Drept civil. Prescripţia extinctivă.

Persoanele
Seminar 10 – Drepturile personalității. Starea civilă. Identificarea persoanei fizice

1. A și B s-au căsătorit la 1.02.2013. La 1.06.2013, a fost desfăcută căsătoria dintre A și B, prin procedura notarială.
Ulterior, la 15.07.2013, A s-a căsătorit cu C, la două săptămâni după ce l-a cunoscut pe acesta. La 1.11.2013, A l-a
născut pe copilul X. În următoarele luni, acționând în numele și pe seama minorului X, A a acceptat donații privind
două imobile în București. La 1.05.2014, D, în vârstă de 17 ani și 6 luni, a făcut singur o declarație autentică de
recunoaștere a filiației față de X. La 1.07.2014, copilul X moare, cu privire la moștenirea acestuia făcând declarații
de acceptare mama A, dar și B, C și D. Cu privire la filiația lui X și, în consecință, la problema moștenirii, A obține o
consultație juridică de la un avocat, spunându-i-se că:
a) A poate tăgădui cu succes paternitatea lui C;
b) După admirea acțiunii în tăgăduirea paternității lui C, X va fi copil din afara căsătoriei a cărui filiație va
fi stabilită față de D, autorul recunoașterii;
c) A poate înlătura și filiația față de D, făcând o acțiune în anularea recunoașterii făcute de D pentru
incapacitatea acestuia. Ca urmare a admiterii unei asemenea acțiuni, X va avea filiația stabilită doar
față de A, care va fi unic moștenitor.
După primirea acestei consultații, A vi se adresează, cerându-vă o opinie juridică în legătură cu filiația lui X și cu
persoanele îndreptățite să îl moștenească pe acesta. Arătați, motivat, care este conținutul acestei opinii juridice,
pronunțându-vă și asupra fiecărei concluzii din opinia primită anterior de A.

2. La data de 1.02.2013, s-a constatat că mama unui copil născut cu o zi înainte a dispărut din maternitatea M,
situată în sectorul 2 al Municipiului București. Mama fusese internată de urgență pentru naștere, astfel încât, până
la dispariția sa, nu se parcurseseră procedurile pentru identificarea ei. În ziua următoare dispariției mamei, s-a
întocmit un proces-verbal de constatare a abandonului copilului, iar Direcția generală pentru asistență socială și
protecția copilului a transmis Primăriei sectorului 2 o cerere de stabilire a numelui copilului. Prin decizia emisă de
secretarul general al sectorului 2 la 6.02.2013, copilului i s-a atribuit numele XY. În aceeași zi s-a întocmit actul de
naștere. În data de 25.02.2013, ZW s-a prezentat la maternitatea M, învederând conducerii acesteia faptul că
părăsise maternitatea în urma unei crize de depresie postnatală, fiind internată de urgență și tratată într-un alt
spital, apoi externată în data de 24.02.2013. Fiind informată despre situația copilului, ZW s-a adresat Primăriei
sectorului 2, ai cărei reprezentanți i-au comunicat că pentru clarificarea relației juridice dintre M și copil, este
necesar doar să se schimbe numele copilului (pentru a lua numele mamei, W), ceea ce se poate realiza, însă, numai
pe calea administrativă prevăzută de lege. La scurt, timp, cererea făcută de ZW cu privire la schimbarea numelui
copilului a fost respinsă pe motiv că ZW nu are calitatea necesară pentru a formula o asemenea cerere. În acest
context, ZW vi se adresează pentru o opinie juridică privind stabilirea relației cu copilul și numele copilului. Arătați
conținutul acestei opinii, pronunțându-vă și asupra următoarelor aspecte: starea civilă a copilului potrivit actului
de naștere; validitatea deciziei de stabilire a numelui și a actului de naștere; stabilirea raportului juridic personal
dintre mamă și copil, precum și numele acestuia din urmă.

3. La data de 1.03.2012, ziarul Z (produs și comercializat de societatea S) a publicat textul unor convorbiri ale lui
P (cunoscută personalitate din domeniul politicii și afacerist de succes), care fusese înregistrat prin microfoane de
fond plasate și folosite ilegal atât în locuința sa, cât și în mai multe restaurante pe care le frecventa P. Convorbirile
dădeau puternice indicii cu privire la fapte de corupție săvârșite de P. Ca urmare a articolului din 1.03.2012, mai
mulți parteneri de afaceri au rupt relațiile cu P, care a fost supus totodată unor anchete la comisiile de disciplină
din Camera deputaților și din partidul din care făcea parte. Știrea a fost preluată și difuzată de mai multe agenții
de știri, aceste evenimente provocându-i lui P tulburări psihice. La 1.02.2013, P a decedat. Soția sa, N, a formulat
1
o cerere de chemare în judecată a societății S, cerând obligarea acesteia la plata de despăgubiri de 9.000.000 de
lei reprezentând daune materiale pentru provocarea insolvenței a două societăți pe acțiuni în care P era asociat
și de 1.000.000 de lei reprezentând daune morale pentru atingerile aduse onoarei, reputației și integrității psihice
ale lui P, precum și publicarea hotărârii de condamnare în ziarul Z. Instanța a respins toate capetele de cerere,
motivându-și soluția prin lipsa calității procesuale active a reclamantei, având în vedere natura drepturilor lui P, a
căror încălcare a fost pretinsă. În calitate de judecător, pronunțați-vă asupra apelului formulat de N (notă – cerința
speței este limitată la aspectul calității procesuale a reclamantei).