UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIA EXPLOATĂRII OPTIMALE
A UTILAJULUI PETROLIER

TEHNOLOGII DE RECONDIȚIONARE
A UTILAJULUI PETROLIER

1
 CUPRINS

I. INTROUCERE..............................................................................................................................3

II. PROCESE DE DETERIORARE A RULMENȚILOR...............................5

III. CAUZELE DETERIORĂRII RULMENȚILOR.......................................7

IV. TEHNOLOGIA DE RECONDIȚIONARE A UNUI RULMENT..........9

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................12

2
 CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Rulmenţii sunt organe de maşini formate din: inelul exterior, inelul interior, corpurile de
rostogolire şi colivia. Suprafeţele prelucrate pe cele două inele, pe care are loc rostogolirea
corpurilor de rostogolire, poartă denumirea de căi de rulare. Corpurile de rostogolire pot fi
bile, role sau ace, iar rolul coliviei este de a menţine, în timpul funcţionări, echidistant
corpurile de rostogolire.

Fig.1.1 Componentele rulmentului

Tipuri de rulmenti

Fig.1.2 Rulmenţi radial şi radiali-axiali cu bile pe un rând sau pe două rânduri

Fig.1.3 Rulmenţi radiali cu role cilindrice

3
 Fig.1.4 Rulmenţi radiali cu role conice

Fig.1.4 Rulmenţi radiali cu ace

Avantajele lagărelor cu rulmenţi constau în: pierderi prin frecare reduse (randament ridicat),
consum de lubrifiant mic, întreţinere uşoară, standardizarea pe scară internaţională, prin care
se asigură interschimbabilitatea acestora.
Dezavantajele lagărelor cu rulmenţi constau în: durată de funcţionare redusă în cazul
vitezelor mari, comportare nesatisfăcătoare în cazul şocurilor şi vibraţiilor, necesitatea unei
precizii de execuţie ridicate şi a unor condiţii severe de montaj.

4
 CAPITOLUL II

PROCESE DE DETERIORARE A RULMENȚILOR

1. Distrugerea prin oboseală

Chiar dacă lagărele cu rulmenţi funcţionează conform condiţiilor prevăzute la proiectare,

tot se vor deteriora ca rezultat al procesului de oboseală a straturilor superficiale ale căilor de
rulare şi ale elementelor de rostogolire. Diferitele forme pe care le poate lua oboseala sunt:
micro-cratere puţin adânci, ărâmițarea suprafeței sau decojirea în așchii, detaşarea de
particule de uzură sub forma unor fulgi aplatizaţi sau solzi. Ca și măsuri de remediere a
situației, se recomandă înlocuirea rulmentului, de preferință cu unul cu rezistență mai mare la
oboseală, și deci cu durată mai mare de funcționare.

2. Supraîncălzirea
Supraîncălzirea unui rulment poate apărea în urma: creșterii excesive a temperaturilor de
operare, epuizării lubrifiantului, unei suprasarcini continue, încălzirii exagerate la montaj, cu
deformare puternică, care în funcţionare împiedică formarea peliculei de ungere.
Temperaturile prea ridicate determină scăderea vâscozității lubrifianților, fapt care le scade
considerabil eficiența. De asemenea, în condiții de temperatură ridicată lubrifianții se
oxidează pierzându-și baza lubrefiantă și rămânând cu un săpun crud uscat, care poate gripa
rulmentul. Cele mai bune opțiuni pe care le aveți în cazul supraîncălzirii rulmenților sunt
controalele termice și/ sau de suprasarcină periodice, precum și instalarea de sisteme de răcire
suplimentară.

3. Uzura abrazivă în rulmenţi

Uzura abrazivă poate fi cauzată direct de contaminanţii solizi din lubrifiant sau proveniţi
din mediul în care funcţionează rulmentul. În aceste cazuri trebuie acordată atenţie sistemului
de filtrare a lubrifiantului, uzura abrazivă avand un caracter progresiv, deoarece dezvoltarea
acesteia depinde de numărul şi mărimea particulelor de uzură.

5
4. Coroziunea

Umezeala, acidul, unsorile de calitate inferioară sau depreciate în timp, izolarea precară și
condensul cauzat de inversiuni de temperatură excesive pot provoca coroziunea abrazivă pe
suprafețele finisate ale rulmentului cu bile si role. Pentru a identifica cauzele coroziunii în
rulmenţi ar trebui să ştiți când şi de ce a apărut acest proces de degradare. Momentul
declanşării coroziunii poate fi la ambalare, la depozitare, la montare, şi, bineînţeles în
funcţionare (cu două aspecte – în timpul staţionării sau al funcţionării rulmentului).
Pentru a vă confirma suspiciunea de coroziune, căutați pete roșii și maronii sau depuneri pe
elementele de rulare, pe calea de rulare sau pe carcasă, precum și vibrații crescute urmate de
uzare excesivă, dar și creșterea jocurilor pe direcție radială sau pierderea preîncărcării.

6
 CAPITOLUL III

CAUZELE DETERIORĂRII RULMENȚILOR

O ierarhizare a cauzelor distrugerilor din rulmenţi ar include: erorile tehnologice, erorile de

depozitare şi manipulare, erorile de montaj, erorile de selectare (de proiectare), condiţiile de
exploatare (lubrifiere, pierderea jocului intern, suprasarcini mecanice şi/sau termice,
contaminare).

Fig.3.1 Cauzele deteriorării rulmenților

A. Erorile de lubrifiere. În conformitate cu studiilor de specialitate, în jur de 75% din

defecțiunile rulmenților sunt cauzate de lubrifierea necorespunzătoare, ceea ce înseamnă o
lubrifiere insuficientă, folosirea unor lubrifianți necorespunzători sau condiții de lucru în
medii cu temperaturi excesive care degradează lubrifiantul. Rulmenții se lubrifiază fie cu
unsori consistente, fie cu uleiuri, în funcție de aplicație. Lubrifierea rulmenţilor are o cerinţa
majora: să protejeze colivia când apare alunecarea. Monitorizarea calităţii lubrifiantului
trebuie făcută prin analize de laborator, nu numai prin examinare vizuală, pentru că nu
întotdeauna schimbarea proprietăţilor poate fi determinată de un operator uman. Pentru
confirmarea diagnosticului de lubrifiere improprie, verificați decolorarea elementelor de
rulare și a căii de rulare (de exemplu albastru sau maro), precum și supraîncălzirea sau uzarea
excesivă a rulmentului.

7
B. Contaminarea. Contaminarea este rezultatul infestării lubrifianților cu substanțe străine
sau cu soluții de curățare. Este vorba despre produși de oxidare și nitrurare, funingine, pilitura
metalică din zonele de lucru, apă, dar și mâini sau unelte murdare. Contaminarea cu apă este
foarte periculoasă pentru că oţelurile de rulment sunt oţeluri slab aliate, nerezistente la
coroziune, în plus, temperatura din lagăre poate accelera reacţiile chimice induse de apă şi
oxigenul din aer, în principal, oxidarea.

C. Montajul incorect. Rulmenții trebuie montați astfel încât să asigure fixarea radială și
axială a arborelui. Regula generală la montarea și demontarea rulmenților constă în
respectarea condiției ca efortul să se transmită direct pe inelul care se presează sau se scoate
și să nu se transmită prin corpurile de rostogolire. În caz contrar, pe căile de rulare și pe
corpurile de rostogolire se vor forma adâncituri. După ce ați montat rulmentul, se recomandă
efectuarea unei probe de funcționare. Pornirea de probă se execută după ce, în prealabil ați
verificat: strângerea șuruburilor și a piulițelor, jocul radial al rulmentului, rotirea manuală a
rulmentului, dacă ansamblul permite acest lucru. Dacă rotirea manuală decurge normal, se
verifică etanșările, se introduce cantitatea necesară de lubrifiant, apoi se execută proba de
funcționare. Un rulment montat corect trebuie să funcționeze uniform, fără șocuri și fără
zgomote.

8
 CAPITOLUL IV

TEHNOLOGIA DE RECONDIȚIONARE A UNUI RULMENT

1. Curatarea si demontarea rulmenţilor

Demontarea rulmenţilor trebuie sa aiba in vedere ca forţa de extracţie să se transmită
numai prin inelul care realizează cu arborele sau carcasa ajustajul de strângere, evitându-se
transmiterea forţei prin intermediul corpurilor de rulare.
Pentru rulmenţii de dimensiuni mici (cu alezajul mai mic de 50 mm) din categoria celor
extracţia se face utilizând un dorn din oţel moale sau cupru cu muchiile rotunjite şi un ciocan
cu care se aplică lovituri inelului interior pe faţa laterală prin intermediul dornului, de-a
lungul circumferinţei inelului. Trebuie avută multa grijă să nu fie atins axul sau interiorul
rulmentului, loviturile putând cauza distrugeri iremediabile.
În cazul rulmenţilor de dimensiuni mijlocii şi mari, este recomandată utilizarea metodei
injecţiei de ulei. Prin aceasta metodă se urmăreşte crearea unei pelicule de ulei între arbore şi
alezajul inelului interior, favorizând alunecarea.
Demontarea de pe arbori a rulmenţilor şi a inelelor de dimensiuni mijlocii şi mari, în serie,
este uşurată mult prin utilizarea mijloacelor termice. Rulmentul, sau inelul interior separabil,
este încălzit până la 80 – 100 grade C, astfel încât prin dilatare sa poate fi uşor scos de pe
arbore.

Fig.4.1 Demontarea rulmenţilor cu alezaj cilindric

9
In timpul dezasamblării, tehnicienii de reparare, adecvat instruiți vor înregistra informațiile
despre rulment, vor înregistra jocurile interne reale, vor completa dezasamblarea și vor
eticheta componentele cu elemente de identificare unice.

2. Inspecția inițială. Inspecția inițială cuprinde identificarea problemelor sau a defectelor

majore, cum ar fi spargerea componentelor, exfolierea masivă sau schimbarea culorii oțelului
datorată supraîncălzirii în funcționare. Acestea sunt indicii că rulmentul ar putea să nu fie
eligibil pentru reparare. De asemenea, sunt examinate componentele, pentru a determina gama
de operațiuni necesare pentru a le readuce la caracteristicile originale. In plus, tehnicienii
măsoară alezajul, diametrul exterior și lățimea rulmentului și, de asemenea, ovalitatea căilor
de rulare ale inelelor. Tipul și gradul de defectare stabilesc dacă rulmentul poate fi reparat și
metoda de reparare adecvată.

3. Alegerea optiunii de reparare. Repararea tinde să se încadreze în trei tipuri: tip 1, tip 2,
tip 3.
Reparațiile de Tip 1 descriu procesul de reparare prin recertificare. Recertificarea este definita
ca fiind curățarea, examinarea, verificarea jocurilor interne, conservarea și ambalarea
rulmentului.
Tipul 2 se aplică, în general, procesului de reparare prin recondiționare. Reconditionarea este
reprezantata de șlefuire ,conservarea și ambalarea rulmentului. Şlefuirea este procedeul de
netezire a suprafeţelor ce se realizează cu paste abrazive depuse pe periferia unor discuri din
pâslă, bumbac, piele hârtie, etc. aflate în mişcare de rotaţie, ca şi piesa de prelucrat, dar având
viteze periferice diferite. Prin lustruire se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii suprafeţei
prelucrate până la Ra=0,05 m.
Rulmenții cu deteriorări mai mari necesită reparații de tipul 3, numite proces de refabricare.
Acest nivel presupune procese precum rectificarea căilor de rulare, fabricarea unor noi seturi
de role/bile, readucerea jocurilor interne în specificațiile originale, conservarea și ambalarea.
Rectificarea este procedeul de generare prin aşchiere la care mişcarea principală de rotaţie
este efectuată de scula aşchietoare care este un corp abaraziv iar mişcarea de avans, ce poate fi
rectilinie sau circulară, este efectuată de regulă de către piesă.

10
 Fig.4.2 Rectificarea cailor de rulare

Fig.4.3 Cai de rulare inainte si dupa rectificare.

După ce este aleasă varianta de reparare adecvată și procesul este finalizat, rulmenții sunt
reasamblați și împachetați în vederea depozitării și transportului. În general, este efectuată o
inspecție finală a rulmentului, pentru a garanta că acesta îndeplinește criteriile de asamblare
specificate în proiect.

11
 Fig.4.4 Rulmenti axiali cu role conice dupa procesul de reparare

Un program bine pus la punct de reparare a rulmenților poate crea economii semnificative în
consumul de rulmenți, comparativ cu înlocuirea acestora cu rulmenți noi. În plus, termenul de
livrare pentru reparații este substanțial mai mic, comparativ cu achiziționarea unui rulment
nou.

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.timken.com/
2. https://cmmi.tuiasi.ro/docs/cursuri/Tehnologii-Procesari.pdf
3. http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/OM/LatesJula/L6BUN.pdf

12