Pe Ty
yy
aT Unieneg Al = CAPITOLUL © OR
ECONOMIA RISCURIL!
SI ASIGURARILE
5.1. Riscul si incertitudinea
Problematica riscului si incertitudinii a preocupat atat
pe specialisti, cat si pe practicient $1, bineinteles, pe oame-
nii de rand de-a lungul timpului. . .
Riscul si incertitudinea erau privite in comparatie cu
certitudinea, iar previziunea de imbunatatire a unei situatii
date cu riscul sau incertitudinea unei schimbari de atitu-
dine, de mentalitate.
O analiza a societatii arata faptul ci dezvoltarea sociala
si cresterea economica au marcat in timp evolutia acciden-
telor, prioritar sub incidenta riscurilor si a incertitudinilor
si doar in perioade scurte sub incidenta certitudini
Economia clasici a definit unele notiuni ale riscului
(riscul de antreprenor) si care au fost asigurabile intre anu-
mite limite, pe cand economia moderna defineste o serie de
noi forme de risc (poluarea, catastrofe legate de obiectele
produse de om) care toate constituie, in sfarsit, obiectul
activitatii de asigurare. Cauzele si dimensiunile acestor ris-
curi sunt considerabile in situatia dezvoltirii noilor tch-
nologi.
; Toate aceste riscuri fac obiectul unor studii aprofundate
Ree Sia teoriei jocurilor. Profesorul
ng Pfeffer subliniazd necesitatea analizei riscului si Beonoma riscuritor si asyeunirite
mai ales a riscului in asigurari, int-un cadru dinamic, prin
unor metode de analiza statistica,
ice si procedce pentru ca pe baza unui
si poata fi identificate, masurate, iz0-
re pot prejudicia atat activitatea eco-
alegere
Exist mijle
numar de parametr
late, fenomene ¢
nomica, si cea so
Conform unei definitii adoptate in 1983, ..riscul este
constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecinte nedorite
sd se produca”.
Se formuleaza posibilitatea abordarii riscului cu aju-
torul a doud modele:
—un model de gestiune a riscului care vizeaza planifi-
carea, organizarea si controlul riscului;
— un model de analiza a riscului, bazat pe metoda sce-
nariilor, analiza de sensibilitate si pe arborele de decizie.
Teoria riscului si incertitudinii abordeaza pe larg cadrul
economiei riscului si asi, ilor. Ea constituie dezvoltarea
majora a stiintelor economice in unele decenii.
5.2. Sistemul riscurilor
intr-un cadru general, sis
felul urmator: |
1) Riscuri generale care au ca forme de manifestare:
emul riscurilor se prezinta in
— calamitati naturale;
— accidente;
— deces. :
2) Riscul de fara are ca forme de manifestare:
— informatii economice;
— risc politic;
— grad de indatorare,
— datoria externa;
— rata de creditare;
es la finantare bancard;
—acces lapieteexterne;
raportul dintre disponibilizari pe termen $i mar
forfetare. x
Ghid penta asigmndnt st reasrennit’ in Uniines Burepeanss
3) Riscuri in obligatiunt si devize are ca forme de mani-
festare:
—riscul de translare:
—riscul de tranzactic.
4) Riscuri economice au ca forme de manifestare:
~ cresterea costurilor de producti;
~ cresterea pretului materiilor prime;
— deprecicrea monedei.
5) Riscul contractual are ca forme de manifestare:
in contracte sinalagmatice;
~in contracte de vanzare;
—in vanzari conditionate.
6) Riscul de faliment are ca forme de manifestare:
— sensibilitatea profitului;
—riscul financiar.
7) Riscul in investitii are ca forme de manifestare:
—riscul de proiect;
—riscul investitiilor in strdinadtate;
—riscul de avarie.
8) Riscul in asigurari are ca forme de manifestare:
a) riscuri comune:
— asigurabile;
— neasigurabile.
b) riscuri specifice:
— excluse;
— exceptate;
— asigurabile;
— neasigurabile.
5.3. Factori generatori de risc
1) Riscuri generale
is oe ca reflecti ideea ci, in societatea modern’, omul
* ; anu influenta unor riscuri variate, care pot fi genera-
pice ortele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiti
Ori sociali si economici. Fortele naturii pot declansa Eeonomra nscuntor x aseuninte
_ 79
ewlamititi cu
Nay ploile torentiale,
rele de pamiant,
PrAbUsiti et
Toate aceste efecte
Pa caz, OamMenii. O se:
Puternice efecte distr
Mundatiile,
Meendiile, tr
Uctive, intre
seceta, j
Asnetul
Care: grind).
etul, cutremu-
+ dlunecarile de
teren,
distructive afecteaza bunurile si, du.
Tie de cau
eae ‘ C Ze naturale stau Ja baza de-
cose OF, bolilor sau imbatrar oamenilor, ori afecteaza
Sulturile agricole sau Starea de s:
Andtate a animalelor,
isc il genereaza i omul prin compor-
Semeni (prin folosirea necorespunza-
ehnicii, a instalatiilor, prin nerespec-
de protectie si Securitate a muncii, Prin ac-
ta legilor etc.),
T, 0 serie de
Un grad mare de
famentul sau faty de
toare a mi ‘oacelor
tarea cerintelor
Hunile sale cont
La randul lo:
factori €conomico-sociali (cri-
Zele, somajul, conjuncturile €conomice nefavorabile) pot
genera efecte negative asupra existentei social-umane.
Sub aspectul cauzelor generatoare, Tiscurile pot avea
Caracter obiectiv, Tespectiv sunt independente de vointa
» Tespectiv cele care depind de om si
de comportamentul lui
Riscurile cele mai studiate si care produc cele mai mari
daune sunt cele produse de catastrofele naturale si care au
o larga raspandire pe glob, cum sunt: seceta, vragane ie,
inundatiile, cutremurele de pamant, incendiile si acciden-
rel i ruoase, constind in
Seceta ~ Efectele secetei sunt dezastruoase, ons ‘ 1
iminuarea sau compromiterea recoltelor in zonele cal ami-
ae terea mortalitatii animalelor, afectarea biologici a
ne eee ; itdtii le, cu deosebire a
iei si cresterii mortalitatii generale, c' sebin
pulatiei si cresterii mo: t es Cu Goose ie
celal infantile. Diminuarea rezervelor de apa are conse a
: : Ari iv S ,a
5 i atiei si a functionarii i
asupra consumului popula ti un i ie
asupra ri ale economiei si implicit asupra PIB ul :
altor ramuri ale ec vide pliti ty cadrul tarilor
balantei comerciale, a balantei de plat
ale
f i rezintd deplasari
ears 2 aifunuri) reprezintd dep!
Cicloanele (uragane nu oe : Je 1500-2000 km, care se
Je unor mase de aer cu diametru de 15
ale s i
a zile CuO forta deosebit de
fecte secundare: ploi toren-
aritime, distrugeri tere-
pirald timp de catevi
si care poate produce i ee ci
inundatii, catastrofe, avari
Inunda' Oe pot avea ca efect iesirea raurilor din
nunc et Arsarea lor distrugerea digurilor, afectarea
mate alo fc . culturilor agricole, distrugeri de lo-
rea de daune Ja bunuri si animale ale popu-
erderi de vieti omenestl. _—
Cutremurele of paimant: anual a produc in jur de
100.000 pe intregul glob pimantesc, cele mat mute nu pot
fi percepute oameni $1 nt genereaza © on structive.
Totusi, unele dintre ele au urmari catastrofale, prin pierde-
rile umane si pagubele materiale pe care le provoaca.
i cele vulcanice sunt vio-
Cutremurele de prabusire Ss
lente, dar afecteaza zone restranse. In schimb, cutremurele
tectonice sunt cele mai importante prin aria de actiune si
efectele distructive.
‘Accidentele: sunt eveni
7A viata, sinatatea si integritat
aflati in diverse locuri si ipostaze (
in timpul deplasarilor in diferite locuri etc.)
Exist o gama variata de accidente: profesionale sau de
munca, de transport, de trafic rutier, de aviatie etc.
Incendiile: au constituit de-a lungul timpului pericole
care au produs mari pagube materiale si au curmat adesea
numeroase vieti omenesti. Cauzele incendiilor au fost si
sunt $i azi diverse: trisnete, autoaprinderea unor zAciminte
sau materiale _combustibile, explozii, scurtcircuite elec-
eee Eee incendiilor sunt
material si sociouuman: ulabile si de neinlocuit pe plan
2 Riscul de fara
mica ae Se eens coo de performanta econo-
in economia si See ae, a unei {ari $i prez nti interes
¢ asigurarilor si reasigurarilor de
mised ins
mare
tiale, inut
stre, Victime
cuinte, provocar
latiei. chiar $1 Pl
mente aleatorii, care periclitea-
tea corporalé a oamenilor
acasa, la locul de munca. Feonomia tscuritor gy asturdeite
banori
— 4!
aflate in straing :
MALE. bunuri si mys
Seed : i y Marfuri aflate 7 ~
i a Sarantii, Merderi financiare SI credite oe
7 ul in oper
ini cu devize ae
aMifestare in sfera rel
Servicii externe si ioe oxen mature, Prestatiile de
a « ake iN strainatate, Riscul
an ft generat de Operatiile de translare in moneda natio-
mina ct il, soaray sa ae
minatate (a » Pasive si profitul) evidentiat in valuta
straina. Riscul pare atunci cand din Operatia de translare
rezulta Pierderi Pentru societate, :
4) Riscul economic
Riscul este generat de cresterea costurilor de Pproductie,
de cresterea Preturilor la materiile prime si alte utilitati,
r si de intensitatea inflatiei reflectati in preturi. Riscul
economic nu are implicatii in asigurari decat in mica masura,
5) Riscul contractual
Formele de manifestare ale riscului contractual sunt va-
riate, fiind generate de neexecutarea de citre una dintre
parti a obligatiilor contractuale din cauz& de fort majora:
pierderea bunului vandut pe parcursul derularii tranzactiei,
vanzarea unor lucriri viitoare tn antrepriza, Mates cu
rezerva proprietatii sau vanzarea bunurilor cu plata in rate
en contractual se afla sub diferite forme sub inci-
denta asigurarii comerciale.
i iment _
Tosotete ot an i onomica si se caracterizeazi
insoteste orice ee m Bs cae
in“ incapaci societatii de a se a ee
rin “ incapacitatea socie’ aes . ‘u” (economic si
tn ai mic fae Ja variatia conditiilor de mediu” (ec
ma s |
my Sa riscului omic. Se
soon 1 de faliment este o forma a riscului een ee
a “corelatie cu o serie de factori Aa a orl ea
ra ul i de indatorare a socictitii de refer " peat ae
a fitului si rata dobanzii, ae
; itia a ; F e rentabilitate.
i pozitia acesteia fati de pragul de re
sl aa
camp de ny
eMterior de import s atilor de comert psreurdee in Cmiunes Puropeyy
sunirn Ste
ip ponnnrty aS 12H
Ghd}
fe faliment SC afla sub incidenta asigu
Ide i de pierderi financiare din
fireet, riseu
Indi fe garantt.
credite st &
)
jscul asiguray. .
‘ >) Riscul de inve: titit .
Constituie un faptce nu Poe f
inseamna 0 cheltuala
jgurd pentru un
mijloace materl les urd pentru
cnte de incertitudine. eee a
ria domeniul investitiilor riscul apare, in principiu, in
ze variat c de proiect, generat de evenimente
re varia Be ce 7 n
Jiteaz4 realizarea in termen, calitativ sau ca vo-
; incipiu, doar riscul de
ectivului economic. In pri it ar 1
anumite aspecte, Se regdseste In practica asigu-
rarilor (de
fi ignorat. O investitic pe
de fonduri financiare si
viitor ce contine cle-
termen lu
7
iposta.
care peric!
lum al obi
proiect, sub
rarilor.
5.4. Riscul in asigurari
c este specifica domeniului asigurarilor,
1 al contractului de asigurare.
Notiunea de ris
n asigurari sunt variate:
constituind un element esential
Semnificatiile notiuni de risc ft r
1) Riscul reflect& gradul de probabilitate a ivirii unui
pericol pentru care se incheie asigurarea, iar alteori pro-
portiile raspunderii asiguratorului.
2) Riscul inseamna evenimente — calamitati naturale
sau accidente care produc pagube si contra ivirii cdrora se
acorda acoperire prin asigurare. Ca urmare, incendiul, grin-
dina, decesul etc. — constituie curi asigurabile.
: 3) fn limbaj international risc inseamna si obiectivul
asigurat sau obiectul asigurarii (in cazul asigurarii de bu-
nuri — bunul, in cazul asigurarii de persoane — persoana asi-
guratd).
4) Riscul reflecti si ramura de asigurare la care se re-
fera. Putem avea risc industrial, risc profesional, risc auto
etc,
sub aspect
Notiunea de rise in asigurari fi defini
__Notiu s asigurari poate fi definita
juridic si technic. p LTscurilor st asiguninile
Din punet de vedere juridie, riscul con:
“itor, posibil dar ineert, al cir We moment de aparitie este
nedeterminat siatlat in afara influentei si vointei tilor,
contra caruia asiguratul isi iam;
inchoteres eee Asura de protectie prin
Nu sunt riscuri asigurabile evenimente petrecute in tre-
cut sau a caror aparitie este imposibilé, dupa cum nu sunt
‘scuri asigurabile evenimente a chror aparitie este sigura.
Exceptie de la aceasta regula o constituie decesul la asigu-
rarea de viata, a carui producere este sigura pentru fiecare
persoana, incert fiind momentul Pproducerii acestui eveni-
ment.
stituie eveniment
Din punctul de vedere al tehnicii, riscul este caracteri-
zat prin probabilitatea de producere a evenimentului res-
pectiv si prin volumul acestuia, Probabilitatea de producere
a evenimentului agreat in asigurare se determina pe baza
legilor statisticii aplicate la constatirile facute asupra unui
numar mare de cazuri int&mplate in trecut, in imprejurari
comparabile. Pe baza observatiilor statistice se estimeazi
volumul maxim al pagubelor posibile, deci a riscului ma-
xim, in functie de care se estimeaz’ volumul si nivelul
acoperirii (desdauniarii).
Riscul constituie element al unei asigurari numai dacd
indeplineste anumite conditii juridice, tehnice, economice,
conditii care stau la baza unui risc asigurabil, asa cum se
releva in continuare: 7 .
a) Riscul trebuie sa fie posibil, deoarece in caz contrar
asigurarea este lipsita de interes economic, deci inutilé
(riscul producerii unor taifunuri in {ara noastra). ;
b) Riscul trebuie s& fie teal si s& prezinte un grad mare
de periculozitate pentru asigurat. Nu se poate oe °
asigurare de viata in care suma asigurata sf se plateasca
asiguratului la implinirea varstei de 150 ani. ee
c) Riscul trebuie sa aiba caracter incert, deci si s Ay
duc& intamplator, adicd factorii implicati in asigurare “
ata te sau influenta producerea lui in timp §
poatd cunoas' ————————
casneunae’ in Unnines Europeans
Ghd penne aseMt si roasts
in asigurari $2 ee
nde we a fncepd
uy i vroa riscului asigurat. Si aici
oe desi constituic un eveni-
zul fieciirei persoane in
a0 perio’ abilitate a asigurarii.
ste ince a ion ducd indiferent de vointa asi-
guratului. peel pericolul de distrugere a bunuriion. a
S-ar putea să vă placă și
- Asdfghjkl 'Document12 paginiAsdfghjkl 'Victor RussuÎncă nu există evaluări
- Teste MNGDocument8 paginiTeste MNGpletniuc7elenaÎncă nu există evaluări
- RDTFYGBHJNKMLDocument14 paginiRDTFYGBHJNKMLVictor RussuÎncă nu există evaluări
- Teste Cap. Iv, VDocument17 paginiTeste Cap. Iv, VTiron Veronica AdrianaÎncă nu există evaluări
- OOIUHGFDSWERTGHNDocument18 paginiOOIUHGFDSWERTGHNVictor RussuÎncă nu există evaluări
- Asdfghjkl 'Document12 paginiAsdfghjkl 'Victor RussuÎncă nu există evaluări
- Teste Cap. Iv, VDocument17 paginiTeste Cap. Iv, VTiron Veronica AdrianaÎncă nu există evaluări
- OOIUHGFDSWERTGHNDocument18 paginiOOIUHGFDSWERTGHNVictor RussuÎncă nu există evaluări
- RDTFYGBHJNKMLDocument14 paginiRDTFYGBHJNKMLVictor RussuÎncă nu există evaluări
- Teste MNGDocument8 paginiTeste MNGpletniuc7elenaÎncă nu există evaluări
- Teste Cap. Iv, VDocument17 paginiTeste Cap. Iv, VTiron Veronica AdrianaÎncă nu există evaluări
- Asdfghjkl 'Document12 paginiAsdfghjkl 'Victor RussuÎncă nu există evaluări
- IntrebariDocument2 paginiIntrebariVictor RussuÎncă nu există evaluări
- AsdfghjklDocument2 paginiAsdfghjklVictor RussuÎncă nu există evaluări
- CRF Caiet de Practica An 3 S1 2018Document6 paginiCRF Caiet de Practica An 3 S1 2018Oana PuiuÎncă nu există evaluări
- L DisertatiiDocument24 paginiL DisertatiiStefania SocherelÎncă nu există evaluări
- Plan de Conturi Editia de Buzunar 2019Document3 paginiPlan de Conturi Editia de Buzunar 2019DanielaBotnaru78% (9)
