STUDUL OPERAŢIEI DE AMESTECARE

SCOPUL LUCRĂRII
Lucrarea urmăreşte studiul operaţiei de amestecare în fază lichid – lichid (omogenizare) pentru
diferite tipuri de dispozitive de agitare prin:
a) Studiul factorilor care influenţează operaţia:
- natura lichidelor supuse omogenizării;
- turaţia;
- natura curgerii;
- mărimea aparatului în care se realizează agitarea;
- forma, dimensiunile şi modul de dispunere a dispozitivului de agitare în aparat.
b) Determinarea experimentală a înălţimii paraboloidului care se formează la amestecare, a
duratei de amestecare, compararea cu valorile obţinute din calcul şi stabilirea dependenţei
criteriului puterii (criteriul Euler) de criteriul Reynolds.

NOTAŢII
Simbo Semnificaţia Unitatea de
l masură
a, b, k1 Exponenţi -
-
c Coeficient
d Diametrul cercului descris de dispozitivul de m
agitare
D Diametrul vasului în care are loc amestecarea m
Eum Criteriul Euler modificat pentru amestecare -
Frm Criteriul Froude modificat pentru amestecare -
Rem Criteriul Reynolds modificat pentru amestecare -
Hom Criteriul de homocronism -
g Acceleraţia gravitaţională m/s2
h2 Distanţa de la fundul vasului până la axul m
dispozitivului de agitare
b Înălţimea paletei dispozitivului de agitare m
hp Înălţimea paraboloidului care se formează la m
amestecare

h0 Înălţimea de la fundul vasului la vârful m

paraboloidului în timpul amestecarii
hmax Înălţimea maximă a lichidului în timpul m
amestecării
h1 Inalţimea lichidului din vas m
H Inalţimea vasului m
-
K Coeficient de corecţie
-
m Exponent
n Turaţia dispozitivului de amestecare rot/s
N Puterea cosumată W
s Pasul elicei m
rc Raza cilindrului format de lichidul care se m
mişcă cu aceeaşi viteză ca dispozitivul de
agitare
α Unghiul de înclinare a elicei grade
w Viteza periferică a fluidului la capătul m/s
dispozitivului de agitare

1
 Simbo Semnificaţia Unitatea de
l masură
ρ Densitatea fluidului kg/m3
η Vâscozitatea dinamică a fluidului Pa·s
ν Vâscozitatea cinematică a fluifului m2/s
τ exp Durata agitării determinată experimental s
τo Durata agitării calculată s
ω Viteza unghiulară rot/s

PRINCIPIUL METODEI
Amestecarea (agitarea) este operaţia hidrodinamică prin care se realizează omogenizarea
amestecurilor, manifestată prin reducerea gradientului de concentraţie, a gradientului de
temperatură sau, simultan, a ambilor gradienţi. Apare rar ca o operaţie independentă, în general
fiind o operaţie auxiliară.
Implicând mişcarea materialelor, amestecarea constă într-o acţiune locală, generatoare de
curenţi turbionari, cu viteze de mărime şi direcţie diferite şi una generală, în întreaga masă a
materialului, ca efect al acţiunii locale.
Amestecarea presupune mişcarea turbulentă a materialului, caracterul curgerii având mare
importanţă şi definindu-se prin valoarea criteriului Reynolds modificat pentru amestecare:
nd2 
Re m  (1)

Limita dintre curgerea laminară şi turbulentă la amestecare este cuprinsă între valori ale lui
Reynolds: Rem = 10 - 20.
Eficacitatea amestecării prezintă importanţă deosebită în realizarea acestei operaţii; în procese
de amestecare nestaţionară curgerea are loc tot nestaţionar şi poate fi parţial caracterizată prin
criteriul de homocronism modificat pentru amestecare:
Ho m  n   (2)
Timpul de amestecare (durata amestecării), cu condiţia respectării similitudinii geometrice, se
poate exprima prin ecuaţia criteriafă:
  k1  n 1   Re m    Frm 
a b
(3)
n2  d
Frm  (4)
g
Energia care se consumă în timpul amestecării este specifică modului de realizare a operaţiei. În
cazul agitatoarelor mecanice puterea consumată pentru realizarea amestecării este exprimată
prin relaţia:
N 1  c  d 5 2m  n 3 m   1 m   m , W (5)
Dacă agiatatorul nu respectă condiţiile de similitudine geometrică, mărimea puterii calculată cu
relaţia anterioară (5), trebuie înmulţită cu factorul de corecţie:
 pentru agitatoare cu palete (braţe) care însă respectă condiţiile:
D/d =2.5 - 4; h1/d = 1.5 – 6.4; b/d = 0.2 – 0.67.
1,1 0,6 0,3
 D   h1   4  b 
K       (6)
 3 d   D   d 
 pentru agitatoare cu elice sau turbină:
0 , 93 0,6
 D   h1 
K     (7)
 3 d  D

2
Deoarece relaţia (5) exprimă puterea consumată de un singur braţ de agitare, puterea totală
necesară realizării amestecării se calculează astfel:
N  nb  K  N 1 , W (8)
Criteriul Euler modificat pentru amestecare:
N
Eu m  (9)
  n3  d 5

FORMAREA VÂRTEJULUI
Dispozitivele de agitare amplasate central pun în mişcare întreg conţinutul recipientului. La
început apare doar o depresiune moderată a nivelului fluidului din jurul arborelui, însă pe măsură
ce creşte viteza de agitare, această depresiune se adânceşte treptat, în cazurile extreme
extinzându-se către dispozitivul de agitare.
Formarea vârtejului are loc datorită influenţei forţei de gravitaţie şi forţei centrifuge şi acţiunea
acestora este determinată cantitativ cu ajutorul criteriului Froude care creşte cu creşterea turaţiei
dispozitivului de agitare. Considerând acţiunea forţelor gravitaţională şi centrifugală, cât şi
condiţiile geometrice la formarea vârtejului (prezentat în figura nr. 1) s-a dedus relaţia:
 2  rc2  r2 
h p  hmax  h0    2  c 2 , m (10)
2 g  R 
Cu ajutorul relaţiei (10) se determină înălţimea paraboloidului (a vârtejului) funcţie de raza
cilindrului format de lichidul care se mişcă cu aceeaşi viteză ca dispozitivul de agitare (r0 < r).

Figura 1 – Schița instalației de amestecare

DESCRIEREA INSTALATIEI
Instalaţia experimentală este formată dintr-un vas de sticlă prevăzut cu o scară gradată pe
generatoare şi un dispozitiv de agitire. Dispozitivul de agitare este dotat cu palete
interschimbabile (ax de sticlă cu un braţ drept, respectiv ax de sticlă cu două braţe drepte), un
sistem de antrenare prevăzut cu un motor electric şi un variator de turaţie în domeniul 30-2500
rot/min. Ca mediu de lucru se foloseşte apă, iar pentru vizualizarea procesului de agitare soluţie
de albastru de metilen.

3
MOD DE LUCRU
- se stabilesc caracteristicile geometrice ale vasului şi dispozitivului de amestecare (D, H, d, h 1
etc);
- se montează pe rând fiecare din axele cu braţe agitatoare şi se centrează în interiorul vasului
de amestecare astfel paletele (braţele) să fie convenabil depărtate de fundul vasului (h2);
- se toarnă apă în vas până la nivelul h1 = 90 - 100 mm; (se citeşte înainte de începerea
determinărilor vezi anexa 2);
- se măsoară temperatura apei pentru determinarea constantelor termofizice necesare în calcul
(ρ, ν , η );
- se porneşte motorul dispozitivului de agitare şi, pentru o anumită turaţie, se citeşte pe scara
gradată înălţimea vârtejului format la suprafaţa lichidului datorită amestecării. După aceasta se
vizualizează operaţia de amestecare şi se determină durata de amestecare turnând o picătură
de albastru de metilen în zona axială, a vasului. Se observă, amestecarea locală şi generală în
vas, iar timpul necesar omogenizarii culorii în întreaga masă de lichid (durata amestecarii), se
cronometrează.
Se recomandă să se lucreze în următoarele domenii de valori ale turaţiei:
- pentru dispozitivul de amestecare cu braţ drept: n = 50 - 450 rot/min;
- pentru dispozitivul de amestecare cu două braţe drepte: n = 50 - 400 rot/min.

REZULTATE EXPERIMENTALE ŞI INTERPRETAREA LOR

rc
1. Din graficul  f  n  (11), se determină raza cilindrului pentru fiecare determinare
r
în care rc este raza cilindrului, m;
- r  raza cercului descris de dispozitivul de amestecare, m;
- n  turaţia dispozitivului de amestecare, rot/s.
2. Calculul înălţimii paraboloidului
 2  rc2  rc2 
h p  hmax  h0    2  2 , m
 (11)
2 g  R 
în care hmax reprezintă înălţimea maximă a lichiduluiîn timpul amestecării, m;
- h0  înălţimea de la fundul vasului la vârful paraboloidului în timpul amestecării, m;
-   viteza unghilară, rot/s – ω = 2·π·n, rot/s; (12)
D
- R  raza vasului în care are loc amestecarea, m – R = , m;
2
- D  diametrul vasului în care are loc amestecare, m.
3. Calculul criteriului Reynolds modificat pentru amestecare
nd2 
Re m  (13)

4. Calculul criteriului de homocronism modificat pentru amestecare
Ho m  n   (14)
5. Calculul puterii totale necesare amestecării
N  nb  K  N 1 , W (15)
unde nb reprezintă numărul de braţe ale amestecătorului;
- K  coeficient de corecţie, adimensional;
1,1 0,6 0,3
 D   h1   4  b 
K       (16)
 3 d   D   d 
- N 1  puterea consumată pentru realizarea operaţiei de amestecare, W.

4
 N 1  c  d 5 2m  n 3 m   1 m   m , W (17)
în care c, m sunt coeficient respectiv exponent, se citesc din tabele în funcţie de tipul de
amestecător, adimensional.
6. Calculul criteriului Euler modificat pentru amestecare
N
Eu m  (18)
  n3  d 5
7. În coodonate semilogaritmice se trasează graficul Eu m  f  Re m  , folosind valorile
rezultate din calcule

5
 Nr. crt.

Raportul rc/r

rc, mRaza cilindrului

Înălţimea lichidului în
hmax, m
timpul amestecării

de la fundul vasului la
h0 , m Înălţimea
vârful vârtejului

hp,mÎnălţimea vârtejului
Tabelul nr. 1 Marimi calculate şi determinate experimental

6
RemCriteriul Reynolds

HomCriteriul de homocronism

N1, WPuterea consumată

Coeficientul de corecţie, K

N, WPuterea totală

EumCriteriul Euler
7
8