Opinia

Dacã-i mai, sunt manifestãri ºtiinþifice

ale profesorilor, studenþilor ºi masteranzilor!
• Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei, Bucureºti – 8 mai
Conferinþa: Dinamici actuale ale realitãþii individuale ºi sociale, ediþia a-IV-a cu tema: ªtiinþã si pseudoºtiinþã
în terapie, educaþie ºi dezvoltare personalã

naþionalã
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional
Director: Mioara VERGU-IORDACHE
Anul 27, nr. 859, 7 mai 2019, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro
• Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport, Bucureºti – 15 mai
Sesiunea ºtiinþificã a studenþilor ºi masteranzilor: Actualitãþi, tendinþe ºi creativitate în ºtiinþele motricitãþii
• Facultatea de ªtiinþe Juridice, Politice ºi Administrative, Bucureºti – 15 mai
Simpozionul ºtiinþific al studenþilor/ masteranzilor haretiºti: Dreptul ºi administraþia – fundamente ale construcþiei europene
• Facultatea de ªtiinþe Economice, Bucureºti – 15-16 mai
Conferinþa economicã naþionalã: Provocãri actuale ale economiei româneºti: creºtere, competitivitate ºi inovare
• Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei, Braºov 
17 mai – Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice ale studenþilor ºi masteranzilor. Domenii de cercetare: psihologie ºi
ºtiinþele educaþiei (pedagogie, PIPP)
23-25 mai – Conferinþa Internaþionalã Psihologie, Educaþie ºi Dezvoltare umanã
• Facultatea de Litere, Bucureºti – 16-17 mai
Conferinþa anualã internaþionalã A-DELIMITAREA DISCIPLINARITÃÞII: Abordãri trans-/cros-/post-
disciplinare în cercetarea lingvisticã ºi literar㠖 ediþia a doua

Universitatea
Oferta educaþionalã a Universitãþii Spiru Haret pentru anul universitar 2019-2020 Spiru Haret
LICENÞÃ. MASTER. COLEGIU pag. acordã meditaþii
3 gratuite
CONTINUÃ la Limba Românã
PREÎNSCRIERILE ºi Matematicã
ONLINE!
P rofesorii de la Facultatea de
https://www.spiruharet.ro/ Litere ºi de la Facultatea de
Informaticã ºi Inginerie
facultate-preinscriere
vin în sprijinul elevilor cu
meditaþii gratuite
Candidaþii care utilizeazã formu- la Limba Românã ºi
larul de preînscriere online sunt Matematicã, la sediul central
scutiþi de plata taxei de al Universitãþii Spiru Haret din
înscriere, dacã s-au înscris pânã strada Ion Ghica nr. 13:
la data de 28.06.2019.
Candidaþii care se înscriu online vor
• luni, 14-15,30
– Limba Românã
prezenta la secretariatul facultãþii
alese, pânã la data de 30 iulie
• vineri, 14-17,00
– Matematicã.
2019, documentele necesare pentru Elevii beneficiazã,
înscriere. de asemenea, de o întâlnire
Taxa de înscriere la concursul cu specialiºti de la
de admitere: Centrul de Consiliere
• pentru studiile universitare de
licenþã ºi masterat: 130 de lei
ºi Orientare în Carierã.
Pentru programare,
• pentru colegiu: 120 de lei. elevii vor trimite un e-mail
la ccoc@spiruharet.ro

P
Olimpiada Balcanicã de Matematicã
FELICITÃRI! Mergem la vot!
R Medaliile de argint au fost adjudecate de Sergiu-Ionuþ Mioara VERGU-IORDACHE
pentru seniori 2019 Novac (Colegiul Naþional C. Brediceanu din Lugoj) – laureat
E Lotul olimpic de matematicã al României ºi-a trecut în
cu argint în 2018, Darius-Cristian Lazea (Colegiul Naþio- Este destul de clar. Toatã lumea ne invitã la vot. Corect.
nal Gheorghe ªincai din Baia Mare), Sebastian Mihai Sã ne alegem europarlamentarii. Peste 30. Uniþi pentru
U palmares 6 medalii (douã medalii de aur ºi patru medalii de
argint) la a XXXVI-a ediþie a Olimpiadei Balcanice de
ªimon (Liceul Internaþional de Informaticã din Bucureºti) interesele României ar putea fi, dacã nu o forþã, mãcar o
ºi Dragoº Criºan (Colegiul Naþional Emil Racoviþã din Cluj- voce puternicã, respectatã. Dacã...
N Matematicã pentru seniori (Chiºinãu, 30 aprilie - 5 mai), la care
au participat echipe din 17 þãri.
Napoca).  Sã mergem sã ne spunem pãrerea la referendum, în
Echipa României a fost coordonatã de conf. univ. dr. Cãtãlin legãturã cu întrebãrile preºedintelui României. Nu toþi
I Medaliaþi cu aur ºi anul trecut, la Belgrad, Edis Memiº Gherghe (Universitatea din Bucureºti – Facultatea de Matematicã alegãtorii agreeazã aceastã consultare. Dar dacã...
(Liceul Teoretic Internaþional de Informaticã din Constanþa) ºi Informaticã) ºi însoþitã de prof. Dãnuþ Aramã (Colegiul Naþional Numai cã la noi, ca de obicei, de altfel, tot ce trebuie sã
V ºi Leon-Roland Bãlan-Tribus (Liceul Internaþional de Costache Negri din Târgu Ocna) ºi prof. Cristian-Vladimir Cerbu- fie clar este neclar. Campania electoralã pentru
Informaticã din Bucureºti) ºi-au reeditat performanþele, Sfarghiu (Colegiul Liceal Militar ªtefan cel Mare din Câmpulung europarlamentare este, cu una-douã excepþii notabile, o
E obþinând premii de acelaºi calibru. Moldovenesc). „cafteal㔠dâmboviþeanã, multã fiere, mult venin, multã
revanºã, incompetenþã, mahala. Nu se înþelege nimic.
R Confuzie, incoerenþã, acuze, ton ridicat, jigniri, dezgropãri
de potcoave de cai morþi. Aproape zero despre viitor.
S
Olimpiada Chiar aºa, noi mai avem viitor? Ca români. Cine mai
suntem ºi încotro ne îndreptãm? Pentru ce ºi pentru cine
I
Internaþionalã admitem, acceptãm, ne asumãm cã trebuie sã luptãm, sã
ne dãruim? Existã ceva sau cineva – în afara familiei noastre
T de Chimie ºi uneori nici atunci – pentru care am sacrifica ceva, cãruia
i-am oferi, de exemplu, timp, înþelegere, cunoºtinþe,
A D.I. Mendeleev muncã, entuziasm... Ca naþiune, zic!
Adicã sã nu mai fim plângãcioºi ºi pârâcioºi, sã ne gãsim
R 2019 rãdãcinile ca sã vedem cã nu suntem orfani, cã nu aºteptãm
I bunãvoinþa strãinilor, cã suntem egalii tuturor, cã ne putem
proiecta viitorul cu demnitate, cu voinþã. Nu arþãgoºi acolo
A Pagina 4 unde nu ºtim ºi nu înþelegem, nu neasumând greºeala ºi
neºtiinþa. Trebuie sã învãþãm cã nu suntem nici buricul
pãmântului, dar nici paria. De fapt, trebuie sã învãþãm sã
învãþãm! Sã fim modeºti ºi harnici, sã vrem sã fim puternici,
Mobilitãþi didactice în cadrul 2029. Educaþia ºi cultura sãnãtoºi, optimiºti, prietenoºi. Sã ne implicãm, nu sã
cârcotim de pe margini, nu sã hiperbolizãm defectele alor
Programului Erasmus+ sunt accesibile tuturor, normalizarea noºtri, în niciun caz al nostru, sã aºteptãm mângâierea pe
oraºului a avut loc în sfârºit (I) creºtet, fãrã efect. Sunt multe de spus.
De fapt, spun cã încã mai avem timp – suntem totuºi
un popor care ºtie sã citeascã! – sã cãutãm informaþii ºi
sã aflãm cu ce se ocupã Parlamentul European, ce ar
trebui sã facã europarlamentarii noºtri în timpul man-
datului. Informaþi, sã-i ascultãm ºi sã-i alegem pe cei care
ºtiu de ce ne cer votul. Sã ne eliberãm de subiectivismul
nostru pãgubos ºi sã-i alegem, obiectiv, pe acei oameni
care sã reprezinte interesele României, nu ale unui partid
politic, nu ale unui grup de interese. Pentru români, pentru
România!
Forþa noastrã constã în ºtiinþã ºi informaþie. Suntem un
popor matur, trebuie doar sã valorificãm inteligenþa ºi
înþelepciunea, sã ne luãm în serios, sã fim uniþi ºi, da, patrioþi.
Pagina 2 Pagina 8
pag. 2
UNIVERSITARIA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ªI ªTIINÞELE EDUCAÞIEI  BRAªOV
• Pe scurt • Pe scurt • Pe scurt • Pe scurt
• Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice
ale studenþilor ºi masteranzilor
Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Psihologie ºi
ªtiinþele Educaþiei organizeazã, în data de 17.05.2019, ora
16.00, Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice ale studenþilor ºi
masteranzilor. Domenii de cercetare: psihologie ºi ºtiinþele
educaþiei (pedagogie, PIPP).
Loc: sediul facultãþii, str. Turnului nr.7, Braºov.
La sesiune sunt invitaþi sã participe studenþi ºi masteranzi
din oricare an de studiu, de la oricare facultate de profil din
România.
Lucrãrile participante vor fi redactate în limba românã, cu
caractere New Times Roman, mãrime 12, în format WORD.
Termenul limitã pentru trimiterea lucrãrilor ºi înscriere este:
14 mai 2019
Lucrãrile vor fi trimise dupã cum urmeazã:
• lucrãrile studenþilor la lect. univ. dr. Adriana Samson, adresa
e- mail: anda.samson@ana.gov.ro
• lucrãrile masteranzilor la lect. univ. dr. Florin Vancea, adresa
e-mail: florin.filia@yahoo.ro
Pentru alte informaþii: telefon de contact, lector univ. dr.
Florin Vancea: 0721488264
• Întâlnire privind mobilitãþile Erasmus+
în Novo mesto, Slovenia
În data de 15 aprilie 2019, începând cu ora 17, în cadrul
Centrului Teritorial Braºov al Universitãþii Braºov (Sala de
Consiliu) a avut loc o întâlnire de informare privind mobilitãþile
de studiu/training  care pot fi efectuate în cadrul programului
Erasmus+ in Slovenia. La întâlnire au participat Katja Kragelj
ºi Vesna Grabnar de la Faculty of Organisation Studies din
Novo mesto - http://www.fos-unm.si/en/.
Au fost invitaþi sã participe studenþii ºi masteranzii facultãþii,
de la toate programele de studii!
• Sãptãmâna de combatere a hãrþuirii
în mediul stradal
În perioada 8-12 aprilie s-au desfãºurat la nivel internaþional
acþiuni având ca scop conºtientizarea comportamentelor de
agresiune în spaþiul public ºi modalitãþi de combatere a acestor
manifestãri.
IPJ Braºov în parteneriat cu Universitatea Spiru Haret,
Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei Braºov, au organizat
întâlniri pe aceastã temã cu studenþii ºi masteranzii, în vederea
diseminãrii informaþiilor transmise de specialiºti în domeniu.
• A XIII-a Conferinþã Naþionalã a Asociaþiei
Psihologilor din România – APR Re-StartPlus  educaþie ºi dezvoltare umanã, cadrelor
va avea loc la Cluj-Napoca, în perioada 22-24 noiembrie
2019.
Site-ul conferinþei este http://conferinta.apsi.ro iar detalii
despre înregistrare sunt disponibile la:http://conferinta.apsi.ro/
index.php/inregistrare
Din APR pot face parte ca membri titulari persoanele care
deþin o diplomã de licenþã în Psihologie, iar ca membri
asociaþi studenþi în psihologie sau studenþi ºi profesioniºti în
domenii conexe psihologiei , cf. https://www.apsi.ro/membrii-
si-organizarea-apr/
Facultatea de Psihologie si ªtiinþele Educaþiei Braºov din
cadrul Unversitãþii Spiru Haret este o unitate academicã afiliatã
APR - https://www.apsi.ro/universitati-facultati/
• Outdoor - Play & Learning Exchange
Programe în Danemarca
Studenþii FPSE Braºov pot participa prin intermediul
programului Erasmus+ la Outdoor - Play & Learning Exchange
Programe, organizat de cãtre VIA University College
in Holstebro, Danemarca. Programul dureazã un semestru ºi,
în urma absolvirii acestuia, se primesc 30 credite ETCS 
Detalii despre acest program sunt disponibile la: en.via.dk/
play-learning
Termenul de înscriere este 1 iunie, programul urmând
sã înceapã la jumãtatea lunii august 2019.
Cei interesaþi pot obþine informaþii suplimentare de la
lect.univ.dr. Gabriela Cornea.
• Mobilitãþi de un semestru în Danemarca
Studenþii FPSE Braºov pot beneficia de mobilitãþi de un
semestru în anul universitar 2019-2020 la VIA University
College din Aarhus, Danemarca.
Detalii despre modulele disponibile pot fi gãsite la: https://
en.via.dk/programmes/education-and-social-studies/international-
class-and-teacher-education-exchange/course-modules
Urmãtorul termen de înscriere este 1 noiembrie, pentru
cel de-al doilea semestru (Spring).
Cei interesaþi pot obþine informaþii suplimentare de la
lect.univ.dr. Gabriela Cornea.
ISSN 1221-4019
Opinia ISSN 1841-4265 (online)
naþionalã www.opinianationala.ro
www. facebook.com/opinianationala
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti
Telefon/fax: 021 316 97 91
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87,
interioare 168 ºi 143
e-mail: opinia@spiruharet.ro
OPINIA NAÞIONALà 859 – 7 mai 2019
Conferinþa Internaþionalã
Psihologie, Educaþie ºi Dezvoltare uman㠖 23-25 mai
Conferinþa Internaþionalã Psiho- Joi, 23 mai 2019
logie, Educaþie ºi Dezvoltare umanã 09.30 – Deschiderea conferinþei. Keynote speakers: Nistor Becia, Andreea Ana-Maria Szilagyi,
reprezintã efortul comun de organi- Juliette Merrett, Rebecca Browning
zare ºi desfãºurare al Universitãþii 10.30 – Keynote speakers + Susþinerea de lucrãri ºtiinþifice: Vasile Mãrineanu, Diana Lucia
Spiru Haret – Facultatea de Psiho- Vasile, Eugen Hãvârneanu, Geanina Cucu-Ciuhan, Eugen Avram, Anca Dobrean, Camelia
logie ºi ªtiinþele Educaþiei Braºov, Bãncilã, Radu Dascãlu, Carmina Trâmbiþaº + Workshopuri: W10. Psihologie educaþionalã,
Academiei Forþelor Aeriene Henri consiliere ºcolarã ºi vocaþionalã: Maria Dorina Paºca - Elemente de psihopedagogie nutriþionalã;
Coandã, Societãþii de Psihologie W7. Psihologie clinicã ºi Psihoterapie: Otilia Todor - Dezvoltarea capacitãþilor mentale prin
Militarã, Universitãþii Transilvania, Programul de Îmbogãþire Instrumentalã Feuerstein + W25. Psihologie clinicã ºi Psihoterapie:
cu avizul Colegiului Psihologilor din Cãtãlin Flavius Stanciu – Tulburarea de personalitate boderline - abordare clinicã ºi terapeuticã
România, Ministerului Educaþiei 13.00 – Workshopuri / Simpozioane:
Naþionale ºi al altor instituþii partenere. 13.00-15.00: • W1. Psihologie clinicã ºi Psihoterapie: Geanina Cucu-Ciuhan – Aplicaþii ale
Obiectivul manifestãrii este de a psihoterapiei focalizate pe emoþii în tulburarea de stres posttraumatic • W15. Psihologie pentru
aduce împreunã o largã audienþã din apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã: Doru Vasile Mãrineanu – Paradigma adaptãrii
rândul experþilor ºi practicienilor din în evaluarea psihologicã din organizaþia militar㠕 Simpozion: Andreea Szilagyi – Consiliere
de grup. Aspecte practice pentru consilierea în carierã
domeniul psihologiei ºi al ºtiinþei
15.00-17.00: • W2. Psihologie clinicã ºi Psihoterapie: Cãtãlin Marius Gherasim – Diagnosticul
educaþiei. Subiectele propuse vor diferenþial în tulburãrile de stres în psihologia clinic㠕 W12. Psihologie educaþionalã, consiliere
oferi posibilitatea de a prezenta cer-
cetãri aprofundate ºi de a participa
ºcolarã ºi vocaþionalã: Mihaela Sterian – Promovarea expectanþelor pozitive în ºcoalã
• Simpozion: Simona Elena Indreica – Origami complex ºi origami modular în predarea ºi
la numeroase activitãþi interactive, învãþarea geometriei
cu caracter interdisciplinar: sesiune 17.00-19.00: • W3. Psihologie clinicã ºi Psihoterapie: Cãtãlin Marius Gherasim – Stilul vieþii
de lucrãri ºtiinþifice, mese rotunde,
în cuplu, în abordarea psihoterapiei adleriene • W13. Psihologie educaþionalã, consiliere ºcolarã
simpozioane, workshopuri. ºi vocaþionalã: Otilia Todor, Letiþia Sanjaquieh – Tehnici pentru dezvoltarea atenþiei ºi
Lucrãrile ºtiinþifice vor fi anali-
modificarea comportamentului impulsiv la copii • Simpozion: Carmina Trâmbiþaº Vakulovski
zate de comitetul ºtiinþific, iar cele - Portretul ºcolilor care învaþã
mai bune vor fi publicate în volu-
Vineri, 24 mai 2019
mul conferinþei. 09.00-11.00: • W4. Psihologie clinicã ºi Psihoterapie: Eugen Avram – Evaluare ºi consiliere
Simpozioanele se vor finaliza cu
psihologicã a pacienþilor cu durere acutã ºi cronic㠕 W16. Psihologie pentru apãrare, ordine
adeverinþe cu ore de formare con- publicã ºi siguranþã naþionalã: Adrian Prisãcaru – Metodologia desfãºurãrii unei cercetãri ºtiinþifice
tinuã. • W14. Psihologie educaþionalã, consiliere ºcolarã ºi vocaþionalã: Laura David, Camelia Truþã,
Workshopurile vor fi acreditate Ana-Maria Cazan – Metode de învãþare activã pentru dezvoltarea abilitãþilor de alegere a profesiei
de cãtre Colegiul Psihologilor din 11.00-13.00: • W5. Psihologie clinicã ºi Psihoterapie: Anca Dobrean – Evaluare ºi intervenþii
România ºi vor aborda bunele practici validate ºtiinþific în tulburãrile emoþionale ale copiilor • W20. Psihologia muncii, transporturilor ºi
din domeniile Psihologiei clinice ºi serviciilor: Eugen – Corneliu Hãvârneanu – Familiarizarea ºi persuadarea psihologilor
Psihoterapiei, Psihologiei educaþio- practicieni cu necesitatea orientãrii spre înþelegerea modului de funcþionare ºi de schimbare a
nale, consilierii ºcolare ºi vocaþionale, comportamentului participanþilor la trafic • W11. Psihologie educaþionalã, consiliere ºcolarã ºi
Psihologiei muncii, transporturilor ºi vocaþionalã: Ramona Lupu – Diagnosticul diferenþial între TSA, disfazie ºi întârziere în dezvoltarea
serviciilor, Psihologiei pentru  apã- limbajului ºi elemente de intervenþie
rare, ordine publicã ºi siguranþã 13.00-16.00: • W8. Psihologie clinicã ºi Psihoterapie: Ioana Lepãdatu – Interacþiunea pãrinþi-copii.
naþionalã. Relaþiile cu alþi copii ºi relaþiile dintre fraþi • W24. Psihologia muncii, transporturilor ºi serviciilor:
Conferinþa se adreseazã psiho- Roxana Maier – Managementul stresului în incidentele critice la controlorii de trafic aerian
• Simpozion: Oana Moºoiu
logilor civili ºi militari, consilierilor,
terapeuþilor, supervizorilor, specia- 16.00-20.00: • W6. Psihologie clinicã ºi Psihoterapie: Diana Lucia Vasile – Sãnãtate ºi
liºtilor ºi formatorilor în psihologie, traumatizare psihic㠕 W21. Psihologia muncii, transporturilor ºi serviciilor: Dragoº Iliescu,
Andreea Butucescu – Interviul comportamental sau obiectivarea procesului de intervievare ca
metodã de evaluare • Simpozion: Oana Popa
didactice din învãþãmântul universitar
Sâmbãtã, 25 mai 2019
ºi preuniversitar etc. – informeazã 09.00-12.00: • W17. Psihologie pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã: Constantin
lector univ. dr. Mihaela Guranda –
Roangheºi, Georgiana Zonea – Modele de evaluare a competenþei de luare a deciziei. Rolul factorilor
coordonator al Centrului de consiliere individuali în competenþa de luare a deciziilor. Particularitãþi ale luãrii deciziei în mediul aeronautic
ºi orientare în carierã, Academia • W22. Psihologia muncii, transporturilor ºi serviciilor: Corina Mihaela Zaharia – Strategii de
Forþelor Aeriene Henri Coandã, acþiune pentru asigurarea culturii organizaþionale propice dezvoltãrii potenþialului uman
Braºov, membru în Comitetul de • Simpozion: Alina Turculeþ
organizare, din care mai fac parte: 12.00-14.00 • W18. Psihologie pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã: Corina
• conf. univ. dr. Otilia Todor – decan, Mihaela Zaharia – Strategii de acþiune pentru asigurarea unui climat de muncã favorabil
Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele potenþialului uman în mediul militar • W23. Psihologia muncii, transporturilor ºi serviciilor:
Educaþiei Braºov, Universitatea Ciprian Rãulea – Elemente de design psiho ºi sociometric în dezvoltarea grupurilor performante
Spiru Haret • prof. univ. dr.Mariela • Simpozion: Oana Oana Rebeca
Pavalache-Ilie – decan, Facultatea de 14.00-16.00: • W19. Psihologie pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã: Adriana
Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei, Samson – Abordarea psihoterapeuticã ºi juridicã a personalitãþii adictive. O nouã provocare a
Universitatea Transilvania • conf. psihologiei contemporane: comportamentul adictiv prin prisma justiþiei restaurative
univ. dr.Vasile Mãrineanu – coordo- • W9. Psihologie clinicã ºi Psihoterapie: Marilena Ticuºan – Impactul comunicãrii asupra
natorul Societãþii de Psihologie dezvoltãrii psihice ºi actorii implicaþi • Simpozion: Adina Babonea
Militarã. 16.00 – Închiderea conferinþei, sesiunii de lucrãri ºtiinþifice, workshopurilor ºi simpozioanelor
Profesori de la Universitatea Economicã din Izmir în vizitã la Facultatea de Litere
Mobilitãþi didactice în cadrul Programului Erasmus+
În zilele de 15-19 aprilie, studenþii Facultãþii de Litere s-au bucurat Cei doi profesori invitaþi au avut ocazia de a se întâlni ºi de a
de cursurile predate de profesorii veniþi de la Universitatea discuta cu profesorii de la catedrele de limbã englezã, spaniolã,
Economicã din Izmir (Turcia). Timp de o sãptãmânã, prof. Mehmet germanã, italianã, pe teme legate de formarea continuã, de
ªenbagci ºi prof. Cihangir Tala au þinut o serie de cursuri de limbã participarea la congrese ºi întâlnirile academice periodice, precum
ºi culturã studenþilor de la specializarea englez㠖 spaniolã ºi englezã ºi despre evenimentele organizate de cele douã instituþii universitare,
- germanã. de colaborãrile ºi mobilitãþile Erasmus+ realizate între cele douã
Prezenþa profesorilor de limba spaniolã ºi germanã se datoreazã universitãþi partenere, de resursele didactice folosite în predare, de
mobilitãþilor realizate în cadrul Programului Erasmus+, ca urmare platformele de învãþare.
a parteneriatului semnat între cele douã universitãþi, Universitatea La terminarea mobilitãþii, prof. univ. dr. Gheorghe Duda,
Spiru Haret ºi Universitatea Economicã din Izmir. coordonatorul Erasmus al Universitãþii Spiru Haret, le-a înmânat
Atât cursurile de limba spaniolã, cât ºi cele de limba germanã prof. ªenbagci ºi prof. Tala însemnele universitãþii noastre, ocazie cu
s-au bucurat de o mare apreciere venitã din partea studenþilor care s-a reînnoit invitaþia de a reveni în familia haretistã ºi s-a lansat
Facultãþii de Litere, care, astfel, au avut ocazia de a afla o serie de invitaþia de a ne vizita ºi alte cadre didactice dornice sã ne cunoascã.
informaþii lingvistice ºi culturale legate, deopotrivã, de Spania, Putem spune, pe drept cuvânt, cã de Universitatea Economicã din
Germania, ºi Turcia. Varietatea temelor propuse spre dezbatere, Izmir (Turcia) ne leagã deja o strânsã colaborare, atât în ceea ce
metodele interactive, materialele didactice folosite au transformat priveºte mobilitatea studenþilor, cât ºi a cadrelor didactice.
prelegerile într-un autentic schimb multilingvistic ºi multicultural. Conf. univ. dr. Daiana DUMBRÃVESCU
REDACÞIA: Solicitãri de abonamente,
Mioara Vergu-Iordache, Ciprian C. Vasilescu
REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ cu plata prin mandat
Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP) este editatã de poºtal sau dispoziþie
FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE de platã, se pot adresa
Stimaþi cititori, serviciului de difuzare.
Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Tiparul executat de Strada Fabricii nr. 46 G,
Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, sectorul 6, Bucureºti.
informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI
Telefon 021.316.97.88/
viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei. ROMÂNIA DE MÂINE int.108.
859 – 7 mai 2019
Oferta educaþionalã a Universitãþii Spiru Haret pentru anul universitar 2019-2020
LICENÞÃ. MASTER. COLEGIU
BUCUREªTI
TAXELE ANUALE DE STUDII
LA LICENÞÃ, MASTERAT, COLEGIU
SE POT ACHITA ÎN PATRU RATE!
OPINIA NAÞIONALÃ pag. 3
BRAªOV
CÂMPULUNG
CONSTANÞA
CRAIOVA
IF – învãþãmânt cu frecvenþã; IFR – învãþãmânt cu frecvenþã redusã; ID – învãþãmânt la distanþã
Documente ADMITERE
- LICENÞÃ
A) DOVADA ABSOLVIRII EXAMENULUI DE BACALAUREAT: Diplomã de bacalaureat / diplomã
echivalentã în original sau Copie de pe diploma de bacalaureat însoþitã de adeverinþã eliberatã de
facultatea la care se aflã diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmeazã a doua facultate sau
care au depus diploma de bacalaureat în original la alt dosar de admitere) sau Adeverinþã eliberatã de
liceu, în original, pentru candidaþii care au promovat examenul de bacalaureat în anul curent; adeverinþa
trebuie sã cuprindã media generalã la examenul de bacalaureat, mediile obþinute în anii de studii, termenul
de valabilitate ºi menþiunea cã nu a fost eliberatã diploma de bacalaureat sau Copie de pe adeverinþa
eliberatã de liceu, însoþitã de o adeverinþã eliberatã de facultatea la care se aflã adeverinþa eliberatã de la
liceu în original (pentru cei care au depus adeverinþa eliberatã de la liceu în original la alt dosar de admitere).
B) DOCUMENTE DE IDENTIFICARE: • Copie de pe cartea de identitate, care sã cuprindã codul numeric
personal; • Copie de pe certificatul de naºtere;• Copie de pe certificatul de cãsãtorie (dacã este cazul).
C) ALTE DOCUMENTE:• Adeverinþã medicalã tip (de la medicul de familie); • 3 fotografii 3/4;
• Chitanþa care atestã achitarea taxei de admitere – 130 lei. Dosar plic.
D) DOCUMENTE DE ÎNSCRIERE: Fiºã – chestionar pentru admitere
– MASTERAT
A) DOVADA ABSOLVIRII STUDIILOR ANTERIOARE: • Diploma de licenþã (în original)
sau adeverinþã de promovare a examenului de licenþã pentru promoþia curentã; • Foaia matricolã/
suplimentul la diplomã sau situaþia ºcolarã (copie xerox) pe care se certificã conformitatea cu originalul de
cãtre persoanele cu atribuþii de secretariat; • Diploma de bacalaureat (copie xerox) pe care se certificã
conformitatea cu originalul de cãtre persoanele cu atribuþii de secretariat;
B) DOCUMENTE DE IDENTIFICARE: • Copie de pe cartea de identitate, care sã cuprindã codul
numeric personal; • Copie de pe certificatul de naºtere;• Copie de pe certificatul de cãsãtorie (dacã
este cazul).
C) ALTE DOCUMENTE • Curriculum Vitae; • Adeverinþã medicalã tip (de la medicul de familie);
• 3 fotografii 3/4; • Chitanþa care atestã achitarea taxei de admitere – 130 lei.Dosar plic.
D) DOCUMENTE DE ÎNSCRIERE:Fiºa de înscriere pentru admitere
– COLEGIU
• Cerere de înscriere (tip); • Diplomã de bacalaureat în original ºi în copie xerox SAU certificatul
de absolvire însoþit de situaþia ºcolarã (pentru candidaþii fãrã examen de bacalaureat); • Copie de pe
cartea de identitate, care sã cuprindã codul numeric personal; • Copie de pe certificatul de naºtere;
• Copie de pe certificatul de cãsãtorie (dacã este cazul). • Adeverinþã medicalã de la medicul de
familie conform cãreia candidatul este sãnãtos clinic ºi apt pentru studii; • Douã fotografii tip 3/4;
• Chitanþa care atestã achitarea taxei de admitere – 120 lei.
pag. 4
PREUNIVERSITARIA
Profesor Raluca IVÃNUª,
director al Colegiului Naþional Bilingv George Coºbuc:
Suntem singura ºcoalã de stat
din Bucureºti care beneficiazã
de profesori nativi de limbã englezã
Am pornit spre Colegiul Naþional Bilingv
George Coºbuc din Bucureºti dupã ce în mai
multe rânduri am ascultat fãrã sã vreau
conversaþiile unor elevi care se urcau în
troleibuzul 85 la staþia Foiºorul de Foc. Aceºti
tineri frumoºi ºi deºtepþi m-au fãcut sã mã întreb
ce fel de ºcoalã le imprimã elevilor ei o asemenea
formã de gândire ºi exprimare? Am gãsit
rãspunsuri la toate întrebãrile mele, prin
amabilitatea doamnei director Raluca Ivãnuº,
profesor ºi coordonator al Colegiului Naþional
Bilingv George Coºbuc.
Reporter: Se poate spune despre Colegiul
Naþional Bilingv George Coºbuc cã este una
dintre instituþiile ºcolare cele mai vechi ºi cele
mai bune din Bucureºti? De ce ?
Raluca Ivãnuº: Da. Are o vechime de 150 de
ani. La începuturi a funcþionat pe Calea Moºilor,
la numãrul 148 ºi se numea Institutul de domniºoare
Choisy-Mangâru. În anii ‘70, secolul trecut,
instituþia s-a mutat aici, într-o clãdire nouã la acea
vreme. Putem însã sã spunem cã avem o tradiþie
foarte veche a profesorilor nativi. La început a
fost o ºcoalã unde se predau limbile strãine cu
ajutorul profesorilor nativi. Un pension de fete cu
o puternicã tendinþã cãtre predarea limbilor strãine.
Iatã cã tradiþia s-a perpetuat în timp ºi am ajuns sã
devenim acum Colegiul Naþional Bilingv George
Coºbuc, un colegiu care are o pregãtire dedicatã pe
limba englezã, cu profesori nativi, cum am spus,
cu un numãr extins de ore de englezã pe sãptãmânã,
în parteneriat cu British Council ºi organizare de
examene Cambridge în fiecare an, pe trei niveluri,
în clasa a VI-a, a IX-a ºi a XI-a. Nu neglijãm nici
limba germanã (avem un parteneriat cu Institutul
Goethe), nici franceza. Cele douã sunt limbile
secundare (a doua limbã la alegere) pe lângã englezã.
Opþional se poate învãþa spaniolã ºi intenþionãm
sã introducem ºi un opþional de portughezã pentru
anul ºcolar urmãtor ºi, poate, unul de coreeanã.
Studiul limbii engleze nu înseamnã doar gramaticã.
Noi insistãm pe orele de literaturã. Se studiazã
Colegiul Naþional Bilingv George Coºbuc
Strada Olari nr. 29-31, sectorul 2, Bucureºti Telefon: 021 252 8080 Fax: 021 252 8376
E-mail: office@cncosbuc.ro http://www.cosbucbilingv.ro/
liceu: • REAL – matematicã-informaticã bilingv englez㠕 UMAN – filologie bilingv englezã
gimnaziu: intensiv englezã
FELICITÃRI! AUR
Olimpiada Internaþionalã de Chimie
D.I. Mendeleev 2019, care s-a desfãºurat
în perioada 21-27 aprilie 2019,
în Sankt-Petersburg, în Rusia,
s-a terminat cu „un scor” de top
pentru elevii români.
Olimpicii la Chimie din România au
obþinut trei medalii de aur, douã medalii
de argint ºi o medalie de bronz.
La competiþia desfãºuratã în Sankt-
Petersburg au luat parte 152 de elevi din
28 de þãri: Armenia, Arabia Sauditã,
Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria,
Cehia, China, Croaþia, Estonia, Iran,
Israel, Kazahstan, Kârgâzstan, Letonia,
Lituania, Macedonia, Moldova, România,
Rusia, Siria, Slovacia, Tadjikistan, Turcia,
Turkmenistan, Ucraina, Ungaria,
Uzbekistan.
Lotul internaþional de chimie al României
a fost coordonat de profesoarele Daniela
Bogdan ºi Mihaela Matache.
OPINIA NAÞIONALÃ
temeinic literatura englezã, dar ºi cea americanã.
Cronologic, se studiazã aproape toate etapele
literaturii anglo-saxone. Apoi vorbim ºi de elemente
de istorie ºi geografie. Se studiazã istoria ºi geografia
Statelor Unite ºi Regatului Unit.
Reporter: Colegiul poate în aceste condiþii sã
integreze foarte uºor elevi strãini?
Raluca Ivãnuº: Vorbiþi despre repatrieri? Da.
Avem cazuri de elevi ai cãror pãrinþi au fost în
misiuni diplomatice, în strãinãtate, ºi se întorc în
þarã ºi evident aleg pentru copiii lor Colegiul
Naþional Bilingv George Coºbuc. Fiindcã aici se
pune foarte mare accent pe englezã ºi pe tot ce
am enumerat pânã acum. Deci, da, aceºti elevi
sunt foarte bine integraþi.
Reporter: Aveþi ºi clase de gimnaziu… alte cuvinte, de la o vârstã fragedã, sã vorbeascã
Raluca Ivãnuº: Da. 3 clase pe nivel, în total 12
clase de gimnaziu, unde limba englezã se predã
intensiv. Adicã nu douã ore, ca în ºcolile normale,
ci patru sau cinci pe sãptãmânã. Avem ºi la gimnaziu
orã de comunicare în limba englezã cu profesori
nativi ºi existã o concurenþã foarte mare, fiindcã
noi organizãm un test de admitere la clasa a V-a ºi
în fiecare an avem o cerere mai mare decât oferta.
Mulþi dintre elevi, nu câþi ne-am dori noi, aleg sã
rãmânã la liceu, unde avem 24 de clase, adicã 6
clase pe nivel, mai exact trei de real ºi trei de uman.
Am ales sã vorbesc ºi cu o elevã a Colegiului
Naþional Bilingv George Coºbuc, mai exact cu
preºedinta Consiliului Elevilor.
Reporter: Ce te-a atras pe tine la Colegiul
Naþional Bilingv George Coºbuc?
Cãtãlina Alexandra
Ivan, clasa a XI-a: Eu
am venit pentru limba
englezã ºi pentru toatã
deschiderea pe care o
are Colegiul Naþional
Bilingv George Coºbuc,
în comparaþie cu toate
celelalte licee bucu-
reºtene.
Ana Florescu Mircea Raul
CIOBOTARU  BODROGEAN  ARDELEAN  – Colegiul Naþional
– Liceul Internaþional – Liceul Internaþional
de Informaticã de Informaticã
din Bucureºti din Bucureºti
Organizatorii Olimpiadei au fost Departamentul de Chimie de la Universitatea de Stat din Moscova, Institutul de Chimie de la Universitatea de
Stat din Sankt Petersburg, Andrei Melnichenko Foundation ºi compania Eurochem, potrivit informaþiilor publicate pe pagina de Facebook a
competiþiei internaþionale. (Sursa https://www.edupedu.ro/)
Reporter: Accentul se pune în primul rând pe
cultura ºi civilizaþia anglo-saxonã?
Cãtãlina Alexandra Ivan: Da. Istoria ºi
geografia sunt materii predate în limba englezã ºi
aceste materii nu pot fi studiate în alte licee, aºa
cum le învãþãm noi aici.
Reporter: Când ai devenit preºedintele
Consiliului Elevilor?
Cãtãlina Alexandra Ivan: În acest an. La
începutul clasei a XI-a. Eu coordonez toate
activitãþile extracuriculare, împreunã cu alþi colegi,
de la voluntariat ºi parteneriate cu ONG-urile sau
cu alte ºcoli gimnaziale, la diferite târguri. De câþiva
ani avem aceastã tradiþie a Târgului de Crãciun,
pe care îl organizãm împreunã cu doamnele
director ºi cu doamnele profesor, care ne îndrumã.
Strângem fonduri ºi le donãm. Anul acesta ne-am
îndreptat cãtre spitalul pentru copii, care se
construieºte dintr-o iniþiativã privatã. Îi ajutãm
însã ºi pe colegii noºtri, care au o situaþie materialã
mai proastã. Ce rãmâne din fondurile strânse se
îndreaptã ºi cãtre alte cauze.
Reporter: Cum ai perceput simularea pentru
Bacalaureat, având în vedere cã eºti clasa a XI a ?
Cãtãlina Alexandra Ivan: Din punctul meu
de vedere nu vãd de ce ai face simulare pentru
clasa a XI-a.
Reporter: Dar cum au fost rezultatele tale la
aceastã simulare?
Cãtãlina Alexandra Ivan: Bune, dar este o
mare diferenþã între materia de clasa a XI-a ºi cea
de clasa a XII-a. Nu m-a ajutat cu absolut nimic.
Sã zicem cã o micã parte din materia de clasa a
XI-a la românã este pentru bac, dar atât!
ARGINT
Emeric Claudiu Tudor LILE  Teodora STAN  Sandra SAADE
– Colegiul Naþional Moise Nicoarã
Gheorghe ªincai din Arad
din Baia Mare
859 – 7 mai 2019
Reporter: Doamnã director ce puteþi sã îmi
spuneþi în completarea celor spuse de preºedinta
Consiliului Elevilor cu privire la activitãþile
extracuriculare?
Raluca Ivãnuº: Dacã ar fi sã mã refer la
activitãþi extracuriculare, avem ºi la gimnaziu o
ofertã pentru ei, chiar dacã sunt mici. Pregãtire
pentru public speaking. Elevii se pregãtesc, cu
în public ºi o fac în limba englezã. Avem un mini-
club de dezbateri ºi la gimnaziu. Elevii se întâlnesc
o datã pe sãptãmânã în acest club, ºi învaþã cum
sã argumenteze pro ºi contra pe anumite teme.
De exemplu: Sunteþi de acord cu uniforma
ºcolarã? Sau: Ar trebui sau nu interzis Mc
Donald’s? Elevii trebuie sã gãseascã rãspunsuri
ºi argumente pentru aceste teme. Mai avem
ateliere de jocuri teatrale. Avem un parteneriat
cu UNATC ºi sãptãmânal avem masteranzi la
Pedagogie teatralã care vin ºi fac un atelier de
acest tip cu cei de la gimnaziu. Asta le place foarte
mult elevilor noºtri. Practic, fac jocuri care sã le
dezvolte atenþia, concentrarea ºi îi determinã sã
îºi exprime emoþiile. La liceu, pretenþiile sunt mult
mai mari. Avem Clubul de debate, cu tradiþie ºi
rezultate excelente în decursul timpului. În fiecare
an, mai puþin în acesta, am avut reprezentanþi,
câte unul sau doi pe an, la Campionatul Mondial
de Dezbateri. Avem ºi trupa de teatru Brainstorming.
Elevii din trupã se pregãtesc singuri, dar sunt
implicaþi ºi absolvenþi ai colegiului, care îi
formeazã pe cei mici. Participã la multe festivaluri
ºi obþin premii importante. Avem ºi un cor foarte
bun Choir Papillons, care este format din elevii
de liceu sub coordonarea doamnei profesor Stoian
ºi în fiecare an participã la Olimpiada Naþionalã
Coralã cu rezultate foarte bune. Anul acesta au
ajuns în faza regionalã, care s-a desfãºurat de
curând, ºi vor merge mai departe spre faza
naþionalã, organizatã la Piteºti.
Reporter: Aþi avut sau aveþi schimburi de
experienþe educaþionale cu alte þãri?
Raluca Ivãnuº: Avem un parteneriat cu
Spania, mai exact cu un colegiu bilingv similar cu
al nostru, ºi elevii români merg o sãptãmânã în
Spania, unde învaþã ºi viziteazã obiective turistice,
ºi ai lor vin la noi. Proiecte de anvergurã interna-
þionale momentan nu avem. Important este însã
cã prin tot ceea ce ºcoala noastrã oferã, prin profe-
sorii de excepþie, prin percepþia de profesor-
prieten, prin dialogul permanent între profesori
ºi elevi ºi comunicarea sub toate aspectele dintre
elevi îi face pe absolvenþii Colegiul Naþional
Bilingv George Coºbuc sã devinã oameni deschiºi,
pregãtiþi foarte bine, prietenoºi ºi, într-un cuvânt,
sã aibã un viitor!
Ciprian C. VASILESCU
BRONZ
 
– Liceul Internaþional – Colegiul Naþional
de Informaticã Iaºi
din Bucureºti
859 – 7 mai 2019
EUristica divergentã
VITRALII
a bâtei
Dincolo, în miezul continentului, termi-
tiera forfoteºte preocupatã de creºterea
continuã a tendinþelor centrifuge generate
de acelaºi comportament autist, tipic
culturilor care au ,,ars”, prizonier al unor
VITRALII urgenþe economice provocate de echilibrul
tot mai precar între resursele în continuã
Nu mai poate fi vorba despre rãzboi,
scãdere ºi încãpãþânarea de a nu renunþa la
ci mai degrabã de o stare de nepace un mod de viaþã fãrã legãturã cu realitatea,
maladivã, un ocean întunecat, fierbând
risipitor, antiproductiv. Tributarã unei
în valuri de vrajbã, cãutând þãrmuri care gândiri contextuale, limitatã la interese de
nu existã, unde sã-ºi risipeascã chinul.
moment, lipsitã de viziune asupra viito-
Aici, acasã, o continuã stare de rului economic, clasa politicã europeanã
beligeranþã, o foialã sterilã împãnatã cu
contribuie inconºtient la menþinerea unui
acuze, invective, jigniri, ameninþãri cu mecanism birocratic greoi, tot mai rupt de
dosare scoase peste noapte din tainiþe viaþa aievea, arogant, fudul ºi ignorant.
prãfuite. Cu personalitãþi de mucava, Renunþând la dialogul orientat, centrat
care dispar la fel de iute cum apar, ca euristic pe gãsirea soluþiilor de duratã, bi-
niºte butaforii ieftine de circ. ªi, peste rocratul european îl cautã pe acarul Pãun,
tot ºi toate, un juvãþ de mitocãnie, folosind o logicã feudalã, rezematã pe
ignoranþã ºi inculturã, cum nu s-a mai un maniheism cu derapaje evidente spre
vãzut. Logica de tipul Puneþi parul pe dogmatism fanatizat. În aceeaºi logicã, a
ei!, care vine, cu tot respectul, din ambele bâtei ghintuite, el, birocratul, aplicã dubla,
pãrþi, a început sã sune a scrânciob tripla, cvadrupla mãsurã celui mai vulne-
neuns, scârþâind a pagubã ºi a nimicnicie. rabil, taie sau suplimenteazã discreþio-
Undeva, într-un colþ uitat de lume, nar fonduri, creeazã personalitãþi-statuie,
nebãgat în seamã, aºteaptã cuminte aºezându-le pe socluri de clisã, inventeazã
norodul, o seminþie îndeobºte paºnicã ºi criterii strâmbe, unidirecþionate, într-un
rãbdãtoare, care, uneori, nemaiîndurând cuvânt, plãsmuieºte o lume paralelã tot
trãsnetul cnutului, se trezeºte punând
mai strãinã ºi îndepãrtatã de oamenii con-
mâna pe furcã. Nu cã asta ar fi soluþia, tinentului.
dar sã nu dea Dumnezeu cel sfânt… anti-blocare pentru spaþiile de parcare! Interesant îmi apare
Dragoº CIOCÃZAN
Semnal editorial
PASÃREA PHOENIX ªI TURTURELUL
de William Shakespeare va apãrea în mai multe traduceri
în Volumul 16 al Operelor, care se va lansa joi 30 mai,
la ora 17, la standul British Council. Postez, ca semnal
editorial, versiunea mea. (George Volceanov.)
PASÃREA PHOENIX ªI TURTURELUL
Pasãrea asurzitoare/ Din copacul au dispãrut. //Inimile-s depãrtate,/ Însã
arãbesc/ Cheamã neamul pãsãresc/ Sã nu ºi despãrþite,/ Chiar ºi spaþiul înghiþit
se-adune-n graba mare.// Numai buha e,/ O minune sã se-arate.// Strãlucea
ce prezice/ Rele ce aduc doar moarte/ ªi- amorul lor; / Turturelul îºi vedea/ ’N ochii
i de a Satanei parte /Sã nu stea cu noi ei iubirea, ea /’N ochii lui al ei amor.//
aíce.// Nu au voie în sinod/ Rãpitoarele; Însuºirea s-a speriat:/ Unul nu mai e ce-
cã-i rege,/ Vulturul doar; stricta lege/ Se a fost, / N-are-al firii nume rost,/ Unu,
plicã la prohod./ Preotul în alb veºmânt/ doi, s-au spulberat.// Raþiunea e nãucã,/
Fie lebãda, cã ºtie/ Recviemul sã îl þie/ Despãrþirea când se-uneºte,/ Doi sunt
Cu al ei de moarte cânt.// Iar tu, corbule unul ºi, fireºte,/ Tare simplu se îmbucã. /
bãtrân,/ Care-odrasle negre ai,/ Printre / Strigã, raþiunea, darã, / „E-un întreg
bocitoare stai, / Sã jeleºti cu ele-n rând./ armonios,/ Drept e-amorul, ne-ndoios, /
Imnu-ncepe: a pierit / ªi amorul cel fidel,/ Raþiunea-i de ocarã.” // ªi un bocet
Phoenix ºi-al ei Turturel/ Într-un foc s-au le compuse/ Celor doi îndrãgostiþi, / Regi
mistuit.// Doi în unu-au încãput, /Dragoste ºi stele-ntre iubiþi – Cor vieþii ce
fãr’ osebire/ ªi fãrã de împãrþire:/ Numerele- trist apuse. //
Bocet
Frumuseþe, raritate,/ Adevãr ºi
simplitate/ În cenuºã-s îngropate./
ar fi putut, / Ci neprihãniþi s-au vrut./
Adevãru-i dus de-acum / ªi frumuseþea
Moartea-i cuibu-n care zace/ Phoenix;
Turturelul tace,/ Credincios doarme în
e doar fum, / Ambele ajuns-au scrum.
/ Lângã urnã, cei frumoºi/ Ori cei ce
pace./ Ei urmaºi nu au avut,/ Nu cã nu nu-s mincinoºi/ Sã înalþe rugi, pioºi.//
Invitaþii în lumea artelor plastice
Alexandru Cãzãnaru, nãscut în 1986 la Bucureºti, a
absolvit în 2010 Universitatea Naþionalã de Arte Bucureºti, secþia
sculpturã la clasa profesorului Aurel Vlad. În perioada 2010 - 2012
a urmat cursuri de master în cadrul Universitãþii Naþionale de Arte,
clasa profesorului Adrian Pîrvu. A obþinut mai multe burse si premii:
2012 - Bursa de Merit Universitatea Naþionalã de Arte; 2006 -
Diploma de merit pentru contribuþia la creºterea prestigiului Liceului
de Arte Plastice Nicolae Tonitza; 2006 - Diplomã de participare la
Olimpiada Naþionalã de Arte Vizuale, Timiºoara; 2005 - Menþiune
la Olimpiada Naþionalã de Arte Vizuale, Iaºi; 2004 - Diplomã de
participare la Olimpiada Naþionalã de Arte Vizuale, Arad.
A treia ediþie
a Zilelor
Atelierelor
Deschise -
prilej
de promovare
OPINIA NAÞIONALÃ
Bookfest 2019:
11 autori
din Marea Britanie
sãrbãtoresc diversitatea
în literaturã
Zece autori britanici contemporani ºi un
autor român stabilit în Marea Britanie vin
la finalul lunii mai la Bucureºti, ca invitaþi
speciali ai proiectului Marea Britanie -
þarã invitatã de onoare a Salonului Inter-
naþional de Carte Bookfest (29 mai - 2 iunie
2019, Romexpo), într-un program con-
ceput pentru a celebra diversitatea în lite-
raturã.
Reuniþi sub motto-ul Culture is GREAT,
cei 11 scriitori din Anglia, Þara Galilor,
Scoþia ºi Irlanda de Nord vor lua parte de-
a lungul celor cinci zile de Bookfest la o
serie variatã de evenimente, de la lansãri
de carte ºi dezbateri, pînã la workshop-uri
ºi ateliere de creaþie.
„Dialogul cultural are o putere deosebitã
de a transgresa diferenþe sociale, culturale ºi
politice, aºa cã programul Marii Britanii
ca þarã invitatã de onoare a Salonului In-
ternaþional de Carte Bookfest va celebra
diversitatea ºi toleranþa, cu poveºti vii, va-
riate, spuse prin literaturã, dar ºi alte medii
artistice”, a mãrturisit Nigel Bellingham,
directorul British Council România.
Cei 11 autori sunt: Claire North, Sarah Perry,
Clare Mackintosh, Ross Welford, Nikita
Lalwani, Arabella McIntyre-Brown, Mahsudei
Snaith, Fiona Mozley, Kirsty Logan,
Neal Layton ºi Eugen-Ovidiu Chirovici.
Cea de-a XIV-a ediþie a Salonului Interna-
þional de Carte Bookfest va avea loc în
perioada 29 mai – 2 iunie 2019, în Pavilionul
B2 din cadrul Romexpo. Standul Marii
Britanii, în calitate de þarã invitatã de onoare,
va avea o dimensiune generoasã, de 120 de
metri pãtraþi, ºi va fi realizat folosind tehnica
pa-pier mâché. Conceptul ºi realizarea stan-
dului aparþin arhitectului Johannes Bertleff
ºi sculptorului Virgil Scripcariu. Cu titlul
FIGURES, proiectul este câºtigãtorul
concursului de arhitecturã lansat de British
Council împreunã cu Ordinul Arhitecþilor
din România, Filiala Bucureºti. FIGURES
reuºeºte sã creeze un cadru deschis de
expunere a cãrþilor, pornind de la ideea de
„întrupare” a textului, a cãrþii vãzute ca
un vehicul care adãposteºte mesaje menite
sã conecteze oameni ºi culturi. Aceste
mesaje iau formele unor personaje detaºate
de la sol, create folosind papier mâché
de cãtre sculptorul Virgil Scripcariu, ºi
care îi vor primi în lumea lor pe vizitatorii
care le trec pragul.
Participarea tânãrului sculptor
Alexandru Cãzãnaru la a treia ediþie
a Zilelor Atelierelor Deschise a fost
pentru el un prilej de promovare a
artei sale, dar ºi de interacþiune cu
publicul. Prezent printre artiºtii
plastici de la Combinatul Fondului
Plastic încã de la prima ediþie,
sculptorul a reuºit sã aducã an de an
îmbunãtãþiri atelierului, dar ºi
operelor sale.
Este deschis de fiecare datã sã
primeascã oaspeþi ºi sã le vorbeascã
despre arta sa ºi despre fiecare creaþie
în parte. Chiar dacã Zilele Atelierelor
Deschise s-au încheiat la sfârºitul
lunii aprilie, Alexandru Cãzãnaru se
pregãteºte pentru o nouã ediþie, care
va avea loc în luna septembrie. Pânã
atunci, puteþi sã îi treceþi pragul
atelierului ºi sã vã convingeþi de
calitãþile artistului plastic.
pag. 5
Sindromul: Locuri pline
de verdeaþã…
Cu obsesii grele se confruntã cel puþini doi dintre primarii
sectoarelor Bucureºtilor! Unul are simptomele omului
invizibil, de aceea poate fi numit ºi primarul pe care nu îl
vezi, celãlalt are mania ieºitului în evidenþã. Ambii au însã
ceva în comun. Reduc în draci spaþiile verzi ale sectoarelor
pe care le pãstoresc.
Primul se teme de posibile procese intentate de locuitori
în cazul unei vijelii ºi taie orice creangã, oricât de sãnãtoasã
ar fi. Are o problemã cu arborii ºi îi toaleteazã infinit, ca sã
nu zic cã îi ciunteºte dupã chipul ºi asemãnarea sa. Fiind
invizibil, nu ºtiu cum aratã.
Al doilea are obsesia parcãrilor. Defriºeazã ºi asfalteazã.
Apoi face parcãri, închiriazã locuri de parcare ºi dispozitive
în acest context cum se încadreazã amândoi în sindromul :
Locuri pline de verdeaþã, care radiazã viaþã! Deºi au masacrat
aproape tot ce era verde în sectoarele 2 ºi 4, ambii au împânzit
domeniul public cu plãcuþe în care îºi exprimã iubirea pentru
aerul curat, pentru naturã viaþã ºi muncã!
Ciprian C. VASILESCU
Jo Nesbo
– la Bucureºti
Editura Humanitas Fiction vã
aºteaptã miercuri, 8 mai, ora
19.00, la Librãria Humanitas de
la Ciºmigiu, la întâlnirea cu
scriitorul Jo Nesbo „regele noir-
ului scandinav“, prilejuitã de
apariþia romanului Macbeth,
traducerea Ivonei Berceanu, al Câlþea, filolog, blogger cultural.
ºaselea volum al Proiectului Moderatorul serii va fi Denisa
Hogarth Shakespeare, inter- Comãnescu, directorul Editurii
pretarea în cheie modernã a piesei Humanitas Fiction.
cu acelaºi nume de William Macbeth este un thriller despre
Shakespeare. lupta pentru putere, care se
La eveniment vor vorbi, alãturi desfãºoarã în egalã mãsurã într-
de autor, George Volceanov, un decor sumbru de roman noir ºi
traducãtor, specialist în opera lui în tenebrele unei minþi paranoice. –
William Shakespeare, ºi Laura Jo Nesbo.
UNITER:
Matilda ºi groparii
de Stela Giurgeanu
desemnatã
Cea mai bunã piesã
româneascã a anului
2018
Juriul Concursului de dramaturgie Cea mai bunã piesã româneascã
a anului 2018, compus din criticii Marina Constantinescu, Dan C.
Mihãilescu ºi Marian Popescu, a decis sã nominalizeze în Selecþia
Finalã urmãtoarele piese: • Matilda ºi groparii de Stela Giurgeanu
• Vieþile sfinþilor de Radu Macrinici • Întoarcerea de Laurenþiu
Blaga • Când se topesc gheþarii de Marilena Dumitrescu • Nu
suntem melci sau suntem? de Marilena Dumitrescu
Dintre acestea, Juriul a hotãrât sã desemneze câºtigãtoare a
Concursului piesa: Matilda ºi groparii de Stela Giurgeanu.
Programul Piesa Anului al Uniunii Teatrale din România-UNITER
se desfãºoarã sub egida Casei Regale a României. 
Premiul Cea mai bunã piesã româneascã a anului 2018 va fi
oferit în seara Galei Premiilor UNITER, ce se va desfãºura la Teatrul
Naþional Cluj-Napoca, în 13 mai 2019, iar Editura UNITEXT
a UNITER va publica un volum cu piesa câºtigãtoare.
Grigore Antipa –
150
la Piatra-Neamþ
• Muzeul Naþional de Istorie Natu-
ralã Grigore Antipa ºi Complexul
Muzeal Judeþean Neamþ vã invitã sã
vizitaþi expoziþia temporarã Grigore
Antipa – 150, gãzduitã în perioada
12 aprilie 2019 – 30 iunie 2019 la sediul
Muzeului de Istorie ºi Arheologie
Piatra-Neamþ din cadrul Complexului
Muzeal Judeþean Neamþ, din strada
Mihai Eminescu nr.10. 
pag. 6
Scriitorul Nicã D. LUPU
– o personalitate de prestigiu
P rofesorul scriitor Nicã D. Lupu se înscrie în categoria
autorilor care au tãcut un timp, iar apoi au dat drumul la
o avalanºã de volume, spre surprinderea noastrã generalã.
Ei chiar au cu adevãrat ceva de spus ºi un preaplin
sufletesc le dã imboldul de a avea insomnii ce îndeamnã la
scris ºi la reverii. Acesta este ºi cazul lui Nicã D Lupu,
scriitorul înalt ºi prezentabil, uºor agitat, dar protocolar,
cu o fineþe înnãscutã a trãsãturilor, ce îi conferã un profil
de medalie. Numele sãu parcã este „rãpit” dintr-o operã a
marelui scriitor Ion Creangã, care ne trimite cãtre
tãrâmurile atât de dorite ºi încãrcate de amintiri ale
copilãriei. Opera sa se dovedeºte a fi tot atât de diversã,
cât i-a fost ºi viaþa de profesor în localitatea Brãneºti din
Ilfov. A debutat în anul 2006 cu volumul Incertitudini la
rãscruce, roman apãrut la Editura Cartea de buzunar.
Trei ani mai târziu a tipãrit o a doua ediþie, revãzutã ºi
adãugitã, la Editura Edago. Aproape anual a lansat o carte
de autor: Povestiri (carte pentru copii) ºi volumul de
prozã scurtã Întâmplãri de necrezut, apãrute la Editura
Betta în anul 2011; romanul Celesta, Editura Betta, în
2012; romanul Regina Nopþii, Editura Betta, în anul 2013,
urmat, în acelaºi an, de Elisa (carte pentru copii), Editura
Betta; trilogia Cucii din Brãneºti, ce a cuprins romanele
Masca, 2013, ºi Talismanul, 2014, Editura Betta, ºi
Spirala, Editura Anamarol, 2015. În aceastã trilogie
autorul ne prezintã povestea de viaþã a doi tineri brãneºteni
îndrãgostiþi, Robert ºi Oltiþa, dragoste care face faþã unor
grele încercãri, graþie duhului magic ºi protector al „cucilor”
purtat de cei doi în chip de talisman. Se face o astfel ºi
rememorare a tradiþiilor existente aici, la Brãneºti. Nu
peste mult timp, o nouã trilogie: Cuca, în timpul inundaþiei
ºi dupã: Urgia, 2014, Regãsire, 2015, Editura Betta, ºi
Destine, 2016, Editura Sinteze; volumul de prozã scurtã
Insomnii a apãrut la Editura Betta, în anul 2016. Lucrarea
prezintã mai multe povestiri, atrãgând atenþia în special
aceea intitulatã Insomnii cu lumini în întuneric, în care
autorul prezintã memoriile sale privind evenimentele din
Brãneºti trãite de acesta în timpul Revoluþiei din anul
1989. A urmat miniromanul Rãspântia, Editura Arefeana,
2017, ºi Flori pe valurile vieþii (roman din ciclul Scrieri
târzii) - Editura Betta, 2017. Protagoniºtii cãrþii, Codrin
ºi Narcisa, doi tineri care s-au constituit recent într-un
cuplu, sunt mai de grabã intermediarii prin care se
O biografie
vãzutã
prin ceilalþi.
DOINA BANCIU
A pãrutã sub auspiciile editurii Tracus Arte, având ca
editori pe prof. univ. dr. Agnes Erich, director general al
Bibliotecii Judeþene I. H. Rãdulescu Dâmboviþa, ºi conf.
univ. dr. Mireille Rãdoi, director general al Bibliotecii
Centrale Universitare Carol I, cartea O biografie vãzutã
prin ceilalþi. DOINA BANCIU este un omagiu adus prof.
univ. dr. Doina Banciu la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Omagiul aparþine multor personalitãþi din þarã ºi din
strãinãtate, cu contribuþii deosebite ale autorilor, dintre
care amintim pe: acad. Mihai Drãgãnescu, Adrian Badea,
preºedintele Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România,
Dragoº Neagu, vicepreºedintele Asociaþia Bibliotecarilor
Publici din România, Dan Nazare, directorul Bibliotecii
Judeþene G. Bariþiu din Braºov, prof. univ. dr. Agnes Erich,
conf. univ. dr. Mireille Rãdoi, dr. Silvia Tomescu, prof.
univ. dr. Ion Stoica, fost director general al BCU Carol I,
prof. univ. dr. Octavia Luciana Madge, Universitatea din
Bucureºti, conf. univ. dr. Niculina Vârgolici, Universitatea
din Bucureºti, Irina Cajal, Corina Creþu, Sanda Bercovici
ºi mulþi alþii.
Prof .univ. dr. Doina Banciu a absolvit Facultatea de
Electrotehnicã ºi Energeticã din cadrul Institutului
Politehnic Bucureºti în 1972 ºi a urmat specializãri în
domeniul tehnologiei informaþiei ºi comunicãrii la
universitãþi din Marea Britanie, Franþa, Germania, SUA,
Canada, în anii 1990-2000. Este doctor în ingineria sis-
temelor, în 1989, cu teza Abordarea sistemicã a
automatizãrii proceselor de informare ºi documentare la
nivel naþional la Facultatea de Electrotehnicã ºi Energeticã,
Institutul Politehnic Bucureºti. Membru în Joint High
Level Committee al UE- CEEC pentru Societatea
Informaþionalã, între 2001-2003, a COST Board – T.C.-
T.I.S.T, în Comisia Europeanã, din 2004, în Consiliul
Director al Conseil d’orientation de l’I.N.T.I.F., din 2003
pânã în 2006, National ICT Directors Boards U.E., din
2003, în ADBS (L’association des professionnels de
l’information et de la documentation), Franþa, din 1995,
etc. Doctor Honoris Causa al mai multor universitãþi, a
fost distinsã cu Premiul DIGITAL –S.U.A., în 1993,
Diploma de onoare Professional and Business Woman –
S.U.A., în 2002, Premiul Grigore Moisil, la A.S.E., în
2004, Premiul Tudor Tãnãsescu al Academiei Române,
în 2007, ºi Ordinul Naþional Serviciul Credincios, în grad
de Cavaler, în 2003. Analist de sistem la I.C.I., între
1972-1981, ºef oficiu de calcul la B.C.S., în perioada
OPINIA NAÞIONALÃ
Adresa: Splaiul
Independenþei nr. 54
sector 5, 050094, Bucureºti,
ROMANIA, Cod Fiscal:
5091859
deruleazã diversele naraþiuni ale volumului. Prin ei aflãm
cele petrecute în prezent sau în trecut, urmãrind cu sufletul
la gurã aventurile lor.
La Casa Corpului Didactic din Brãneºti – Ilfov a avut
loc vineri, pe 19 aprilie 2019, evenimentul Ziua cãrþii ºi
a dreptului de autor 2019. Cu aceastã ocazie a fost lansat
ºi ultimul roman, Cãpitanul, al scriitorului Nicã D. Lupu.
Moderator a fost Victor Gh. Stan, directorul Editurii
Destine ºi preºedintele Filialei USR – Literatura pentru
Copii ºi Tineret, Bucureºti. Ca amfitrion al eveni-
mentului, Florin Petrescu, directorul acestei instituþii,
l-a apreciat pe scriitor în cuvinte frumoase, sincere, de
preþuire. De asemenea, directorul Centrului Judeþean de
Conservare ºi Promovare a Culturii Tradiþionale Ilfov,
Alexandrina Niþã, a menþionat faptul cã a fost prezentã
la aproape toate lansãrile de carte ale autorului Nicã D
Lupu, admirând opera prolificã a acestuia. A urmat apoi
un dialog liber cu cititorii (moderator fiind de aceastã
datã Horiana Petrescu), apoi o sesiune de autografe ºi
fotografii împreunã cu autorul. Dincolo de scrierea
romanelor, profesorul Nicã D. Lupu are o bogatã activitate
publicisticã, pe teme didactice ºi pedagogice în reviste nu
numai cu acest profil, dar ºi în cele de culturã. Între ele se
aflã: Univers didactic ilfovean, Noi, revistã a
Inspectoratului ªcolar Judeþean, Meridianul Cultural
Românesc, Arena Literarã. De-a lungul vieþii a primit
numeroase distincþii ºi premii. A obþinut cinci premii II,
la Concursul de Prozã Scurtã Alexandru Odobescu
din Cãlãraºi. A fost recompensat cu Ordinul Meritul
pentru Învãþãmânt, în grad de ofiþer, în anul 2004,
pentru toatã activitatea sa didacticã ºi extradidacticã.
Profesorul Nicã D. Lupu e o personalitate de prestigiu
a învãþãmântului ilfovean, dar, în acelaºi timp, e un
redutabil scriitor. Pentru prolificitatea sa, putem spune
cã, aºa cum trece an cu an, vine ºi roman dupã roman. La
mai multe romane, maestre!
George V. GRIGORE
1982-1990, ºi B.C.U., între anii 1990-1993, biblioteci
pentru care conduce primul proiect de informatizare, în
calitate de director al Direcþiei Dezvoltare socialã ºi
Reforma Administraþiei – Guvernul României, între 1994-
1997, ºi director general I.C.I. Bucureºti, din 2001 pânã-
n 2006, ºi din 2009 pânã în prezent. Coordoneazã primul
proiect guvernamental privind reforma administraþiei
centrale din România, finanþat din fonduri U.E. (1995) ºi
programul Societatea informaþional㠖 INFOSOC (2001-
2005), participã la elaborarea Strategiei Naþionale de
Cercetare, Dezvoltare ºi Inovare pentru perioada 2007-
2013, a Strategiei privind dezvoltarea GRID în România
ºi creeazã primul consorþiu naþional Ro-GRID. Ca profesor
universitar la Facultatea de Litere, Catedra de informaticã
aplicatã a Universitãþii din Bucureºti, dar ºi la Univer-
sitatea Valahia din Târgoviºte, Doina Banciu a elaborat
ºi a susþinut primele cursuri de informatizarea bibliotecilor
ºi modernizarea sistemelor info-documentare, din 1990
ºi pânã în prezent. În colecþia Societatea informaþionalã,
a apãrut ºi cartea Biblioteca ºi societatea, coordonatã de
prof. univ. dr. Doina Banciu, dar ºi autoare, alãturi de
regretatul prof. univ. dr. Gheorghe Buluþã ºi prof. univ.
dr. Victor Petrescu, colaboratori ºi colegi de catedrã ai
profesoarei. Cartea a apãrut la Editura Ager din Bucureºti,
editor, scriitorul ºi publicistul Mircea Croitoru. Elaboreazã
ºi susþine primele cursuri de eGuvernare. Autoare a zeci
de articole ºi studii de specialitate, publicã Baze de date
de informare ºi documentare în România (1995), Sisteme
automatizate de informare ºi documentare (1996),
Informatizarea bibliotecilor publice. Concepte ºi practici
(1999), Informatizarea bibliotecilor (2001), e-Taxe prin
Infochioºc (2002), Informatizarea structurilor info-
documentare (2007), Informaþia digitalã în culturã:
cercetãri ºi realizãri (în colab, 2010), Servicii de informare
on-line (în colab, 2011) º.a. ºi coordoneazã 8 volume,
printre care Culture de l’information et systemes de
communication au début du XXI-e siecle (2000),
Cartea electronicã (2001), Contribution to ICT progress
(2007) etc.
Mulþumim profesoarei Doina Banciu pentru
activitatea deosebitã în domeniul informatizãrii ºi mai
ales a informatizãrii bibliotecilor. Îi urãm mult succes în
continuare în activitatea pe care o desfãºoarã ºi un
cãlduros La mulþi ani!
Maria Andreea FANEA
859 – 7 mai 2019
Tel. 00-4021/314.74.91;
Fax. 00-4021/314.75.39,
Web-site: www.aosr.ro,
E-mail:
aosromania@yahoo.com
ISTORIA,
CELEBRATÃ
PRIN APARIÞII EDITORIALE
DE EXCEPÞIE
LA ACADEMIA OAMENILOR
DE ªTIINÞÃ DIN ROMÂNIA
•
Tratatele de la Trianon ºi
Paris din 1920, documentele
prin care s-a consfinþit înfãp-
tuirea României Mari (Editura
Academiei Oamenilor de ªtiinþã
din România, 2018)
• Politica externã ºi diplo-
maþia României pe parcursul
unui secol de la înfãptuirea
României Mari, vol. I ºi vol. II
(Editura Academiei Române,
2018)
În data de 17 aprilie 2019, la Academia Oamenilor de ºtiinþã din România,
în Sala Drepturile Omului, a avut loc un eveniment cu semnificaþii ºtiinþifice
ºi culturale speciale în cadrul celebrãrii unui secol de la Marea Unire ºi de
la recunoaºterea internaþionalã a acesteia. Manifestarea a constat în lansarea
a douã lucrãri din domeniul istoriei ºi diplomaþiei, urmatã de dezbaterea în
jurul acestora. Cele douã lucrãri sunt: Tratatele de la Trianon ºi Paris din
1920, documentele prin care s-a consfinþit înfãptuirea României Mari
(Editura Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România, 2018) ºi Politica
externã ºi diplomaþia României pe parcursul unui secol de la înfãptuirea
României Mari, vol. I ºi vol. II (Editura Academiei Române, 2018). Lucrãrile
au fost realizate de prof. univ. dr. Ion M. Anghel, ambasador, membru
onorific al AOSR, prima în calitate de autor, cea de-a doua, de autor ºi
coordonator. Alãturi de ambasadorul Ion M. Anghel, la prezidiul manifestãrii
s-a aflat ambasadorul Constantin Vlad, diplomat, profesor universitar ºi
autor al unor lucrãri de referinþã în domeniu, membru titular al AOSR.
Evenimentul a fost coordonat ºi moderat de prof. univ. dr. ing. Adrian
Badea, preºedintele Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România.
Prima lucrare cuprinde Tratatele de la Trianon ºi de la Paris, în forma lor
originalã, aºa cum au fost publicate în Monitorul Oficial, prezentate ºi
comentate de autor, ghid avizat în domeniu, figurã marcantã a diplomaþiei
româneºti contemporane. Publicarea lor la un secol de la evenimentele cruciale
prin care s-a realizat ºi consfinþit idealul naþional al românilor, Marea Unire,
constituie un gest de recuperare istoricã ºi un mod de reactualizare în conºtiinþa
prezentului a unor acte juridice de valoare fundamentalã pentru istoria
României, a Europei ºi a lumii. Cea de-a doua lucrare, în douã tomuri,
impresionantã ca volum, prezintã politica externã ºi diplomaþia României
de-a lungul celor 100 de ani care au trecut de la Marea Unire, fiind realizatã
din contribuþiile a peste 30 de autori, cei mai mulþi diplomaþi de carierã, actori
importanþi pe scena relaþiilor internaþionale ale României de-a lungul deceniilor
postbelice pânã în prezent. Dupã mãrturisirea coordonatorului, ambasadorul
Ion M. Anghel, lucrarea ºi-a propus sã analizeze ºi sã prezinte publicului ce
a reprezentat România în politica externã ºi în diplomaþie într-o perioadã
dificilã a istoriei, într-o lume împãrþitã de ideologii politice opuse, sub presiunea
Rãzboiului Rece. Cartea reuºeºte sã ofere o imagine complexã a diplomaþiei
româneºti ºi a scenei internaþionale, vãzute prin prisma celor direct implicaþi.
Teza generalã a lucrãrii, rezultatã din însumarea unei diversitãþi de perspective,
care analizeazã aspecte fundamentale ale diplomaþiei (politicã, economicã,
culturalã etc.), poate fi sintetizatã prin ideea cã România a fost o prezenþã
semnificativã, de care s-a þinut seama pe scena relaþiilor internaþionale. Prin
aportul direct al diplomaþiei sale, þara noastrã a avut un rol activ ºi dinamic pe
plan extern, a ºtiut sã-ºi impunã punctele de vedere în apãrarea propriilor
interese ºi în promovarea unor principii ºi linii de acþiune la nivel internaþional.
Lansarea celor douã lucrãri a fost urmatã de intervenþii ale celor prezenþi,
diplomaþi, istorici, membri ai corpului academic, care au relevat valoarea ºi
importanþa operelor pentru domeniile istoriei ºi diplomaþiei, au subliniat
meritele autorului ºi ale tuturor contributorilor, aducând o serie de
comentarii, nuanþãri ºi dezvoltãri în universul tematic acoperit de acestea.
În context, preºedintele Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România,
prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, a declarat: Lucrãrile lansate sunt douã
cãrþi fundamentale pentru istoriografia noastrã, pentru istoria
contemporanã ºi conºtiinþa româneascã. Ele constituie contribuþii esenþiale
la cunoaºterea aprofundatã a unor evenimente ºi a unei epoci care au
consacrat noi realitãþi geopolitice, noi coordonate de evoluþie în relaþiile
internaþionale, iar, pentru noi, ca naþiune, au consacrat împlinirea unui vis
istoric. Cãrþile se încadreazã în celebrarea Centenarului Marii Uniri, care
constituie un proces extins pe mai mulþi ani, având ca punct culminant
Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920. Academia Oamenilor de ªtiinþã
din România i-a dedicat Centenarului un program complex de manifestãri
ºtiinþifice ºi de apariþii editoriale, program care, prin aceste opere
remarcabile, continuã în anul 2019 ºi, desigur, ºi în 2020. Este un mod
substanþial, de esenþã ºtiinþificã ºi academicã, de a vorbi despre istorie, de
a rememora evenimentele ei cardinale, de a onora trecutul ºi, poate mai
mult decât orice, de a învãþa din lecþia strãlucitã a istoriei pentru a ne
gândi împreunã la viitor.
Biroul de Comunicare ºi Relaþii Publice al AOªR
comunicare.aosr@gmail.com
859 – 7 mai 2019 OPINIA NAÞIONALÃ
Capela Sfânta Treime a Palatului ªtirbei
Când fugim din Bucureºti cãutãm iarbã verde, aer curat ºi
liniºte. Toate acestea le putem gãsi la Domeniul ªtirbey din
Buftea. Din Bucureºti pânã la Buftea se pot face aproximativ
30 de minute ºi, odatã ajunºi aici, întâlnim un loc liniºtit, cu
Palatul ªtirbei din Buftea o atmosferã plãcutã ºi relaxantã. Este liniºte, soare, iar pãrinþii
-Interior
cu copii se pot plimba pe aleile de lângã palat sau prin
pãdure. Aici, pe acest domeniu putem admira Palatul ªtirbey.
Acesta a fost construit între anii 1855 - 1864 de cãtre Barbu
Dimitrie ªtirbey, domnul Þãrii Româneºti în perioadele iunie
1849 - 29 octombrie 1853 ºi 5 octombrie 1854 - 25 iunie
1856 (n.1799 – d.1869). Forma palatului de la Buftea a fost
gânditã ca o culã, prevãzutã cu douã tuneluri de ieºire în caz
de primejdie. Urmaºii sãi au mai adãugat acestei clãdiri încã
douã etaje ºi i-au adus o serie de modificãri importante, în
ton cu moda arhitectonicã a acelor ani, ºi anume stilul Tudor.
Palatul a fost terminat, în linii mari, de fiul sãu Alexandru B.
ªtirbei, în 1863. Palatul ªtirbei a fost construit dupã planurile
arhitectului Joseph Hartl, lucrãrile fiind supervizate de
Michel Sanjouand, care construise ºi Palatul ªtirbei de
pe Calea Victoriei din Bucureºti. În 1916, în timpul Primului
Rãzboi Mondial, palatul a fost loc de refugiu pentru  Regina
Maria împreunã cu cinci dintre cei ºase copii ai sãi. Acesteia
Palatul ªtirbei din Buftea - îi plãcea sã cãlãreascã în pãdurea domeniului ºi sã se plimbe
Scara interioarã vãzutã cu copiii în vastul parc de aici. În 1917, Palatul a fost
de la parter rechiziþionat de armata germanã, iar aici ºi-a stabilit locuinþa
Mareºalul  August von Mackensen ºi tot aici a fost negociatã
pacea cu Puterile Centrale Pacea de la Buftea, semnatã la 5/
18 martie 1918, prin care România pierdea Dobrogea ºi
versanþii Carpaþilor. Clãdirea a fost mãritã treptat de-a lungul
timpului, ultima extindere având loc dupã Primul Rãzboi Mondial. Într-o fotografie din
anul 1920 se vede cum ultimul nivel al pãrþii dinspre Sud-Est a fost completat cu noi
spaþii de locuit, rezultând în final numãrul actual de camere. La parter, de o parte ºi de
alta a unui vestibul legat de scara principalã din lemn erau dispuse sãlile de recepþie,
sufrageria, salonul mare, biblioteca ºi salonul de muzicã. La primul etaj erau camerele
stãpânilor, iar la etajul al doilea, camerele invitaþilor ºi ale personalului superior. Bucãtãria
se afla la demisol. La sfârºitul anului 1957, parcul Domeniului ªtirbei, cu o suprafaþã de
30 ha, cu arbori seculari, dar ºi palatul, au devenit proprietatea guvernului ºi al Comitetului
Central al PCR. Între anii 1958-1959 au avut loc lucrãri de reparaþii, refaceri ºi restaurãri
ale diferitelor elemente ale faþadelor ºi ale interioarelor Palatului, realizate dupã proiectul
arhitecþilor Robert Voll ºi Agripa Popescu. La exterior s-au refãcut acoperirea cu tablã,
Palatul ªtirbei din Buftea - tencuielile tuturor faþadelor, au fost completate profilaturile din cãrãmidã aparentã ºi
Scara interioarã piatrã, iar structura de zidãrie portantã a fost consolidatã. Proprietatea, care a aparþinut
familiei princiare ªtirbei, cuprindea Palatul ªtirbei, structurat pe patru nivele (D+P+2E),
cu o suprafaþã construitã de 2.000 mp, repartizaþi în mod egal (500 mp construiþi/nivel)
ºi compus din 7 apartamente, 2 camere duble ºi 2 sãli de conferinþã. Lângã palat se gãsesc
capela, serele domneºti (care se întind pe aproape 3 hectare), turnul de acces, turnul de
apã ºi Palatul Mic (o construcþie de 300 mp, repartizaþi egal (S+P), ce adãposteºte 6
camere ºi alte anexe), pãdure ºi Lacul Buftea. Imediat dupã alungarea tuturor celor din
neamul ªtirbei din þarã, odatã cu venirea comuniºtilor la putere, palatul a gãzduit o parte
a Institutului de geriatrie Ana Aslan, servind ºi ca depozit de vinuri ºi casã de oaspeþi
pentru Nicu Ceauºescu. Prin Hotãrârea nr. 115 din 7 februarie 1990 a Guvernului
Palatul ªtirbei din Buftea - României, privind aplicarea Decretului-lege nr. 30/1990 în legãturã cu trecerea
Restaurant patrimoniului Partidului Comunist Român în proprietatea statului, semnat de Petre
Roman, publicatã în Monitorul Oficial nr. 148 din 30 iunie 1992, Castelul Buftea,
inclusiv mijloacele fixe ºi obiectele de inventar aferente au trecut în administrarea
Ministerului Culturii. Prin Hotãrârea Guvernului nr. 854 din 28 septembrie 2000,
privind organizarea ºi funcþionarea Regiei Autonome Administraþia Patrimoniului
Protocolului de Stat, publicatã în Monitorul Oficial nr. 492 din 9 octombrie 2000,
Complexul Buftea situat în oraºul Buftea, str. ªtirbei Vodã nr.36, jud. Ilfov, compus din:
Palatul ªtirbei, Capela ªtirbei, Vila ªtirbei, Clãdire poartã, Clãdire administraþie,
Construcþii speciale, Parc, lac cu terenul aferent, a trecut în administrarea RAAPPS ºi
a fost deschis publicului. În anul 2006, domeniul ªtirbey a fost retrocedat moºtenitorilor
Palatul ªtirbei din Buftea - familiei prinþului ªtirbey, printr-o decizie a Curþii Europene a Drepturilor Omului.
ªemineu
Astfel, peste douã treimi din domeniul public care aparþinea Primãriei Buftea, printre
Ora Luni Marþi
7-10 7 Dimineaþa. Realizatori: Mihai Cioceanu, Alex Crãciun
103,4 FM ºi online pe www.7radio.ro
PROGRAMUL
Radio Seven
10-13 Morning After. Realizator: Tiberiu Ursan. emisiune live
13-16 Light Zone. Realizator: Robert Tache. emisiune live
16-19 Pâine ºi Kirk. Realizator: Kirk. emisiune live
19-22 7 Music. Realizator: Cãlin Gheorghe. emisiune live
pag. 7
Palatul ªtirbei din Buftea Podul peste lacul artificial din parc
care ºi Palatul ªtirbey, au trecut în proprietatea
moºtenitorilor, iar palatul a fost închis pentru public.
Ministerul Culturii ºi Cultelor a analizat posibilitatea
cumpãrãrii Palatului ªtirbey, însã preþul solicitat de
proprietari, opt milioane de euro, i-a determinat pe oficialii
ministerului, care avea drept de preemþiune, sã refuze
achiziþia, în luna august 2006. În anul 2007, palatul a fost
vândut firmei Bucharest Arena, pentru 9 milioane de euro,
ºi aceasta a amenajat în clãdire un restaurant de cinci stele ºi
spaþii de cazare în regim exclusivist.
Alãturi de palat, între anii 1850-1890 a fost constru-
itã capela familiei, în stil neogotic, dupã proiectul
arhitectului austriac de origine danezã, baronul Theophil
von Hansen, cu altar ºi gropniþã, în care se gãsesc
mormintele domnitorului Barbu Dimitrie ªtirbey Voievod,
al prinþului Barbu Alexandru ªtirbey ºi ale rudelor acestora.
Din pictura executatã în anul 1890 de Gheorghe Tattarescu,
rudã cu familia ªtirbeilor, au mai rãmas doar fragmente din
pictura Maica Domnului cu Isus în braþe, restul picturilor
ºi textul Acest sfânt lãcaº fondat de Vodã Barbu ªtirbei ºi
soþia sa Elisaveta s-a terminat de fiul lor Alexandru Barbu
ªtirbei în anul 1890, fiind pierdute. Accesul în capelã se
face pe o scarã monumentalã, compusã din douã rampe de
formã semicircularã, construite din marmurã de Carrara.
În Capela Palatului, care cuprinde un cumul de
elemente gotice, bizantine ºi renascentiste, au fost
Castelul de apã înhumate urmãtoarele persoane din neamul ªtirbeilor:
Voievodul Barbu Dimitrie ªtirbei, domn al Þãrii Româneºti
de la 1849-1856, nãscut la Craiova în 1799, decedat
la Nisa la 1.04.1869; Prinþul Barbu Alexandru ªtirbei, nãscut 4.11.1872, decedat
24.03.1946; Maria D. ªtirbei, nãscutã 26.02.1876, decedatã 5.04.1885 la Paris; Contesa
Marta de Blome, nãscutã Dimitrie B. ªtirbei, la 23.04.? la Paris, decedatã 2.09.1925
la Câmpina; Dimitrie Barbu ªtirbei, nãscut 5/17.04.1841 în Bucureºti, decedat la
Castelul Voila din Câmpina; Ioana Ecaterina Radu Rosetti, nãscutã ªtirbei, la
10.06.1885, la Buftea, decedatã 27.03.1914 la Bucureºti; Elisabeta ªtirbei,
nãscutã Cantacuzino - Paºcanu, în 1805, decedatã la Geneva, 5.09.1874; Nicolae N.
Ghica - Comãneºti, decedat 9.05.1907; Maria ªtirbei, nãscutã Ghica, la 6.05.1851,
decedatã la 10.07.1885; Alexandru Barbu ªtirbei, nãscut la 1.08.1837, decedat la
1.03.1895; Zoe Cretzianu, nãscutã ªtirbei, la 25.07.1874, decedatã la 25.02.1896;
Elena de Reinek, nãscutã ªtirbei, la 1.07.1871, decedatã la 29.03.1897. În 1992, în
capela familiei ªtirbei, regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din
cunoscutul film Dracula.
Castelul de apã ce se aflã în partea de Nord-Est a parcului, a fost realizat în anii
1920, dupã proiectele arhitectului Anghel Saligny, pentru înmagazinarea apei necesare
domeniului familiei ªtirbey. Castelul are o arhitecturã specificã vremii sale, fiind
decorat cu elemente clasicizante, ce fac dintr-o construcþie cu funcþiune strict utilitarã
un obiect de interes arhitectural. Lacul artificial din parc adãposteºte raþe, gâºte ºi
câteva lebede. Podul ce trece peste lac este o „moºtenire” lãsatã de o echipã de filmare
englezã, care a turnat cu ani în urmã un film, folosind lacul ca decor. Ca fapte diverse
legate de acest domeniu, putem menþiona: Mihail Sadoveanu venea aici deseori sã
pescuiascã; Nikita Sergheevici Hruºciov a stat aici în timpul celebrei sale vizite de 6
zile, începutã la 26 octombrie 1959, când s-a luat decizia retragerii trupelor sovietice
din România; alte figuri importante pentru România modernã au fost adesea oaspeþi ai
Domeniului ªtirbey, începând cu însãºi Regina Maria, care a petrecut mult timp aici.
În anul 2007, Domeniul ªtirbei a fost redeschis publicului ºi poate fi vizitat în
intervalul orar 10:00 - 23:00. Trebuie sã mai ºtiþi cã marþea este închis. Intrarea pe
domeniu este gratuitã. Atunci când vremea este frumoasã, este locul ideal pentru un
picnic, dar puteþi sã vã plimbaþi ºi cu bicicleta sau rolele, sã jucaþi badminton, sã citiþi
sau sã vã plimbaþi. Încãperile palatului sunt pline de istorie, cu mobilier din vremuri
apuse. Mai trebuie sã ºtiþi cã pe Domeniul ªtirbey se poate mânca la restaurant sau pe
terasa palatului. Asta dacã nu sunt programate evenimente private. Domeniul ªtirbey
este locul ideal unde sã mergeþi în apropiere de Bucureºti dacã aveþi la dispoziþie
câteva ore sau o zi de weekend de „pierdut” în aer liber. Este spaþiu suficient, verdeaþã,
aer curat ºi - ce este mai important - liniºte...
George V. GRIGORE
Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã
Happy Weekend. -//-
Realizator:
emisiune live 8-12
Liviu Damian
Experienþa
Urbanã. 12-13
Realizator:
Maria Duda
13-14
Tech
News
Tibi Ursan
7 la Seven.
Realizator:
Echipa 15-16
Radio Seven
pag. 8 OPINIA NAÞIONALà 859 – 7 mai 2019

2 0 29 . Educaþia ºi cultura sunt accesibile tuturor,

normalizarea oraºului a avut în sfârºit loc. (I)
Seria interviurilor Un-hidden Bucharest continuã
cu o discuþie despre schimbare, alãturi de Maria Duda,
membru fondator al proiectului BAZA, din care s-a
dezvoltat ºi iniþiativa Little Improvements. Maria
propune pentru Bucureºti o întoarcere la detalii ºi o
conectare la concretul situaþiilor, ne vorbeºte despre
recent inaugurata scarã ºi banchetã pentru
Kretzulescu, despre lucrul cu studenþi ºi elevi, despre
exemple faine implementate în spaþiul public, în þarã
ºi în afarã, ºi cum poate arta sã influenþeze pozitiv
contextul interior ºi exterior.

feeder.ro: Bunã, Maria, ce înseamnã pentru tine schimbarea –
ca om, ca arhitect ºi iniþiator de proiecte cu impact urban, social ºi
cultural, ca locuitor al Bucureºtiului?
Maria Duda: Schimbarea. Ceea ce îmi place la schimbare e cã este
activã, cere o readaptare, o realiniere a contextului propriu, nu doar
extern, este un catalizator de metabolism în sine. În cercetarea mea de
doctorat am cãutat schimbarea sub forma permutãrilor în spaþiul public
bucureºtean, de exemplu. Permutãri de poli de atracþie, de captatori ai
atenþiei, mutaþii de formã, funcþiuni ºi, mai ales, de semnificaþie.
Schimbarea are multe valenþe, observaþi ºi din sinonimele parþiale, pe
care le-am enumerat mai sus. Fãrã reacþie, ºi aici mã refer ca decizie a
acþiunii, nu poþi supravieþui mult timp schimbãrii. Coborând din sfera
semanticii în concretul cotidian, consider cã schimbãrii fizice, a
clãdirilor, trotuarelor, oraºului, îi corespunde, la nivelul utilizatorului,
în mod instant, visceral, o schimbare comportamentalã, de atitudine.
Iar acest fenomen este absolut determinant pentru conºtientizarea
impactului pe care proiectele ºi intervenþiile de orice tip, arhitectural
sau infrastructural, îl au pentru publicul locuitor ºi utilizator. Noi, ca
profesioniºti, creãm cadrul, cadrul creeazã poveºti ºi amintiri, care la
rândul lor modeleazã identitatea colectivã. Riscul imens al schimbãrii,
cu care de altfel ne confruntãm în prezent în Bucureºti, este lipsa de
responsabilitate sau discernãmântul unifazat ce deraiazã intervenþiile
– tipicul „las’ cã nu conteazã dacã”, „o sã repare alþii”, „nu se prinde
nimeni”, „doar cinci minute” – care sunt întâmpinate, pe partea cealaltã,
de o aparentã toleranþã, acea pseudo-indiferenþã, dacã vreþi, ce ascunde
însã o nervozitate crescândã. Iar personal, fie cã este de partea
schimbãrii sau a reacþiei la schimbare, responsabilitatea asupra uneia,
dacã nu asupra amândurora, trebuie asumatã.
feeder.ro: Cum aratã Bucureºtiul din perspectiva ta, în acest
moment? Spuneai recent c㠄normalizarea” este termenul care
exprimã cel mai bine nevoile capitalei, în special în materie de
confort, siguranþã, accesibilitate ºi integrarea în spaþiul ºi viaþa
urbanã a tuturor categoriilor de oameni, indiferent de abilitãþile
fizice, statut social etc. În timp ce alte oraºe ale lumii se concentreazã
pe eficientizare ºi sustenabilitate, pe soluþii inteligente de mobilitate
urbanã ºi chiar schimbãri de naturã esteticã, noi suntem cumva în
zona de utilitate primarã, de bazã. Cum demarãm schimbarea în
aceastã situaþie? Care sunt principalele provocãri? Care sunt
soluþiile pentru o transformare consistentã, pe termen lung?
Maria Duda: Nu ºtiu dacã suntem într-o zonã de utilitate primarã
sau mai degrabã prinºi într-o paradigmã a reparaþiilor lipsite de
consecvenþã. Avem maºini parcate pe trotuar – punem bolarzi, avem
lipsã de locuri de parcare în cartierele dormitor – punem parcãri pe
trotuare, avem trafic intens – lãrgim strãzile. Avem un oraº care,
într-adevãr, la scarã teritorialã, rãspunde infrastructural nevoilor
primare în mãsurã suficientã, de limitã, dar care la nivel de detalii
este complet difuz. Detaliile reprezintã fix cadrul personal cotidian
al fiecãruia dintre noi: de la confortul acasã-ului, la drumul spre
ºcoalã, muncã, parc, piaþã, fie el pe trotuar, ocolind maºinile parcate,
cutiile transformatoarelor electrice, stâlpii, bolarzii, sãrind bordurile,
bãlþile, cãutând trecerile de pietoni semnalizate ºi luminate
corespunzãtor, fie el în transportul public, cu staþiile ce uneori nu au
bãnci, hãrþi de orientare sau orar, fie cu maºina personalã ºi
nervozitatea legatã de ambuteiaje, claxoane, viraje nesemnalizate ºi
vânarea unui loc de parcare. Iar cât priveºte timpul liber ºi oferta
oraºului pentru plimbare, relaxare, contemplare, sport, cultur㠖 din
nou, la nivel de detalii, câte spaþii ºi clãdiri publice, centrale sau nu,
sunt accesibile ca distanþã ºi ofertã de activitãþi pentru copii,
adolescenþi, oameni în vârstã, indiferent de capacitãþile lor locomotorii,
vizuale, mentale?
Schimbarea a venit în ultimii ani prin douã metode, de obicei
practicate de grupurile de iniþiativã civicã, ONG, fundaþii comunitare
– cea observaþionalã ºi informaþionalã, de watchdog, care semnaleazã
ºi documenteazã nereguli, ºi cea pro-activã, în sensul de identificare
ºi implementare de soluþii posibile. Existã, ca sã enumãr doar câteva
exemple, acþiuni de îmblânzire a spaþiilor publice adiacente
locuinþelor, tururi ghidate, care povestesc istoria ºi evoluþia oraºului
cãtre chiar locuitorii sãi, relansãri ale bibliotecilor metropolitane ca
hub-uri comunitar-culturale. Pentru consistenþã însã, colegii mei ºi
cu mine considerãm cã trebuie sã ne întoarcem la detalii, pe care sã
le analizãm individual, prin prisma unor grupuri de documentare
formate din arhitecþi, urbaniºti, antropologi, economiºti ºi locuitori
ai zonelor, sã le negociem ºi rezolvãm zonele de suprapunere/
tranziþie, ºi astfel sã putem acoperi, de la faþa locului, întregul teritoriu.
Bucureºtiul marilor planuri ºi al viziunilor demiurgice rateazã, în
prezent, prin lipsã de date reale ºi de conectare la concretul situaþiilor
care îl compun.
feeder.ro: Eºti membru fondator al proiectului BAZA, activ din
2016, care are deja în portofoliu iniþiative de punere în valoare a
spaþiului public, reintroducerea în circuitul cultural al clãdirilor
abandonate, colaborãri cu entitãþi ºi evenimente cultural-artistice,
ateliere de educaþie non-formalã. Din BAZA s-a nãscut ºi „Little
Improvements”, odatã cu proiectul „Scara” ca element de articulare
a trei spaþii publice – porticul Galeriilor Kretzulescu, biserica
Kretzulescu ºi parcul bisericii. Într-un material recent ai detaliat
procesul de implementare, posibilitãþile de utilizare a spaþiului nou
creat – format din scara cu podium, banchetã ºi mas㠖 respectiv,
legãtura cu istoricul locului. Spune-ne care au fost primele impresii
din partea comunitãþii ºi de ce este important sã pãstrãm în memoria
colectivã ºi sã valorificãm astfel de spaþii uitate/abandonate.
Maria Duda: Am inaugurat scara pe 28 februarie. Treptele au
fost fixate pe 4 februarie, iar bancheta lateralã o sãptãmânã mai
târziu. Primele impresii au fost majoritar pozitive, dar, ca la orice
proiect de intervenþie în spaþiu ºi pentru public, au existat opinii
împãrþite. Pe de o parte, un mare grup reprezentat de businessurile
locale, turiºti, cetãþeni non-rezidenþi ºi mare parte din enoriaºi au
apreciat scara pentru cã le-a oferit o scurtcircuitare a traseului, un
acces suplimentar pentru clienþi, o continuitate, un loc de joacã/
escaladã pentru copii, un popas în preajma bisericii de unde sã
poatã încã asculta slujba, dar sã ºi stea la aer ºi soare fãrã sã deranjeze
pe nimeni. Un alt grup a fost compus din rezidenþi ºi o parte mai
conservatoare a enoriaºilor care au vãzut în acest proiect, în primul
rând, o schimbare a configuraþiei pieþei ºi porticului, aºa cum se
pãstreazã ele în memoria recentã (dupã anii 1990 încoace, odatã cu
retrocedarea Palatului Kretzulescu cãtre Parohie) ºi, în al doilea
rând, au fost preocupaþi de posibilitatea ca scara (asociatã cu cafeneaua
din apropiere) sã atragã grupuri de persoane care sã ocupe acest
spaþiu ºi sã perturbe (în opinia lor) liniºtea publicã. Am primit însã,
în acelaºi timp, ºi mãrturii, de la locuitori mai vechi ai zonei, cã în
arcade existase, pânã în anii ’70, o scarã (improvizatã) ulterioarã
intervenþiei reconfigurante din anii 1958-1962.
Dincolo de temerile ºi aºteptãrile îndelungate legate de
implementarea scãrii, este de menþionat cã ne aflãm în centrul
capitalei, într-o zonã activã public, cu o dinamicã socialã fireascã,
într-un context unde vibraþia turisticã se suprapune natural liniºtii
spaþiului rezidenþial. Pornind de la începutul lunii martie, timp de
un an vom monitoriza metabolizarea scãrii ºi a banchetei de cãtre
public, în speranþa cã documentãrile noastre succesive din ultimii
4 ani (am pornit în primãvara 2015), analizele, interviurile,
fotografierea celor care escaladau arcadele, a intervenþiilor succesive
de curãþare a zidurilor, cãutãrile ºi propunerea rezultatã din
concluziile tuturor celor de mai sus se vor valida de cãtre publicul
utilizator. Pe parcursul celor trei ani oficiali de Little Improvements,
postãrile noastre au fost ºi generatoare de idei de cercetãri sau
colaborãri, cum a fost cazul cu Grupul de Iniþiativã Kiseleff ºi
festivalul Cartierului Creativ, sau luate ca exemplu de uite cã se
poate ºi, în acest fel, încurajând acþiuni similare.
feeder.ro: Care sunt locurile din Bucureºti care au nevoie cel
mai mult de „little improvements” ºi pe care BAZA se va axa în
continuare? Totodatã, care sunt top trei oraºe sau proiecte smart
implementate în mediul urban, din þarã sau din afarã, care te inspirã?
Maria Duda: Menþionam mai devreme necesitatea clarificãrii
detaliilor oraºului, a deplasãrii proiectanþilor de spaþii urbane de la
computerul conectat la Google Street View, la cercetarea efectivã
pe teren a spaþiului public, a strãzilor, a plintei urbane, a necesitãþilor
ºi posibilitãþilor de parcare. Am început de curând Bucureºtii în
detalii, suntem în faza de testare a metodologiei de documentare.
Colaborãm cu Grupul de Iniþiativã Kiseleff pe tronsonul Titulescu
– Banu Manta – Mihalache – Delavrancea – Ion Mincu, investigând
traseele pietonale, gradul de disconfort ºi periculozitatea create de
parcarea la limita (i)legalitãþii. Totul a pornit de la experienþa
personalã a colegilor noºtri de BAZA, pãrinþi a doi copii, confruntaþi,
în drumurile lor zilnice cãtre parc ºi locuri de joacã, cu o adevãratã
cursã cu obstacole presãrate în faþa cãruciorului ºi a paºilor mici.
Subiectul meritã discutat ºi prezentat pe larg, iar aici cred cã Irina
Niculescu, Alexandru Belenyi ºi Matei Bogoescu pot sã detalieze,
poate într-un interviu separat. Mã fascineazã, cum probabil deja
aþi remarcat, soluþiile mici, dar care cresc ºi dau formã conceptului
de lovability faþã de oraº. Ca experienþe personale, în fiecare loc
unde merg caut ce cauzeazã ataºamentul publicului faþã de spaþiu.
În Basel e Rinul, care, de cum se încãlzeºte, e folosit ca mijloc de
transport spre ºi dinspre birou. E plin de lume care înoatã, cu
prosopul ºi hainele office înfãºurate într-un balon de plastic –
Wickelfisch, ce a devenit ºi simbol al oraºului. În Londra, pe lângã
enorma paletã de opþiuni de petrecere ºi trecere a timpului ºi
spaþiului public, este incluziunea culturalã ºi educaþionalã. Piesele
de teatru ºi spaþiile de spectacol pentru tineret au fost reelaborate
ºi remodelate pentru a permite ºi copiilor cu autism sã participe.
Au pus în picioare o întreagã metodologie de regie, iluminare
scenicã, monitorizare a sunetului, creare de spaþii alveolare de
liniºte, care sã facã perceptibil ºi inteligibil actul artistic. Similar,
la Nisa am avut bucuria parcului situat între cele douã bulevarde
de intens trafic rutier – care parc devine pe lângã scurtcircuitare
pietonalã ºi spaþiu segmentat pe activitãþi, conþinând zone de sport,
de muzee, de joacã, de întâlnire. Iar Roma sau Veneþia, prin excelenþã
oraºe pietonale, au relaxarea cu privire la folosirea spaþiului public:
piaþetele bisericilor, grãdinile universitãþilor, curþile muzeelor sunt
spaþii de plimbare ºi lecturã în aer liber, sau locuri de joacã ale
copiilor, ale cãror chiþãieli ºi alergat nu îºi atrag nicio observaþie
sau admonestare verbalã.
În þarã ºi în Bucureºti, admir proiectele atelierului MNM pentru
podul peste Canalul Morii ºi amenajarea Strãzii Duzilor din
Reghin, Planwerk, cu lucrãrile lor de la Sibiu ºi Cluj – tot abordarea
detaliului a stat la baza proiectului pentru reabilitarea centrelor
istorice, Vallum, care are o întreagã tradiþie de intervenþii sensibile
în spaþiile de promenadã din cadrul natural [f: exemplu – Drumul
Sãrii. Arhitecturã peisagerã la Sovata], AMAis, La Firul
Ierbii, Wolfhouse Productions, studio BASAR. (Va urma)
Interviu de Emilia Cazan
Imagini © Maria Duda & Fülöp Csenge
Ansamblul Cinema/
Teatrul de varã
CAPITOL