SALARIZATION SYSTEM, AGE AND WORK EXPERIENCE AS

PREDICTORS OF PERCEIVED STRESS IN A PUBLIC

EDUCATIONAL ORGANIZATION

ANCA MIHAELA PĂSĂLĂU *, MIHAELA CHRAIF

University of Bucharest, Faculty of Psychology and Educational
Sciences, Department of Psychology

Abstract

The paper approaches the topic of stress in the work of teachers from a Romanian
highschool. Our attempt was to identify several predictors of stress within this profession.
The type of the received wage, the age of teachers and their work experience, along with
gender, are investigated as predictors of stress. The results show that the level of stress
diminished along aging. Work experience and type of salarization also impact the level of
stress teachers experience. Several regression models were tested, which vary the
predictors, showing that stress in public organization is a dynamic reality associated not
only to organizational factors, but with personal ones as well. Implication of the results on
the work of teachers and the impact of the characteristics of educational level are discussed
in the end of the paper. Limits of the study, generated by the small number of participants,
does not allow us to generalize the results, merely to interpret them in the light of the
characteristics of the investigated organization.

Cuvinte cheie: stres, organizație publică, profesori, experiență în muncă.

Keywords: stress, public organization, teachers, work experience.

1. INTRODUCERE

Stresul reprezintă una din bolile societătii postmoderne, societate dinamică,

activă, productivă, deosebit de solicitantă, în care oamenii trăiesc în mare viteză. În

Corresponding author:
Anca Mihaela Păsălău

29
acelasi timp, este una dintre cele mai grave probleme ale lumii contemporane, nu
numai pentru indivizi, cărora le pune în pericol sănătatea fizică si mintală, dar si
pentru organizatii. Fundatia National Sleep din America a estimat că cifra de 18
miliarde de dolari este suma pierdută anual de către companiile americane, ca
urmare a scăderii randamentului si productivitătii din cauza stresului. Mai mult,
Agentia Europeană pentru Sigurantă si Sănătate la Locul de Muncă a descoperit că
anual sunt pierdute peste 550 de milioane de zile lucrătoare în Statele Unite prin
lipsa de la serviciu cauzată de stres, ceea ce produce o pierdere medie anuală de
602 dolari pentru fiecare muncitor (Chraif & Anitei, 2007).
Stresul profesional a devenit una dintre cele mai importante probleme cu care
se confruntă organizaţiile. Schimbările care au loc în societatea românească de azi
implică şi modificări la nivel organizaţional; spiritul competitiv al pieţei forţează
producătorii spre creşterea calităţii produselor şi serviciilor, adesea în detrimentul
confortului biologic şi psihic al angajatului; se consideră adecvată abordarea
stresului ocupaţional într-o societate aflată în plină schimbare. Principala cauză a
stresului profesional este ritmul accelerat în care se desfăşoară evenimentele.
Stresul resimţit de angajaţi la locul de munca cât este resimţit şi la nivel
organizaţional în care aceştia activează. Cercetările despre stresul academic au mai
curând în vedere studentul/elevul şi nu cadrul didactic (Clinciu, 2007). Mai mult,
munca celor din mediul academic nu este trecută în categoria profesiilor cu nivel
de stres ridicat, cum ar fi cea a poliţiştilor (confruntaţi permanent cu situaţiile de
risc), a medicilor (în special chirurgi) sau a ocupanţilor unor posturi de conducere.
Şi totuşi învăţământul românesc a obţinut aşa-numitul spor de nevroză, ca o
recunoaştere indirectă a marelui consum nervos în munca de formare a tinerei
generaţii. Cercetări efectuate pe profesorii din învăţământul preuniversitar (Clinciu,
2011), relevă faptul că stresul profesorilor este asociat cu un număr de variabile,
incluzându-le pe cele intrinseci profesiei, pe cele care se referă la diferenţe
individuale şi pe cele legate de organizaţie. În mod particular, învăţământul
preuniversitar este supus presiunii accelerării producţiei de informaţie, ciclurile de
producere-perimare fiind din ce în ce mai scurte.
Panorama ar trebui completată cu rapidele schimbări produse la nivelul
societăţii globalizate, care au dus la dispariţia rapidă a unor ocupaţii tradiţionale şi
la apariţia altora noi, busculare mult mai accentuată în fostele ţări comuniste, care
şi-au văzut industrii şi arii economice întregi prăbuşite. În acest context se pot
identifica cu multă acurateţe sursele reale ale stresului academic (Clinciu, 2007):
• Obligativitatea de a citi, pregăti şi aduce la zi în mod permanent informaţia
predată.
• Dispersia teritorială şi alte deficienţe privind dotarea, în special ale celor de
spaţiu, lipsa unui campus universitar, care generează dificultăţi legate de transport,
de prezenţa studenţilor la cursuri, de stabilire a unui program coerent de lucru.
• Autodeterminarea şi autonomia, deşi în sine o idee salutară, transformă
problema banilor într-o preocupare obsesivă, forţând preocupările pentru

30
rentabilitate economică, caracteristică altor tipuri de organizaţii, mai mult decât
pentru calitatea procesului didactic.
• Volumul mare al sarcinilor administrative, care de multe ori le
contrabalansează pe cele didactice, lasă puţin timp activităţilor specifice, centrate
pe informare şi documentare, pe cercetare, pe elaborare de cursuri şi lucrări, pe
lucrul cu studentul.
• Mărimea normelor didactice şi a formaţiilor de lucru, criza spaţiilor,
editarea sau multiplicarea pe cont propriu a cărţilor, cursurilor şi articolelor
accentuează fenomenologia descrisă.
• La aceasta se adaugă şi dificultatea urcării în carieră, care transformă o
bună parte dintre actorii la vârf ai educaţiei în persoane resemnate, interesate de
găsirea altui loc de muncă, mai puţin solicitant şi mai bine plătit. Relativ uşoară
până la nivel de lector, parcurgerea distanţei spre posturile “mari” (conferenţiar şi
profesor, singurul cu adevărat bine remunerat) necesită mai mult de un deceniu de
efort şi se sprijină pe norme de tip european (vizibilitate internaţională, articole ISI,
articole în baze de date internaţionale etc.) în condiţiile în care universitatea ca
organizaţie oferă puţin suport pentru atingerea cerinţelor de promovare.

2. OBIECTIVE ŞI IPOTEZE

2.1. OBIECTIVE
1. Evidentierea predictorilor stresului perceput in organizaţia studiată
respectiv Liceului Alexandru Ioan Cuza, din Alexandria;
2. Evidenţierea relatiei dintre predictorii sistemul de salarizare, varsta
participantilor, experienta in munca si sexul participantilor şi criteriul stresul
perceput.

2.2. IPOTEZE
Nivelul de stres perceput la locul de muncă (stresul generat de colectiv, stresul
generat de sarcinile de muncă şi stresul generat de orar/ program) are ca predictori
sistemul de salarizare, varsta participantilor, experienta in munca si sexul
participantilor.

3. METODOLOGIE

3.1. PARTICIPANȚI
Pentru a identifica nivelul de stres si sanatate fizica si psihica la profesori,
datele au provenit din prelucrarea răspunsurilor unui număr de 34 de cadre
didactice din cadrul „Liceului Alexandru Ioan Cuza”, din Alexandria, care au
completat chestionarele „Stresul la locul de munca in actalul context economic”,
„Sanatatea fizica si psihica la locul de munca”. Subiecţii, femei (21) şi bărbaţi (13),
au avut vârste cuprinse între 24 şi 58 de ani (m = 36.55, s = 10.98 ani).

31
 3.2. INSTRUMENTE
Chestionarul „Stresul la locul de muncă în actualul context economic” adaptat
după Aniţei şi Chraif (2010). Chestionarul este alcătuit din 33 de itemi, cu răspuns
pe o scală Lickert în 5 trepte şi cuprinde 3 dimensiuni:
 dimensiunea 1- nivelul de stres generat de relaţiile cu colegii în
cadrul colectivului, de climatul interpersonal - 10 itemi;
 dimensiunea 2 - sarcinile de muncă care ilustrează nivelul de stres
determinat de organizarea muncii, distribuirea sarcinilor, dificultatea, termenul de
execuţie – 12 itemi;
 dimensiunea 3 - programul de muncă care arată nivelul de stres
generat de programul zilnic/săptămânal stabilit prin documente oficiale şi/sau
impus de către conducere (activităţi suplimentare) – 11 itemi.
Chestionarul “Sănătate psihică și fizică la locul de muncă” conține 23 de
itemi, cu răspuns pe o scală Likert in 5 trepte și cuprinde 2 dimensiuni:
 dimensiunea 1 – sănătatea psihică, cu referire la problemele
emoționale, cognitive și de relationare – 13 itemi;
 dimensiunea 2 – sănătatea fizică, cu referire la acele răspunsuri fizice
și fiziologice ale organismului - 10 itemi.

4. REZULTATE

Pentru testarea ipotezei de cercetare s-a folosit modelul de regresie multiplă

care permite predicţia unei variabile dependente (criteriu) pe baza mai multor
variabile independente (predictori), în cazul de faţă, predicţia nivelului de stres pe
baza sistemului de salarizare (bugetar, particular), experientei in munca, varstei si
sexului participantilor.

Tabel 1 Mediile şi abaterile standard ale variabilelor incluse în analiza de regresie multiplă (N=34)

Variabile Abaterea
Media standard
Varsta participantilor 33.65 9.32
Sexul participantilor 1.39 0.49
Experienta in munca 9.75 8.30
Sistemul de salarizare 1.50 0.50
Total stres colectiv de munca 17.2 4.16
Total stres sarcina de munca 32.45 4.51
Total stres orar 34.77 3.51
Total_stres 83.07 7.60

32
 In tabelele 2, 3 şi 4 se pot observa rezultatele în urma aplicării modelului de
regrsie liniară multipla intre criteriul stres colectiv de munca si variabilele: varsta,
sex, experienta, sistem de salarizare.
Tabelul 2 indica matricea corelatiilor bivariate intre variabilele independente:
sistemul de salarizare, experienta in munca, varsta si sexul participantilor si
variabila dependenta stresul legat de colectivul de munca.

Tabel 2. Matricea corelaţiilor

Total stres Sistemul de Experienta in Varsta

colectiv de munca salarizare munca participantilor
Sistemul de salarizare -.089 -
Experienta in munca -.456** -.227 -
Varsta participantilor -.455** -.035 .846** -
Sexul participantilor -.276* -.030 .294* .329**

p<0.05*; p<0.01**

Se observa corelatii negative, dar semnificative intre criteriul stres colectiv de

munca si variabila experienta in munca (r = -.456, p < 0.01), si intre criteriul stres
colectiv de munca si variabila varsta (r = -.455, p < 0.01). Intre criteriul stres
colectiv de munca si variabila sex participanti se observa un coeficient de corelaţie
semnificativ statistic (r=-.276, p < 0.05).
De asemenea, putem observa o corelatie pozitiva semnificativa intre
variabilele varsta participantilor si experienta in munca (r=0.846, p < 0.01), si intre
varsta paricipantilor si sexul acestora (r= 0.329, p < 0.01).

Tabel 3. Valorile coeficientului de corelaţie multiplă şi a coeficientuliui de determinare

Std. Error of the

Model R R Square Adjusted R Square Estimate

1 .519a .270 .223 3.67273

a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in
munca
b. Variabilă dependentă: Total stres colectiv de munca

Variabilele sistem salarial, experienta in munca, varsta si sexul participantilor

asociate puternic cu criteriul stres colectiv de munca (variabila observată), dacă
valorile observate se corelează puternic cu valorile prezise din ecuaţia de predicţie.
Corelaţia dintre valorile observate şi cele prezise rezumă această asociere. Pentru
fiecare subiect, ecuaţia predicţiei furnizează o valoare prezisă (calculată prin
modelul regresiei). Deci, fiecare subiect are o valoare calculată şi o valoare

33
observată. R² măsoară proporţia variaţiei totale în Y care este explicată de puterea
predictivă a tuturor variabilelor explicative, prin intermediul modelului de regresie
multiplă.
Din tabelul 3, reiese faptul că acest model exprimă 27% din varianţă. Datorită
R², eroarea s-a diminuat cu 27%, ceea ce indică faptul că unii factori din model au
relevanţă pentru acesta. Cu cât eroarea standard a estimării este mai mică cu atât
predicţia este mai sigură.
Folosind variabilele sistem salarial, experienta in munca, varsta si sexul
participantilor împreună pentru a prezice criteriul stres colectiv de munca,
rezultatele furnizează o scădere de 27% în eroarea predicţiei, referitoare la
utilizarea exclusivă a modelului de predicţie.

Tabel 4. ANOVA

Model Sum of Squares Df Mean Square F Sig.

1 Regression 313.888 4 78.472 5.818 .000a
Residual 849.803 63 13.489
Total 1163.691 67
a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependentă: Total stres colectiv de munca

Pentru modelul din tabelul 5, care cuprinde variabilele: varsta participantilor,

sexul participantilor, experienta in munca si sistemul de salarizare, se observă că
nici un coeficient nu este semnificativ din punct de vedere statistic (p < 0.05).
Având în vedere aceasta, nu se se vor reţine niciunul dintre acesti coeficienţi si
nici variabilele la care se refera.

Tabel 5. Valorile coeficienţilor β standardizaţi şi probabilitatea de semnificaţie statistică

Unstandardized Standardized
Coefficients Coefficients
Model B Std. Error Beta t Sig.
1 (Constant) 24.470 2.603 9.400 .000
Varsta participantilor -.047 .096 -.106 -.493 .624
Sexul participantilor -1.169 .965 -.138 -1.212 .230
Experienta in munca -.184 .109 -.367 -1.687 .096
Sistemul de salarizare -1.488 .959 -.180 -1.551 .126
a. Variabila dependentă: Total stres colectiv de munca

În tabelele 6, 7 şi 8 se poate observa analiza datelor in urma aplicării

modelului de regresie multiplă intre criteriul stres sarcini de munca si variabilele:
varsta, sex, experienta, sistem de salarizare.

34
Tabel 6 Matricea corelaţiilor între variabilele independente vârstă, sex, experienţă, sistem de salarizare şi variabila
criteriu stres sarcini de muncă

Total stres
sarcina de Sistemul de Experienta in
munca salarizare munca Varsta participantilor
Total stres sarcina de munca -
Sistemul de salarizare -.516** -
Experienta in munca -.184 -.227 -
Varsta participantilor -.340** -.035 .846** -
Sexul participantilor -.224 -.030 .294* .329**
(*p < 0.05, **p < 0.01)
Tabelul 6 indică matricea corelaţiilor bivariate între criteriul stres sarcină de
muncă şi variabilele predictori: sistemul de salarizare, experienţă în muncă, vârstă
şi sexul participanţilor. Se observă o corelaţie semnificatica negativă, între stesul
generat de sarcină de muncă şi sistemul de salarizare (r= -.516, p < 0.01).
De asemenea, există o corelaţie semnificativă negativă între vârstă
participanţilor şi criteriul stres generat de sarcină de lucru (r= - 0.340, , p < 0.01)

Tabel 7. Valorile coeficientului de corelaţie multiplă şi a coeficientuliui de determinare pentru modelul de regresie
având ca variabilă dependent: total stres sarcină de muncă

Model R R Square Adjusted R Square Std. Error of the Estimate

1 .641a .411 .373 3.57044
a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependentă: Total stres sarcina de munca

Din tabelul 7, reiese faptul că acest model de regresie exprimă 41.1% din
varianţă. Datorită R², eroarea s-a diminuat cu 41.1%, ceea ce indică faptul că unii
factori din model au relevanţă pentru acesta. Folosind variabilele sistem de
salarizare, experienta in munca, varsta si sexul participantilor împreună pentru a
prezice criteriul stres sarcina de munca, rezultatele prevăd o scădere de 41.1% în
eroarea predicţiei, referitoare la utilizarea exclusivă a modelului de predicţie.

Tabelul 8. ANOVA

Model Sum of Squares Df Mean Square F p

1 Regression 559.742 4 139.935 10.977 .000a
Residual 803.126 63 12.748
Total 1362.868 67
a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependentă: Total stres sarcina de munca

35
 În tabelul 8 se poate observa că valoarea probabilităţii ca testul F să fie
semnificativ statistic este sub pragul de semnificaţie, ceea ce este similar cu a
conchide că predicția pe baza modelului calculat este mai bună decât predicția
aleatorie.
Pentru modelul din tabelul 9, care cuprinde variabilele: varsta participantilor,
sexul participantilor, experienta in munca, sistemul de salarizare se observă că doar
coeficientul variabilei sistem de salarizare este semnificativ din punct de vedere
statistic (p < 0.05). Având în vedere aceasta, se va reţine acest coeficient, implicit
se va reţine şi variabila la care se referă, în ecuaţia finală de regresie.

Tabelul 9. Valorile coeficienţilor βstandardizaţi şi probabilitatea de semnificaţie statistică pentru modelul de

regresie cu criteriul total stres sarcină de muncă

Standardized
Unstandardized Coefficients Coefficients
Model B Std. Error Beta t p
1 (Constant) 46.444 2.531 18.353 .000
Varsta participantilor -.153 .093 -.316 -1.642 .105
Sexul participantilor -1.248 .938 -.136 -1.331 .188
Experienta in munca .002 .106 .004 .018 .986
Sistemul de -4.746 .933 -.530 -5.089 .000
salarizare
a. Variabila dependentă: Total stres sarcina de munca

În tabelele 10, 11, 12 şi 13 se poate observa analiza datelor in urma aplicării

modelului de regresie multiplă intre criteriul stres orar delucrusi variabilele: varsta,
sex, experienta, sistem de salarizare.

Tabel 10: Matricea corelaţiilor între variabilele independente vârstă, sex, experienţă, sistem de salarizare şi
variabila criteriu stres orar de lucru

Total stres Sistemul de Experienta in Varsta

orar salarizare munca participantilor
Total stres orar 1
Sistemul de salarizare -.097 1
Experienta in munca -.067 -.227 1
Varsta participantilor -.265* -.035 .846** 1
* **
Sexul participantilor -.233 -.030 .294 .329

In tabelul 10 se poate analiza matricea corelatiilor bivariate intre variabila

criteriu stres orar de munca si variabilele predictori: sistem de salarizare, experienta
in munca, varsta si sexul participantilor. Se observa ca intre criteriul stres orar de
lucru si variabila varsta participantilor exista o corelatie r = 0.265, p < 0.05 .

36
Pentru un număr mic de subiecţi acest coeficient este prea mic pentru a fi luat în
considerare.

Tabel 11.Valorile coeficientului de corelaţie multiplă şi a coeficientuliui de determinare pentru modelul de

regresie având ca variabilă dependent: total stres sarcină de muncă

Std. Error of the

Model R R Square Adjusted R Square Estimate
1 .429a .184 .133 3.27751
a. Predictors: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependentă: Total stres orar de munca
Din tabelul 11, reiese faptul că acest model de regresie exprimă 18.7% din
varianţă, adică modelul explică 18.7% din eroare, restul de 81.3% fiind eroare.
Datorită R², eroarea s-a diminuat cu 18.7%, ceea ce indică faptul că unii factori din
model au relevanţă pentru acesta.
Folosind variabilele sistem de salarizare, experienta in munca, varsta si sexul
participantilor împreună pentru a prezice criteriul stres orar de munca, rezultatele
prevăd o scădere de 18.7% în eroarea predicţiei, referitoare la utilizarea exclusivă a
modelului de predicţie.

Tabel 12. ANOVA (b)

Sum of
Model Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression 152.941 4 38.235 3.559 .011a
Residual 676.750 63 10.742
Total 829.691 67
a. Predictors: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependentă: Total stres orar de munca

Tabelul 13. Valorile coeficienţilor βstandardizaţi şi probabilitatea de semnificaţie statistică pentru modelul de
regresie cu criteriul stres orar de muncă

Standardized
Unstandardized Coefficients Coefficients
Model B Std. Error Beta t Sig.
1 (Constant) 42.859 2.323 18.449 .000
Varsta participantilor -.259 .085 -.687 -3.030 .004
Sexul participantilor -1.235 .861 -.173 -1.434 .156
Experienta in munca .240 .097 .566 2.461 .017
Sistemul de salarizare .015 .856 .002 .018 .986
Variabila dependentă: Total stres orar de munca

Pentru modelul de faţă, care cuprinde variabila criteriu stresul orar de munca
si variabilele predictor: sistemul de salarizare, sexul participantilor, experienta in
munca, varsta participantilor se observă faptul varsta participantilor (r=0.004) si

37
experienta in munca (r=.017) au coeficienti semnificativi din punct de vedere
statistic (p < 0.05). Având în vedere aceasta, se vor reţine acest coeficient şi
implicit variabila la care se referă, în ecuaţia finală de regresie.
Pentru realizarea modelului de regresie pentru criteriul stres orar de munca se
observă că rămân variabilele varsta participantilor, si experienta in munca celelalte
variabile neavând un prag de semnificaţie (p < 0.05, p < 0.01).
În tabelele 13, 14 şi 15 se poate observa analiza datelor in urma aplicării
modelulii de regresie multiplă intre criteriul stres total şi variabilele: varsta, sex,
experienta, sistem de salarizare.
Tabel 13. Matricea corelaţiilor între variabilele independente vârstă, sex, experienţă, sistem de salarizare şi
variabila criteriu stres total

Sistemul de experienta in Varsta

Total_stres salarizare munca participantilor
Total_stres 1
Sistemul de salarizare -.216 1
Experienta in munca -.459** -.227 1
Varsta participantilor -.614** -.035 .846** 1
Sexul participantilor -.410** -.030 .294* .329**

In tabelul 13 avem matricea corelatiilor bivariate intre variabila criteriu stres

total si variabilele predictori: sistem de salarizare, experienta in munca, varsta si
sexul participantilor.
Observam corelatii pozitive intre variabila criteriu stres total si variabilele
predictori experienta in munca (r =- 0.459, p< 0.001), varsta participantilor (r =-
0.614, p< 0.001), sexul participantilor (r =- 0.410, p< 0.001). Se observa ca intre
criteriul stres total si variabila sistemul de salarizare exista o corelatie (r =- 0.216,
p<0.05). Pentru un număr de subiecţi de 34 (în cazul de faţă), acest coeficient este
prea mic pentru a fi luat în considerare.

Tabel 14. Valorile coeficientului de corelaţie multiplă şi a coeficientuliui de determinare pentru modelul de
regresie având ca variabilă dependent: total stres sarcină de muncă

Std. Error of the

Model R R Square Adjusted R Square Estimate
1 .696a .485 .452 5.62613
a. Predictors: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependentă: Total stres

Din tabelul 14 reiese faptul că acest model de regresie exprimă 48.5% din
varianţă. Folosind variabilele varsta participantilor, sistemul de salarizare,
experienta in munca, sexul participantilor pentru a prezice criteriul stres total,

38
rezultatele prevăd o scădere de 48.5% în eroarea predicţiei, referitoare la utilizarea
exclusivă a modelului de predicţie.

Tabelul 15. ANOVA

Sum of
Model Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression 1876.470 4 469.117 14.820 .000a
Residual 1994.163 63 31.653
Total 3870.632 67
a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependentă: Total stres

Tabelul 16. Valorile coeficienţilor βstandardizaţi şi probabilitatea de semnificaţie statistică pentru modelul de
regresie cu criteriul total stres

Standardized
Unstandardized Coefficients Coefficients
Model B Std. Error Beta t p
1 (Constant) 109.249 3.988 27.396 .000
Varsta participantilor -.488 .147 -.599 -3.327 .001
Sexul participantilor -3.692 1.478 -.239 -2.498 .015
experienta in munca .061 .167 .067 .366 .715
Sistemul de salarizare -3.460 1.470 -.229 -2.355 .022
a. Variabila dependentă: total stres

Modelul de faţă cuprinde variabila criteriu stresul total si variabilele predictor:

sistemul de salarizare, sexul participantilor, experienta in munca, varsta
participantilor. Se observa ca variabilele varsta participantilor ( p=0.001), sexul
participantilor (p<0.01) si sistemul de salarizare (p=0.02) au coeficienti
semnificativi din punct de vedere statistic (p < 0.05). Având în vedere aceasta, se
vor reţine acesti coeficienti şi implicit variabilele la care se referă, în ecuaţia finală
de regresie.
Pentru realizarea modelului de regresie pentru criteriul stres total se observă
că rămân variabilele varsta participantilor, sexul paricipantilor si sistemul de
salarizare, variabila experienta de munca neavând un prag de semnificaţie p < 0.05,
p < 0.01.

5. REZULTATE

Vârsta participantilor corelează semnificativ negativ cu factorul stres total (r =

- 0,614, p< 0.001). Astfel, putem spune că cu cât angajaţii înaintează în vârstă cu
atât nivelul de stres resimţit este mai mic. Deşi pare un paradox, trebuie să luăm în
considerare faptul că debutul în orice profesie este deopotrivă dificil, stresant, dar
şi stimulativ, oricât de pregătit profesional este noul intrat în câmpul muncii.

39
 În urmă analizei de regresie factorul „varsta participantilor” are un coeficient
semnificativ statistic atât pentru criteriul stres orar, cât şi pentru criteriul stres total.
Variabila predictor „sistemul de salarizare” a fost codificat statistic sub formă
1 - sistem bugetar, 2 - sistem non-bugetar. Astfel , în urmă prelucrării statistice a
datelor s-a constatat o corelaţie semnificatica negativă, între stresul generat de
sarcină de muncă şi sistemul de salarizare (r= - 0,516, p < 0.01). Putem traduce
aceste rezultate în următoarea concluzie: cu cât sistemul de salarizare se schimbă ,
(în sensul creşterii salariale), cu atât nivelul stresului resimţit scade. De asemenea,
se observă că între criteriul stres total şi variabila sistemul de salarizare există o
corelaţie r = - .216, p < 0.05 . Pentru un număr de subiecţi de 34 (în cazul de faţă),
acest coeficient este prea mic pentru a fi luat în considerare. Dacă numărul de
subiecţi era de 100, atunci acest coeficient devenea valid.
Dacă ne referim la stresul ocupaţional sau la tensiunea emoţională dezvoltată
de exercitarea meseriei de cadru didactic, abordarea stresului oferă prilejul de a
puncta atât sursele de stres, cât şi metodele de preîntâmpinare a apariţiei stresului
dezadaptiv. Factorii stresanţi (sau agenţii stresori) aparţin mediului exterior, dar
esenţială este maniera în care ei „impresionează” forul interior al individului, ecoul
pe care îl au în mintea şi în sufletul acestuia, măsura în care se transpun în stări de
necesitate sau în tensiuni subiective care motivează conduita. Astfel, aceeaşi
variabilă independentă poate reprezenta o sursă de stres dezadaptativ, cât şi un
factor motivaţional: de exemplu, o recompensă constituie un mijloc de mobilizare a
persoanei pentru obţinerea performanţei gratificate, atât timp cât puterea ei
motivaţională este moderat-superioară, dar în condiţiile în care este percepută
foarte acut competiţia cu ceilalţi pentru a câştiga dreptul de a fi apreciat drept
„învingător”, aceeaşi recompensă devine un factor stresant, o sursă de tensiune
puternică, de tip obsesiv. În acelaşi mod, pedeapsa, sancţiunea potenţială în cazul
neîndeplinirii unei sarcini la parametri ceruţi, poate contura un factor stresant –
când teama de pedeapsă este copleşitoare, dar şi o cale de îmbunătăţire a
performanţei – atunci când nu face decât să tensioneze subiectul atât cât e necesar
pentru implicarea adecvată în sarcină, când dă naştere mobilizării aptitudinale în
concordanţă cu dificultatea situaţiei, a misiunii ce trebuie îndeplinite. Exploatarea
adecvată, respectiv inadecvată a sistemului de recompense şi sancţiuni reprezintă
astfel atât o sursă potenţială de stres, cât şi o cale de profilaxie a stresului.
Una dintre cele mai interesante concluzii ale acestui studiu este aceea conform
careia o data cu inaintarea in varsta, nivelul de stres scade. Acest lucru poate fi
explicat prin faptul ca debutul în orice profesie este deopotrivă dificil, stresant, dar
şi stimulativ, oricât de pregătit profesional este noul intrat în câmpul muncii.
Condiţia de bază pentru angajarea în învăţământ este dată de absolvirea modulului
pedagogic în perioada de formare iniţială, însă nu reprezintă suficienţă, deoarece
dificultăţile, complexitatea situaţiilor cu care se vor confrunta tinerii angajaţi nu
sunt cunoscute complet, nici măcar din punct de vedere teoretic. Nicio pregătire
prealabilă, de altfel, oricât de bine ar fi făcută, nu poate elimina total problemele cu

40
care se vor confrunta debutanţii, deoarece se ştie că cel mai puţin previzibil în
această ecuaţie descrisă de procesul de învăţământ este elevul.
Deşi vârstele “senioriale” se asociază cu creşteri reale în planul nivelului de
expertiză academică, concretizat în titluri ştiinţifice şi grade academice, capacitatea
de gestiune a noului şi a schimbării pare a se asocia mult mai strâns cu vârstele
tinere, în pofida faptului că pârghiile puterii de decizie nu aparţin acestora.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Clinciu, A.I. (2011). Stresul universitar consecutiv formulei post-Bologna. In E. Avram

(coord.) Psihologia sănătăţii organizaţionale. Vol. I. Bucureşti: Editura Universitară.
Clinciu, A.I. (2007). Sens existenţial, specializare cerebrală şi mecanisme defensive la
cadrele didactice. In Milcu, M., Sassu, R., Răulea, C. (coord.). Cercetarea psihologica
modernă: direcţii şi perspective. Bucureşti: Editura Universitară.
Chraif, M., & Anitei, M. (2007). Stress and aggression in selling cosmetics, Centenary
of Psychology at Bucharest University. Bucureşti: Editura Universitară.

REZUMAT

Lucrarea abordează problematica stresului la nivelul cadrelor didactice dintr-un

liceu, în încercarea de a identifica predictori ai stresului. Tipul de salarizare din
învățământ, vârsta cadrelor didactice, asociată cu experiența lor în muncă, dar și genul
acestora sunt abordate ca variabile criteriu pentru stresul resimțit de cadrele didactice.
Rezultatele obținute arată că nivelul stresului se diminueayă o data cu înaintarea în vârstă
a cadrelor didactice. Testarea mai multor modele de regresie, care variază factorii
criteriu, arată că problematica stresului în muncile din organizațiile publice este o
realitate dinamică și asociată nu numai factorilor organizaționali, dar și celor personali.

41