2,5µm.
Valoarea maxim admisă este de 50 µg/mc. În prezent studiile se concentrează pe
PM2.5, care este corelat cu bolile cardiovasculare. Pentru fiecare creștere de 10
μg/mc a PM2.5 se estimează u risc de mortalitate între 8-18% datorită bolilor
cardiovasculare. Expunerea pe termen lung crește riscurile de ateroscleroză și boli
inflamatorii ale inimii.

 Moștenirea genetică (inclusiv rasa)

 Tabagismul - renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv
 Sedentarismul
 Hipertensiunea arterială
 Obezitatea
 Diabetul zaharat
 Hipercolesterolemia
 Alimentația
 Consumul de alcool