1.

Otita medie acută supurată - stadii

= inflamatia mucoasei UM, insotita de aparitia locala a unei supuratii

- 3 stadii evolutive:
• Faza preperforativa : - febra, frison +/- convulsii
- stare generala variabil alterata
- otalgie – intensa, mai ales dupa clinostatism
- congestie, edem si tumefactie la nivelul pars
• Faza perforativa – la 24-48 ore de la debutul clinic:
- secretii in CAE (otoree) initial sero-sanguinolente apoi franc mucopurulente
- febra si otalgia dispar
- starea generala se amelioreaza
- local: perforatie mica, adesea nedeclivă, la nivelul pars tensa
• Faza de remisiune sau cronicizare:
- diminuarea secretiilor otice
- inchiderea treptata a perforatiei din MT
- uneori persista un lichid transparent in UM!
- rar: perforatie cronica definitiva a MT

2. Otita colesteatomatoasă – clinic, dg, tratament

Otita medie supurata cronica = inflamația mucoasei UM mai lungă de 3 luni si lipsa integritatii MT
Clasificare: - otita supurata cronica simplă
- otita supurata cronica propriu-zisă: ▪ forma polipoasă
▪ forma colesteatomatoasă
Clinic:
- otoree cronică, in cantitate variabila
- secretii muco-purulente sau sanguinolente (forma polipoasa)
- fetiditate – specifica colesteatomului
- hipoacuzie de tip transmisie
- dureri la palparea CAE – in otorei prelungite
- perforatie timpanica marginala, cu diametru mic-mediu
- retentie de secretii mucopurulente la nivelul cavitatilor UM si mastoidei
- tardiv: leziuni erozive ale lantului osicular

Diagnostic:
- examenul clinic
- imagistica UM si osului temporal: CT, mai putin RMN
- cultura si antibiograma secretiei otice

Tratament:
• Chirurgical : - indepartarea maselor polipoase din CAE, urmata de tratament local antibiotic
- in caz de esec – asanarea focarelor de osteita (mastoidectomie partiala sau totala)
- refacerea functionala a lantului osicular
- tipuri de interventie: - canal wall-up (tehnica inchisa)
- canal wall-down (tehnica deschisa)
- osiculoplastia: - poate aduce beneficii funcționale importante
- poate determina și complicații, în caz de tehnică defectuoasă
3. Tipuri de exteriorizari otomastoidiene

Mastoidita acuta = inflamatia mucoasei celulelor otomastoidiene cu empiem mastoidian si posibile

leziuni necrotice osoase (osteita)
- in evolutie poate duce la exteriorizari ale empiemului mastoidian – abcese subperiostale

Tipuri de exteriorizari:
▪ retropavilionara – cea mai frecventa
▪ temporo-zigomatica – specifica copilului mai mic
▪ posterioara (parieto-occipitala) – frecvent asociata tromboflebitei de sinus lateral
▪ apicala (Bezold) – poate determina un abces in regiunea cervicala; exista torticolis dureros
▪ jugo-digastrica (profunda, Moore) – poate asocia tulburari de nervi cranieni (ex. paralizie val
palatin)
4. Complicaţiile intracraniene ale supuraţiilor otice – enumerare

Complicaţiile intracraniene ale supuraţiilor otice ajung la structurile endocraniene pe 2 căi :

- prin diseminare hematogenă (specifică otitelor acute)
- prin difuzarea prin intermediul unor căi anatomice preformate (malformative sau
posttraumatice - postoperatorii).

Venele diploice şi mai ales cele care fac comunicarea dintre spaţiul endocranian şi mastoidă sunt
cele mai implicate în proces. Eroziunea structurilor osoase normale ale mastoidei de către procesele de
osteită sau de către matricea unui colesteatom contribuie şi ea la extensia directă a procesului infecţios.

1. Meningita otogena – cea mai frecventa complicatie

2. Abces extradural - colecţie purulentă localizată endocranian între corticala osoasă şi duramater
3. Abcesul (empiemul) subdural - colecţie purulentă între duramater şi membrana arahnoidiană
4. Trombo-flebita de sinus lateral - o supuraţie localizată în jurul sinusului lateral
- este de obicei simultană cu prezenţa unei colecţii între dura-
mater şi corticala internă.
5. Supuraţiile cerebro-cerebeloase (abcesele) constituie afecţiuni grave, cu prognostic rezervat.

*Complicațiile otomastoiditei cornice:

Otomastoidita cronică constă din leziuni inflamatorii extinse, cronice ale antrului mastoidian, casei
timpanului şi lanţului osicular. Prezenţa de ţesut de granulaţie, de eroziuni osoase sau de colesteatom
constituie regula în cazul afectărilor cronice ale cavităţilor mastoidiene.

Acest tip de afecţiune reprezintă cea mai frecventă cauză de complicaţii supurative endocraniene.
Momentul apariţiei acestora variază cu tipul de patologie de la originea mastoiditei : mai tardiv în
colesteatom, mai rapid în perforaţiile timpanice cronice.

*Complicațiile otitei medii supurate cornice:

Otita medie supurată cronică=inflamatia mucoasei UM, insotita de aparitia locala a unei supuratii.
Complicații:
! Meningita
! Labirintita
! Paralizie faciala
! Otomastoidita acută

5*.Epistaxis-tratament:

Epistaxis=Scurgerea de sange cu originea in fosele nazale

Tratament inițial:
• Pozitie verticala a pacientului
• Curatarea cheagurilor nazale
• Compresia petei vasculare, prin intermediul aripii nazale, 5-10 minute
• +/- aplicarea locala de tampon imbibat in vasoconstrictoare

Tratament:
• Tamponamentul nazal anterior:
- Cu mesa de tifon
- Cu oxiceluloza resorbabila (Surgicel), imbibata in antibiotic
- Cu bureti expandabili (Merocel)
- Relativ bine suportat
• Tamponamentul nazal posterior:
- Mese de tifon
- Sonda cu dublu balonas
- Morbiditate importanta
- Risc necroza aripa nazala
- Dureri locale semnificative
- Risc de aspiratii pulmonare
• Ligatura arterei sfeno-palatine
• Trans-sinusomaxilar
• Endoscopic – cu aplicare de clipuri
• Cauterizarea arterei sfenopalatine (endoscopic)
• Embolizarea arterei maxilare:
- centre de radiologie interventionala
- Se folosesc baloane inflabile detasabile, spire metalice din platina sau particule de 300-500
microni
- Risc de: dureri faciale, trismus, edem facial, AVC si deces
• Ligatura arterei carotida externa

Tratament medicamentos:
• Reechilibare volemica
• Antibiotice – in caz de tamponament nazal
• Umidificarea aerului in camera
• Aplicarea de bacitracina la nivelul petei vasculare
• Evitarea factorilor de stres asupra mucoasei nazale: iritante respiratorii, sport.

Corpi străini nazali: (Material plastic, metale, rinolit, corpi straini animati)

Natura:
• Organica:
⮚ Vegetali: isi pot modifica volumul in timp •
 ⮚ Animali : pot da inflamatie si distructii tisulare locale
• Anorganica – actiune variata, in functie de natura lor
• Endogeni (rinoliti) – provin din corpi straini necunoscuti, impregnati cu saruri din secretiile nazale

Patogenie:
• Autointroducere
• Joaca in grup
• Rar – prin varsatura
• Nesupraveghere parentala
• Conditii sociale precare
• Adresabilitate medicala redusa

Clinic:
• Rinoree trenanta, fetida, unilaterala
• Epistaxis – corpi straini animati sau chimici (baterii)
• Obstructie nazala unilaterala, trenanta, constanta
• Dureri mediofaciale (corpi straini vechi)
• Anosmie unilateral
• Febra - variabil

Diagnostic:
• Edem si congestie nazale
• Tesut de granulatie nazal (CS vechi)
• Deviatii de sept nazal (CS voluminosi)
• Eventual semne de sinuzita ipsilaterala
• Corpul strain se vede dupa aspirarea secretiilor din fosa! +/- endoscopie nazala
• Rxgrafie SAF – depisteaza CS radioopaci

Tratament:
• Extragere instrumentala
• Necesita instrumente adaptate CS
• AG la copil necooperant
• Urgenta in caz de corpi straini animati sau chimici (baterie)
• Exceptional: necesara incizie paralateronazala pentru CS voluminosi si vechi

Complicatii:
• Risc impingere CS in cursul extractiei – posibilitate asfixie sau aspirare bronsica
• Supuratii si sinuzite cornice
• Distructii osteo-cartilaginoase locale (perforatii septale, sinechii septo-turbinale)

6*.Corpi straini esofagieni:

Incidenţa lor este mică în cazul pacienţilor cu un esofag normal. Se întâlnesc frecvent la cei care au
avut leziuni esofagiene în antecedente (ex:leziuni postcaustice).
Patogenie – esofagul prezintă în mod normal 3 zone de îngustare fiziologică :
- la gura esofagului
- strâmtoarea bronho-aortică
- la nivelul cardiei.
 Dintre acestea, gura esofagului reprezintă cea mai strânsă filieră, unde se localizează marea majoritate
a corpilor străini.
Pot pune probleme speciale de strategie terapeutică.
Riscurile legate de prezenţa lor în esofag se referă la:
- posibilitatea producerii de soluţii de continuitate la nivelul peretelui esofagian
- oprirea tranzitului alimentar.
Complicatiile corpilor straini esofagieni pot fi legate de natura lor. Cei metalici inerti sunt mai putini
periculosi. In schimb, bateriile miniaturale pot determina, prin leziuni caustice:
- perforatii esofagiene
- pneumomediastin, urmate de mediastinita si risc de deces
- paralizii de CV
- fistule traheo-esofagiene
- stricturi esofagiene

7*.Rinite nespecifice:
Forme clinice:
• catarală
• hipertrofică
• atrofică (hipotrofică)

Rinita cronica catarala:

Definiţie: inflamaţia cronică a pituitarei, de diverse cause.
Clinic:
• semne nespecifice;
• obstrucţie nazală cvasipermanentă, accentuată de gravitaţie, remisibilă temporar sub
vasoconstrictoare şi influenţată de factori atmosferici (umezeală, frig) sau factori emoţionali ;
• nevralgii, cefalee, ameţeli
Tratament:
- îndepartare cauze favorizante: vegetaţii adenoide, deviaţii de sept, alergie, etc
- suflat nas sau aspiraţii secreţii nazale, ev. după înmuierea lor cu SF, vitamina A uleioasă, oleu
eucaliptolat 1%.
- aerosoli cu vasoconstrictoare şi antiinflamatoare
- antihistaminice
- cure balneare: sulfuroase, helioterapie, crenoterapie.

Rinita cronica hipertrofica:

Definiţie: stadiu mai avansat de evoluţie a inflamatiei mucoasei nazale din rinita catarală cronică.
Clinic: în prima fază, pituitara răspunde la acţiunea vasoconstrictoarelor locale. În faza a doua
vasomotricitatea mucoasei este diminuată sau chiar dispărută. Există secreţii abundente, uneori cu
miros neplăcut, somn agitat.
Tratament :
- simptomatic, se adreseazã sindromului obstructiv prin:
o antiinflamatorii locale
o antihistaminice
o ev. antibiotice
- mucotomii ;
- turbinectomii parţiale.
Rinita atrofica (hipotrofica):
Definiţie: atrofia mucoasei nazală extinsă şi la nivelul scheletului osos al cornetelor nazale. Apare o
lărgire a cavităţilor nazale însoţită de secreţii vâscoase care formează cruste fetide.
Clinic au fost descrise o forma simpla si o forma ozenoasa, diferenta constituind-o prezenţa halenei
fetide în cel de-al doilea caz .
Semnele cel mai frecvent întâlnite sunt:
- obstrucţia nazală
- crustele abundente de la nivelul foselor nazale
- epistaxisul recidivant
- anosmia
- cefaleea.
Tratament :
• spălături nazale cu ser fiziologic sau ser bicarbonatat, efectuate regulat, de mai multe ori pe zi (3-4
ori) ;
• picături nazale cu glicerină şi glucoză (25%) – administrate de 3-4 ori/zi
• picături nazale cu cloramfenicol, estradiol, vitamina D2 şi propilen-glicol
• instilaţii nazale cu cloramfenicol/streptomicină
• infiltraţii ale mucoasei nazale cu streptomicină şi novocaină [18] ;
• acetilcolină şi/sau pilocarpină aplicate local sau administrate sistemic
• antibioticele sunt utile în caz de secreţii nazale fluide şi mucopurulente sau în caz de semne
radiologice de sinuzită ;
• instilaţii nazale uleioase ;
• vasodilatatoare (sol. Lugol), inhalare de iritante respiratorii (neomicina)
• se contraindică vasoconstrictoarele
• blocarea temporară a vestibulilor narinari, ce determină dispariţia crustelor şi a fetidităţii, prin mulaje
de silicon [20] ;
• chirurgical, în extremis: realizează recalibrarea foselor nazale.

8. Epiglotita acuta = Laringita acuta supraglotica

= edem marcat cu localizare la nivelul structurilor laringiene supraglotice

• Incidenta: -  mai rara decat forma subglotica

-  in orice sezon
-  varsta de incidenta maxima: 2-8 ani.

• Etiologie: -  Haemophilus influenzae tip B (90%)

-  Pneumococul, streptococi

• Patogenie: infectie virala → inflamatie a mucoasei cu congestie si hipersecretie → proliferare

bacteriana
• Clinic:
  - semne de infectie bacteriana : febra, stare generala alterata
- semne consecutive edemului laringian: -  dispnee: bradipneica
-  odinofagie +/- sialoree
-  tuse
-  +/- afectare pulmonara de tip pneumonic
  - la examenul clinic: epiglota este tumefiata, congestiva
• Paraclinic: - hemoleucograma  
- hemocultura in puseu febril  
- examenul radiologic de profil al regiunii cervicale

• Evolutia bolii (minute!!) - dispnee, bradipnee, stridor inspirator

- cianoza, extremitati reci, polipnee superficiala
- obnubilare, respiratie linistita, cianoza
- deces!! prin stop cardiorespirator

• Tratamentul:  - tratamentul insuficientei respiratorii acute

- pozitia pacientului
- oxigeno-terapie
- intubatie nazo(oro)-traheala: • avantaje: - usurinta (aparenta) in executie
- lipsa cicatricii cervicale  
• dezavantaje: - dificultatea ingrijirii
- riscul detubarii intempestive
- traheotomie:  • avantaje: - curatare mai usoara decat in cazul intubatiei
- risc mai mic de accidente asfixice
- supraveghere mai simpla  
• dezavantaje: - cicatrice in regiunea cervicala
- dificultatea executiei si prezenta unei echipe de
specialisti pentru acest lucru

Suportul ventilator este temporar si se suprima la 48-72 de ore (dupa efectuarea unei
endoscopii!!)
NU se administreaza sedative respiratorii

- masuri medicale: - antibiotice doze mari, parenteral: - inhibitori de betalactamaze

- cefalosporine gen.II sau III
- antitermice infunctie de necesitati  
- preparatele cortizonice NU sunt neaparat necesare!!  
- aerosolii pot avea efect moderat asupra edemului laringian

9. Laringita acuta subglotica – clinic, trat

= edem cu localizare predominanta la nivelul regiunii subglotice

• Clinic: - febra moderata

 - dispnee de tip bradipneic, instalata nocturn sau in timpul somnului
 - stridor inspirator – tonalitate inalta, constant  
- tuse latratoare – constant, patognomonic
 - alte semne de IACRS : ronhusuri, tuse productiva

• Evolutie – idem epiglotita

• Diagnostic: - clinic (epiglota de volum normal) + laringoscopie directa!

- dg diferential: - corpul strain laringian
- stenoza laringiana subglotica congenitala
- hemangiom sau alta tumora subglotica
• Tratament:
1.  Medical : • Corticoterapia, doze mari, parenteral! :
-  hidrocortizon hemisuccinat
-  Prednisolon
-  Dexametazona
• Corticoterapia orala : forme precoce sau usoare sau in continuarea terapiei
parenterale
• Aerosolii cu vasoconstrictoare :  Adrenalina + ser fiziologic
• Antibiotice – profilactic, doze uzuale
• Oxigen – pe masca
• Hidratare la copilul mic

2. instrumental: • Intubatia nazo (oro)-traheala

-  se poate face mai usor ca in forma supraglotica
-  poate determina leziuni traumatice la nivel laringian, cu stenoze ulterioare
• Traheotomia
-  este exceptional necesara!

Sub tratament medical corect boala se vindeca in 2-5 zile! (prognostic favorabil)
Recidivele sunt frecvente in caz de stenoze laringiene congenitale sau tumorale

10. Indicatiile traheotomiei

1. Obstructia cailor aeriene superioare: - edem alergic  
- paralizie de CV  
- atrezie coanala  
- sindroame congenitale (ex Pierre-Robin)  
- malformatii laringiene
2.  Dupa traumatisme: - traumatisme oro-faciale
- corpi straini respiratori (traheo-bronsici, esofagieni)  
- inhalatii de caustice, sau gaze fierbinti (ex dupa explozii)  
- dupa chirurgia tiroidei sau cardiaca  
- traumatisme laringiene severe
3.  In infectii: - laringitele acute dispneizante  
- abcesul retrofaringian  
- angina Ludwig si alte celulite latero-cervicale  
- tetanos  
- difterie
4.  Tumori – laringiene, faringiene, de baza de limba

5.  In scop de asistare a ventilatiei artificiale si/ sau toaleta bronsica:

- traumatisme cranio-cerebrale  
- plaman de soc (ARDS)  
- sindroame de aspiratie pulmonara
- come prelungite  
- boli neurologice diverse (ex poliomielita)
6.  Peroperator: - chirurgia capului si gatului
-  neurochirurgie
 -  chirurgia laringelui
-  intubatie endotraheala prelungita
7.  Indicatii rare: - astm bronsic sever 
- boli neuromusculare (ex Guillain Barre, polimiozita, miastenia gravis)  
- hipertrofie severa a amigdalelor palatine, cu CI chirurgicale
8. Elemente de urgenta: - elemente clinice de detresa respuratorie de tip obstructiv : stridor, tuse
latratoare, tiraj  
- respiratie superficiala  
- cianoza si paliditate excesiva  
- obnubilare si raspuns slab la stimuli

11. Othematomul
= colectie sanguina localizata intre pericondru si cartilaj

• Incidenta: - la boxeri
- la adultii tineri
- dupa traume pavilionare acute sau cronice
- localizare de predilectie: fosa scafoida

• Simptome ⦿ Tumefactie violacee, dureroasa, fluctuenta

⦿ De obicei combleaza fose scafoida
⦿ Poate asocia leziuni traumatice de vecinatate

• Evolutie - 2 posibilitati: - abcedare, urmata de pericondrita

- vindecare prin fibroza si cicatrici deformante local

• Tratament: - incizie si drenaj

- urmate de pansament compresiv 7 zile

12. Traumatismele zonei faciale

A. Traumatismele piramidei nazale

Incidenta: ridicata datorita situatiei anatomice

Factori favorizanti: ▪ Urbanizarea ▪ Colectivitatea ▪ Activitatile sportive ▪ Accidentele rutiere

Clasificare
Dupa leziunile anatomopatologice:
1. Leziuni ale scheletului nazal cartilaginos
2. Fracturi ale scheletului nazal osos
3. Fracturi combinate
4. Fracturi nazale asociate cu ale scheletului facial sau bazei craniului
5. Hematomul septal
Simptome
Anamneza de traumatism
Edem marcat si/sau modificari de aspect ale piramidei nazale
Hematoame nazo-faciale, palpebrale
Chemozis conjunctival (posttraumatic)
Epistaxis
Obstructie nazala variabila
Tulburari ale starii de constienta (TCC asociat)
Rinolicvoree (TCC)

Semne
Dureri severe la palparea piramidei nazale
Crepitatii si/sau mobilitate la palparea reliefurilor osoase ale piramidei nazale
Traiecte de fractura ale septului nazal – la rinoscopie anterioara
Tulburari de statica ale globilor oculari (diplopie) – in caz de fracturi asociate faciale

Diagnostic
Examen clinic
Radiografia simpla de profil a regiunii fronto-nazale
CT regiunii nazale si a masivului facial, in leziuni asociate
Examen oftalmologic (TCC asociat)
Examenul secretiei nazale (susp rinolicvoree)

Tratament
Se verifica starea neurologica a pacientului, in caz de TCC asociat
Se aspira cheagurile si sangele din fosele nazale
Daca piramida nazala este modificata ca relief, se redreseaza instrumental
Contentia interna si externa asigura imobilitatea piramidei nazale.
Se detamponeaza fosele nazale dupa 5-6 zile

B. Traumatismele sinusurilor si fetei

Mai rare decat cele ale piramidei nazale
Asociaza TCC

Cauze: Accidentele rutiere

Accidentele de munca
Lovituri (muscaturi) de animale

Clasificare (dupa linia de fractura)

Le Fort I – maxilara transversa joasa
Le Fort II – disjunctie craniofaciala joasa
Le Fort III – disjunctie craniofaciala inalta
Alte clasificări
Cu/ fără deplasare
Inchise/ deschise
Simple/ cominutive
Particulare: ex.fractura de planseu orbitar

Clinic
Existenta semnelor de TCC (incostienta, coma)
Atentie la posibilitatea fracturii de coloana cervicala!
Hematoame faciale si/sau palpebrale
Plagi, escoriatii faciale
Palparea elementelor osoase: discontinuitati ale marginilor osoase subtiri (ex.orbita)
Dureri severe la palparea scheletului facial
Crepitatii gazoase (emfizem subcutan facial)
Mobiltate anormala (examen sub AG sau sedare) a arcadei dentare superioare sau a zigomei
Epistaxis
Obstructie nazala si respiratie orala

Diagnostic
Examen clinic orl si al nervilor cranieni
CT craniu si masiv facial
Examen neurochirurgical
Examen oftalmologic
Examen rinoree (daca este apoasa, persistenta)

Tratament
Tratamentul starii de soc
Analgetice, echilibrare volemica
Antiedematoase cerebrale
Controlul epistaxisului: tamponament nazal
Sutura eventualelor plagi faciale
In caz de fracturi cu deplasare: redresare chirugicala si osteosinteza cu placute si suruburi (sau sarma de
otel)
Pentru fractura Le Fort I se poate opta si pentu fixarea intermaxilara

Complicatiile fracturilor faciale

Infecţii sinusale, dupa fracturi deschise sau la pacienti imunodeprimati
Meningite: ▪ Precoce ▪ Tardive, recurente
Hematoame extra, subdurale sau intracerebrale (asociate traumei initiale)

13. Laringomalacia – clinic, trat, dg, def

DEF: Malformatie complexa anatomica si functionala cu obstructia caii respiratorii prin aspirarea spre
lumen a tesuturilor aditusului laringian
● Cea mai frecventa malformatie laringiana
● Incidenta mai mare la sexul masculin

Patogenie
● Imaturitate de dezvoltare a cartilajelor laringelui?
● Lipsa maturarii centrilor nervosi de control ai musculaturii laringiene
● Refluxul gastroesofagian?
● Asociere intre o anatomie particulara si lipsa unui control neurologic adecvat!

Clinic
● Stridor inspirator; se intensifica la:
- supt
- plans
- culcat pe spate
● Debut la cateva saptamani postnatal
● Dispare spontan la 18-24 luni
● Voce nemodificata
 ● Dispnee si cianoza in cazuri grave
● Tulburari de alimentatie cu stagnare in greutate in cazurile grave!

Diagnostic

● Endoscopie flexibila in stare vigila

● Endoscopie rigida sub AG superficiala
- basculare aritenoizi spre anterior
- rulare epiglota pe ea insasi si basculare posterioara

● Studii fluoroscopice?
● Bronhoscopie – pentru dg diferential

Tratament
● Forme usoare – nu e necesar
● Forme severe:
- traheotomie
- ariepiglotoplastie:
* incizie repliuri ariteno-epliglotice
* excizie mucoasa repliuri
* excizie partiala a epiglotei

14. Hemangiomul laringian (de citit)

● 1,5% din malformatiile laringelui

● Mai frecvent la fete
● Localizare variabila, dar mai ales subglotic, asimetric,postero-lateral
● Frecvent asociaza hemangioame cutanate
● Uneori hemagiomul e predominant traheal

Simptome
● Apar la cateva saptamani sau luni postnatal
● Dispnee de tip laringian, exacerbata in IACRS
● Se accentueaza cu cresterea
● Stridor bifazic (afectare subglotica sau traheala)
● Tuse latratoare
● Voce variabila

Diagnostic
● Laringoscopie suspendata
● Bronhoscopie
● CT si RMN cu substanta de contrast
● Se contraindica biopsia!

Tratament
● Expectativa – leziuni minore
● Corticosteroizi cu administrare orala
 ● Infiltrare tumorala cu CS sau interferon
● Traheostomie – leziuni cu crestere rapida si voluminoase
● Reducere volum tumoral:
- aplicari laser
- exereze pe cale externa (cervicala)
- injectari intratumorale de Bleomicina
● Administrare de Propranolol sistemic!

15. Nodulii vocali

Formatiuni tumorale de tip inflamator
Localizare tipica, dimensiuni varibile
Cauze: abuz vocal, RFL Incidenta mare la copil
Tratamentul – repaus vocal, reeducare foniatrica a vorbirii; se mai pot incerca: tratamentul RFL,
insulinoterapie pe termen scurt (?)

16. Traumatisme laringiene – clinic

Simptomatologie variabila, in functie de severitatea traumatismului si mecanism:
Disfonie – poate merge pana la afonie
Dispnee
Cianoza
Stridor
Hemoptizie
Emfizem subcutanat (crepitatii la palpare)
Disfagie †
Semne de traumatism cervical: hematom, durere locala, plagi

17. Traumatisme laringiene - prioritati de diagnostic, trat. chirurgical

1. Prioritati de diagnostic
Eliberarea unor cai respiratorii obstruate (intubatie, traheotomie?) †
Existenta unui traumatism al coloanei cervicale †
Prezenta de sangerari majore sau hematoame active cervicale

2. Tratament chirurgical
Traheotomie , urmata de endoscopie respiratoriedigestiva †
Redresarea chirurgicala a fracturilor laringelui si fixarea lor, per primam †
Sutura plagilor si repararea structurilor normale laringiene, cu/ fara calibrare pe stent
*Indicatii: Lacerari ale marginii libere a CV †
Lacerari mari ale mucoasei laringiene †
Cartilaj denudat †
Fracturi cartilaginoase multiple cu/fara deplasare †
Aritenoizi smulsi sau deplasati † Imobilitatea CV
Manevrele cele mai eficiente sunt cele precoce!
*Detalii de tehnica: Cartilajul denudat determina persistenta unui tesut de granulatie †
Stenturile se folosesc: Cand fracturile sunt instabile; Lacerari ale comisurii
anterioare; Plagi mucoase extensive

18. Laringita supra/ subglotica (vezi si sub. 5 si 6)

Ambele sunt forme dispneizante:
Caracteristici:
- Incidenta mare, mai ales in sezonul rece
- Afectiuni potential periculoase
- Pot complica evolutia oricarei infectii acute de cai respiratorii superioare
Clasificare : - Forma supraglotica (epiglotita acuta)
- Forma subglotica
- Laringo-traheobronsita
A. Laringita supraglotica (epiglotita acuta)
Definitie : edem marcat cu localizare la nivelul structurilor laringiene supraglotice
Incidenta: - mai rara decat forma subglotica - In orice sezon - Varsta de incidenta maxima: 2-8 ani.
Etiologie: - Haemophilus influenzae tip B (90%) - Pneumococul, streptococi
Patogenie: Infectie virala → Inflamatia mucoasei cu congestie si hipersecretie → Proliferare
bacteriana

Aspect clinic
Semne de infectie bacteriana : febra, stare generala alterata
Semne consecutive edemului laringian: - dispnee: bradipneica
- Odinofagie +/- sialoree
- Tuse
- +/- afectare pulmonara de tip pneumonic
La examenul clinic : epiglota este tumefiata, congestiva

Paraclinic
Hemoleucograma
Hemocultura in puseu febril
Examenul radiologic de profil al regiunii cervicale

Evolutia bolii (minute!!)

Dispnee, bradipnee, stridor inspirator → Cianoza, extremitati reci, polipnee superficiala → Obnubilare,
respiratie linistita, cianoza → Deces!! prin stop cardiorespirator

Tratamentul laringitei ac. supraglotice

Tratamentul insuficientei respiratorii acute: Pozitia pacientului
Oxigeno-terapie
Intubatie nazo(oro)-traheala
Traheotomie
Suportul ventilator este temporar si se suprima la 48-72 de
ore (dupa efectuarea unei endoscopii!!)
NU se administreaza sedative respiratorii

Masuri medicale
Antibiotice doze mari, parenteral: Inhibitori de betalactamaze
Cefalosporine gen.II sau III
Antitermice infunctie de necesitati
Preparatele cortizonice NU sunt neaparat necesare!!
Aerosolii pot avea efect moderat asupra edemului laringian

B. Laringita subglotica
Definitie: edem cu localizare predominanta la nivelul regiunii subglotice
Incidenta bolii: apare epidemic; mai frecventa la copiii mici : 1-3 ani
Etiologia bolii: Virusuri cu tropism respirator: rinovirusuri, gripale, paragripale, etc.
Patogenie: Boala este o etapa de evolutie in cursul unei viroze respiratorii
Regiunea subglotica este incompresibila
Dimensiunile laringelui la copil sunt reduse
Edemul e influentat si de gravitatie

Aspect clinic: Febra moderata

Dispnee de tip bradipneic, instalata nocturn sau in timpul somnului
Stridor inspirator – tonalitate inalta, constant
Tuse latratoare – constant, patognomonic
Alte semne de IACRS : ronhusuri, tuse productiva

Evolutia bolii (similar formei supraglotice)

Paraclinic: Fara relevanta specifica

Radiografie cu modificari pulmonare variabile
Hemoleucograma in limite normale
Exudat faringian negativ

Diagnostic
Diagnostic: clinic (epiglota de volum normal) + laringoscopie directa!
Diagnostic diferential: Corpul strain laringian
Stenoza laringiana subglotica congenitala
Hemangiom sau alta tumora subglotica
Tratament
1. Medical : Corticoterapia, doze mari, parenteral! : - hidrocortizon hemisuccinat
- Prednisolon
- Dexametazona
Corticoterapia orala : forme precoce sau usoare sau in continuarea terapiei parenterale
Aerosolii cu vasoconstrictoare : - Adrenalina + ser fiziologic
Antibiotice – profilactic, doze uzuale
Oxigen – pe masca
Hidratare la copilul mic
2. Instrumental ( bagam o instrumentala ca la majorate): Intubatia nazo (oro)-traheala- Se poate face
mai usor ca in forma supraglotica- Poate determina leziuni traumatice la nivel laringian, cu stenoze
ulterioare
Traheotomia - Este exceptional necesara!
Sub tratament medical corect boala se vindeca in 2-5 zile! (prognostic favorabil)
Recidivele sunt frecvente in caz de stenoze laringiene congenitale sau tumorale

19. Papilomatoza + cancer laringe

A. Papilomatosis
Hiperplazii conjunctivovasculare tumorale, benigne
Tumori exofitice, neregulate, coloratie roza, suprafata muriforma
Localizare laringiana variata
Poate asocia papiloame si in regiunile invecinate (faringe)

Etiologie
Papilomavirusuri umane tip 6 si 11
La adult, aceleasi tipuri, cu evolutie clinica si histologica diferita insa (keratinizare)
Transmitere congenitala, de la mama care prezinta condiloame acuminate

Clinic
Incidenta de 2-4/100.000
Disfonie – frecvent primul simptom
Dispnee – agravata sever cu ocazia IACRS; e pregnanta la copii
Stridor inspirator – daca e bifazic atesta localizare subglotica

Diagnostic
Laringoscopie indirecta
Laringoscopie directa – mai ales la copil
Examen bioptic al fragmentelor prelevate
Se repeta biopsia la fiecare prelevare in cazul adultilor

Evolutie
La copil - cresterea progresiva si extensie la mai multe regiuni ale laringelui
In final se produce o insuficienta respiratorie cronica prin obstructie cu risc de asfixie in caz de IACRS
La adult – papiloame unice cu tendinta la malignizare!
Recidiveaza dupa extirparea chirurgicala
In boala de lunga durata – posibile insamantari descendente (traheo-bronsice)

Optiuni terapeutice
Extirparea chirurgicala periodica: laserCO2, shaver (microdebrider), instrumente clasice
Terapie angiolitica cu laser pulsat cu colorant
Traheostomia – predispune la inoculari descendente (unele studii)
Intubatia traheala – utila in cazul insuficientei respiratorii acute

Tratament adjuvant
Administrarea locala de cidofovir
Interferon alfa – rezultate inconstante, temporare
Indol-3-carbinol
Incercari clinice cu: Proteina E7 tratata termic
Inhibitori de ciclooxigenaza2 (celecoxib)
Vaccinare cu HPV
Prognostic
Mediocru la copii – riscuri: Disfonie definitiva cicatriciala, stenoze si sinechii laringiene, inoculare
bronsica in evolutii indelungate (formatiuni chistice si abcese pulmonare)
Mediocru la adult – risc de malignizare (1-7%), dupa evolutii prelungite si exereze repetate
B. Cancerul laringian
Histologic – cacinoame cu celule scuamoase (95% din cazuri)
Primitiv – marea majoritate
Metastatic – melanom malign, hipernefrom, limfoame non-Hodgkin

Etiopatogenie
3% din cancerele la barbat
Raport pe sexe 6:1 (male)
Incidenta maxima in decadele 5 si 6 de viata
Factori favorizanti: fumatul, alcoolismul
Clinic
Dureri laringiene, cronice, progresive (senzatie de corp strain)
Disfonie
Disfagie initial pentru solide, apoi completa
Tumefactie latero-cervicala
Pierdere in greutate (dupa evolutii indelungate)
Adenopatii subdigastrice sau jugulocarotidiene mijlocii (de obicei tardiv)

Evaluarea laringelui
Prezenta formatiunii tumorale
Gradul de obstructie al glotei
Mobilitatea CV
Edem sau congestie localizate, de mucoasa laringiana
Staza salivara unilaterala in hipofaringe (sinusul piriform)

Diagnostic
Anamneza
Laringoscopie indirecta, cu oglinda sau optica rigida (120 grade)
Nazo-fibrolaringoscopie
Laringoscopie directa sub AG (si faringoscopie pt depistare cancere sincrone)
Biopsia formatiunii
CT si RMN laringe si regiune cervicala (inainte de examenul endoscopic) – limite tumora, adenopatii
Ecografie cervicala si aspiratia cu ac fin din ggl

Tratament chirurgical
Cordectomie endoscopica (cancer CV)
Laringectomie fronto-laterala (cancer comisura anterioara)
Laringectomie frontala anterioara si epiglotoplastie (cancer bilateral CV)
Partiala supracricoidiana
Hemiglosectomie
Laringectomie orizontala supraglotica
Laringectomia totala
Evidari ganglionare totale sau partiale, uni sau bilateral (cancere supraglotice)
Radioterapia:
Cobaltoterapie (Co-60): 2 Gy/zi, 5 zile/spt, 65-70 Gy
Accelerator liniar (4-6 MeV)
Indicatii: Pentru tumora primitiva (stadii precoce)
Postoperator (tumora depasind laringele sau afectare ganglionara)
Tratament medicamentos
Citostatice: Cisplatina, carboplatina 5-flurouracil, metotrexat (paleativ), taxani ( inhibitori de mitoza,
efect radiosensibilizator ), ac monoclonali ( cetuximab, anti EGFR)

Indicatii: Aplicare concomitenta cu radioterapia

In inductie, pentru prezervarea functionala

Evitarea interventiilor mutilante

Inductie cu citostatice, urmata de radioterapie
Chimioradioterapia concomitenta
Inductie cu citostatice, urmata de chimioradioterapie

20. Tiroida ectopica

• Defect de coborâre a glandei tiroide în viața fetală

• Incidența:
Raport pe sexe: 3-4/1 (femei)
1:4000 – 1:8000

Localizări
• Baza limbii
• Submandibular
• Laringian
• Traheal
• Mediastinal
• Esofagian
• Mediastinal
• Intracardiac

Clinic
• Asimptomatică
• Senzație de corp străin
• Dispnee
• Disfonie
• Hemoragii severe

Explorări
• Dozare hormoni tiroidieni: T3, T4, fracțiile libere de T3 și T4, TSH
• Ecografia regiunii cervicale
• Scintigrafia cu Tc-99m
• CT, RMN (în indicații chirurgicale)
• Biopsia aspirativă cu ac fin (+/- ecografie)?

Tratament
• Monitorizare – pacient asimptomatic
• Exereză chirurgicală:
• Hemoragii severe
• Tulburari de respirație/deglutiție
• Malignizare

Evoluție
• Risc malignizare crescut (discuții)?

21. Chist de tract tireoglos

Manifestări clinice
• tumefacție cervicală cu dimensiuni variabile
• nu există regulă în ceea ce privește debutul
• semne locale inflamatorii - în caz de abcedare a chistului
 • excepțional: tulburări de respirație sau disfagie

Evaluare
• ecografia regiunii
• CT sau RMN cu sc – precizează dimensiunile tumorii, eventual natura

Diagnostic diferențial

• limfangioamele chistice cervicale

• tumorile de glomus carotidian
• anomalii vasculare (anevrisme)/ venoase cervicale

Tratament
• excizia chirurgicală a chistului
• dificultăți: chistele de tract tireoglos se pot prelungi până în baza limbii

Prognostic
• chistele de tract tireoglos pot recidiva - necesită hioidectomie parțială (corp) pentru a diminua rata de
recidive

22. Indicatiile adenoidectomiei si amigdalectomiei

Indicatiile adenoidectomiei:
● Forme trenante de boala, cu obstructii nazale prelungite
Indicatiile amigdalectomiei
● Amigdalite acute frecvente in APP (4-5 episoade/an sauaparute la interval mai mic de 2 luni)
● Obstructie respiratorie cronica nocturna, cu perioadeevidente de apnee
● Complicatii supurative latero-cervicale, cu punct de plecareamigdalian
● Depistarea repetata a SBHA, in ciuda unui tratament corectcondus
● Titru ASLO crescut constant, depistat la mai multedeterminari separate
● Patologie preexistenta cardiaca, renala, reumatismala

23. Angina Vincent (faringita gangrenoasa)

Boala epidemica, in unele colectivitati
● Etiologie: Treponema vincentii si Spirocheta denticulata (flora normala)
● Contagiune aeriana
● Factori favorizanti:
▫ igiena orala deficitara
▫ Imunodepresii
Clinic
● Debut lent, insidios
● Odinofagie unilaterala
● Adenopatii latero-cervicale ipsilaterale
● Poate asocia gingivita si stomatita necrozanta
● Ulceratie amigdaliana unilaterala, cu detritus necrotic; la detasare – sangerare
● Halena fetida
● Febra, astenie - inconstante
Diagnostic diferential
● Sifilis
 ● Difteria
● Leucemii
Tratament
● Antibiotice (ex. penicilina)
● Igiena orala de calitate buna!

24. Flegmonul periamigdalian

● Definitie - inflamatie acuta cu abcedare la nivelul capsulei amigdaliene
● Frecventa intre 10-30 ani
● Etiologie:
▫Infectia bacteriana:
◾Streptococ betahemolitic grup A
◾Stafilococ auriu
▫Cripte amigdaliene profunde, cu drenaj prost
▫Tesut lax, slab vascularizat la nivelul capsulei
Semne clinice
● Odinofagie severa, predominant unilaterala
● Sialoree - copilul mic
● Trismus
● Adenita subangulomandibulara ipsilaterala
● Febra – frecvent ridicata (39-40)
● Stare generala alterata
Examen pacient
● Tumefactie si congestie cu localizare la nivelul istmului faringian
Tipuri de flegmoane
● Antero-superior: bombare la nivelul pilierului anterior
● Posterior – bombare inapoia amigdalei (impinsa anterior)
Tratament
● Antibiotice parenteral:
▫ Peniciline
▫ Antianaerobi
● Punctie – scop diagnostic dar si terapeutic
● Incizie si drenaj – endobucal, cu redeschiderea zilnica a colectiei
● Amigdalectomia la cald?
Evolutie, complicatii
● Fara tratament - risc de complicatii:
▫ Stari septicemice
▫ Abcese la distanta
● Cu tratament:
▫ Restitutio ad integrum
▫ Risc recidiva
● Preventie: amigdalectomie dupa vindecare!
25. Adenoflegmonul retrofaringian al sugarului
Definitie: colectie purulenta localizata in spatiul retrofaringian.
Patogenie
● Ganglioni bine dezvoltati retrofaringian la sugar (Gilette) – pana la 12 luni
● Infectii respiratorii superioare: rinite acute, adenoidite acute
Clinic
 ● Febra
● Stare generala alterata
● Disfagie (odinofagie)
● Sialoree uneori
● Dispnee - rar, cazuri grave
● Voce nazonata
● Local, la BFS: tumefactie cu localizare pe peretele posterior al oro si rinofaringelui, usor
asimetrica
Tratament
● Antibiotice parenteral
● Hidratare parenterala (sustinere hidroelectrolitica si volemica)
● Incizie si drenaj endobucal (AG, aspiratie continua locala!)
Complicatii
● Ruptura spontana si aspirare puroi in CRI
● Rar – mediastinita supurata

26*.Adenoflegmonul laterofaringian

=Colectie purulenta situata in spatiile laterocervicale, parafaringian

Patogenie:
▪ Punct de plecare: infectii locale (ex amigdalite acute, postamigdalectomie)
▪ Are loc o adenita urmata de abcedarea ganglionara

Semne clinice:
▪ Dureri cervicale, spontan si la palpare
▪ Torticolis

▪ Odinofagie intense
▪ Febra
▪ Rar - trismus
▪ Tumefactie latero-cervicala profunda, dureroasa la palpare
▪ La BFS: tumefactie inapoia pilierului amigdalian posterior, loja amigdaliana impinsa median

Diagnostic:
▪ Semne clinice
▪ Confirmare imagistica: CT si RMN

Tratament:
▪ Antibiotice parenteral, doze mari
▪ Incizie si drenaj: ▫ Endobucal
▫ Extern (mai rar)

Complicatii:
▪ Hemoragii prin eroziunea vaselor mari
▪ Tromboflebita de vena jugulara interna
▪ Stari septicemice
▪ Mediastinita
▪ Insuficienta respiratorie acuta
▪ Tulburari neurologice (paralizii ultimii n. cranieni)

27. Complicatii postoperatorii patologii inflam. cronice faringiene (+tratament)

Adenoidita cronica
Consta in marirea devolum a amigdaleifaringiene (Luschka) sisimptomatologiaconsecutiva acestei
hipertrofii. Boala se mai numeste: vegetatii adenoide(NU polipoza!)
1. Tratament
● Adenoidectomia clasica
● Diatermie - aspiratie
● Coblatia
● Shaver-ul (microdebrider)
2. Evolutie
● Spontan: cresterea vegetatiilor adenoidepana la varsta de 7-8 ani; apoi se mentin laaprox
aceeasi dimensiune pana la 14-15 ani;involueaza dupa 16 ani pana spre 18-19 ani
● Cu tratament - evolutie si dezvoltare normalaa copilului
3. Complicatii postoperatorii posibile
● Complicatii posibile:
✔ Hemoragii precoce (primele 24 ore) sau tardive (dupa 24ore)
✔ Leziuni ireversibile ale trompei Eustachio (patologiecronica ulterioara a urechii)
✔ Otita acuta supurata - la 5-6 zile postoperator
✔ Insuficienta velo-palatina - la cei cu val scurt congenital;determina rinolalie deschisa
● Recidiva vegetatiilor adenoide: 0,05-0,5% in cazul uneitehnici operatorii corecte
Amigdalita palatina cronica
Stare inflamatorie persistenta, la nivelulamigdalelor faringiene, cu repercusiuniasupra starii generale a
organismului.
1. Tratament
● Amigdalectomia clasica
● Amigdalectomia prin diatermie
● Coblatia
● Amigdalectomia cu ultrasunete (Harmonic)
● Shaver-ul (microdebrider)
● Vaporizarea laser
2. Evolutie
● Intotdeauna imprevizibila
● Nu exista factori de predictie pe termen lung
● Complicatiile sunt regula
3. Complicatii postoperatorii posibile
● Edem laringian obstructiv (precocepostoperator)
● Hemoragii cataclismice intraoperatorii(exceptionale)
● Hemoragii precoce sau tardive
● Infectii latero-faringiene (adeno-flegmoane)
● Emfizem subcutan cervical (rupturi faringiene)

28*.Tipuri de laringite cornice:

1.Nodulii vocali (sub 15)
2. Laringita pseudomixomatoasa (edem Reincke) :
- Edem cronic, voluminos la nivelul spatiului Reinke (corionul CV)
- Frecventa la fumatori
- Asociaza abuz vocal

Edemul Reincke:
⮚ Laringoscopia directa: aspect balonizat, albicios, gelatinos la nivelul fetei superioare a CV;
leziunea e bilaterala
⮚ Tratament: incizia mucoasei CV si aspirarea lichidului (+- rezectie minima de mucoasa);
microcoagularea vaselor CV inaintea procedurii
⮚ Recuperarea vocii: in 4-6 saptamani!

3. Laringita alba (hipertrofica): - leucoplazia

- pahidermia (hiperkeratozica) alba
- papilom cornos

Leucoplazia:
⮚ Anatomo-patologic: pata albicioasacenusie, la suprafata CV, cu margini slab delimitate
⮚ Poate fi izolata sau multipla
⮚ Mucoasa adiacenta e inflamata

Pahidermia alba:
⮚ Leziune cu aspect pseudotumoral, bine delimitata, albicios-cenusie, suprafata neregulata,
dura la palpare
⮚ Se poate transforma malign: - CV devine indurate
- apar ulceratii
- hemoragii
- inflamatii adiacente majore
- anomalii microcapilare

Papilomul cornas:
⮚ Greu de diferentiat de pahidermia alba
⮚ Tumora exofitica, bine delimitata, in partea anterioara a regiunii glotice, dura la
palpare
⮚ Frecvent unica