Cum se manifestă cancerul la ochi.

Primele semnale şi tratament

În fazele incipiente, melanomul ocular malign este greu de depistat,, din cauză că nu are simptome
evidente. Un punct de culoare închisă la nivelul irisului şi orice tulburarede vedere necesită control
oftalmologic, deoarece pot anunţa prezenţa cancerului ocular.
Neavând simptome care să atragă atenţia, tumora intraoculară va fi greu de depistat. În faza incipientă,
tumora poate rămâne latentă mai mulţi ani, mai ales atunci când este posterioară şi nu este localizată
central. Melanomul malign coroidian, afecţiune relativ rară, apare la adulţi după 50 de ani, foarte rar la
tineri, şi evoluează unilateral. La copiii de până în 6 ani, întâlnim, cu incidenţa 1:15.000, o altă formă
de tumoră intra-oculară, şi anume retinoblastomul, vizibil sub forma unei pete de culoare albicios-
gălbuie în pupilă, la unul sau ambii ochi; semne asociate: strabism, lăcrimare abundentă, ochi roşu,
durere, pierderea vederii. „În cazul melanomului malign, localizarea anterioară, la nivelul irisului sau
corpului ciliar, îl face mai uşor de depistat; localizarea pos-terioară, coroidiana «ascunde» mult timp
prezenţa şi evoluţia tumorii în lipsa unui control oftalmologic detaliat (fund de ochi, ecografie oculară,
tomografie oculară etc.). Prognosticul este grav, deoarece sunt tumori agresive cu capacitate mare de
metastazare la nivelul altor organe”, precizează dr. George Ilie, medic specialist oftalmologie, Doraly
Optic.

Ulceraţii şi sângerări ale pleoapelor

Deşi boala nu este recunoscută de pacienţi, primul semnal de alarmă este slăbirea accentuată a
vederii într-un timp relativ scurt.
Ulceraţiile sau sângerările pleoapelor pot fi simptome de melanom malign cutanat, iar vasele dilatate
periferice pot anunţa prezenţa melanomului malign conjunctival. Pentru a se putea păstra funcţia
vizuală, dar şi pentru a creşte şansele de supravieţuire a pacientului, medicii recomandă excizarea
imediată a tumorii. În caz contrar, pacientul va fi nevoit să suporte o operaţie invalidantă, de scoatere a
globului ocular. „Tratamentul ideal urmăreşte să distrugă local tumora înainte de a da metastaze şi
până nu se produc local efecte nocive. Opţiunile terapeutice includ fotocoagularea laser (pentru tumori
mici), radioterapie, chimio-terapie; în cazul tumorilor extinse, se recomandă tratament radical -
enucleaţia (extirparea globului ocular). Este foarte importantă urmărirea atentă a cazurilor pentru
depistarea precoce a unei posibile noi tumori intraoculare”, mai spune medicul. Pentru diagnosticarea
melanomului ocular, medicul ar putea recomanda: examen oftalmologic - evaluând interiorul ochiului
afectat de boală, ecografia oculară, metodă ce folo-seşte unde sonore de înaltă frecvenţă transmise prin
intermediul unui instrument numit traductor, pentru a produce imagini de la nivelul ochiului. În
anumite cazuri, pentru a pune un diagnostic exact, medicul poate recomanda biopsia.
Cancerul de ochi sau retinoblastomul reprezintă o tumoră malignă care se dezvoltă la nivelul retinei,
tumoră care apare în copilărie, uzual până la vârsta de 5 ani. Boala este cauzata in principal de
transformarea unor celule imature retiniene, care deţin mutaţii într-o genă notată RB1, localizată pe
cromozomul 13. Retinoblastomul face parte din categoria bolilor rare, a cărei frecvenţă este estimată la
1:15.000 – 1:20.000 de nou-născuţi. Cu toate acestea, retinoblastomul este cea mai frecventă tumoră la
nivelul ochiului la copii şi al treilea ca frecvenţă dintre toate cancerele copilului. În jur de 300 de cazuri
noi de retinoblastom se diagnostichează anual doar în Statele Unite, iar în Marea Britanie anual apar 45
de cazuri noi de retinoblastom.

Tumora evolueaza rapid in 4 etape:

- Faza incipienta tumoarea se dezvolta endofitic (spre vitros-tumora de culoare alb-rozie prezinta vase
de neoformatie) sau exofitic catre spatiul subretinian producand dezlipire de retina.
- Faza de hipertensiune intraoculara tumora invadeaza progresiv tot ochiul;clinic apare buftalmia
- Faza de exteriorizare- tumoarea se propaga in afara globului ocular
- Faza de generalizare locala si prin metastaze la distanta

Factori de risc

- ereditară. În aproximativ 40% dintre cazuri, copiii afectaţi prezintă forma ereditară a bolii.
Aproximativ 10% dintre pacienţi au antecendente familiale cunoscute, adică în familie au mai existat
cazuri de retinoblastom, ceilalţi dezvoltând boala din cauza unor mutaţii noi (mutaţie „de novo”). În
cazul pacienţilor cu forma ereditară de retinoblastom există riscul de a dezvolta şi alte forme de tumori,
cu alte localizări decât cea oculară. Predispoziţia ereditară rezultă din existenţa unei mutaţii germinale
transmisă fie de la un părinte afectat, fie în urma unei mutaţii apărute „de novo” în celulele germinale
parentale (cel mai adesea la tată) sau în timpul dezvoltării embrionare. Mutaţiile germinale care
determină predispoziţia la retinoblastom sunt transmise după un model autozomal dominant, cu un risc
de aproximativ 50% pentru urmaşii unui pacient cu retinoblastom. Retinoblastomul poate fi unifocal,
atunci când o singură tumoră este prezentă sau multifocal, caz în care este vorba de prezenţa mai
multor tumori la nivelul aceluiaşi ochi sau cu extensie la ambii ochi. Diagnosticul precoce al bolii
reprezintă o condiţie importantă în managementul bolii, nediagnosticată şi netratată la timp, ea putând
deveni o condiţie fatală.

Simptome

- leucocoria, adică apariţia unei pete, de culoare albicios-gălbuie, la nivelul pupilei,

- strabismul (privirea incrucişată).

- lăcrimarea abundentă,

- ochiul roşu dureros, glaucomul (creşterea presiunii în interiorul globului ocular)

- îngustarea câmpului vizual sau pierderea vederii

Dezvoltarea tumorii, cu invazia nervului optic şi la interiorul craniului, se poate produce în stadiile
avansate şi constituie complicaţii de temut a retinoblastomului, putând conduce la deces.

Metode de diagnostic

Diagnosticul este stabilit cel mai adesea de un medic oftalmolog, care va efectua examenul fundului de
ochi, după o prealabilă dilatare a pupilei cu ajutorul unor picături administrate în ochiul copilului. In
acest mod, se poate observa, tumora ca o masă de culoare albă, la nivelul retinei. Ulterior, examinările
se pot completa cu computer-tomografia (CT) sau cu rezonanţa magnetică nucleară (RMN). Dup ace
tumoarea a fost extirpată, poate fi examinată histo-patologic acordându-se o atenţie deosebită analizei
nervului optic, pentru a stabili o posibilă invazie de vecinatate a celulelor tumorale la nivelul acestuia.

Analiza cromozomială şi testele de genetică moleculară pot evidenţia tipul de anomalie genetică care
stă la baza apariţiei retinoblastomului, în fiecare caz în parte. Vor fi avute în vedere şi alte examinări
de specialitate, pentru a evalua posibile tumori cu alte localizări decât cele oculare, ţinând cont că,
astăzi, se ştie că mutaţiile la nivelul genei RB1 pot fi implicate şi în apariţia altor tipuri de tumori, cum
ar fi tumorile ţesuturilor moi, osului, plămânilor sau vezicii urinare. Pentru cazurile în care a fost
depistată prezenţa unei mutaţii moştenite pe una din genele alele (perechi) RB1, se recomandă
examinarea ochiului lunar, până la un an şi apoi mai puţin frecvent, pâna la vârsta de trei ani.

Tratament

Opţiunile de tratament includ fotocoagularea, crioterapia (îngheţarea tumorii), chimioterapia

combinată, urmată de tratament laser local sau pentru a distruge celulele tumorale restante,
radioterapie. În cazurile cu tumoră extinsă se încearcă o terapie conservativă, prin combinaţia dintre
chimioterapie şi radioterapie. Tratamentul radical constă în enucleere (extirparea globului ocular
afectat), urmată, de obicei, de chimioterapie, atunci când se urmăreşte evitarea apariţiei unor posibile
tumori secundare. Este foarte importanta o urmărire atentă a cazurilor pentru detecţia precoce a unei
posibile noi tumori intraoculare.

Evoluţie şi prognostic

Dacă boala este depistata devreme, retinoblastomul este curabil într-un procent de peste 95% din
cazuri, iar perioada de un an de la tratament fără recidive ale bolii sau metastaze face ca boala să poată
fi considerată vindecată. La ora actuală, se consideră că rata de supravieţuire la trei ani este mai mare
de 90%, la aceasta contribuind si apariţia de metode noi de tratament, cu eficienţă dovedita şi cu un
grad superior de calitate în ceea ce priveşte prezervarea vederii în cazurile de retinoblastom. Spre
exemplu, în ceea ce priveşte radioterapia, metodele actuale permit o afectare minimă a ţesuturilor
sănătoase din jurul tumorii.