Cele zece tratate de pace care au schimbat istoria Rom…

Saved to Dropbox • 9 Sep 2017, 21@55

Versiunea Web Creeaza cont Autentificare

Cauta in Adevarul.ro

SECTIUNI POPULARE CRONOLOGIE ARHIVA MEA

articolul anterior articolul urmator

Cele zece tratate de pace care au schimbat

istoria României. Cum au fost modificate
graniţele ţării, în funcţie de interesele Marilor
Puteri 7
22 Mar 2015 18:58:20
Autor: Alin Ion

Tratatul de la Berlin a recunoscut declararea Independenţei

României
Mai tot timpul, România a fost la mâna Marilor Puteri, care şi-au
împărţit teritoriile în funcţie de propriile interese. Împreună cu
Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Gorj, am
selectat cele mai importante zece tratate care au marcat trecutul
ţării şi care au contribuit, într-un fel sau altul, la stabilirea actualelor
graniţe.

Tratatul de la Passarowitz din 1718. Muntenia pierde

Banatul şi Oltenia

Tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718 a fost încheiat

ca urmare a războiului dintre Imperiul Otoman şi Imperiul
Habsburgic şi Republica Veneţiană. Imperiul Otoman este
învins şi, prin urmare, a pierdut Banatul Timişoarei, Serbia
de Nord, inclusiv Belgradul, nordul Bosniei şi Oltenia în
favoarea Casei de Habsburg. Voievozii de atunci, Ioan
Mavrocordat în Ţara Românească şi Grigore III Ghica în
Moldova, au protestat faţă de tratatul, dar fără niciun
rezultat.
Tratatul de la Belgrad de 1739

Tratatul de la Belgrad a fost semnat la 18 septembrie

1739, în Belgrad între Imperiul Otoman şi Imperiul
Habsburgic. Prin acesta s-a pus capăt conflictului de doi
ani (1737-1739), în care habsburgii, împreună cu Imperiul
Rus, au luptat împotriva otomanilor. Din această
confruntare, Imperiul Otoman a ieşit învingător şi prin
pacea de la Belgrad, Austria a renunţat la toate cuceririle
sale la sud de Dunăre şi Sava şi înapoia Ţării Româneşti,
Oltenia, care fusese luată prin Tratatul de la Passarowitz
din 1718. De asemenea, Rusia se obliga să-şi retragă
trupele din Moldova.

Tratatul de pace la Bucureşti din 1812, prin care Imperiul

Ţarist a pus stăpânire peste Basarabia

Pacea de la Bucuresti din 1812 a fost încheiat între

Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la terminarea războiului
ruso-turc din 1806 – 1812.

Războiul a început la 18/28 octombrie 1806, după ce ţarul

Alexandru I a ordonat trupelor sale să traverseze Nistrul şi
să ocupe Ţările Române. Imperiul Otoman a fost învins în
anul 1811 prin luptele de Ruse şi Slobozia, iar apoi încep
negocierile de pace care se încheie prin semnarea
Tratatului de la Bucureşti din 1812. Astfel, Imperiul
Otoman a cedat Imperiului Rus un teritoriu de 45.630
km.p., cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de
sate. În componenţa Imperiului Rus au trecut ţinuturile
Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni,
Codru, Tighina, Carligatura, Fălciu, partea răsăriteană a
ţinutului Iaşilor şi Bugeacul. Autorităţile ţariste au denumit
în 1813 noua regiune ocupată Bessarabia.

Tratatul de pace de la Iaşi din 1792, prin care Imperiul Rus

îşi extinde teritoriile
În 1787, Poarta Otomană a cerut Rusiei, în mod ultimativ,
să cedeze Crimeea, să înceteze orice demersuri în
favoarea Moldovei şi a Munteniei. Rusia a respins aceste
pretenţii, iar Turcia a declanşat ostilităţile. Oştile ruseşti
reuşesc să câştige lupte importante împotriva turcilor la
Bîrlad şi Maxineni. Astfel, Hotinul, Iaşiul şi Galaţiul au fost
eliberate de sub ocupaţia otomană. Poarta Otomană este
silită să ceară pace. Rusia a acceptat şi a fost încheiată
Pacea ruso-turcă de la laşi, din 1792. Turcia renunţă la
pretenţiile asupra Crimeei, iar Rusia anexa teritorii întinse
între Bug şi Nistru, astfel încât hotarele Imperiului Rus au
ajuns până la Nistru.

Tratatul de pace de la Paris din 1856, fundament pentru

Unirea Principatelor

Congresul de la Paris din 1856 a încercat să pună bazele

unei noi ordini europene, după Războiul Crimeii, care a
urmărit îngrădirea puterii ruseşti mai ales în sud-estul
Europei. Pentru România, Tratatul de Pace a reprezentat
fundamentul prin care s-a putut realiza Unirea Principatelor
de la 1859. Influenţa rusească a fost eliminată, iar trupele
ţariste nu au mai putut străbate teritoriul Principatelor fără
acordul puterilor garante. Sud-estul Basarabiei a fost cedat
Principatului Moldovei, astfel că s-a reuşit îndepărtarea
Rusiei de gurile Dunării. Prin tratatul încheiat s-a stabilit ca
libera circulaţie pe Dunăre să se desfăşoare sub atenta
supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Puterile din
centrul Europei urmăreau scoaterea Dunării de sub
influenţa rusească.
De asemenea, suzeranitatea otomană era menţinută, dar
Principatelor Române li se acorda dreptul de a avea
propriile Constituţii şi Adunări legislative. Turcia a fost
obligată să respecte administraţia independentă a
principatelor Moldovei şi Valahiei, deplina libertate a
credinţei şi legislaţiei, comerţului şi navigaţiei. A fost
stabilită convocare de Divanuri Ad-hoc, pentru exprimarea
dorinţei populaţiei asupra unirii. Principatele avea voie să
aibă propria oştire pentru siguranţa internă şi paza
hotarelor.

Tratatul de la Berlin din 1878, recunoaşterea

Independenţei României

Tratatul de la Berlin s-a încheiat ca urmare a Războiul de

Independenţă al României (Războiul Ruso-Româno-Turc)
din 1877-1878. România a intrat în război alături de
Imperiul Ţarist şi a avut un rol important în câştigarea
războiului. Cu toate acestea, la negocierile Tratatului ruso-
turc de la San Stefano, delegatul român trimis nu a fost
lăsat să participe. Principatele Unite Române, Serbia şi
Muntenegru au fost recunoscute ca state independente,
iar Bulgaria a devenit autonomă. Imperiul Otoman ceda
Rusiei Dobrogea, pe care aceasta din urmă îşi rezerva
dreptul de a o schimba cu partea Basarabiei. Tratatul de la
San Stefano, prin modul în care fusese încheiat şi prin
prevederile sale, leza interesele Marilor Puteri europene,
creând un dezechilibru strategic în regiune în beneficiul
Imperiului Ţarist. În aceste condiţii, s-a impus reluarea
negocierilor de pace în numele păstrării echilibrului de
forţe paneuropean, astfel că în iulie 1878 s-a desfălurat
Congresul de Pace de la Berlin.

Prin Tratatul de la Berlin, din 13 iulie 1878, s-a recunoscut

independenţa României, creându-se, astfel, premisele
pentru Unirea din 1918. Delta Dunării, Insula Şerpilor şi
Dobrogea, până la linia de la est de Silistra - sud de
Mangalia, au intrat în componenţa statului român. În
schimb, Rusia a primit cele trei judeţe din sudul
Basarabiei: Cahul, Bolgrad, Ismail.

România a devenit, prin Tratatul de la Berlin, un stat

suveran, egal în drepturi cu celelalte state independente şi
îşi putea înfăptui politica externă şi internă.
Cele şapte mari puteri europene participante au fost:
Germania, Marea Britanie, Austro-Ungaria, Franţa,
Imperiul Otoman, Italia şi Rusia. Cel care a dat dovadă de
abilitate diplomatică deosebită şi care a influenţat decisiv
luarea hotărârilor a fost cancelarul german Otto von
Bismarck.

Independenţa României a fost condiţionată de modificarea

articolului 7 din Constituţie prin acordarea de drepturi
politice şi civile tuturor locuitorilir ţării care nu erau supuşi
străini, în sensul înlăturării restricţiilor religioase privind
dobândirea cetăţeniei române. De asemenea, o altă
condiţie era răscumpărarea de către statul român a căilor
ferate de la două companii din Imperiul Austro-Ungar care
se ocupase de construirea tronsoanelor Suceava - Iaşi -
Roman şi Roman-Bucureşti-Vîrciorva.

Tratatul de Pace de la Bucureşti din 1913

Cele două războaie balcanice finalizate cu înfrângerea

Turciei şi a Bulgariei s-au încheiat prin pacea de la
Bucureşti, din 10 august 1913.

Bulgaria, Grecia, Serbia şi Muntenegru au format o alianţă

balcanică împotriva Turciei pentru întregirea graniţelor.
Războiul se încheie, surprinzător, prin victoria alianţei celor
patru ţări, însă între acestea apar neînţelegeri care
pornesc de la pretenţiile exagerate ale Bulgariei. Astfel,
Bulgaria viza să aibă ieşire la Marea Egee şi teritorii care
aparţineau Greciei, dar şi Macedonia. În aceste condiţii, a
izbucnit al doilea război în Balcani, din care victorioasă a
ieşit Bulgaria împotriva Serbiei şi Greciei. România se
alătură celor două ţări învinse pentru a stabili echilibrul în
zonă. Armata română nu a purtat nicio luptă, pentru că,
luată prin surprindere, Bulgaria capitulează. În urma
conflictului s-a încheiat Tratatul de Pace de la Bucureşti
prin care Bulgaria era obligată să cedeze României
întreaga zonă a Dobrogei. Este vorba de o suprafaţă de
circa 6.959 km.p., cu o populaţie de 286.000 locuitori, care
cuprindea cetatea Silistrei şi localităţile Turtucaia, pe
Dunare, şi Balcic, la Marea Neagră.

Pacea de la Buftea din 1918, prin care România cedează

Cadrilaterul şi Dobrogea
Pacea de la Buftea a fost un tratat semnat de România cu
Puterile Centrale, în timpul Primului Război Mondial. După
lovitura de stat din 7 noiembrie 1917, când bolşevicii,
conduşi de Lenin şi cu suportul financiar al Germaniei, au
preluat puterea prin înlăturarea guvernului republican
democrat al lui Kerenski, Rusia s-a retras din Război.
Lăsat singur, Guvernul român, refugiat la Iasi, este nevoit
să încheie tratatul de pace, prin care România a trebuit să
retrocedeze Dobrogea de sud, Cadrilaterul, şi să cedeze o
parte a Dobrogei de nord Bulgariei. Restul Dobrogei urma
să fie controlat şi ocupat de Germania şi Bulgaria, deşi
rămânea în proprietatea României. De asemenea,
România a fost nevotă să cedeze Austro-Ungariei controlul
asupra trecătorilor Munţilor Carpaţi, iar România a fost
obligată să concesioneze Germaniei toate exploatările
petroliere pe 90 de ani.

Tratatului de la Trianon, Versaille 1920, sau ziua de doliu

de Ungariei

După capitularea necondiţionată a Germaniei, din

noiembrie 1918, din Primul război Mondial, şi încheierea
Armistiţiului de la Belgrad, Ungaria trebuia să-şi retragă
trupele în teritoriul strict naţional. Statul maghiar nu a
respectat, însă, această înţelegere.

Nou proclamata Republică Ungară a Sfaturilor, după

venirea la putere a comuniştilor, nu recunoştea Armistiţiul
de la Belgrad, iar la data 20 iulie 1919, armata maghiară a
realizat primul atac asupra trupelor române aflate la est de
Tisa. Contraofensiva armatei române a venit la scurt timp,
cu acceptul Puterilor Aliate şi Asociate. „Armata română a
zdrobit bolşevismul în Ungaria, protejând această ţară şi
populaţia ei de masacrele comuniste. Campania Armatei
române în Ungaria în 1919, a fost, cum pe drept i s-a spus,
şi o campanie pentru „liniştea Europei", ameninţată atunci
de extinderea bolşevismului“, spune istoricul Gabriela
Vasilescu.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920
între Puterile Aliate învingătoare în primul război mondial şi
Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-
Ungar, stat învins în primul război mondial. Tratatul a fost
semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către
16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte şi de
Ungaria de alta parte. Tratatul de la Trianon recunoştea
unirea la România a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi
Maramureşului.
„El a făcut dreptate istorică în litigiul României
cu expansionismul şi extremismul maghiar.
Ziua în care s-a semnat Tratatul de Pace de la
Trianon, a fost proclamată de către oficialităţile
maghiare de atunci, zi de doliu naţional. Ungaria
a declarat că a semnat tratatul, fiind silită de
împrejurări, însă nerecunoscându-l“,

menţionează istoricul Gabriela Vasilescu.

Tratatul de pace de la Paris din 1947, stabilirea actualelor

graniţe

Conferinţa de Pace de la Paris (29 iulie – 15 octombrie

1946) a fost urmată încheierea Tratatelor de Pace, de pe
10 februarie 1947, dintre Aliaţi şi statele Axei, în urma celui
de-Al Doilea Război Mondial. De partea Aliaţilor erau:
Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Uniunea Sovietică,
Polonia, Grecia, Iugoslavia şi Cehoslovacia.
Deşi a luptat în ultima parte a războiului împotriva
Germaniei, România a fost inclusă în partea ţărilor învinse,
din cadrul Axei: Italia, România, Ungaria, Bulgaria şi
Finlanda. Tratatul de la Paris consfinţeşte actualele graniţe
ale României, care şi-a primit înapoi Transilvania de Nord,
care a fost dată de Hitler Ungariei prin Dictatul de la Viena
(1940), dar România a pierdut Bucovina de Nord şi
Basarabia în favoarea Uniunii Sovietice.

Potrivit articolului 21, toate forţele militare aliate urmau să

fie retrase din România, în termen de 90 zile de la intrarea
în vigoare a tratatului. Tratatul a obligat România să
plătească 300 milioane dolari SUA, timp de opt ani, în
bunuri: produse petroliere, cereale, lemn, vase maritime şi
fluviale, utilaj divers şi alte mărfuri.

Citiţi şi

Preţul României grandioase: 60 de tone de aur

investite în barajul de la Stânca-Costeşti, 32.000 de
oameni chinuiţi la Canal şi WC-ul preţios al
dictatorului

Dezbatere „Historia”: Românul de care se temeau toţi

japonezii din Pacific
RECOMANDARI
VIDEO Scandalul micilor: ce au surprins, de
fapt, camerele de supraveghere de la
Kaufland Odorheiu Secuiesc

Olivia Steer şochează din nou: îi atacă pe

medicii care se luptă cu cancerul

FOTO Cum arată „Cel mai frumos balcon“

din Bucureşti, în viziunea primăriei conduse
de Gabriela Firea

CLICK.RO
Incredibil ce pățeau bărbații după ce făceau
sex cu această prostituată

Cum arată acum reporterița care l-a făcut pe

Adi Despot să strige „Trei în p... mea!”
 Scandalos! Mamă și fiică, vedete în filme
porno: Nu fac sex fără mama mea

ADAUGA
ADAUGA COMENTARIU
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1 Varianta 2

Autentificare cu contul Autentificare cu contul de

adevarul.ro Facebook

Creeare cont Logare cu pseudonim

77 COMENTARII
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate

ion sbucium Toate aceste tratate, conventii,

22.03.2015, 23:29:28
acte azi nu mai au acțiune
juridica, sunt istorie moarta, exponate de muzeu. Europa de azi
se conduce nu de tratatele, acordurile, convențiile, pactele,
încheiate de-a lungul secolelor si in prima jumătate a secolului
XX, dar in exclusivitate de legislația EUROPEANA si
standardele DEMOCRATICE europene, ce s-au constituit in
baza înfrângerii fascismului in cel de-al doilea război mondial.
Niciun act international, lege, hotar, niciun "adevăr istoric" de
pana la finele războiului al doilea mondial nu poate sa ofere
vreunui stat careva drepturi de modificare, recroire a hotarelor
postbelice in Europa. Încercările de refacere, repunere in
hotarele mai vechi cu sfidarea rezultatelor celui de-al doilea
război mondial sunt calificate a fi drept REVANȘARDE si
ILEGALE. Mai presus de "poftele" nostalgice după hotarele de
alta data sta DREPTUL INTERNATIONAL, ce nu poate fi violat
sub niciun motiv istoric.

0 (4 voturi)

Iris IRIS Stire irelevanta ! Nimeni nu

23.03.2015, 05:59:07
aminteste de "repunere in hotarele
mai vechi cu sfidarea rezultatelor celui de-al doilea razboi
mondial...." dar poate fi dorinta a doua state independente si
suverane de a forma o formatiune teritoriala statala in comun !
Sub nici o forma nu se pune problema "adevarului istoric" dar
de dorintele actuale a doua state suverane si independente
care pedeasupra si din intamplare mai au si granita comuna.
De ce Ungaria nu s-a uni cu Austria avand un singuir guvern ?
De ce Tarile de Jos nu s-ar uni cu Belgia - pentruca famiile
regale s-au unificat ? De ce nu este posibil ca Alteta Sa
Regala sa fie dorita in Basarabia ca Regina a Basarabiei,
Buceagului, Gagauziei si Transnistriei si apoi ...vom vedea ce
se mai intampla ... ??? Nu exista lege la care sa te uiti
categoric numai si numai dintr-o anumita pozitie, in afara de
furt si crima !

-1 (5 votur

M Costi Articol interesant despre Istorie ,

23.03.2015, 05:50:11
felicitari autorilor ! Sigur ca interesele
Marilor Puteri au influentat Istoria Romaniei insa de regula si
conducatorii romanilor din momentele respective au dat dovada
de inteligenta si diplomatie , care au compensat lipsa de forta
militara. E bine de tinut minte , liderii politici romani actuali si
viitori sa nu uite lectiile Istoriei !
 +4 (4 voturi)

Iris IRIS Intre Romania si Basarabia in

23.03.2015, 05:51:27
contextul actual nu poate fi vorba de o
"reunificare istorica" pentruca tratatul de aderare la NATO si EU
nu permite acest lucru. Tratatul EU si NATO nu specifica insa alt
lucru : atunci cand "doua state suverane si independente" se
hotarasc de comun acord pe baza unor convorbiri trilaterale (cu
reprezentanti ai EU si NATO) de a se uni intr-un unitate statala
administrativo-púolitico-economica cu guverne nationale si
guvern federal - despre acest lucru nu se aminteste. In definitiv
pe baza carui paragraf RFG s-a reunificat cu exRDG pentruca si
atunci exista RFG ca membrul in EU si ca membrul in NATO
????

-2 (4 voturi)

Michiu Stefan N-am sa inteleg de ce, cu

23.03.2015, 08:23:49
Imperiul Rus infrant in Razboiul
Crimeii si fara posibilitate de reactie, Tratatul din 1856 nu a
restituit integral nou numita Basarabie , Principatului Moldovei
de la care fusese rapita.Logica indepartarii de durata a Rusiei
de la Gurile Dunarii, ar fi cerut aceasta masura.Atunci, partea de
rasarit a Moldovei, ar fi participat la constituirea Principatelor
Unite,la constituirea Romaniei facand imposibil un rapt
ulterior.Dar, n-a fost sa fie!

+4 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (7)

ORAŞUL TĂU
VIDEO Descoperiri arheologice uimitoare
în Sarmizegetusa Regia: ruinele unei
clădiri misterioase şi o alee antică de...
0

Profa model care a câştigat în şapte ani

experienţă cât alţi dascăli într-o viaţă.
Face voluntariat, ore... 0

Poveştile cumplite din abatorul terorii

Peninsula. Lăgărul comunist de muncă
unde moartea era o binecuvântare 3

SECTIUNI ADEVARUL.RO

News  Economie 

Internaţional  Educaţie 

Tech  Life & Style 

Sănătate  Cultură 

Entertainment  Top Fotogalerii 

Top Video 

Cauta in adevarul.ro

Versiunea Web Termeni si Conditii Sus

© 2012 Adevarul.ro