Student: Tudor Florin Lucian

PROIECT TRANSMISII AUTOVEHICULE

Saptamana 12
Calculul sincronizatoarelor si alegerea rulmentilor

Alegerea tipului de lagăr se face în funcţie de:

- organizarea transmisiei - carter comun al cutiei de viteze şi al punţii motoare;

- poziţia motorului (transversal sau longitudinal), ce implică utilizarea unui angrenaj cilindric
sau conic pentru transmisia principala;

- poziţia cutiei de viteze - în prelungirea motorului sau în partea inferioară a acestuia;

- tipul şi mărimea încărcărilor - radiale, radial-axiale.

Lagărele cu rostogolire (rulmenţi) sunt cele mai răspândite în construcţia cutiilor de

viteze, deoarece se adaptează perfect ungerii prin barbotare.

Rulmentii se aleg din cataloage in functie de capacitatea de incarcare dinamica. Dependenta

dintre capacitatea de incarcare dinamica si durata de functionare a rulmentilor este data de
relatia:

p
C Qem D
[N]

unde: D - durata de functionare, in milioane de rotatii

Qem - sarcina echivalenta medie, in [N]

C - capacitatea de incarcare diamica, in [N]

p - exponent ce depinde de tipul rulmentului, astfel: p=3 pentru rulmentii cu bile

p=10/3 pentru rulmentii cu role

p  3 exponent pentru rulment cu role

Durata de functionare D se determina cu ajutorul relatiei:

60
D Dh nech 
106

unde: nech - turatia echivalenta

Dh - durata de functionare, in ore

În figura urmatoare se prezintă o sinteză a lagărelor cu rostogolire utilizate în cutiile de viteze.

Figura Lagăre cu rostogolire utilizate în cutiile de viteze

Arborele primar

Arborele primar nu este încărcat cu forţe axiale astfel că se poate utiliza un rulment
radial cu role pentru diametrul exterior.

Pe diametrul interior, se foloseşte un rulment cu ace, însă acesta nu se calculează fiind mai
puţin solicitat şi având capacităţi portante mult mai mari datorate suprafeţelor de rostogolire
cilindrice.

Calculul rulmentului radial cu role se face în funcţie de forţă radială maximă la o

turaţie medie de 2000 rpm

Verificăm rulmenţii cu următoarele specificaţii:

C= 47,5 kN

C0= 38 kN

dfus= 20 mm

D= 52 mm

B= 21 mm

Simbol: NUP2304 ECP , STAS 6846-80

Fa = 0

RC = 9042 N - rezultanta reacţiunilor din punctul C al arborelui secundar obţinută în treapta

aII-a a SV
10
𝐶 (3) 106
Lh = (𝑃) * 𝑛∗60 = 20885,6 h > 1200 h
 Fig.Dimensiunile si caracteristicile rulmentului arborelui primar

Arborele secundar

Rulmentul din stânga este cu ace şi interior arborelui primar. Acest lagăr nu va prelua
forţe axiale aşa că lăgăruirea din partea dreapta se va face cu o pereche de rulmenţi radiali
axiali în “O” pentru a prelua forţele axiale dezvoltate în angrenaj.

Verificăm rulmenţii cu următoarele specificaţii:

C= 76,5 *2 kN

C0= 85 * 2 kN

dfus= 30 mm

D= 72 mm

T= 28,75

Simbol: 32306 J2/Q , STAS 3920-87

RC = 9042 N

RF = 14042 N
𝑅𝐶
= 0,64 > e => se foloseşte Y = 1,9
𝑅𝐹

P = 0,4* RF + Y * RC = 0,4 * 14042 + 1,9 * 9042 = 5618 N

10
𝐶 (3) 106
Lh = (𝑃) * 𝑛∗60 = 25044,2 h > 1200 h

Fig. Dimensiunile si caracteristicile rulmenţilor arborelui secundar

Arborele intermediar

Se aleg rulmenţi radiali axiali cu role conice montaţi in “X” ce sunt calculaţi în cele ce
urmează:

Verificăm rulmenţii cu următoarele specificaţii:

C= 60,5 kN

C0= 63 kN

dfus= 25 mm

D= 62 mm

T= 25,25

Simbol: 32305 J2 , STAS 3920-87

RE = 37087 N

RD = 20971 N

Coeficienţii rulmenţilor "Y" si "e" ai rulmenţilor verificaţi:

Y = 2, e = 0,3

Forţele axiale suplimentare:

𝑅𝐷 𝑅𝐸
FasD = 0,5 * = 10485,5 N FasE = 0,5 * = 18543,5 N\
𝑌 𝑌

Fa = 1088 N - forţa axială ce acţionează în angrenaj

Ra = FasD – FasE – Fa = -914 N - suma vectorială a forţelor axiale de pe arbore, forţă ce are
sensul de la E la D ceea ce înseamnă că se consideră încărcat suplimentar rulmentul din E.

FE = FasD + Fa = 11331,5 N

FD = FasE = 18543,5 N
𝐹𝐸
= 0,94 > e => se foloseşte Y, se consideră sarcină echivalentă
𝐹𝐷

P = 0,4* FD + Y * FE = 0,4 * 18543,5 + 2 * 11331,5 = 36679 N

(4.22)
10
𝐶 (3) 106
Lh = (𝑃) * 𝑛∗60 = 14247,2 h > 1200 h

Fig. Dimensiunile si caracteristicile rulmenţilor arborelui intermediar

CALCUL SINCRONIZATOARELOR

Pentru proiectarea sincronizatoarelor se pot da orientativ urmatoarele valori:

-unghiul conului de fricţiune 𝛼 = 7 − 8°;

-unghiul bolţului de blocare 𝛾 = 40 − 45°;

-coeficientul de fricţiune pentru materiale:

Oţel şi bronz (ungere statică) μ=0.08...0.12;

Oţel şi bronz (ungere,cu alunecare)μ=0.08...0.1

Oţel şi oţel (ungere statică)μ=0.05;

Oţel şi oţel (ungere,cu alunecare) μ=0.01.

În calcule nu s-a ţinut seama de existenţa fixatorului elastic.Acest lucru este motivat prin
faptul ca fixatorul şi sistemul de blocare lucreză pe rînd.Arcurile fixatorului se calculează în
mod similar cu arcurile fixatoarelor tijelor de susţinere a furcilor.Forţa de calcul se consideră
forţa A.Fixatoarele se montează alternativ cu bolţurile de blocare.

La cutiile de viteză combinate si uneori şi la cutiile de viteză mecanice se folosesc pe scară

largă cuplaje unilaterale.Aceste cuplaje permit cuplarea sau blocarea unor elemente din
schema cinematică în mod automat.Calculul lor se bazează pe momentul de torsiune care
trebuie transmis sau sprijinit.
Condiţia necesară ca rola să nu patineze rezultă din:

𝑇𝑓 ∙ 𝑎 ≥ 𝑁 ∙ 𝑥

Respectiv
𝛼
𝜇 ∙ 𝑁 ∙ 𝑎 ≥ 𝑁 ∙ 𝑎 ∙ 𝑡𝑔
2
𝛼
Adică 𝑡𝑔 2 ≤ 𝜇

În relaţia de mai sus a şi x reprezintă braţele forţelor 𝑇𝑓 ,respectiv 𝑁1 ,în raport cu punctul de
sprijin.În cazul unor presiuni mari,între suprafeţele de oţel se pot crea coeficienţi de frecare
𝜇 = 0.1 − 0.12,ceea ce permite utilizarea unui unghi α=12°.

Momentul capabil pe care poate să-l transmită un astfel de cuplaj rezultă din:
𝛼
𝑀 = 𝑧 ∙ 𝑇𝑓 ∙ 𝑟𝑒 = 𝑧 ∙ 𝑁 ∙ 𝑡𝑔 ∙𝑟
2 𝑒
Unde:

z-numarul rolelor cilindrice

𝑟𝑒 - raza suprafeţei interioare a cuplajului

Dispozitivul de sincronizare se poate asimila cu un ambreiaj conic de fricţiune,al căarui

moment rezultă din relaţia :

𝑑𝑚
𝑀𝑎 = 𝐹 ∙ 𝜇 ∙
2 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼
Unde :

F- forţa axială de apăsare;

μ- coeficinetul de frecare;

α-unghiul de deschidere al conului;

𝑑𝑚 -diametrul mediu al suprafeţei conice de fricţiune

Acest moment de fricţiune trebuie să ţină echilibrul momentelor rezistente, formate din
momentul de inerţie al maselor în rotaţie 𝑀𝑖 ,momentul de rezistenţă datorită barbotării
uleiului Mb ,momentul de frecare din lagăre şi dispozitivele de etanşarea 𝑀𝑗 .Dacă aceaste
momente sunt reduse la arborele intermediar,rezultă relaţia:

𝑀𝑖 ± 𝑀𝑏 ± 𝑀𝑗 − (𝑀𝑎 )𝑟𝑒𝑑 = 0
 𝑀 𝑖𝑘 𝑀 𝑖𝑘
𝐹 = (1.05 − 1.08) ∙ ∙ = 𝑎1 ∙ ∙
𝛿 𝑖𝑝 𝛿 𝑖𝑝
𝑑𝑚
Unde: 𝛿 = 𝜇 ∙ 2𝑠𝑖𝑛𝛼 ;

𝑖𝑘 - raportul de transmitere din cutia de viteze la treapta K

𝑖𝑝 -raportul de transmitere al angrenajului permanent

Evitarea cuplărolor asincrone ale treptelor de viteză se realizează utilizând sisteme cu bolţuri
de blocare,cu danturi de blocare sau fixatoare elastice.