UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

TEMĂ DE CONTROL
DISCIPLINA: INSTITUȚII POLITICE
BARBU ȘTEFAN-DUMITRU
GRUPA 112ID, SERIA II
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT

1. Realizați fișa Deciziei CCR nr. 75/2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

prevederilor art. 19 alin. (1) și (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în M.
Of. nr. 265/2015.
Curtea Constituționalã a fost sesizatã în baza articolului 146 lit.d) din Constituție. Controlul este
unul a posteriori, pe cale de excepție, control defensiv.
A. Autorul sesizării
Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, la cererea a 3 membri
fondatori ai Partidului Pirat din România: Claudiu Nicolae
Mărginean, Petru Cristian Bulumac și Ionuț Valentin Cucu.

B. Obiectul sesizării Excepția de neconstituționalitate în materia prevederilor art. 19 alin.

(1) și (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

C. Motivarea sesizării  Alin. (1): impunerea obligației de a întocmi liste ce nu

conțin doar semnătura, ci și date cu caracter personal, nu
este justificată. Aceste încalcă atât normele constituționale
ale art. 26 alin. (1) referitoare la dreptul la viața intimă și
privată, cât și anumite dispoziții din Carta drepturilor
fundamentale Prin urmare, se accentuează faptul ca legea
nu justifică necesitatea colectării acelor date personale, cu
atât mai mult cu cât persoanelor care execută această
colectare nu dețin calitatea de operator de date cu caracter
personal pentru ca acele date să poată fi în siguranță.

 Alin. (3): dispozițiile sale limitează un drept, cel de asociere,

reglementat de art. 40 din Constituție și de art. 11 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, prin aceea că pragul de reprezentativitate atât
la nivel național, cât și la nivel regional (minimum 700 de
membri în fiecare județ) este cantitativ excesiv si nejustificat
în actualul context socio-politic al țării. Cei ce au ridicat
excepția subliniază atingerea adusă art. 53 privind
restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

D. Decizia Curții  Excepția de neconstituționalitate ridicată asupra art.19 alin.

Constituționale (1) este respinsă întrucât articolul este considerat
constituțional în raport argumentele aduse.

 În schimb, excepția de neconstituționalitate ridicată asupra

art.19 alin. (3) este admisă, pe fondul neadaptării legislației
la prezentul societății.

2
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT

 Referitor la art. 19, alin. (1), același act normativ prevede, la

art. 8 alin. (5), că nicio persoană nu poate fi constrânsă să
facă parte sau să nu parte dintr-un partid politic. Înscrierea
pe listă reprezintă o manifestare neconstrânsă de voință din
partea celui ce dorește să participe, ca membru fondator, la
înființarea partidului respectiv.

Pentru a garanta caracterul autentic al semnăturilor și al

datelor personale, cel care colectează aceste informații își
asumă, prin declarație pe proprie răspundere,
responsabilitatea pentru acele informații, sub sancțiunea
falsului în declarații. Astfel, excepția de neconstituționalitate
se respinge.

 Vorbind despre art. 19, alin. (3), dispozițiile sale limitează

un drept, cel de asociere, reglementat de art. 40 din
Constituție și de art. 11 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin pragul
E. Motivarea Deciziei de reprezentativitate atât la nivel național, cât și la nivel
Curții local (minimum 700 de membri în fiecare județ). Rolul
constituțional al partidului politic poate fi îndeplinit și fără
această condiție excesivă și disproporționată în raport cu
actualele realități sociale. Însă această condiție a rezultat din
problemele cu care scena politică s-a confruntat de-a lungul
timpului, în special după 1989:
- Decretul din 1989 stabilește un prag minim de 251 de
membri fondatori ai unui partid politic.
- Pragul s-a schimbat în 1996, când a crescut la 10.000.
- În anul 2003 s-a stabilit pragul care face parte din
obiectul excepției de neconstituționalitate despre care
vorbim: 25.000 de membri fondatori.
Motivul pentru care pragul a fost modificat de atâtea ori era
suprasaturarea scenei politice de partide politice nou-
înființate. Multipartidismul mult dorit.

În 2014, societatea nu se mai confrunta cu această

suprasaturare și problema care a dus la modificarea
pragului de membri necesari a dispărut.
Curtea Constituțională constată că există o distincție clară
între societatea din 2003 și cea din 2014, distincție ce nu se
regăsea, însă, în legislația de la momentul dat. Acest prag
minim este nejustificat în actuala societate.
În consecință, excepția de neconstituționalitate se admite.