Ponderea orașului principal și al orașelor secundare în populația totală (stânga) și în PIB

(dreapta)

Sursa datelor: EuroStat

 Legătura între urbanizare și dezvoltare în România

Sursa: World Bank. 2013. Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania
Indicele de Dezvoltare Umană Locală, în 2002 (stânga) și 2011 (dreapta)

Sursa: World Bank. 2013. Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania
 0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
TIMIȘOARA (RO)
Bucuresti (RO)
Cluj-Napoca (RO)
Craiova (RO)
Sofia (BG)
Brasov (RO)
Iasi (RO)
Constanta (RO)
Bratislava (SK)
Vilnius (LT)
Riga (LV)
Tallinn (ET)
Wroclaw (PL)
Varna (BG)
Lódz (PL)
Kraków (PL)
Katowice (PL)
Warszawa (PL)
Zagreb (HR)
Lublin (PL)
Poznan (PL)
Budapest (HU)
Gdansk (PL)
Brno (CZ)
Praha (CZ)
Leipzig (DE)

Sursa: EuroStat
Athina (GR)
Salzburg (OS)
Ljubljana (SV)
Münster (DE)
Dublin (IR)
Berlin (DE)
Marseille (FR)
Paris (FR)
Stuttgart (DE)
Amsterdam (NL)
Stockholm (SE)
Helsinki (FN)
Hamburg (DE)
Madrid (ES)
Bordeaux (FR)
Milano (IT)
Köln (DE)
Wien (OS)
Liverpool (UK)
München (DE)
Rotterdam (NL)
Bruxelles (BE)
Cu cât a crescut PIB-ul pe cap de locuitor (Euro PPS) în cele mai mari orașe din UE (selecție) între 2000 și 2013

Roma (IT)
Barcelona (ES)
Performanța economică a capitalelor din UE – PIB pe Cap de locuitor (în Euro, PPS)

Sursa datelor: EuroStat

PIB pe Cap de locuitor (Euro, PPS) în orașele secundare din UE

2000 2013

Sursa datelor: EuroStat

PIB pe Cap de locuitor (PPS) în orașe capitală, orașe secundare, și la nivel național, în 2013

Sursa datelor: EuroStat

O metaforă pentru procesul de dezvoltare al unei țări

Populație Consum
% din % din
(în populația (în cunsumul Consum per
mld) lumii trilioane) mondial capita
LUME 7.26 100% $55.04 100% $7,581

SUA 0.32 4.4% $13.77 25.0% $42,835

UE 0.51 7.0% $13.70 24.9% $26,946
Japonia 0.13 1.7% $4.47 8.1% $35,242
China 1.37 18.9% $4.34 7.9% $3,169
India 1.31 18.1% $1.49 2.7% $1,134
Restul lumii 3.62 49.9% $17.27 31.4% $4,768

Sursa: Getty Images

 Indicele Hachman (de diversitate ecoomică)

0.5

0.45

0.47
0.46

0.46

0.45
0.4

0.41

0.41

0.4
0.35
0.37

0.36
0.33

0.33
0.3

0.31

0.31
0.3

0.29
0.28

0.25
0.26

0.25

0.2
0.22

0.22
0.2

0.15

0.1

0.05

0
Brașov Constanța Craiova Cluj-Napoca Iași Ploiești Timișoara

2005 2008 2011

Sursa datelor: World Bank. 2013. Growth Poles: The Next Phase
Zona de atracție predominantă a Bucureștiului si a polilor de creștere (fluxurile migraționale din 2001-2011)
Următoare ierarhie a fost
propusă pentru ZUF-urile din
România, în funcție de numărul
de migranți atrași și în funcție
de zona de atracție a
migranților:

a) Pol internațional (nici

unul)
b) Pol continental (nici unul)
c) Pol național (București)
d) Pol regional (Cluj-Napoca,
Timișoara, Iași)
e) Pol pan-județean (9 ZUF-
uri)
f) Pol județean (13 ZUF-uri)
g) Pol local (15 ZUF-uri)
 Craiova are un bazin relativ relativ restrâns de atracție de noi locuitori, care se
rezumă la județul Dolj și la județele învecinate (OT, GJ, VL, MH), fiind la intersecția
zonei de polarizare a Bucureștiului, Timișoarei și chiar Sibiului. 1/3 dintre locuitorii
actuali ai orașului s-au mutat din altă localitate, de-a lungul timpului.
Craiova atrage anual, în medie, împreună cu ZUF, peste 2.500 de locuitori noi. cei mai
mulți noi locuitori provin din orașele mici și mijlocii de pe o rază de circa 50 km (Filiași,
Slatina, Băilești, Caracal, Balș, Segarcea etc.).

Peste 500 de locuitori

ai orașului se mută
anual în comunele din
jur (suburbanizare),
ceea ce ridică
probleme în domeniul
mobilității și
planificării urbanistice

Orașul pierde mai mulți

locuitori decât atrage,
mai ales prin migrație
externă. În țară, cei
care pleacă aleg
Bucureștiul (56%) și
Timișoara (6%). Pleacă
și o parte din cei care
vin la studii.
 Craiova atrage noi locuitori prin oferta de locuri de muncă din anumite domenii și prin oferta educațională
(licee și universități). Deși în creștere față de anii 90, migrația către Craiova e încă la mai puțin de jumătate
față de cea din perioada comunistă. Orașul are ca puncte slabe mai ales nivelul de salarizare, calitatea mai
redusă a vieții în comparație cu alte orașe mari și apropierea față de Capitală
Universitățile din Craiova reprezintă, în pofida scăderii numărului de studenți, un vector pentru
atragerea talentelor în oraș. Bazinul de atracție este însă redus, pe fondul competiției
Bucureștiului, Timișoarei, Sibiului și chiar Clujului. Craiova are acum circa 22.000 de studenți,
cu 55% mai puțini decât în 2008.
15% din salariații care lucrează în zona Craiovei fac naveta, ceea ce înseamnă aproape 25.000 de
persoane, o presiune importantă asupra infrastructurii de transport, dar și o sursă de venituri pentru
bugetul local. Totuși, bazinul de recrutare e redus, iar rata navetismului plasează orașul doar pe
locul 35 în țară, la egalitate cu Giurgiu sau Călărași, din cauza ofertei reduse de locuri de muncă.
 Aproape 75% dintre navetiștii din zona Craiovei sunt muncitori în construcții, comerț,
transporturi sau pază - ramuri care plătesc puțin și nu creeaază putere mare de cumpărare la
nivel local. Mobilitatea forței de muncă este în creștere, tot mai mulți craioveni lucrând la
firmele din comunele învecinate (de ex. Cârcea).
ZUF Craiova are, în pofida migrației interne sau externe, o populație de 380.000 de locuitori
(locul 8 la nivel național) și ar trebui să se promoveze ca atare.
Doljul se remarcă printr-un spirit antreprenorial relativ ridicat în context
național, o premisă favorabilă de dezvoltare economică pe viitor!!!

Densitatea agenților economici cu capital autohton la 1.000 de locuitori, în anul 2017

76.9

65.5

58.7
56.9
53.3
50.8 50.3 50.2 49.6 49

41

34
 Capitalul străin și cel românesc nu se concurează, ci se completează,
generează împreună un ecosistem ce conduce la dezvoltare sustenabilă

Densitatea firmelor cu capital străin la 1.000 de locuitori, în anul 2017

41.4

20.2

14.2 13.6
12.7

10.1 10.1
9.1

4 3.8

BUCUREȘTI- TIMIȘ ARAD BIHOR CLUJ BRAȘOV SIBIU CONSTANȚA IAȘI DOLJ
ILFOV
 Craiova are nevoie de o modificare structurală a economiei locale, deci de
atragerea țintită a unor investitori privați care să genereze plus-valoare și să
plătească salarii și impozite mari. Mergeți după ei!!!

Poziția Județul Numărul de job-uri nou- Topul sectoarele care au generat cele mai multe locuri de muncă
create în perioada 2011- noi între 2011 și 2017
2017 (număr și % din Sectorul 1 (număr de Sectorul 2 (număr Sectorul 3 (număr
total național) noi job-uri) de noi job-uri) de noi job-uri)

1 București-Ilfov 173.800 (27,0%) Servicii administrative Comerț: IT&C:

și suport: 25.600 25.000
53.300

2 Cluj 49.300 (7,7%) IT&C: Servicii Comerț:

10.500 administrative și 6.400
suport:
8.200
3 Timiș 46.800 (7,3%) Automotive: Servicii Echipamente
8.200 administrative și electronice:
suport: 5.600
6.700
4 Brașov 31.300 (4,9%) Servicii administrative Automotive: Comerț:
și suport: 4.600 3.500
5.500
20 Dolj 8.700 (1,4%) Servicii administrative Comerț: Activități
și suport: 2.200 profesionale,
2.200 științifice și tehnice
2.000
 Sectorul privat, mai ales cel IT&C, a făcut diferența în ultimii ani!!!

1. Există o legătură directă între ponderea populației ocupate în sectorul IT&C, cel
financiar și BPO și atractivitatea orașelor (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași).
Sprijinirea dezvoltării acestor sectoare cu valoare adaugată, inclusiv prin infrastructură
și servicii de sprijinire a afacerilor (hub-uri, clustere, incubatoare/acceleratoare, parcuri
tehnologice etc.) este vitală pentru creșterea atractivității orașelor.

2. Există o legătură între numărul de studenți și dezvoltarea sectorului privat. Orașele

atractive sunt centre universitare puternice, iar companiile din domeniile cu valoare
adăugată ridicată au acces la forță de muncă tânără, mai bine pregătită și flexibilă. Este
de interes strategic ca relațiile universitate-administrație-mediu privat să se consolideze.

3. Angajații din sectoarele cu valoare adaugată mare (de ex. IT) sunt mai puțin dispuși să
facă naveta la distanțe mari, prin comparație cu cei din sectoarele cu valoare adăugată
scăzută. Ei preferă (și își permit) să se mute în orașul în care lucrează, chiar și de la
distanțe mari.

4. Competiția pentru noi talente între cei 4 poli mari din țară (B, CJ, TM, IS) se întețește pe
fondul scăderii dramatice a populației tinere, iar bazinul demografic solid este în
regiunea Moldova și în afara țării. Universitățile și sectorul privat din vestul țării vor
începe să se uite tot mai atent la această zonă.
Numărul de absolvenți cu diplomă de licență a scăzut de la 215.000 în 2008, la
81.000 în 2015, mai ales pe fondul declinului demografic, dar rămâne de 3 ori
mai mare ca în 1990. Presiunea pe forța de muncă înalt calificată crește.

Centrul Universitar Absolvenți Absolvenți Absolvenți Absolvenți 2015 vs 2008 (%)

licență - 1990 licență – 2000 licență - 2008 licență - 2015

București 10.237 25.594 88.148 24.486 -72,2%

Cluj-Napoca 2.678 7.574 13.920 9.043 -35,0%

Iași 3.716 7.132 15.197 7.922 -47,9%

Timișoara 2.152 6.296 11.955 5.622 -52,0%

Craiova 1.185 3.677 8.565 4.088 -52,3%

Constanța 206 2.662 8.298 3.785 -54,4%

Brașov 1.288 3.681 15.687 3.206 -79,6%

Oradea 147 2.627 5.635 2.630 -53,3%

Sibiu 213 2.247 5.845 2.547 -56,4%

Arad 31 1.319 5.869 2.259 -61,5%

Galați 1.081 1.942 5.216 2.129 -59,2%

Universitățile sunt principalul vector de atracție a talentelor pentru marile
orașe!!!

1. Cele mai atractive 4 orașe din România au atras, după 2000, tinere talente mai
ales prin intermediul universităților. Orașele cu centre universitare în declin (Brașov,
Craiova, Constanța, Galați etc.) au pierdut teren. Atractivitatea orașelor depinde de
atractivitatea universităților, lucru ce trebuie conștientizat de toate părțile implicate.

2. Bazinul demografic de populației tânără se restrânge dramatic, competiția între

universități crește, iar numărul de studenți este în scădere în toate centrele din
țară. Focalizarea trebuie să fie pe dezvoltarea unei vocații internaționale a
universităților din Craiova, extinderea promovării în zonele din țară cu potențial
demografic încă ridicat (Republica Moldova, Ucraina) și o ofertă educațională
aparte, dezvoltată în parteneriat cu mediul de afaceri local.

3. Retenția talentelor atrase de universitate în oraș, după finalizarea studiilor, este

vitală pentru comunitate. Un mix de politici locale focalizate pe inserția rapidă,
calitatea locuirii și a vieții, în cooperare cu mediul de afaceri și administrația locală
va crea un ecosistem atractiv pentru tineri.

4. Dacă numărul de studenți va continua totuși să scadă, singura alternativă viabilă

pentru universitate rămâne orientarea treptată către cercetare aplicativă. Lucrați
împreună cu firmele locale, încă de pe acum, pentru a vă dezvolta această funcție,
după principii de piață!
 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Perioada de programare 2007-2013 5.7% 18.5% 75.8%

Perioada de programare 2014-2020 14.1% 22.1% 63.9%

Fonduri ce vizează exclusiv zonele urbane Fonduri ce pot fi accesate de autorități publice urbane Alte fonduri
 Oricâte fonduri europene și de la bugetul de stat atrag, oricât asfalt și
bitum ar turna primăriile, fără un mediu privat puternic nu vor reuși să
genereze o dezvoltare sustenabilă.

Venituri proprii la bugetele locale - lei per capita, 2016

3131

1927
1677 1664
1577 1524 1488 1446 1417 1387 1367 1336
1103
983

43 Presentation Title
 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Veniturile Firmelor în 2015 33.50% 12.70% 9.90%

Oameni cu educație superioară 46.17% 9.01% 19.59%
Număr de navetiști în 2011 37.30% 11.30% 33.00%
Număr de migranți între 2001 și 2011 25.80% 23.00% 34.00%
Număr de noi locuințe construite între 1990 și 2015 23.70% 23.90% 36.90%
Număr angajați 31.30% 14.10% 39.00%
Populație 25.90% 18.60% 42.00%
Număr de monument arhitecturale 24.93% 16.04% 44.24%
Număr de persoane marginalizate în 2011 9.70% 15.90% 68.90%

Fonduri UE atrase 32.26% 16.53% 46.01%

Cheltuieli de capital (excluzând fondurile UE) 18.30% 19.26% 35.97%
Total cheltuieli de capital 21.86% 18.57% 38.53%

Municipiul București Zona peri-urbană București Reședințe de Județ Zonele peri-urbane ale reședințelor Restul țării