Opinia
Declaraþia Academiei Române privind unitatea limbii române
Academia Românã a luat act,
cu îngrijorare, de noile
încercãri de a introduce în uzul
naþionalã
oficial, în Republica Moldova
ºi în alte regiuni vecine locuite
de români, noþiunea
inexistentã de „limbã
moldoveneascã”, susþinutã
odinioarã de propaganda
sovieticã ºi reluatã, astãzi,
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional de cãtre anumite cercuri
Director: Mioara VERGU-IORDACHE interesate politic. 
Pagina 4
Anul 28, nr. 895, 4 februarie 2020, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro
Facultatea de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe Administrative Bucureºti
Botezul focului
• prima promoþie de la specializarea Poliþie Localã
– prima ºedinþã de tragere
Într-o frumoasã zi de început de februarie, sâmbãtã, chiar 1 februarie, a avut loc, într-unul dintre
poligoanele moderne ale Capitalei, un eveniment inedit: prima ºedinþã de tragere a primei promoþii
de studenþi de la specializarea Poliþie Localã din Facultatea de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe Administrative,
Bucureºti, a Universitãþii Spiru Haret. (Continuare în pag. 2)
Conf.univ.dr. Laurenþia Georgeta AVRAM,
decan al Facultãþii de ªtiinþe Economice, Câmpulung
din cadrul Universitãþii Spiru Haret:
A fi pregãtit pentru succes înseamnã a fi pregãtit
pentru informaþie, pentru vitezã, pentru performanþã
Pagina 3
CENTENARUL NAªTERII LUI KAROL WOJTY£A –
PAPA IOAN PAUL AL II-LEA
Aici am trecut pragul speranþei!
• La propunerea fãcutã de Seimul Polonez la sfârºitul anului
2019, întreaga creºtinãtate marcheazã, în 2020, Centenarul
naºterii lui Karol Wojty³a – Papa Ioan Paul al II-lea -18 mai 1920.
Nicolae MAREª
În paginile revistei Opinia naþionalã au fost inserate multe ºi trecut pragul speranþei- expresie pe care n-a folosit-o nicãieri în
ample materiale legate de viaþa ºi activitatea celei mai de seamã lume în timpul celor peste o sutã de vizite pontificale fãcute timp
personalitãþi a secolului al XX-lea, scriitor, dramaturg, filosof, de aproape 27 de ani pe toate meridianele lumii.
teolog, urmaº în jilþul Sfântului Petru, cel care a contribuit din Vã propunem sã rememorãm drumul parcurs de acest Pontif
plin, în timpul Rãzboiului Rece de la sfârºitul secolului trecut, la nepereche, ca sã folosim o expresie arghezianã, subliniind cã
nãruirea comunismului. magisteriul sãu a fost unul dintre cele mai îndelungate: a durat peste
Marele Pontif a acceptat sã fie Doctor Honoris Causa al 26 ani, fiind întrecut numai de pontificatul Sf. Petru (aproximativ 37
Universitãþii Spiru Haret, singura instituþie de învãþãmânt de ani) ºi al Papei Pius al IX-lea (32 de ani). Papa Ioan Paul al II-lea
superior din România care se bucurã de aceastã onoare. Am a fost primul Papã de origine slavã, primul care a intrat într-o sinagogã,
publicat în 2019 scrisoarea pe care Ioan Paul al II-lea a trimis-o, care a vizitat o bisericã protestantã, s-a întâlnit în public cu
în septembrie 2004, fostului rector al Universitãþii Spiru Haret, musulmanii, primul care a participat la un concert de muzicã rock (a
prof. univ. dr. Aurel Gh. Bondrea, cu ocazia înmânãrii, la Castel sprijinit ideea sacrosongului, festival de muzicã religioasã rock în
Gandolfo, a înaltului titlu. Este un document cardinal pentru marile biserici, cu participarea a mii de tineri) ºi tot primul Episcop
Universitatea Spiru Haret, pentru absolvenþii ei, pentru care a al Romei care a mers - Papã fiind - pe schiuri.
avut cele mai alese cuvinte de preþuire. Celor care îl vedeau spre sfârºitul vieþii apãsat de povara bolii ºi a
Poporul român nu va uita niciodatã vizita istoricã pe care Papa suferinþei, le amintesc cã presa italianã scria despre el, în anii ’80, ca
Ioan Paul al II-lea a efectuat-o în România, þarã ortodoxã care L-a despre atleta di Dio / atlet al lui Dumnezeu. ªi avea toate motivele
primit cu braþele deschise, iar întâlnirile avute cu Întâistãtãtorul pentru o asemenea apreciere. Papa Ioan Paul al II-lea a fost cel care
Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Teoctist, cu autoritãþile a cerut sã se construiascã la Vatican un bazin de înot descoperit.
române, cu populaþia þãrii au fost considerate a fi „adevãrate Rusalii”, Mergea ºi atunci la schi ºi pe munte, lucruri neconsemnate pânã
un moment istoric european, care a contribuit din plin, dupã atunci în Analele Curiei Vaticanului. Juan Antonio Samaranch,
noaptea totalitarã, la deschiderile care au urmat la începutul longevivul preºedinte al Comitetului Internaþional Olimpic, i-a
secolului ºi mileniului. Pe aceste meleaguri, considerate de Sfântul decernat Papei Ioan Paul al II-lea Medalia de aur olimpicã. În cuvântul
Pãrinte, Grãdinã a Maicii Domnului, s-a auzit, la slujba þinutã în rostit, ºeful sportului mondial a subliniat meritele Sfântului Pãrinte
Parcul Izvor, strigãtul a trei sute de mii de participanþi: „UNITATE! doar în domenii de vârf pe care el le reprezenta, menþionând cã a
UNITATE!”, strigãt ce l-a însoþit pe Pontif pânã la sfârºitul vieþii, jucat fotbal, a schiat ºi a practicat turismul.
în aprilie 2005. Acest strigãt l-a fãcut sã spunã la plecare: Aici am (Continuare în pag. 7)
Gheorghe ºi Ditrãu
Mioara VERGU-IORDACHE
Este greu cu democraþia la un popor în care fiecare individ
vrea sã aibã ultimul cuvânt! Când fiecare vrea sã dicteze
celorlalþi ce sã gândeascã, ce sã simtã, ce sã spunã, ce sã facã.
Când unii cred cã sunt peste ceilalþi, pentru cã sunt mai blonzi
sau mai bruneþi, cu pielea mai albã sau mai coloratã, mai scunzi
sau mai înalþi, cã sunt mai tineri sau mai bãtrâni, cã au umblat
mai mult prin lume, cã au mai multe studii, cã s-au nãscut
într-o familie mai „bunã”, cã ºtiu mai multe limbi strãine, cã
sunt de-o etnie sau alta, cã sunt creºtini sau de altã confesiune,
cã, pânã la urmã, aºa vor ei! Ei, bine, dar „aiasta nu se poate”!
Pentru cã în afara locului de muncã, unde, la modul ideal,
fiecare se aflã pe locul dorit, necesar, util, dupã studii ºi
competenþe, toþi suntem egali. Suntem oameni. Sau ar trebui
sã fim. Noi toþi suntem cetãþeni egali, plãtitori de impozite,
fiecare cu preferinþele, dorinþele, visurile lui. Nimeni nu are
dreptul sã impunã punctul sãu de vedere, cu atât mai mult cu
invective, cu etichetãri grosolane, indiferent de cât de autorizat
se crede sã o facã. Eventual, poate sã încerce sã convingã cu
argumente obiective. Nimeni nu are dreptul sã ne dicteze
convingerile proprii, gusturile, prietenii, iubirile, sã ne impunã
„teze” politice, estetice. Dar, sigur, oricine poate contribui la
ridicarea stachetei în ceea ce priveºte educaþia, cultura acestui
popor. Nu cu forþa, nu cu superioritate ºi dispreþ.
Care-i deosebirea dintre un intelectual cu un limbaj grobian
ºi un analfabet? Nimeni nu umblã cu diplomele pe frunte. Cu
o singurã excepþie: „diploma de om”. Este singura care se vede
în toate situaþiile, pe stradã, acasã, în sãli de conferinþe, la
decernarea unor premii, la teatru, pe arenele sportive... În
viaþa noastrã de zi cu zi este singura diplomã care conteazã.
Calitatea, competenþa, profesionalismul, rezultatele nu au
valoare fãr㠄omenie”. Succesul liderilor, al adevãraþilor lideri,
nu sparge geamuri, nu produce pagube tangente sau adiacente!
Ei sunt cei pe care îi ascultãm ºi îi urmãm. ceilalþi nu-ºi clameazã
decât frustrarea, incapacitatea de a se afirma.
Nu e doar „teorie” în cele de mai sus. Dou㠄întâmplãri”
recente, din domenii diferite, ne aratã cã încã suntem la început
de drum în ceea ce priveºte democraþia, civilizaþia. Pe fond,
nu-i nicio deosebire între „apostrofarea” lui Tudor Gheorghe
pentru spectacolul „Degeaba” – un act artistic asumat, ºi
„conflictul” rasial de la Ditrãu, ce urmãreºte alungarea unor
muncitori strãini angajaþi la brutãrie. Credeþi cã nu am dreptate?!
Nu e vorba de acelaºi autoritarism, aceeaºi lipsã de înþelegere,
de pretinsã superioritate, de impunere?! Sigur, sunt ºi multe
deosebiri ºi mult㠄surprizã”. Surprizã neplãcutã, pentru cã
dacã poþi accepta, cu greu totuºi, cã niºte sãteni pot ameninþa,
din neînþelegere, din inculturã, din fricã, urmare a manipulãrii,
pot fi violenþi, nu, în niciun caz nu pot fi acceptate tonul ºi
limbajul violent, arogant, al unor intelectuali pe care-i socotim
rasaþi, modele. Modele?!
pag. 2 OPINIA NAÞIONALà 895 – 4 februarie 2020

UNIVERSITARIA
Facultatea de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe Administrative Bucureºti
Profesiile juridice, nu numai în teorie, ci (ºi) în practicã!
Conf. univ dr. Aura PREDA
Practica de specialitate a studenþilor pentru anul
III este o disciplinã nou-introdusã în programa
universitarã, respectiv, din anul universitar 2019-
2020. Scopul acestei activitãþi practice este de a
familiariza studenþii cu specificul unor profesii
juridice pe care le pot practica dupã absolvirea
facultãþii. În acest sens, practica a constat în
efectuarea unor vizite la unele autoritãþi publice
sau invitarea unor reprezentanþi ai unor instituþii
de profil la sediul facultãþii.
S-au desfãºurat vizite la Poliþia localã sector 2,
Primãria sector 4, Curtea Constituþionalã, Direcþia
Generalã Anticorupþie (din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne), Parchetul de pe lângã Înalta
Curte de Casaþie ºi Justiþie (Ministerul Justiþiei),
Curtea de Arbitraj Comercial Internaþional (din
cadrul Camerei de Comerþ ºi Industrie a României).
De asemenea, studenþii au participat la Con-
ferinþa Anualã Naþionalã a Mediatorilor
( 8 noiembrie 2019).
Specialiºtii care au diseminat informaþii despre
specificul activitãþii din instituþii au reprezentat:
Agenþia Naþionalã Antidrog, Serviciul de Prevenire
din cadrul Direcþiei Generale de Poliþie a
Municipiului Bucureºti (subordonate Ministerului
Afacerilor Interne), Serviciul de Probaþiune
Bucureºti (din cadrul Ministerului Justiþiei).
Astfel, prima activitate practicã s-a desfãºurat
la sediul Poliþiei locale sector 2, unde studenþii au
fost întâmpinaþi de domnul director adjunct Pascu,
care a prezentat aspecte generale din aceastã
instituþie. Am aflat cã Poliþia localã sector 2 a fost
înfiinþatã în 2010 ºi, din punct de vedere al
structurii, include Serviciul de Ordine publicã, Pazã
obiective, Circulaþie rutierã, Direcþia de control,
cu compartimentele de Control comercial, Serviciul
de protecþia mediului, Disciplina în construcþii,
Serviciul ISU. Un departament costisitor, dar
foarte eficient, este Direcþia de monitorizare, care
are douã centre dotate cu 750 de camere de supra-
veghere la nivelul sectorului 2, camere repartizate
mai ales în zone „rãu-famate”, cum ar fi: zona
Baicului, Creangã ºi Tei Toboc.
În conformitate cu Legea poliþiei locale nr. 155/
2010, modificatã prin OUG nr. 25/2015, Poliþia
localã se înfiinþeazã în scopul exercitãrii atribuþiilor
privind apãrarea drepturilor ºi libertãþilor
fundamentale ale persoanei, a proprietãþii private
ºi publice, pentru prevenirea ºi descoperirea
• Practica de specialitate a studenþilor din anul III, IF
infracþiunilor, în urmãtoarele domenii: a) ordinea
ºi liniºtea publicã, precum ºi paza bunurilor;
b) circulaþia pe drumurile publice; c) disciplina în
construcþii ºi afiºajul stradal; d) protecþia mediului;
e) activitatea comercialã; f) evidenþa persoanelor;
g) alte domenii stabilite prin lege.
Aceasta îºi desfãºoarã activitatea pe baza
principiilor: legalitãþii, încrederii, previzibilitãþii,
proximitãþii ºi proporþionalitãþii, deschiderii ºi
transparenþei, eficienþei ºi eficacitãþii, rãspunderii ºi
responsabilitãþii, imparþialitãþii ºi nediscriminãrii.
Concret, printre activitãþile Poliþiei locale
sector 2 se numãrã: • Amendarea pentru staþionãri
neregulamentare ºi ridicãri auto în sectorul 2
• Monitorizarea stãrii de curãþenie a sectorului,
respectiv, monitorizarea aruncãrii deºeurilor pe
domeniul public • Confiscarea articolelor piroteh-
nice comercializate ilegal etc.
Dintre campaniile promovate ºi pe site-ul
acesteia, menþionãm: • Campania Numere utile ºi
energie. În scopul informãrii ºi educãrii cetãþenilor
în conformitate cu legea naþionalã ce promoveazã
drepturile ºi obligaþiile consumatorilor, Poliþia
Localã Sector 2 a participat în luna decembrie
2019 la: • Campaniile ORIUNDE te afli, ÎN ÞARÃ,
alege sã fii ÎN SIGURANÞÃ! ºi Drepturile consu-
matorului de Energie Electricã ºi Gaze Naturale.
În cadrul acestor campanii, au fost distribuite
flyere ºi afiºe cu caracter informativ, pentru
personalul propriu ºi cetãþenii sectorului 2. https:/
/www.politialocalas2.ro/index.php/activitati/
campanii/800-campania-numere-utile-si-energie
• Campania Tu poþi face luminã!, iniþiativã a
Direcþiei Generale Anticorupþie la care a participat
ºi Poliþia Localã Sector 2. Scopul campaniei a
constat în promovarea ºi dezvoltarea unui
comportament integru, atât la nivelul personalului
propriu, cât ºi la nivelul cetãþenilor din sectorul
2, prin cunoaºterea consecinþelor faptelor de
corupþie ºi a modalitãþilor de semnalare a acestora.
Campania s-a desfãºurat în perioada octombrie-
decembrie 2019 ºi a presupus distribuirea unor
afiºe cu caracter preventiv, pentru descurajarea
faptelor de corupþie: NU APROBA CORUPÞIA!
LIBERTATEA ESTE IMPORTANTÃ! https://
www.politialocalas2.ro/index.php/activitati/
campanii/780-campania-tu-poti-face-lumina.
Direcþia juridicã este formatã din Serviciul de
resurse umane, Serviciul juridic, Relaþii publice ºi
Serviciul administrativ. Din cele 4 dispecerate iniþiale
a rãmas doar unul, prin care se pot face verificãri în
unele baze de date ale Ministerului Afacerilor
Interne. Alte servicii ºi compartimente sunt:
Serviciul misiuni, Serviciul financiar ºi contabilitate,
Compartimentul „achiziþii”, Protecþia muncii.
Alte activitãþi, numeroase ºi diversificate, des-
fãºurate de aceastã instituþie în vederea atingerii
scopului menþionat pot fi urmãrite ºi pe site-ul
https://www.politialocalas2.ro/index.php/
activitati/proiecte.
În acest context, trebuie sã evidenþiem ºi meri-
tele Poliþiei Locale Sector 2, care a fost premiatã
pentru cel mai bun proiect la secþiunea Ordine
Publicã, cu Proiectul Sistem de supraveghere video
ºi management informaþional pentru creºterea
siguranþei sociale ºi prevenirea criminalitãþii
în arealul Ion Creangã, în cadrul Concursului
Naþional de Proiecte din Administraþia Publicã
Localã Cele bune sã se-adune! https://
www.politialocalas2.ro/

Botezul focului
• prima promoþie de la specializarea Poliþie Local㠖 prima ºedinþã de tragere
(Urmare din pag. 1) studenþilor sporindu-li-se încrederea în sine, siguranþa, capacitatea
de a lua decizii semnificative în timp util. Atât fetele, cât ºi bãieþii
Pe lângã cunoºtinþele în domeniile juridic, ºtiinþele s-au confruntat de la egal la egal, beneficiind de condiþii identice
administraþiei, relaþia cu cetãþeanul ºi cu comunitatea º.a., o de tragere. Aºteptãm alte serii de viitori tragãtori.”
serie de alte discipline aplicative, precum tactica ºi mãsurile Marius DUICÃ, student, anul III, Poliþie Localã, campion al
poliþieneºti, regimul juridic al contravenþiilor sau cel al armelor, seriei: „Sunt plãcut impresionat de buna colaborare a facultãþii cu
muniþiilor ºi substanþelor explozive ºi instrucþia tragerii, întregesc administratorii poligonului de tragere Calibrul 9, aceastã
pregãtirea viitorilor specialiºti în Poliþie Localã. colaborare fiind beneficã pentru noi, studenþii profilului de Poliþie
Pânã la tragerile propriu-zise, se desfãºoarã un program riguros localã, dezvoltându-ne abilitãþile în executarea tragerii cu o armã
de pregãtire teoreticã ºi practicã în cadrul cãruia studenþii, chiar de foc puternicã ºi precisã, precum Glock 17. A fost o experienþã
ºi cei care au o anumitã experienþã în domeniu, descoperã tot ce foarte utilã ºi plãcutã, pe care abia aºtept sã o repet. Mulþumesc
este necesar pentru stãpânirea ºi mânuirea armelor de foc. conducerii facultãþii pentru cã a fãcut posibil sã am parte de o
Lect. univ. dr. Florin MACIU: astfel de experienþã ºi mã bucur cã am avut ºi cel mai bun rezultat.
„La orele practice, studentul Mã mândresc cu aceasta ºi o sã fac cunoscute mai departe
exerseazã, folosind pistoale de beneficiile ºi avantajele de care se pot bucura studenþii dacã aleg
antrenament Colt 1911, poziþiile sã urmeze cursurile Facultãþii de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe
clasice pregãtitoare ºi de tra- Administrative, Bucureºti din cadrul Universitãþii Spiru Haret.”
gere, cu avantajele ºi dezavan- Alexandra RÃDOI, studentã, anul III, Poliþie Localã, aflatã la
tajele fiecãreia, prize la armã, prima experienþã de acest fel: „Cu mândrie spun cã fac parte din
luarea liniei de ochire, þinerea prima generaþie a specializãrii Poliþie Localã din cadrul Universitãþii
respiraþiei, mânuirea linã a Spiru Haret. Am fost impresionatã încã din primul an, însã acum,
trãgaciului ºi, nu în ultimul în an terminal, constat cã existã puþine instituþii de învãþãmânt
rând, reguli ferme de disciplinã care într-adevãr se focuseazã pe studenþi ºi aduc în programã cât deschiºi ºi atenþi cu noi ºi ne-au fãcut sã avem unul dintre cele
în utilizarea armelor de foc, atât mai multe instrumente pentru a-i ajuta sã înveþe ºi sã se mai frumoase examene.”
în poligonul de tragere, cât ºi în perfecþioneze în domeniul ales. Noi, studenþii de la Politie Localã, Pânã la finalizarea studiilor mai este, însã, un drum lung de
afara lui. La final, firesc, sunt am învãþat teoria, dar am avut ocazia sã o ºi practicãm. parcurs: ultimele examene din sesiunea de iarnã, semestrul al doilea,
plasate verificãrile teoretice ºi practice. La ultimele, studenþii Examenul de la Instrucþia Tragerii a fost cu siguranþã una dintre sesiunea de varã ºi promovarea examenului de licenþã, care va avea
trag cu muniþie realã, pentru calificativ. Anul acesta s-a folosit cele mai interesante experienþe. Cred cã vorbesc în numele tuturor loc în luna iulie 2020. Tuturor studenþilor le urãm mult succes!
pistolul Glock 17, una dintre cele mai moderne, dar ºi rãspândite colegilor când spun mulþumesc! celor de la poligonul Calibrul 9
arme de pe planetã. Toatã lumea a plecat cu zâmbetul pe buze, pentru cã ne-au oferit aceastã oportunitate, au fost foarte Lect. univ. dr. Viorel MIULESCU

ISSN 1221-4019 REDACÞIA:

Opinia ISSN 1841-4265 (online) Mioara Vergu-Iordache, Ciprian C. Vasilescu
REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ
naþionalã www.opinianationala.ro Cornelia Prodan, Florentina Stemate (DTP) este editatã de Rãspunderea
www. facebook.com/opinianationala FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE pentru conþinutul
Stimaþi cititori,
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti
Telefon/fax: 021 316 97 91 Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei Tiparul executat de textelor publicate
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87, Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, aparþine autorilor.
informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI
interioare 168 ºi 143
e-mail: opinia@spiruharet.ro viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei. ROMÂNIA DE MÂINE
895 – 4 februarie 2020
Doamnã conf.univ.dr. Laurenþia Avram,
vorbiþi-ne despre cultura organizaþionalã
a facultãþii pe care o conduceþi. Ce o
individualizeazã?
Globalizarea, evoluþia tot mai rapidã a
tehnologiei, cantitatea din ce în ce mai mare de
informaþii, în general, evoluþia Uniunii Europene,
prin extinderea sa, prin eforturile de uniformizare
a legislaþiei, prin libera circulaþie a cetãþenilor
între statele membre, precum ºi accesul liber pe
piaþa muncii oriunde în cadrul Uniunii, au adus
ºi continuã sã aducã schimbãri, atât pe piaþa
muncii, cât ºi în sistemul de învãþãmânt superior.
O certitudine pentru universitãþi este crearea
Spaþiului European pentru Învãþãmânt superior,
care sã permitã universitãþilor europene sã ofere
servicii educaþionale comparabile ºi universal
recunoscute studenþilor, dincolo de graniþele
naþionale ale statelor membre, permiþând astfel
o foarte mare mobilitate, atât a studenþilor, cât ºi
a cadrelor didactice. Accentul nu mai este pus
doar pe învãþarea unicã, la începutul vieþii, ci se
trece din ce în ce mai mult spre învãþarea
continuã, universitãþile trebuind astfel sã facã faþã
cererii de programe educaþionale venite din partea
oamenilor de vârste mai înaintate, care sunt deja
încadraþi profesional ºi care au nevoie sã îºi
dezvolte competenþele ºi cunoºtinþele pentru a
face faþã cerinþelor lumii moderne. O altã tendinþã
la nivel european este ºi crearea Spaþiului
European de Cercetare, în cadrul cãruia univer-
sitãþile vor juca un rol important. Astfel, pe lângã
extinderea programelor educaþionale, este
necesarã ºi o intensificare a cercetãrii ºi oferirea
de programe postuniversitare pentru atragerea
tinerilor cercetãtori, dar ºi dezvoltarea de
parteneriate ºi consorþii cu alte universitãþi sau
institute, prin care se încurajeazã mobilitatea ºi
schimbul de experienþã.
Universitatea a reprezentat, în toate timpurile,
un factor de culturã ºi civilizaþie, un factor de
schimbare ºi de progres, un laborator pentru forma-
rea elitelor naþiunii. „Cine face ºtiinþã universitarã
accede spre trepte superioare de spiritualitate”. În
acest context, putem sã adãugãm c㠄universitatea
trebuie sã-i deprindã pe studenþi cu metoda
ºtiinþificã de lucru ºi sã le trezeascã în suflet
pasiunea pentru ºtiinþã ºi gândire”. De asemenea,
„universitatea are menirea sã ajute în primul rând
la formarea, îmbogãþirea ºi înnobilarea structurii
societãþii prin cultivarea ºtiinþei”. Afirmaþiile
precedente caracterizeazã ºi mediul universitar din
Universitatea Spiru Haret ºi, implicit, din
Facultatea de ªtiinþe Economice Câmpulung, ºi
sunt, totodatã, expresiile unor oameni de univer-
sitate, ceea ce ne îndreptãþeºte, o datã în plus, sã le
folosim ca premise pentru a desprinde unele
presupoziþii de bazã ºi valori culturale caracte-
ristice organizaþiei universitare.
Ca orice altã facultate româneascã, Facultatea
de Stiinþe Economice Câmpulung are încã ele-
mente puternice ale unei culturi ierarhice speci-
fice întregului sistem românesc, dar, confruntatã
cu un mediu în permanentã schimbare ºi provo-
cãri noi (scãderea numãrului de studenþi,
competiþia tot mai acerbã dintre universitãþi
OPINIA NAÞIONALÃ
Conf.univ.dr. Laurenþia Georgeta AVRAM,
decan al Facultãþii de ªtiinþe Economice Câmpulung, din cadrul Universitãþii Spiru Haret:
A fi pregãtit pentru succes înseamnã a fi pregãtit pentru
informaþie, pentru vitezã, pentru performanþã
pentru studenþi ºi resurse) valorile predominante
din organizaþie încep sã se schimbe, precum ºi
lucrurile importante pentru membrii organiza-
þiei, relaþiile existente între angajaþi, modul în care
angajaþii vãd performanþa, succesul ºi modul în
care percep munca pe care o realizeazã. Faculta-
tea, în ansamblu, încearcã sã devinã mai flexibilã,
sã se adapteze condiþiilor mediului extern ºi sã
fie mai orientatã spre inovaþie ºi piaþã.
Existã noutãþi pentru anul universitar
2019-2020?
Legãtura strânsã dintre contabilitate,
investiþii ºi creºtere economicã atestã faptul cã
publicul larg manifestã un interes real faþã de
valorificarea practicã a virtuþilor unei profesii
contabile puternice, iar CECCAR este garantul
acestei realitãþi de necontestat. Suntem mândri
cã, începând din acest an universitar, Facultatea
de ªtiinþe Economice Câmpulung are încheiat
un protocol de colaborare cu CECCAR, prin
care absolvenþii programului de master Contabi-
litate ºi Managementul Afacerilor au posibilita-
tea înscrierii directe la stagiu, prin depunerea
dosarului, în maximum trei ani de la absolvire.
Cum apreciaþi poziþionarea actualei gene-
raþii de studenþi ai Facultãþii de ªtiinþe
Economice Câmpulung, a Universitãþii
Spiru Haret, faþã de evoluþiile uneori
neaºteptate, chiar contradictorii ale socie-
tãþii în care îºi vor desfãºura activitatea?
Îi pregãtiþi pentru impactul cu lumea
realã?
Predarea se referã la inspiraþia profesorilor de
a dezvolta imaginaþia studenþilor, crearea de
oportunitãþi pentru explorarea ulterioarã ºi
dezvoltarea înþelegerii lumii din jur. Este o
cãlãtorie pe care fiecare dintre noi o începe de la
o vârstã fragedã ºi o experienþã care ne poate
marca în timp, pe parcursul vieþii noastre.
Tehnologia a jucat întotdeauna un rol în acest
proces, dar acum, odatã cu stagiul de practicã ºi
întâlnirile pe care le organizãm în cadrul facultãþii
cu mediul antreprenorial, experienþa din clasã
începe sã intre într-o nouã erã a interactivitãþii,
construind experienþe nevãzute pânã acum.
Practica permite o reconceptualizare completã
a relaþiei dintre student ºi ceea ce predã profe-
sorul. Profesorii nu mai trebuie sã descrie
momente din istoria economicã, contabilitate,
informaticã etc., acum studenþii o pot explora ei
înºiºi. Profesorii nu mai trebuie sã se bazeze
exclusiv pe descriere ºi pe materiale video pentru
a explica funcþionarea sistemului economic; pur
si simplu întâlnirea cu profesia la nivelul firmei
realizeazã asta.
Experienþe, precum acestea, schimbã natura
educaþiei, permiþând o mai mare libertate,
exprimare creativã ºi imersiune, deschizând noi
cãi de explorare pentru studenþi, iar în acest fel
apare pregãtirea pentru impactul cu lumea realã.
Stimatã doamnã decan, în societatea
informaþionalã a zilelor noastre mai este
valabilã sintagma „succesul începe încã de
pe bãncile ºcolii”?
Cred cã în sistemul educaþional este omisã o
variabilã extrem de importantã, ºi anume efortul pe
care elevul îl depune pentru a avea rezultatele pe
care le are. Uneori, efortul este foarte mare, în timp
ce rezultatele nu sunt pe mãsurã. La toate acestea
se adaugã stresul pe care-l resimte zilnic ºi care
nu-i uºureazã deloc misiunea. Nevoia sa naturalã
de cunoaºtere este înãbuºitã de etichete, para-
digme sociale, de lipsa practicii ºi excesul teoriei,
de teama de consecinþe, de lipsa de diferenþiere
UNIVERSITARIA
ºi aºa mai departe. Învãþatul devine o povarã ºi
succesul întârzie sã aparã. Cred cã este important
sã ne amintim cã educãm oameni care au propriul
ritm de dezvoltare, o personalitate distinctã de
ceilalþi, cã fiecare este unic în felul sãu.
Dr. Michael Thompson spune cã ºcoala ºi
copilãria nu sunt o carierã, iar succesul profe-
sional al copilului nu începe încã din primii ani
de grãdiniþã sau ºcoalã. De multe ori pãrinþii uitã
acest aspect ºi proiecteazã asupra copilului pro-
priile dorinþe, temeri, visuri neîmplinite,
încãrcându-l cu foarte multã responsabilitate.
ªcoala este doar o etapã în viaþã, o etapã domi-
natã de provocãri, dar care nu-l defineºte ºi nici
nu-i prevesteºte un viitor plin de succes sau
insucces. Din punctul meu de vedere, aceastã
sintagmã nu a fost vreodatã valabilã, cu atât mai
puþin astãzi, când oamenii comunicã doar în
douã situaþii: când nu le convine ceva sau când
vor ceva. A fi pregãtit pentru succes înseamnã a
fi pregãtit pentru informaþie, pentru vitezã,
pentru performanþã.
Piaþa s-a schimbat foarte mult datoritã apari-
þiei internetului, pentru cã atunci când ai nevoie
de un produs sau serviciu îl poþi cumpãra de
oriunde. La fel se întâmplã ºi cu locurile de
muncã sau cu meseriile. Din momentul în care
studenþii încep o facultate ºi pânã o terminã, apar
ºi dispar meserii la care nici nu ne-am gândit.
Având în vedere evoluþiile rapide din econo-
mia realã, vedeþi o schimbare în modul de
asimilare a cunoºtinþelor? Mai existã timp
pentru documentarea, aprofundarea ºi
sedimentarea informaþiilor?
Misiunea Universitãþii Spiru Haret este ºi
misiunea noastrã, aceea de a identifica ºi
dezvolta potenþialul studentului pe tot parcursul
sãu educaþional, cât ºi în plan profesional. Am
plecat în aceastã explorare de la nevoia societãþii
ºi a individului, aceea de a munci cu plãcere.
Încercãm sã punem în evidenþã interesele
viitorilor angajatori ºi le corelãm cu domeniile
ocupaþionale ºi profesiile în care aceºtia se vor
regãsi. Universitatea Spiru Haret pune la dispo-
ziþia studentului toate mijloacele de documen-
tare, prin titluri din literatura de specialitate din
toate timpurile în cadrul bibliotecii, precum ºi
cursuri afiºate în platforma de e-learning, pe
contul personal, cu acces nelimitat, de care
studentul beneficiazã din plin.
Faptul cã mulþi dintre studenþii dumnea-
voastrã sunt nãscuþi dupã 1989 sau în
ultimii ani ai deceniului nouã ai secolului
trecut vã uºureazã misiunea?
Da, este o adevãratã provocare ºi încântare
sã lucrezi cu tinerii. Sunt deschiºi cãtre metodele
noi de evaluare ºi predare, sunt creativi ºi dori-
tori sã descopere ºi sã experimenteze orice li se
pare interesant ºi de perspectivã. Comunicãm
foarte uºor pe mijloacele online ºi curiozitatea
lor este dezbãtutã prin numeroase discuþii inter-
disciplinare la seminar.
Mulþi absolvenþi se întreabã în ultimii ani
ce vor face dupã absolvire. Discutaþi cu
ei, încercaþi sã îi îndrumaþi spre diferite
domenii, le oferiþi sfaturi?
Sunt mândrã sã spun ca fac parte dintr-o
Universitate ºi o facultate în care studentul,
realizarea lui profesionalã este pe primul loc. La
avizierul Facultãþii de ªtiinþe Economice, Câmpu-
lung sunt anunþuri de angajare ºi facilitãm
întâlniri între angajatori ºi studenþii care doresc
sã devinã buni profesioniºti ºi sã înceapã activi-
tatea de pe bãncile ºcolii. Conform statisticilor
pag. 3
ultimilor ani, un procent considerabil de absol-
venþi profeseazã în domeniul specializãrii.
Credeþi cã relaþia profesor-student trebuie
sã se desfãºoare unidirecþional, privind în
jos de la înãlþimea catedrei sau, dimpotri-
vã, bidirecþional ºi interactiv?
Alain Bloom spune: Omul este o fiinþã care
trebuie sã se orienteze potrivit posibilei sale
perfecþiuni. Actul educativ este un act ce þine de
sfera relaþiilor interpersonale, eficienþa sa se
decide pe terenul raporturilor concrete zilnice
dintre profesor ºi student. În problema relaþiei
profesor-student, pe lângã o bogatã experienþã
pozitivã ce s-a acumulat în decursul anilor se
constatã cã, uneori, predominã arbitrariul,
practicile învechite ºi prejudecãþi pe care o
atitudine conservatoare le menþine. Pentru
perfecþionarea relaþiei profesor-student, colectivul
de cadre didactice de la Facultatea de ªtiinþe
Economice, Câmpulung ia în considerare
obiectivele educaþiei, pe de o parte, ºi psihologia
tineretului contemporan, pe de altã parte, actul
instructiv-educativ fiind un proces ce continuã
sã fie o invenþie socialã. Relaþia trebuie sã fie
una interactivã, care sã aducã beneficii ambilor
parteneri în comunicare.
Credeþi cã în sistemul actual de învãþãmânt
ar mai fi de implementat proiecte ºi idei care
sã conducã la o mai mare adaptabilitate a
absolvenþilor la condiþiile economice reale?
Cum se realizeazã acest deziderat la Facul-
tatea de ªtiinþe Economice Câmpulung din
cadrul Universitãþii Spiru Haret?
Cum am spus ºi anterior, în cadrul Facultãþii
de ªtiinþe Economice, Câmpulung a Universi-
tãþii Spiru Haret se îmbinã partea de instruire
teoreticã cu instruirea practicã. Acest lucru este
posibil datoritã parteneriatelor pe care le
dezvoltãm de peste 25 de ani cu diverºi agenþi
economici de prestigiu din zonã, cu agenþi
publici, instituþii bancare, cu Inspectoratul
ªcolar Judetean Argeº, iar studenþii noºtri se
mândresc cã pot face stagii de practicã în cadrul
acestor instituþii. Totodatã, studenþii ºi maste-
ranzii noºtri participã interactiv la mese rotunde,
workshopuri sau seminarii gratuite, unde
comunicã direct cu reprezentanþi ai instituþiilor
participante care le transmit informaþii noi ºi utile
pentru dezvoltarea personalã ºi profesionalã.
În ceea ce priveºte iniþiativa implementãrii de
proiecte, o realã importanþã o are întotdeauna
adaptabilitatea absolvenþilor, indiferent de
specializare. Reamintesc ºi aici faptul cã Univer-
sitatea Spiru Haret a demarat ºi implementat
nenumãrate proiecte prin care studenþii ºi absol-
venþii participanþi în cadrul acestora au devenit
specialiºti ºi manageri ai propriilor afaceri. Aº fi
încântatã sã obþineþi ºi opinia lor în legãturã cu
realizãrile personale datorate muncii în echipã.
Este dificil sã îi determinaþi pe studenþi sã
înþeleagã importanþa aplicãrii riguroase a
legilor economiei, trecând peste emoþiile,
trãirile ºi pãrerile personale?
Nu este dificil, pentru cã ei ºtiu cã în politicã
ºi drept legile reprezintã regulile scrise de
conduitã ce descriu sau regleazã relaþii specifice
între persoane ºi organizaþii, ca ºi mãsurile
punitive asupra celor ce încalcã aceste reguli de
conduitã. Respectarea legii este cea care creeazã
echilibru, creeazã încredere în societate, în
rândul cetãþenilor, ºi cred cã asta este foarte
important pentru toate comunitãþile.
Vã mulþumesc!
Dragoº CIOCÃZAN
pag. 4 OPINIA NAÞIONALà 895 – 4 februarie 2020

ADIENT TRIM Ploieºti formeazã profesioniºtii de mâine
Lansarea unei noi clase de Învãþãmânt Dual,
la Liceul Tehnologic Anghel Saligny
ADIENT TRIM Ploieºti, lider mondial
specializat în producþia de tapiþerii auto premium
ºi unul dintre primii iniþiatori ai învãþãmântului
dual în România, va lansa o nouã clasã de
Învãþãmânt Dual, în cadrul Liceului Tehnologic
Anghel Saligny. Cea de a doua clasã se va desfãºura
în paralel cu cea actualã, dedicatã industriei textile
ºi pielãriei, ºi are disponibile 30 de locuri, 20
pentru calificarea de Confecþioner produse textile
ºi 10 pentru calificarea de Mecanic utilaje ºi
instalaþii în industrie.
În cea de a doua clasã de Învãþãmânt Dual
iniþiatã de ADIENT TRIM Ploieºti sunt
aºteptaþi elevii absolvenþi ai ciclului gimnazial.
Pe parcursul celor 3 ani de studiu, tinerii vor
beneficia de stagii de practicã în cadrul fabricii
de tapiþerii auto, sub îndrumarea angajaþilor, dar
ºi de o bursã lunarã în valoare de 400 lei. La
finalul perioadei de ºcolarizare, ei vor avea un
loc de muncã asigurat în cadrul companiei
ADIENT TRIM Ploieºti.  cercetare:
Pentru informaþii suplimentare despre acest
proiect, elevii sunt aºteptaþi, împreunã cu
pãrinþii lor, la Liceul Tehnologic Anghel Saligny
din Ploieºti, str. Mihai Bravu nr. 249.  Internaþional de Informaticã Bucureºti) – Studiul
„Clasa de învãþãmânt dual a venit ca un
rãspuns la o nevoie tot mai mare în România,
nevoia de forþã de muncã specializatã. ADIENT
TRIM Ploieºti, în cadrul parteneriatului cu
Liceul Tehnologic Anghel Saligny, a demarat
acest proiect, prin intermediul cãruia dã o ºansã
elevilor, încã de pe bãncile ºcolii, sã înveþe o
meserie. Dupã absolvirea celor 3 ani de studiu,
ei au posibilitatea de a-ºi construi o carierã ºi
un viitor alãturi de ADIENT.” a spus Adrian
Diþã, Plant Manager ADIENT TRIM Ploieºti.
„Rolul Adient TRIM Ploieºti merge mai
departe de dezvoltarea profesionalã a elevilor,
prin organizarea de seminarii de dezvoltare
personalã, dar ºi prin implicarea acestora în
activitãþile sociale ale fabricii, toate acestea
pentru a-i pregãti pe copii pentru viaþã ºi pentru
PREUNIVERSITARIA
Cinci echipe ale
Centrului Alexandru Proca
s-au calificat
la competiþiile de proiecte
de cercetare ISEF ºi INESPO
Biroul de presã al ICPE-CA informeazã cã
proiectele ºi echipele Centrului Alexandru Proca
pentru Iniþierea Tinerilor în Cercetarea ªtiinþificã
din cadrul ICPE-CA, participante la barajele de
calificare pentru competiþiile olimpice interna-
þionale, au avut rezultate deosebite. Cinci echipe
ale Centrului Alexandru Proca s-au calificat sã
participe la urmãtoarele competiþii de proiecte de
- competiþia ISEF 2020, ce se va desfãºura
la Los Angeles, SUA, în luna mai 2020
• Eric Drutu, Mihai Mitrea (elevi la Liceul
o carierã de succes.” a spus Carmen Bãrbulescu, real succes, bucurându-se de aprecierea celor piciorului de insectã cu aplicaþii în realizarea unor
HR Manager ADIENT TRIM Ploieºti.  care au participat. Prin intermediul acestui micromanipulatoare neconvenþionale;
Proiectul pilot al clasei de învãþãmânt dual a proiect, elevii au astfel posibilitatea de a învãþa • Ioana Iordan (elevã la Colegiul Naþional Spiru
fost lansat de ADIENT în anul ºcolar 2018 – ºi de a se perfecþiona într-un sistem ce îmbinã Haret, Bucureºti) – Cercetãri privind microfirele,
2019. Prima clasã ADIENT s-a dovedit a fi un teoria cu practica. cu aplicaþii;
• Ioana Seteanu, Ioana Vancea (eleve la Liceul
*„ADIENT TRIM Ploieºti este fabrica de referinþã pentru produse Premium, realizate de o echipã Internaþional de Informaticã Bucureºti) -
profesionistã, performantã ºi inovativã. De peste 16 ani, echipa ADIENT TRIM Ploieºti îmbunãtãþeºte Contribuþii privind hipertermia;
experienþa unei lumi în miºcare, producând cu mândrie tapiþerii premium pentru cele mai importante mãrci • ªtefan Ursu (elev la Colegiul Nicolae
Titulescu Braºov) – Studiul geometriei variabile
de maºini. 
**ADIENT este lider global în fabricarea de scaune auto. Cu 85.000 de angajaþi în 238 de fabrici localizate al aripilor pentru optimizarea portanþei;
- competiþia INESPO, ce se va desfãºura la
în 34 þãri din întreaga lume, producem ºi livrãm scaune pentru toate clasele de vehicule ºi toþi producãtorii
Istanbul, Turcia, în septembrie 2020
de echipamente originale. De la sisteme complete pânã la componente individuale, expertiza noastrã se reflect㠕 Mihai Andrei (elev la Colegiul Naþional de
în fiecare pas al procesului de fabricare a scaunelor auto. Abilitãþile noastre integrate, in-house, ne permit sã Metrologie Traian Vuia, Bucureºti)- Recuperarea
luãm produsul de la etapa de cercetare ºi design, sã îl urmãrim pe întreg procesul, pânã la proiectare ºi fabricare componentelor electronice active, pasive,
– munca noastrã regãsindu-se în 25 de milioane de vehicule în fiecare an”.  electromecanice ºi mecanice din plãcile
electronice.

ICPE – Cercetãri Avansate este un institut naþional

ce desfãºoarã activitãþi de tradiþie, recunoscute în
La Centrul Sportiv Premium Wellness domeniul ingineriei electrice. Deþinând o
importantã bazã ºtiinþificã în domeniu, INCDIE
se va forma în curând ICPE-CA ocupã o poziþie naþionalã semnificativã,
situându-se printre cele mai active ºi performante
CLUBUL DE PERFORMANÞÃ unitãþi de cercetare.
INCDIE ICPE-CA promoveazã ºi întreprinde
ÎNOT COPII  cercetarea aplicativã în context naþional ºi
internaþional, în domeniul ingineriei electrice
(materiale, electrotehnologii, surse noi de energie,
– Înscrierile continu㠖 vibraþii ºi echilibrãri dinamice, compatibilitate
Se organizeazã preselecþie pentru grupele de performanþã înot. electromagneticã etc.), spre folosul societãþilor
Copiii nãscuþi între anii 2010 ºi 2015 sunt aºteptaþi în fiecare zi de luni pânã vineri în comerciale, private ºi publice, în beneficiul general
intervalul orar 16-20 pentru a participa la „preselecþia Înot de performanþã”. al întregii societãþi.
Prin demersurile fãcute, ICPE-CA îºi propune sã
Cei selectaþi vor fi antrenaþi de o echipã profesionistã de înot condusã de Sabri Jari, multiplu identifice excelenþa din domeniul cercetãrii
campion în competiþii naþionale ºi internaþionale ºtiinþifice la nivelul elevilor de liceu ºi, de asemenea,
Echipament necesar pentru participarea la preselecþii: cascã de înot, ochelari de înot, costum sã construiascã echipe de lucru cu elevi iniþiaþi în
de baie, ºlapi… bunã dispoziþie. cercetarea ºtiinþificã, fiind bine cunoscute
Pentru înscrieri, sunaþi la Sabri Jari, tel.: 0761 768 618. succesele Centrulului Alexandru Proca.

Declaraþia Academiei Române privind unitatea limbii române

A cademia Românã a luat act, cu îngrijorare, de noile încercãri
de a introduce în uzul oficial, în Republica Moldova ºi în
alte regiuni vecine locuite de români, noþiunea inexistentã de „limbã
moldoveneascã”, susþinutã odinioarã de propaganda sovieticã ºi
reluatã, astãzi, de cãtre anumite cercuri interesate politic.  italieni ºi normanzii sunt francezi deopotrivã. Mai mult, chiar dacã
Limba românã, de mai bine de douã secole încoace, este studiatã
sistematic de cãtre lingviºtii români ºi strãini, care au stabilit exact
statutul ºi rolul sãu. Limba românã este cea mai rãsãriteanã limbã
romanicã, are patru dialecte ºi mai multe graiuri. Dialectele limbii
române sunt cel daco-român, cel aromân (macedoromân), cel
meglenoromân ºi cel istroromân. Baza limbii române este formatã
din dialectul daco-român, singurul vorbit la nordul Dunãrii ºi care
este, pentru marea parte a opiniei publice, limba românã propriu-
zisã. Graiurile limbii române nord-dunãrene sunt numeroase,
expresive, bogate în regionalisme: graiul ardelenesc (transilvãnean),
bãnãþean, bihorean (criºean), maramureºean, moldovean, muntean,
oltean etc. Graiul moldovean (moldovenesc) este acela vorbit între
Carpaþi, la vest, Nistru (pe alocuri ºi dincolo de Nistru), la est,
Ceremuº, la nord ºi Milcov, Dunãre ºi Gurile Dunãrii, la sud. Prutul
nu reprezintã o graniþã lingvisticã sau dialectalã ºi, în consecinþã,
limba vorbitã de o parte ºi de alta a acestui râu este aceeaºi, anume
limba românã. Graiurile limbii române asigurã unitatea limbii ºi
sunt inteligibile tuturor românilor. Limba literarã, nãscutã din secolul
al XVI-lea încoace, este limba standard care se învaþã în ºcoalã ºi
care subliniaz㠖 în România, Republica Moldova ºi oriunde în
afara acestor state – patrimoniul lingvistic comun. Graiul
moldovenesc nu se opune în niciun fel unitãþii limbii române, aºa
cum noþiunile de moldovean ºi de român nu se contrapun, ci se
completeazã. Oltenii, maramureºenii, bãnãþenii etc. sunt, în acelaºi
timp, ºi români, aºa cum majoritatea moldovenilor sunt moldoveni
ºi români concomitent. La fel, bavarezii sunt germani, toscanii sunt
Elveþia este stat, nu existã vreo limbã elveþianã inventatã din motive
politice. Mai mult, Austria are o statalitate veche ºi recunoscutã,
dar limba studiatã în ºcolile austriece nu este austriaca, ci germana.
Nici limba francezã studiatã în Belgia nu se cheamã belgianã.
Învãþaþii moldoveni, de la Miron Costin ºi Dimitrie Cantemir
pânã la Mihai Eminescu ºi Alexandru Philippide au folosit constant
noþiunea de limbã românã ºi nu pe cea de „limbã moldoveneascã”.
Cei mai importanþi teoreticieni ai numelor de român (românesc) ºi
România au fost moldovenii. Patria, pentru Eminescu, nu era
Moldova, ci România, fapt pentru care a scris: „Ce-þi doresc eu
þie, dulce Românie!”. Este adevãrat cã astãzi existã statul,
recunoscut în plan internaþional, de Republica Moldova, dar limba
majoritãþii populaþiei sale este limba românã, exprimatã în frumosul
grai moldovenesc. Istoria ºi realitatea nu pot urmãri decât criteriul
adevãrului omeneºte posibil, iar acest adevãr vorbeºte clar ºi fãrã
echivoc despre limba românã, vorbitã ºi scrisã cu alfabet latin pe
ambele maluri ale Prutului. Noþiunea de „limbã moldoveneascã”,
dincolo de inexistenþa realitãþii pe care tinde sã o denumeascã,
intrã în contradicþie cu întreaga istorie culturalã a regiunilor
rãsãritene ale spaþiului locuit de români ºi ameninþã sã excludã din
zestrea spiritualã a ramurii rãsãritene a poporului român pe cei
mai mari scriitori ai sãi, care s-au considerat invariabil români ºi
care au scris exclusiv în limba românã.
 A promova ideea unei
limbi „moldoveneºti”,
distincte de cea românã,
nu este numai o denatu-
rare a unei realitãþi cultu-
rale ºi identitare docu-
mentatã în toate sintezele
lingvistice, istorice ºi
literare, ci ºi o manipu-
lare ideologicã pe care comunitatea internaþionalã nu o va accepta
niciodatã. Limba unui popor e parte definitorie a identitãþii sale; de
aceea, instrumentalizarea ei ideologicã prin politici lingvistice
tendenþioase nu poate modifica o realitate care se sprijinã pe o
tradiþie de secole ºi mai ales nu poate anula o identitate pe care
românii din Republica Moldova o simt ca definitorie: aceea a
apartenenþei la spaþiul lingivistic ºi cultural românesc.
Drept consecinþã, Academia Românã sprijinã necondiþionat
poziþia Academiei de ªtiinþe a Republicii Moldova, a institutelor
sale de profil, privitoare la statutul limbii române ca limbã istoricã
ºi oficialã a statului.
 În lumina acestor considerente, Academia Românã solicitã
expres autoritãþilor Republicii Moldova sã pãstreze în uz oficial
noþiunile corecte ºi consacrate de „limba român㔠ºi de „istoria
românilor”, ca fiind singurele valabile pentru denominarea
realitãþilor pe care le cuprind.
Biroul Prezidiului Academiei Române
Bucureºti, 30 ianuarie 2020
895 – 4 februarie 2020 OPINIA NAÞIONALà pag. 5

Dirijorul
Morimus Funereus Cristian Mãcelaru

VITRALII
VITRALII
Nu, nu este o expresie în limba latinã,
aleasã ca titlu pentru a sublinia cât de cult
este autorul acestor rânduri, ci denumirea
ºtiinþificã a unei umile ºi insignifiante gân-
gãnii care a ajuns motiv de discordie între
România ºi aparatul birocratic de la Bruxelles.
Gândacul croitor al stejarului, pe numele
sãu neaoº, devine astfel ocupantul unui loc
fruntaº în ierarhia absurditãþilor istoriei. Din
cauza nefericitei insecte, Uniunea Euro-
peanã se gândeºte sã suspende finanþarea
autostrãzii Piteºti - Sibiu, drum care ar
periclita habitatul natural al deja faimoasei
vieþuitoare. Ne aflãm în faþa transpunerii în
fapt a proverbului conform cãruia buturuga
micã rãstoarnã carul mare. Numai cã
respectivul car nu s-a izbit încã de ciotul
buclucaº, pentru simplul motiv cã nu ne-
am prea spetit sã construim peticul de asfalt,
existent, de vreo cincisprezece ani, doar pe
hârtie. Adicã, pe un drum care nu existã, nu
trece nicio cãruþã. Poate de aceea,
suspendarea finanþãrii, în fond o simplã
buchisealã în catastifele informatizate ale
partenerilor noºtri europeni, nu pare sã
afecteze calmul neproductiv ºi lenea
patologicã a guvernelor noastre, de orice
culoare ar fi ele.
Dupã stabilirea curburii ideale a castra-
veþilor ºi a lungimii furtunului de duº,
parlamentarii europeni au trecut la nivelul
urmãtor. Cuprinºi de febra ecologistã,
pentru cã aºa e la modã, nu neapãrat pentru
cã le-ar pãsa, domnii cu mânecuþe ºi co-
zoroc de la ghiºeele bruxelleze au gãsit o
nouã marotã. Problema noastrã nu este
ruperea evidentã de realitate a funcþio-
nãrimii europene, criticatã din ce în ce mai
des de toþi cetãþenii Uniunii, ci apatia celor
care ne conduc, aici, în þarã. Obiceiul de
sorginte fanariotã care lasã orice proiect sã
moarã încet, înecat în lentoarea snoabã a
autosuficienþei ºi mediocritãþii, acþio-
neazã încã o datã în defavoarea noastrã.
Dacã ne-am fi învrednicit în ultimii ani sã
punem mâna pe lopatã, în loc sã ne aruncãm
cuvinte grele, poate cã cel puþin jumãtate
din autostrada în cauzã ar fi fost deja
gata, ºi atunci niciun document, oricât de
absurd, nu ar mai fi oprit finanþarea.
Dar n-a fost sã fie. Noi ne-am fãcut cã
muncim, ei s-au fãcut cã ne plãtesc. ªi totul,
vã daþi seama?, din cauza unui amãrât de
gândac.
Dragoº CIOCÃZAN
– premiul Grammy
pentru albumul
Wynton Marsalis:
Violin Concerto
Violonista scoþianã Nicola Benedetti,
dirijorul român Cristian Mãcelaru ºi
Orchestra Simfonicã din Philadelphia au
primit Premiul Grammy la categoria Cea
mai bunã interpretare instrumentalã solo
pentru albumul Wynton Marsalis: Violin
Concerto, ce cuprinde lucrãri de Wynton
Marsalis – Concertul în re major pentru
vioar㠺i orchestr㠺i Suita pentru vioar㠖
înregistrat la casa Decca.
Recent, Cristian Mãcelaru a fost numit
director muzical al Orchestrei Naþionale a
Franþei, cu un contract începând din anul
2021, dar ºi al Orchestrei Mondiale de
Tineret a Centrului de Arte Interlochen
din Michigan, SUA. Cristian Mãcelaru
este, totodatã, din 2019, director muzical
al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii
din Koln.
ªantierul, casa noastrã
M-am nãscut la sfârºitul anilor ’70, în plinã sistematizare
a Bucureºtilor. E un alt fel de a spune cã am crescut jucân-
du-mã printre ºantierele patriei. La momentul 0, anul 1989,
anul rãsturnãrii vechiului regim, totul s-a resetat sau ar fi
trebuit sã se reseteze. ªantierele au rãmas însã constanta
acestor trei decenii. E drept cã alte ºantiere, deschise de edili
incapabili; din fericire, câteva dintre acestea, finalizate dupã
zece, douãzeci sau chiar treizeci de ani de alþi primari, care, la
rândul lor, au perpetuat tradiþia iniþierii ºantierelor ºi apoi a
abandonãrii acestora. În prezent, cele mai multe ºantiere dau
senzaþia de întreg. Un ºantier
este tot oraºul Bucureºti, cu
blocuri sprijinite în schele,
cu poduri nefuncþionale, cu
cratere în carosabil. În min-
tea mea a apãrut întrebarea:
dacã obiºnuinþa este mama
învãþãturilor, iar în ultimii
40 de ani pe suprafaþa ora-
ºului au fost ºi sunt numai
ºantiere, nu cumva aceasta
este starea naturalã a unei
mari Capitale?
Pietonii au învãþat sã se
descurce pe trotuare aglo-
merate de maºini, chioºcuri,
tarabe improvizate, ºezã-
tori ale muncitorilor, care îºi
beau în picioare preacinstita
bere din veºnica pauzã de
masã. ªoferii au reuºit sã se
adapteze haosului rutier, printre betonierele murdarcurate ºi

Unic în Europa: Muzeul aurului de la Brad trotinete ultrarapide. Chiar locuitorii cei mai sofisticaþi ai oraºului
fac faþã cu brio sunetelor asurzitoare ale pickhammerelor ºi
flexurilor folosite de dimineaã pânã noaptea. Asta pentru cã
Singurul de acest gen din Europa ºi unul dintre Pentru cã trebuia sã aibã partea lui de aventurã, folosesc cãºti audio peste tot pe unde merg. Când nimeni nu mai
cele trei existente la nivel mondial, Muzeul aurului ºi acest muzeu era s㠄treac㔠în nefiinþã. În anul respectã pe nimeni, când bunul simþ a devenit o dovadã a
de la Brad este o bijuterie oferitã de Dumnezeu 2006, exploatarea minierã s-a închis. Începutul unei inadaptãrii… Când oamenii nu îºi mai ridicã nasurile din telefoanele
României. Aici se aflã expuse cele mai spectaculoase renovãri a clãdirii în care fiinþeazã muzeul avea sã mobile când vorbesc cu cei din jur, când mãnâncã sau pur ºi
ºi valoroase 18 kilograme de aur nativ din lume, aducã complicaþii ce puteau conduce la pierderea simplu pãºesc pe stradã, iar ºobolanii îºi fac de cap în vãzul
reprezentate din piese rare scoase din adâncurile acestui spaþiu atât de necesar. Numai prin eforturile tuturor… Care mai este normalitatea? A mea sau a ta? Cine mai
pãmântului chiar în formele pe care le putem vedea conjugate ale forurilor locale ºi naþionale s-a reuºit are dreptul sã arate cu degetul? Nu cumva ºantierele începute ºi
noi astãzi. Numai una dintre figurine, celebra ªopârlã redeschiderea acestuia pe vechiul amplasament. oprite din diferite motive de autoritãþi, la scurt timp dupã debut,
de aur, este evaluatã la 3 milioane de dolari. Pe lângã Munca ºi pasiunea lor au ajutat la redeschiderea sunt starea de fapt care ne reprezintã pe noi toþi, cel mai bine? O
ea, Harta României, Dansatoarea de flamenco, muzeului dupã cinci ani ºi dupã o amenajare sã vinã primãvara ºi o parte a rãnii deschise în Marele Oraº de
Balerina, Aripile îngerului, Pana scriitorului, Copacul modernã, care a costat câteva milioane de euro. mai bine de patru decenii va fi acoperitã pe de o parte de vegetaþie,
vieþii, Leul, Crustaceul, sau Dinozaurul, sunt alte câteva „Cunoaºtem aurul mai mult în lingouri ºi bijuterii, iar pe de alta de reclamele stradale agresive pentru alegerile locale.
exponate dintre cele 1300 existente. Colecþia conþine dar puþini cunosc aurul aºa cum l-a fãurit Bunul În toatã aceastã nebunie, mã întreb iar: nu cumva ºantierul este
piese rare, unice în lume, unele fiind extrem de apreciate Dumnezeu. Bijuteriile din adâncuri au fost scoase casa noastrã?
în expoziþiile internaþionale de la Paris, în 1937, ºi de la cu osteneala a peste 40.000 de mineri, care au lucrat
München, în 2003. în zãcãmântul de la Barza, vreme de ani ºi ani”, Ciprian C. VASILESCU
Totul a început în anul 1896, când un geolog declara primarul municipiului Brad, Florin Cazacu,
german, Schumacher, care lucra la exploatarea minierã la inaugurarea muzeului reamenajat, pe 4 decembrie
de la Barza (Brad), surprins ºi încântat de forma 2012, chiar de praznicul Sfintei Varvara, ocrotitoarea Orchestrele Naþionale
filoanelor aurifere din acest zãcãmânt, a înfiinþat un
Muzeu al aurului în zonã. De-a lungul vremii s-au
minerilor.
Jocul metalului cu roca a trecut în zestrea de Tineret organizeazã
strâns în colecþia muzeului în jur de 2.000 de exponate,
dintre care 1300 din aur sau având în compoziþie ºi
muzeului ºi s-a materializat în eºantioane
minunate, recoltate de geologii ºi minerii care au audiþie pentru
aur, începând de la foiþe subþiri (lamele, ace, filamente,
dendrite, granule) ºi terminând cu forme mai
lucrat la diferite mine din Munþii Metaliferi, circa
80% fiind din zona Bradului-Musariu,Valea
tinerii muzicieni
consistente (cristale, pepite). Aici existã ºi o bogatã Morii ºi Brãdiºor. Migãloasa lucrare a timpului a • La Bucureºti, 27 ºi 28 februarie, la Cluj-
colecþie de minerale rare, precum nagyagitul, fost cea care a dat naºtere unor forme care îi concu- Napoca, 29 februarie, ºi la Iaºi, 7 martie, vor
silvanitul, teluritul, pseudobrookitul etc. Mai sunt reazã ºi pe cei mai mari dintre sculptorii ºi pictorii avea loc audiþii pentru admiterea celor mai
expuse obiecte arheologice descoperite în zona Brad umanitãþii. Privim spre aceste minunãþii nãscute talentaþi tineri muzicieni în Orchestrele
- Criºcior, care dovedesc existenþa omului de peste de geniul naturii ºi rãmânem uimiþi. Câtã bogãþie Naþionale de Tineret ale României.
5.000 de ani ºi a activitãþii de extragere a aurului de 2000 de ani. Pot fi exprimatã într-un mod mãiastru are natura României la sânul ei Locurile unde au loc audiþiile sunt: pentru Bucureºti – Centrul
vãzute ºi unelte folosite la exploatarea aurului încã din perioada dacicã unic ºi darnic! Naþional de Artã Tinerimea Românã, str. Gutenberg nr. 19, pentru
ºi romanã, de când a funcþionat ºi mina Barza. Valoarea exponatelor de Astãzi, toate minele de aur din zona Munþilor Metaliferi, de la Cluj-Napoca – Academia de muzicã Gheorghe Dima, Studioul
aur constã în faptul cã acestea nu au fost prelucrate. Ele sunt aºa cum Zlatna la Sãcãrâmb, stau închise ºi au pe garduri ºi ziduri însemne strãine. de concerte, ºi pentru Iaºi – Colegiul Naþional de Artã Octav
au fost scoase din mãruntaiele pãmântului de cãtre mineri. Toate Munþii noºtri aur poartã. Aur de… vis! Bãncilã, sala 38.
exponatele din aur au între 12 ºi 22 de karate. George V. GRIGORE Mai multe informaþii, la:  www.tinerimearomana.ro la secþiunea
„AUDIÞII”.
Invitaþii în lumea artelor plastice
Gala
Discipolul lui Marcel Chirnoagã Stelelor
Baletului
Eugen ILINA s-a nãscut la Balº,
judeþul Olt, în 1965, ºi este un artist
Laurenþiu
Midvichi, pe Rus
vizual cu specializãrile picturã, care într-un fel
sculpturã ºi graficã. A absolvit ªcoala îl ºi considerã
Militarã de maiºtri de Marinã Amiral discipolul sãu. Despre cei doi artiºti, care sunt ºi Pe data de 9 martie, pe scena Mariinsky Sankt Petersburg 
Sãlii Palatului din Bucureºti, va vor urca pe scenã Nadezhda
Murgescu în anul 1986. Apoi a urmat foarte buni prieteni, se spunea în cadrul vernisajului Batoeva ºi Konstantin Zverev, 
studii libere de picturã cu Eugen expoziþiei comune de la Cercul Militar Bucureºti cã avea loc Gala Stelelor Baletului
Rus, cu participarea a opt dintre ambii Leading Soloist.
Bratfanov, de gravurã cu Marcel ambii au coborât pe firul genealogiei imaginii, Cu ocazia Galei, vor reveni la
cei mai mari balerini ai momen-
Chirnoagã, iar sculpturã a învãþat cu desprinzând motive, forme ºi stiluri din epoci Bucureºti specialiºtii de la
tului de la celebrele teatre Bolshoi
Ioan Duman. Din 1986 pânã în prezent a realizat imaginate, topite împreunã. Monºtrii îmblânziþi, de Russian Multimedia Ballet
Moscova  ºi Mariinsky Sankt
numeroase lucrãri de picturã, sculpturã ºi graficã. În buzunar, din ceramicã se întâlnesc cu labirinturile Theatre care, împreunã cu
Petersburg.
multe dintre lucrãrile lui Eugen Ilina se regãseºte sinuoase, fãrã ieºire. Întregul se sparge în sensuri românii de la Sound Rental, vor
Artiºtii care  vor dansa în Gala asigura decorurile multimedia
spiritul maestrului sãu, marele artist plastic Marcel colorate. Imaginea se decojeºte ºi se recompune.  Stelelor Baletului Rus de la
Chirnoagã. Indiferent cã vorbim de graficã, picturã Au trecut trei ani, dar cei doi au rãmas fideli crezu- 3D. Decorul 3D a fost folosit
Bucureºti sunt  Anastasia Stash- pentru prima datã în România
sau sculpturã, Eugen Ilina exceleazã. Lucrãrile au rilor artistice de atunci. Azi îi puteþi descoperi în kevich – Prima Balerina, Ana cu ocazia Festivalului Baletului
fost prezentate în numeroase expoziþii de grup cadrul expoziþiei de picturã ºi sculpturã de la Sala Turazashvili – Primã Balerina,  Rusesc din noiembrie anul trecut
organizate pe plan naþional, iar din 1995 pânã în Rotonda a Teatrului Naþional Bucureºti Ion Luca Eleonora Sevenard: Soloist, ºi a avut un mare succes la
prezent artistul a avut zece expoziþii personale în Caragiale. Expoziþia a fost vernisatã pe 28 ianuarie, Denis Rodkin – Principal publicul de la Sala Palatului.
Bucureºti, Constanþa ºi Tulcea. Mai mult decât faptul dar rãmâne deschisã pânã pe 28 februarie, între orele Dancer, Mikhail Lobukhin – Programul Galei este alcãtuit
cã în operele sale se regãseºte spiritul maestrului, 14.00 ºi 19.00, cu excepþia zilei de luni. Alãturi de Principal Dancer ºi Viacheslav din douã acte a câte 50 de
Eugen Ilina a reuºit sã transfere o parte a acestui Eugen Ilina ºi Laurenþiu Midvichi, în expoziþie Lopatin – Principal Dancer, toþi de minute, cuprinzând duete, atât
spirit prietenului sãu mai tânãr. Aºa se explicã faptul sunt prezenþi cu lucrãri ºi Bogdan Hojbotã ºi la celebrul Teatru Bolshoi din dansuri solo din opere clasice,
cã a expus foarte mult alãturi de artistul plastic Vasile Soponariu. (C.V.) Moscova, în timp ce de la Teatrul cât ºi opere moderne.
pag. 6
Biroul de informare ºi relaþii publice al instanþelor de judecatã
Biroul de informare ºi relaþii publice este organizat ºi
funcþioneazã potrivit dispoziþiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaþiile de interes public, cu modificãrile ºi completãrile
ulterioare, ºi ale Ordonanþei Guvernului nr. 27/2002 privind
reglementarea activitãþii de soluþionare a petiþiilor, cu modificãrile
ºi completãrile ulterioare.
Biroul de informare ºi relaþii publice asigurã legãturile instanþei
cu publicul ºi cu mijloacele de comunicare în masã, în vederea
garantãrii transparenþei activitãþii judiciare, în condiþiile legii.
Biroul de informare ºi relaþii publice asigurã activitatea de
soluþionare în termen a petiþiilor, în condiþiile legii.
Biroul de informare ºi relaþii publice este condus de un judecãtor
desemnat de preºedintele instanþei ori de un absolvent al facultãþii
de Jurnalisticã sau de un specialist în Comunicare, numit prin
concurs sau examen. Conducãtorul biroului îndeplineºte ºi rolul
de purtãtor de cuvânt.
În funcþie de volumul de activitate al judecãtorului desemnat sã
conducã Biroul de informare ºi relaþii publice, preºedintele instanþei,
cu avizul colegiului de conducere, poate dispune degrevarea parþialã
a acestuia de atribuþiile ce îi revin ca judecãtor.
În cadrul Biroului de informare ºi relaþii publice funcþioneazã
consilieri pentru informaþii publice ºi unul sau mai mulþi grefieri
desemnaþi de preºedintele instanþei.
Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al
instanþei, într-o zi pe sãptãmânã fiind obligatorie stabilirea a 3 ore
de funcþionare ºi dupã-amiaza, dupã încheierea programului de
lucru al instanþei.
În situaþii excepþionale, purtãtorii de cuvânt vor oferi informaþii
ºi în afara orelor de program.
Conducãtorul Biroului de informare ºi relaþii publice are
urmãtoarele atribuþii:
a) conduce ºi coordoneazã activitatea biroului;
b) organizeazã activitatea de furnizare pe loc a informaþiilor,
atunci când acest lucru este posibil;
c) analizeazã cererile de furnizare a informaþiilor publice, dispune
cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile
la cerere sau exceptate de la liberul acces - ºi ia mãsuri pentru
rezolvarea solicitãrilor, potrivit legii, ºi pentru transmiterea
rãspunsurilor cãtre solicitanþi, în termenul legal;
d) asigurã îndeplinirea obligaþiei legale de furnizare din oficiu a
informaþiilor prevãzute de lege, prin afiºare în locuri vizibile la
sediul instanþei a înscrisurilor care sã cuprindã aceste informaþii ºi
prin publicarea lor pe pagina de internet a instanþei;
e) analizeazã petiþiile înregistrate ºi dispune cu privire la modul
de soluþionare, de redactare a rãspunsului, conexare sau clasare,
sub coordonarea preºedintelui instanþei;
f) repartizeazã petiþiile compartimentelor de specialitate, în
funcþie de activitatea acestora, ºi asigurã soluþionarea lor ºi
trimiterea rãspunsului în termenul legal;
g) identificã ºtirile difuzate de mass-media localã ºi naþionalã,
care au un impact negativ asupra activitãþii ºi imaginii instanþei sau
judecãtorilor ce funcþioneazã în cadrul acesteia, verificã
veridicitatea informaþiilor ºi asigurã informarea corectã a opiniei
publice, exprimând poziþia instanþei faþã de problemele semnalate;
h) redacteazã declaraþii de presã ºi poate participa la interviuri,
furnizând informaþiile de interes public, în scopul unei informãri
corecte ºi complete;
i) sprijinã judecãtorii în exercitarea dreptului la replicã.
Purtãtorul de cuvânt al instanþei are dreptul de a consulta
documentele sau dosarele aflate la instanþã, având obligaþia de a
respecta secretul de serviciu ºi de a proteja informaþiile confidenþiale
de care ia cunoºtinþã.
Furnizarea de informaþii privind activitatea judiciarã poate fi
restrânsã, în condiþiile legii, atunci când aceasta se face în interesul
moralitãþii, al ordinii publice ori al securitãþii naþionale sau când
interesele minorilor ori protecþia vieþii private a pãrþilor în proces
o impun. Dreptul la liberul acces la informaþii poate fi restrâns ºi
atunci când, în împrejurãri speciale, instanþa apreciazã cã
publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiþiei.
Consilierul ºi/sau grefierul din cadrul Biroului de informare ºi
relaþii publice au/are urmãtoarele atribuþii:
a) primeºte ºi înregistreazã cererile de furnizare a informaþiilor
publice;
b) primeºte ºi înregistreazã petiþiile adresate instanþei;
c) prezintã conducãtorului biroului, zilnic, petiþiile ºi cererile
înregistrate;
d) transmite cãtre compartimentele de specialitate solicitãrile
de informaþii ºi petiþiile, spre soluþionare;
e) urmãreºte soluþionarea la timp a solicitãrilor ºi petiþiilor ºi
aduce la cunoºtinþa conducãtorului biroului orice problemã ivitã în
derularea activitãþii;
f) comunicã rãspunsurile cãtre petiþionari ºi solicitanþi;
g) redacteazã ºi pune la dispoziþia publicului înscrisurile cu
informaþiile care se comunicã din oficiu, precum ºi formularele
pentru solicitãrile de informaþii publice ºi pentru reclamaþiile
administrative;
h) furnizeazã pe loc, atunci când este posibil, informaþiile publice
solicitate;
OPINIA NAÞIONALÃ
i) face menþiunile în registrul de petiþii ºi în registrul pentru
înregistrarea cererilor ºi rãspunsurilor privind accesul la informaþiile
publice;
j) pãstreazã în mape separate petiþiile ºi cererile, precum ºi
rãspunsurile date acestora.
Arhiva ºi Registratura
instanþelor de judecatã
La fiecare instanþã funcþioneazã o Registraturã ºi o Arhivã.
La instanþele cu volum mare de activitate poate funcþiona o
Registraturã generalã, precum ºi câte o registraturã ºi o arhivã
pentru fiecare secþie, în baza hotãrârilor colegiilor de conducere.
Colegiile de conducere pot hotãrî organizarea de arhive distincte
pentru completele specializate.
Pe durata procedurii scrise, dosarele se pãstreazã în Arhivã, pe
complete sau în alt mod stabilit de preºedintele instanþei.
Pe durata necesarã desfãºurãrii cercetãrii procesului, dosarele se
pãstreazã în Arhivã, pe complete ºi termene de judecatã sau în alt
mod stabilit de preºedintele instanþei.
La Registratura generalã se întocmesc ºi se pãstreazã:
a) registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a
dosarelor primite în apel, a dosarelor primite în recurs, a dosarelor
primite în contestaþie, a actelor de procedurã ºi a corespondenþei;
b) borderouri pentru expedierea prin poºtã ºi condici de predare
a dosarelor, actelor de procedurã ºi a restului corespondenþei.
La instanþele cu volum mare de activitate se poate înfiinþa un
compartiment de expediere a corespondenþei, cu urmãtoarele atribuþii:
a) preia citaþiile ºi alte acte care se comunicã, le aranjeazã în
ordine ºi le înscrie în borderoul de expediere;
b) expediazã corespondenþa, sub semnãturã ºi pe bazã de
evidenþã;
c) completeazã centralizatorul proceselor-verbale de recepþie ºi
îl înainteazã lunar departamentului economic.
Grefierul arhivar ºef coordoneazã compartimentele arhivã ºi
registraturã, urmãreºte respectarea atribuþiilor de serviciu ºi
îndeplineºte atribuþiile stabilite de preºedintele instanþei.
La instanþele la care nu existã grefier arhivar ºef, unul dintre
grefierii sau grefierii arhivari, desemnat de preºedintele instanþei,
coordoneazã întreaga activitate de arhivã ºi registraturã.
Raporturile de serviciu
cu publicul
Personalul instanþelor este obligat sã îndeplineascã îndatoririle
ce îi revin potrivit legii ºi regulamentelor.
Pentru depunerea cererilor ºi actelor sau obþinerea de informaþii,
persoanele interesate se pot adresa, dupã caz, personalului de la
registraturã ºi arhivã sau biroului de informare ºi relaþii publice. În
interesul înfãptuirii justiþiei, avocaþii, consilierii juridici, consilierii
de probaþiune ºi experþii desemnaþi în cauzã au prioritate.
În incinta instanþei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afiºate
regulile de conduitã, precum ºi îndrumãri cãtre compartimentele
care au relaþii cu publicul.
895 – 4 februarie 2020
La aceste compartimente se vor pune la dispoziþia publicului
materiale informative ajutãtoare pentru o mai bunã adresabilitate.
Preºedintele instanþei poate desemna unul sau mai mulþi
judecãtori de serviciu ori unul sau mai mulþi grefieri cu studii
superioare care primesc actele de sesizare a instanþei.
Serviciul de registraturã primeºte ºi înregistreazã contractele de
mediere ºi, respectiv, acordurile de mediere ºi ia mãsuri pentru a fi
înmânate de îndatã completului învestit cu soluþionarea cauzei, în
vederea suspendãrii, respectiv a repunerii pe rol a cauzei.
Registratura ºi arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum
4 ore, repartizate în funcþie de programul ºedinþelor de judecatã.
Actele de sesizare a instanþei vor fi depuse în interiorul acestui
program, cu excepþia cererilor în materie penalã care reclamã urgenþã.
Programul de lucru al instanþelor este de 8 ore zilnic, timp de 5
zile pe sãptãmânã; programul începe, de regulã, la ora 8,00 ºi se
încheie la ora 16,00.
Programarea în ºedinþele de judecatã a judecãtorilor ºi repartizarea
pe sãli se fac de preºedintele instanþei, la propunerea preºedinþilor
de secþie, în raport cu nevoile instanþei ºi asigurându-se judecãtorilor
timpul necesar pregãtirii profesionale.
În cazuri excepþionale, în materie penalã, ºedinþele de judecatã
pot fi stabilite ºi în zile nelucrãtoare.
ªedinþele de judecatã încep de regulã la ora 8,30, putând fi fixate
ºi ºedinþe succesive, iar în cazuri justificate, ºi dupã-amiaza, conform
programãrii stabilite de preºedintele instanþei.
În caz de amânare a judecãrii cauzei, atunci când pãrþile convin,
instanþa va putea fixa o orã de strigare a dosarelor pentru termenul
urmãtor.
În caz de amânare a judecãrii cauzei sau a termenelor acordate în
continuare nu trebuie afectate ºedinþele de judecatã ºi alte activitãþi
programate anterior.
Purtarea ecusonului în incinta instanþei este obligatorie pentru
personalul auxiliar de specialitate, inclusiv cel conex, ºi pentru
personalul economico-financiar ºi administrativ.
Accesul publicului este permis:
a) în sãlile de ºedinþã, cu 30 de minute înainte de deschiderea
ºedinþelor de judecatã;
b) la compartimentele care desfãºoarã activitãþi cu publicul,
potrivit programului stabilit.
Programul ºedinþelor de judecatã ºi programul de lucru cu publicul
se aduc la cunoºtinþã prin afiºare la loc vizibil.
Scoaterea din incinta instanþelor a dosarelor, actelor ºi lucrãrilor,
în afara cazurilor prevãzute de lege este interzisã. La solicitarea
instituþiilor abilitate, se transmite dosarul sau copia certificatã a
acestuia în vederea soluþionãrii unor cauze aflate pe rolul instanþelor
sau parchetelor, precum ºi pe rolul Curþii de Justiþie a Uniunii
Europene sau al Curþii Europene a Drepturilor Omului.
Dosarele ºi evidenþele instanþei privitoare la activitatea de
judecatã pot fi consultate de persoanele care justificã un interes
legitim, cu respectarea ordinii de solicitare ºi a mãsurilor de asigurare
a integritãþii documentelor. Cererea cu datele de identificare ale
solicitantului se aprobã de persoana care coordoneazã activitatea
compartimentului arhivã.
Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, în urmãtoarea
ordine: avocaþii, pãrþile sau reprezentanþii pãrþilor, experþii ºi
interpreþii desemnaþi în cauzã.
Consilierii de probaþiune au acces în condiþiile legii la dosarul
cauzei în care au fost învestiþi de instanþã, fie în faza de judecatã
prin solicitarea referatului de evaluare, fie în faza execuþional penalã
prin îndeplinirea tuturor activitãþilor specifice sub îndrumarea
judecãtorului delegat de la compartimentul executãri penale.
Accesul reprezentanþilor mass-media la dosarele ºi la evidenþele
instanþei este permis, în conformitate cu dispoziþiile Legii
nr. 544/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi ale Legii
nr. 677/2001 pentru protecþia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date, cu
modificãrile ºi completãrile ulterioare, în condiþiile stabilite prin
hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea
ordinii de solicitare ºi a mãsurilor de asigurare a integritãþii
documentelor ºi numai în mãsura în care este posibilã punerea
acestora la dispoziþie.
Preºedintele instanþei asigurã procurorului de ºedinþã, pãrþilor,
reprezentanþilor pãrþilor, avocaþilor ºi celorlalte persoane prevãzute
de lege posibilitatea consultãrii dosarelor.
Când una dintre pãrþi se aflã în stare de deþinere, preºedintele
completului ia mãsuri ca aceasta sã îºi poatã exercita pe deplin, în
tot cursul judecãþii, dreptul de a examina actele dosarului ºi de a
lua legãtura cu avocatul sãu.
Documentele se studiazã numai în arhivã, dupã identificarea
solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau
a delegaþiei ºi a legitimaþiei de serviciu sau a altui document similar,
în cazul reprezentanþilor mass-media, ºi notarea numelui ºi
prenumelui acestuia. Dupã studiere, se verificã integritatea
documentelor, în prezenþa solicitantului.
Obþinerea prin fotografiere a unor copii de pe înscrisuri din
dosarele instanþei este permisã.
Expert media Florin FÃINIªI
895 – 4 februarie 2020 OPINIA NAÞIONALà pag. 7

Urmare din pag.1

CRONICA principalelor
evenimente din Pontificatul
Papei Ioan Paul al II-lea (I)
Câteva dintre recordurile deþinute:

CENTENARUL
• Dupã anul 1523 a fost primul Papã ales din afara graniþelor moschee; a fost primul Papã care a sãrutat Coranul; a fost primul
Italiei; primul Papã slav din istorie ºi primul Papã care a venit la Papã cãruia i s-a admis sã meargã la Zidul Plângerii ºi primul cãruia
Sfântul Scaun dintr-o þarã comunistã, Polonia. • A fost cel mai tânãr i s-a permis sã se roage la Ierusalim, în „camera de sus”, a Cinei cea
dintre cardinalii aleºi în Scaunul Pontifical, din 1846. • A ales un de Tainã. • A fost primul Papã din epoca modernã care a vizitat
nume dublu, contrar normelor stricte ale Vaticanului; aceasta în
memoria predecesorului sãu, Papa Ioan Paul I. • A fost al treilea
Papã într-un an cu trei papi: Paul al VI-lea, Ioan Paul I ºi Ioan Paul
NAªTERII LUI oficial Egiptul, unde s-a întâlnit cu Papa copt, Shenouda III, ºi cu
Patriarhul ortodox de Alexandria. • A fost primul Papã care s-a
întâlnit cu guvernatorul suprem al Bisericii Anglicane, regina Elisabeta

CAROL
al II-lea. Nu au mai fost trei papi într-un singur an, din 1648. • A a II-a a Angliei, ºi care a îngenuncheat alãturi de Arhiepiscopul de
exercitat neobosit slujirea petrinã, dedicându-i întreaga energie ºi Canterburry, Robert Runcie, rugându-se pe locul unde a fost ucis
iubire. În calitate de episcop al Romei, a efectuat vizite pastorale în Thomas Becket. • A fost primul Papã primit la Casa Albã, unde a
317 din cele 333 de parohii arondate. • Ioan Paul al II-lea a efectuat fost întâmpinat cu cãldurã de preºedintele în funcþiune al SUA,
cele mai multe cãlãtorii din istoria papalitãþii: a pãrãsit Vaticanul
pentru cãlãtorii oficiale de peste 1.500 de ori, a efectuat 146 de
vizite în Italia; a vizitat 129 de þãri ºi a parcurs peste 1 milion de
WOJTY£A Jimmy Carter, care a rostit cuvântul de salut în limba polonã. • Papa
Ioan Paul al II-lea a fost primul Papã care a cerut iertare în numele
Bisericii pentru toate greºelile comise împotriva celorlalte confesiuni
km., distanþã ce ar corespunde înconjurului Pãmântului de 30 de ori ºi religii, etnii ºi naþiuni în decursul istoriei ºi a iertat în numele

pe la Ecuator. S-a calculat cã în felul acesta a fost plecat, în total, din
Cetatea de Scaun peste doi ani ºi jumãtate. Acesta este un fapt
extrem de semnificativ, dacã ne amintim cã, timp de aproape un
secol, Papii nu au pãrãsit deloc Roma ºi împrejurimile ei. • A fost un
neîntrecut orator care „electriza mulþimile”, indiferent dacã vorbea
în metropole sau în insule cu o populaþie sub 100 de locuitori. A
rostit peste 3500 de predici. Era ascultat cu pioºenie ºi entuziasm
de bãtrâni ºi de tineri, de oameni sãnãtoºi ºi bolnavi, de persoane
consacrate ºi de laici, de conducãtori de state ºi de nevoiaºi. El a
strâns cea mai mare mulþime cunoscutã în istorie, venitã sã asiste la
un eveniment: între cinci ºi ºapte milioane de persoane (se petrecea
la ceremonia de închidere a Zilei Mondiale a Tineretului, la Manila,
în Filipine, în ianuarie 1995). • În pofida provocãrilor pe care le
lansa de fiecare datã, Ioan Paul al II-lea a fost un lider spiritual
extrem de iubit ºi de popular, indiferent de confesiune; a condamnat
cu fermitate pericolul drogurilor ºi s-a pronunþat pentru moralitatea
vieþii sexuale. • A fost Pontiful iubit deopotrivã de tineri, de adulþi ºi
vârstnici. Papa Ioan Paul al II-lea a fost cu deosebire un Papã al
tinerilor. A creat Ziua Mondialã a Tineretului, pe care a celebrat-o de
nouã ori, în Europa, America de Sud, America de Nord, Asia.
Evenimentul este continuat ºi azi. • Papa Wojty³a a instituit Ziua
Mondialã a Bolnavului. A subliniat cã oferirea suferinþei lui
Dumnezeu ºi slujirea celor suferinzi este o cale de sfinþenie prin ea
însãºi. • A instituit Ziua Mondialã de Rugãciune pentru Pace, pe
care a celebrat-o de trei ori, la Assisi, strângând împreunã în rugãciune
lideri ai diferitelor confesiuni creºtine, evrei, musulmani, budiºti,
animiºti etc. • A instituit Întâlnirea Mondialã a Familiilor. • A fost
filosof ºi teolog, dar ºi poet, dramaturg, profesor universitar etc..
Majoritatea Papilor din timpurile moderne au fost diplomaþi sau
specialiºti în drept canonic. De secole nu mai urcase un teolog în
jilþul papal. • A cerut revizuirea cãrþilor liturgice, promulgând
Catehismul Bisericii Catolice. A mai existat un singur astfel de
catehism în istoria Bisericii, numit Catehismul Roman, apãrut în
timpul Reformei. • A promulgat (ºi a reformat) Codul de Drept
Canonic. Ultima oarã Biserica a mai dat un astfel de cod în 1917, iar
înainte, în anul 1240! • A scris fãrã preget, iar scrierile sale s-au
tipãrit în zeci ºi sute de milioane de exemplare în toate limbile,
îndemnând la studiu. • A redactat documente ale magisteriului,
scrisori enciclice, scrisori apostolice, exortaþii apostolice (anexã),
discursuri, omilii ºi cãrþi, însumând peste 1 milion de pagini,
echivalentul unei biblioteci cu 200 de volume a 500 de pagini fiecare.
• În calitate de Doctor docent a publicat cinci cãrþi în timpul
pontificatului: Sã trecem pragul speranþei (octombrie 1994), Dar
ºi Mister, la a cincizecea aniversare a hirotonirii mele (noiembrie
1996), Tripticul Roman - meditaþii poetice (martie 2003), Ridica-
þi-vã, sã mergem (mai 2004) ºi Memorie ºi Identitate (februarie
2005). Toate au fost traduse ºi în limba românã ºi publicate în tiraje
importante. • Cele mai de seamã documente Papale emise de Ioan
Paul al II-lea sunt: 14 enciclice, 15 exortaþii apostolice, 11 constituþii
apostolice, 45 de scrisori apostolice. • A scris piese de teatru ºi
poezii. Piesele de teatru scrise de Karol Wojty³a sunt: David (nu se
mai pãstreazã nicio copie); Iov; Ieremia; În faþa magazinului
bijutierului: meditaþie despre sacramentul cãsãtoriei; Fratele
Dumnezeului nostru, scrisã în 1944, ca rãspuns dat naziºtilor care
acþionau pentru a suprima cultura polonezã. • S-a întâlnit cu Poporul
- PAPA IOAN
PAUL AL II-LEA
lui Dumnezeu ºi cu liderii naþiunilor mai mult decât oricare dintre
predecesorii sãi. Peste 17.600.000 de pelerini au participat la
audienþele sale generale de miercuri (în numãr de peste 1160); a
celebrat Liturghii ºi a acordat audienþe speciale cu alte diferite ocazii
(peste 8 milioane de pelerini l-au întâlnit în Anului Marelui Jubileu,
2000), la care se adaugã alte milioane de persoane care l-au întâlnit în
cursul vizitelor sale în Italia ºi peste hotare. S-a întâlnit cu numeroase
personalitãþi politice ºi religioase în cursul celor 38 de vizite oficiale,
738 de audienþe ºi întâlniri cu ºefi de state ºi 246 de audienþe ºi
întâlniri cu prim-miniºtri. • Printre vizitele sale oficiale, o menþionãm
ºi pe cea efectuatã în România (7-9 mai 1999), la invitaþia Patriarhului
Teoctist, aceasta fiind prima vizitã efectuatã într-o þarã majoritar
ortodoxã, la încheierea cãreia a spus: Aici am trecut pragul speranþei!
• A þinut peste 3.500 de cuvântãri în cãlãtoriile pe care le-a întreprins.
În limba românã au apãrut cugetãrile sale despre culturã, artã,
economie, presã etc. din aceste intervenþii. • A celebrat 147 de
ceremonii de beatificare în cursul cãrora a beatificat 1340 de persoane
ºi a canonizat 483 de persoane, mai mulþi decât toþi predecesorii sãi
din ultimele cinci secole la un loc. • A fost primul Papã care a intrat
ºi s-a rugat într-o sinagogã, într-o bisericã protestantã ºi într-o
Bisericii catolice greºelile comise de celelalte confesiuni, religii, etnii
ºi naþiuni asupra catolicilor. • Papa Ioan Paul al II-lea a introdus încã
cinci mistere în Rozariu (misterele de luminã). Rozariul nu mai
fusese niciodatã modificat: cele 150 de Ave Maria sunt în legãturã
cu cei 150 de Psalmi. Acum, însã, sunt 200 de Ave Maria. • Prin
Anul Mântuirii, Anul Marian ºi Anul Euharistiei, a promovat
reînnoirea spiritualã a Bisericii. • A mãrit considerabil Colegiul
Cardinalilor; a creat 231 de cardinali (la care se adaugã unul in
pectore) în nouã consistorii. A convocat ºase întruniri generale ale
Colegiului Cardinalilor. • A convocat 15 Adunãri ale Sinodului
Episcopilor – ºase Adunãri Generale Ordinare (în 1980, 1983,
1987, 1990, 1994 ºi 2001), o Adunare Generalã Extraordinarã
(1985) ºi opt Adunãri Speciale (în 1980, 1991, 1994, 1995, 1997,
1998 [2 adunãri] ºi în 1999). • A contribuit la cãderea dictaturilor
în Chile, Haiti, Paraguay, Filipine. • A declanºat cãderea
comunismului în Europa, prin sprijinirea fãþiºã acordatã
Solidaritãþii, prin îndemnurile adresate liderilor progresiºti din
lumea întreagã pentru a sprijini aceastã înnoire, ºi a atras atenþia
asupra secularismului occidental dezumanizant. • A supravieþuit
celor patru tentative de asasinat; un asasinat ordonat politic (cum
a fost în special cel din 13 mai 1981) nu mai avusese loc în istorie
din timpul regelui Filip al IV-lea al Franþei împotriva Papei Bonifaciu
al VIII-lea, în 1303. • A fost primul Pontif care a luptat activ
împotriva crimei organizate din sudul Italiei. • A fost numit Omul
anului 1994 de revista Time, care îºi motiva alegerea astfel:
„Gândurile sale sunt mult diferite de cele ale majoritãþii muritorilor,
sunt mult mai mari”. • ªi în România a fost declarat Omul anului
în 1999. • A fost nominalizat ºi considerat favorit pentru Premiul
Nobel pentru Pace în 2003. Interese care ne scapã nu l-au ales. Ar
fi înnobilat ca nimeni altul aceastã instituþie, mai ales cã în ultimele
decenii alegerea a devenit tot mai subiectivã. • Ioan Paul al II-lea
este cel mai de seamã exponent al filosofiei personaliste creºtine
în Europa secolului XX. A fost poet, dramaturg, regizor, jurnalist,
artificier într-o carierã de piatrã ºi apoi muncitor într-o uzinã
chimicã, profesor universitar cu douã doctorate. Iar când Padre
Pio, unul din cei mai cunoscuþi ºi iubiþi sfinþi ai sec. XX, i-a spus
cã va ajunge pe cele mai înalte trepte ale ierarhiei bisericeºti, Karol
Wojty³a a crezut cã profeþia începe a se împlini din momentul în
care a fost creat Cardinal. Dar Duhul Sfânt l-a ales Papã. • În
marea familie a popoarelor, a fost prietenul tuturor. Ioan Paul al
II-lea a fost cel care de fiecare datã când a pãºit pe pãmântul unei
þãri l-a sãrutat. • „Nu este bine ca un Papã sã trãiascã douãzeci de
ani în Scaunul Pontifical. Este anormal ºi nu produce roade bune”
- a scris Cardinalul J. H. Newman. Papa Ioan Paul al II-lea a fost
Papã mai mult de douãzeci de ani ºi „dacã pontificatul sãu a fost
„anormal”, el a fost astfel prin mãreþie, prin inventivitate ºi prin
roadele sale bune” - a scris Domenico del Rio, cel care ºi-a intitulat
cartea despre „marele, neînvinsul, înflãcãratul Papã”: Karol cel
Mare. (cf. Domenico del Rio Karol cel Mare. Istoria Papei Ioan
Paul al II-lea. Trad. Pr. Ioan Sociu. Ed. Pauline, Bucureºti, 2005).
• Papa Ioan Paul al II-lea a fost eliberatorul de sub comunism, a
fost perpetuul pelerin apostolic vestind Evanghelia, dar mai ales, a
fost Fiului Omului care îºi poartã Crucea, ca s㠄dezvãluie cel mai
grandios lucru de pe pãmânt: iubirea lui Dumnezeu”.

Ora Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã ora

7-10 7 Dimineaþa. R.: Mihai Cioceanu, Alex Crãciun

SEVEN MUSIC
103,4 FM ºi online pe www.7radio.ro

Experienþa Urbanã. Azi în istorie. 12-13

10-13 Divers cu Sens. R.: Bogdan Nicolescu emisiune live
PROGRAMUL
Radio Seven

7 Tech. R. Tibi Ursan 13-14

13-16 Tache ºi Face! R.: Robert Tache. emisiune live
SEVEN MUSIC 14-17
16-19 Pâine ºi Kirk. R.: Kirk. emisiune live 7 la SEVEN. Vorbe cu personalitate. 17-18
Poveºti Nespuse 80 Remember 18-20
19-22 Vorbe’n Aer. R.: Tibi Ursan. emisiune live
7 Tech. Silviu Munteanu Drumul Mãtãsarilor. 20-21
22-23 Drumul Silviu Poveºti 80 ºi prietenii sãi. 21-22
Mãtãsarilor. Munteanu Nespuse Remember
Vorbe cu
persona-
(R) ºi prietenii 22-23
23-24 litate. (R) sãi.
(R) 23-24
SEVEN MUSIC
pag. 8
P ovestea Pescarului de pe Lacul Getic - hominidul de 2 milioane
de ani vechime - începe în anul 1962, când o echipã de cercetãtori
condusã de istoricul, antropologul ºi arheologul Constantin Nicolae-
Plopºor a fãcut o descoperire remarcabilã. Specialiºtii români au
scos la ivealã, pe ºantierul de la Bugiuleºti, din comuna vâlceanã
Tetoiu, un depozit osteologic impresionant (23 de mamifere),
despre care s-a spus ca are o vechime de 1,8-2 milioane de ani: de
la rãmãºiþele unei girafe, pânã la fosile de maimuþã, mamut ºi urs.
Descoperirea a iscat de-a lungul deceniilor o serie de controverse,
dar nu din cauza fosilelor animale, ci din cauza a trei fragmente de
oase lungi: douã femure ºi o tibie, despre care s-a spus cã aparþin
unui humanoid, numit omul de Bugiuleºti. Prezentat drept
strãmoºul europenilor, omul de Bugiuleºti a ajuns rapid în toate
cãrþile de istorie, de la ºcoala generalã pânã la facultate. Propaganda
comunistã a funcþionat perfect în anii ’60, iar despre Pescarul de
pe lacul Getic sau Australanthropus Oltenesis s-a vorbit în toate
mediile ºtiinþifice internaþionale. (Oasele despre care s-a spus cã
aparþin unui humanoid au ajuns la Institutul de Arheologie din
Bucureºti, în timp ce restul fosilelor animale au fost expuse la
Muzeul Olteniei din Craiova.)
Încã din perioada comunistã, au existat voci care ºi-au exprimat
îndoiala cã cele trei fragmente de oase din Bugiuleºti au aparþinut
strãmoºului europenilor. Pentru a-i convinge pe specialiºtii care
au pus la îndoialã autenticitatea fosilelor umane gãsite la Bugiuleºti,
autoritãþile române au apelat la ajutorul lui Raymond Dart,
specialistul în antropologie care a descoperit, în 1921, în Africa de
Sud, fragmente osoase ce au aparþinut unui australopitec. R. Dart
s-a deplasat la Tetoiu, dar nu a putut compara fragmentele de os
gãsite în Vâlcea cu cele descoperite în Africa de Sud. Reprezentanþii
Muzeului Olteniei spun cã, la scurt timp dupã ce a pãrãsit România,
antropologul a infirmat cã cele douã femure ºi tibia gãsite în zona
Lacului Getic au aparþinut celui mai vechi hominid de pe
continentul european. Trei decenii mai târziu, un alt cercetãtor de
talie internaþionalã a spulberat teoria antropologilor români.
Belgianul Jean-Marie Cordy susþinea cã fragmentele osoase ar
aparþine unui urs. Concluzia e cã nu existã omul de Bugiuleºti. În
1992 sau 1993, în Vâlcea au ajuns niºte specialiºti belgieni care
au examinat oasele. Aceºtia au ajuns la concluzia cã oasele aparþin
unei specii de urs. În cazul de faþã nu se pune problema unei
confuzii foarte mari, întrucât oasele de urs seamãnã cu cele umane.
Nimeni nu a mai pretins apoi cã la Bugiuleºti a fost gãsit strãmoºul
europenilor, a declarat Aurelian Popescu, muzeograf în cadrul
Muzeului Olteniei. Dupã Revoluþie, s-a emis ºi ipoteza cã oasele
ar fi de maimuþã, dar nu au mai fost efectuate alte expertize din
care sã rezulte cu certitudine acest lucru. Cert este cã depozitul
osteologic de la Bugiuleºti iar a stârnit atenþia unor cercetãtori din
America. În anii 2000, aceºtia au poposit pe meleaguri vâlcene
pentru a aflat date suplimentare despre o specie rarã de maimuþe.
Despre vestigiile umane de la Bugiuleºti au curs râuri de cernealã,
atât în þarã, cât ºi în strãinãtate, descoperirea fiind pomenitã în mai
toate cãrþile despre proto-hominizi sau oamenii în formare. Pe
baza informaþiilor iniþiale, unul dintre istoricii vâlceni a încercat sã
explice, înainte sã se dea verdictul despre autenticitatea fosilelor,
cum trãia acest strãmoº al europenilor. Australanthropus Oltenesis
trãia în cete sau hoarde ºi ducea o viaþã mult asemãnãtoare
animalelor. În ceea ce priveºte hrana sau locuinþa, ºtia sã ºi-o
„aleag㔠ºi sã se adãposteascã sub stânci, în peºteri sau pe terasele
râurilor. Ca fiinþã inteligentã, a fãcut progrese în fãurirea uneltelor
din os ºi mai puþin din piatrã, ºi pândea, dupã cum o dovedeºte
osuarul de la Bugiuleºti, înnãmolirea animalelor preferate, pe
care apoi, adesea, le sacrifica. Numai aºa îºi gãseºte explicaþia
faptul cã într-un perimetru restrâns s-au descoperit resturile fosile
a 28 de specii de ierbivore ºi carnivore, precum ºi de maimuþe,
care nu puteau sã convieþuiascã paºnic, scria istoricul Gheorghe
Petre-Govora, în volumul O preistorie a nord-estului Olteniei.
Ce se ºtie foarte puþin este cã, în urmã cu opt ani, o altã echipã
de cercetãtori americani, condusã de Claire Terhune, profesor la
Departamentul de Antropologie al Universitãþii din Arkansas, a
revenit în situl de la Tetoiu, de pe Valea Olteþului, Timp de patru
ani s-a lovit de un mister profund în ceea ce priveºte documentele
sãpãturilor din anii ’60, care pãreau de negãsit: registre pierdute,
fotografii cu presupusele unelte descoperite în Valea Olteþului
despre care nimeni nu pãrea sã mai ºtie unde sunt. Cu ajutorul unei
hãrþi din anii ’70 ºi a tehnologiei actuale a ajuns în zonã, dar: E
foarte greu sã identifici vechile situri din anii ’60-’70. Nu cã s-ar
fi mutat, dar peisajul s-a schimbat, a explicat ulterior Claire
Terhune. La prima vizitã au descoperit un neaºteptat schelet de
mamut. Ulterior, în anul 2016, într-un articol publicat în
Researchfrontiers.uark.edu, Claire Terhune recunoºtea cã situl de
pe Valea Grãunceanu (Greceanu/Grãnceanu), din judeþul Vâlcea:
este unul dintre cele mai interesante situri din lume... un imens ºi
bogat depozit de fosile de mamifere ºi vertebrate. Aceste specii
dispãrute includ mamuþi, pisicile cu colþi sabie ºi strãmoºii
preistorici ai girafei, cerbi giganþi, cai, rinoceri, lupi, urºi, hiene ºi
primate similare cu babuinii de astãzi. Lãsând la o parte orice
teorie a conspiraþiilor, prin urmare, fragmentele de oase de animale
descoperite, datate tot în urmã cu douã milioane de ani: de la fosile
de girafã, pânã la rãmãºite de maimuþã ºi urs, sunt de netãgãduit. În
sit s-au descoperit, pe lângã resturile de faunã mare, fragmentele
unor cercopitecine terestre, Paradolicopithecus arvernensis (fosile
de maimuþe strãvechi), asociaþia faunisticã fiind datatã la circa 1,8
milioane de ani. Paradolichopithecus este un gen extinctiv de maimuþã
gãsit odatã în toatã zona Eurasiei. Specia de tip P. arvernensis era o
maimuþã foarte mare, comparabilã ca mãrime cu o mandrillã. Genul a
fost cel mai strâns legat de macaci, având o morfologie cranialã similarã.
Paradolichopithecus a fost o maimuþã terestrã; în general, se crede cã
a dezvoltat o dimensiune mare a corpului ca rãspuns la presiunea
prãdãtorului. În ciuda relaþiei sale strânse cu macacii, a împãrtãºit, de
asemenea, o serie de caracteristici postcraniene cu babuinii. Articulaþiile
sale de gleznã aratã, totodatã, o asemãnare remarcabilã cu cea a
Australopithecus-ului hominid ºi a dus la ideea cã Paradolichopithecus
s-ar fi putut miºca frecvent într-o poziþie bipedã.
OPINIA NAÞIONALÃ
Au venit americanii
la Pescarul de pe Lacul Getic
Claire Terhune,
cercetãtoarea din
Arkansas care a
cercetat situl din
Vâlcea în ultimii
ani, cu un craniu de
hienã de 1,8 – 2 mi-
lioane ani (Bugiu-
leºti; jud. Vâlcea)
Fosile de 1,8 – 2 milioane de ani recuperate de echipa de paleontologi americani
din depozitul fosilifer de la Bugiuleºti (jud. Vâlcea)
În situl paleontologic de la Bugiuleºti sunt peste 20.000 de
resturi osoase descoperite. Dar, cum a ajuns istoricul Plopºor la
concluzia cã oasele aparþin „primului strãmoº al europenilor”, aflãm
dintr-un studiu publicat în urmã cu mai bine de un deceniu ºi
jumãtate: În jurul anului 1960 sunt începute cercetãrile în zona
Bugiuleºti, ca urmare a identificãrii, aici, începând cu 1952, a mai
multor puncte fosilifere. Odatã cu aceste sãpãturi avea sã se
schimbe perspectiva asupra începuturilor manifestãrilor umane
la Nord de Dunãre. C.S. Nicolãescu-Plopºor considera cã a
descoperit urme de activitate conºtientã încã de la nivelul unor
presupuºi australopiteci, explicã Adrian Doboº în lucrarea C.S
Nicolãescu Plopºor ºi arheologia paleoliticului, apãrutã în Studii
de preistorie, publicaþie a Asociaþiei Române de Arheologie. Din
acelaºi studiu mai aflãm ºi cã: În punctul Valea lui Grãunceanu au
fost descoperite numeroase resturi fosile de animale de climã
caldã... S-a considerat cã aici era unul din locurile de adãpare a
animalelor preistorice; ca urmare a miºcãrilor de regresiune ale
Lacului Getic, animalele erau obligate sã înainteze spre apã prin
zone mâloase, ceea ce determina scufundarea unora dintre ele
sau cel puþin imobilizarea lor, ele devenind victime sigure ale
animalelor de pradã, situaþie de care ar fi putut beneficia ºi
eventualii antropoizi. Lucrarea emite o ipotezã ºi în privinþa
presupuselor unelte: Oasele rãmase în urma „ospeþelor” puteau
fi folosite de cãtre aceºtia din urmã ca materie primã pentru
producerea de unelte. Se face referire la industria osteo-donto-
cheraticã, în care erau folosite doar materii dure de provenienþã
animalã. Au fost chiar identificate mai multe tipuri de astfel de
unelte (numite prime mãrturii ale procesului de muncã), cu diverse
funcþii, cum ar fi: de rãzuire, despicare ºi tãiere. Istoricul Adrian
Doboº explicã ºi de ce crede cã primele unelte au fost aduse în
zonã: Pe lângã existenþa acestor unelte, au mai fost aduse ºi alte
argumente: descoperirea în acel punct a mai multor oase lungi
(deci bogate în carne) decât vertebre ºi coaste, de unde ar rezulta
cã primele ar fi fost aduse aici intenþionat. Multe din respectivele
oase erau sparte la ambele capete ºi s-a considerat cã spãrturile
erau fãcute intenþionat, pentru extragerea mãduvei. În plus, în
stratele respective se aflau douã pietre de râu rulate ºi un galet de
cuarþit albastru... de unde concluzia cã ele au fost aduse de fiinþe
inteligente.
Zona fosiliferã Bugiuleºti devine în clipa de faþã veriga de
legãturã între descoperirile de acest fel din nordul Africii, Europa
sud–vesticã ºi Asia sud–esticã. Cu toate acestea, specialistul
considerã cã argumentele lui Plopºor nu sunt nici suficiente, nici
convingãtoare, mai ales cã din publicaþii lipsesc planurile ºi profilele
sãpãturilor.
895 – 4 februarie 2020
Oasele de mamut
gãsite de americani
pe Valea Olteþului -
Vâlcea,
la Bugiuleºti -
Tetoiu.
Valea Olteþului,
din Vâlcea,
unde s-au descoperit
oase vechi
de 2 milioane de ani
Foto: adevarul.ro; cpb-us-e1.wpmucdn.com, scena9.ro
Pe lângã fosilele de animale descoperite la Tetoiu, s-au mai gãsit
astfel de urme ºi în alte pãrþi ale judeþului, fapt ce i-a îndreptãþit pe
specialiºti sã considere cã Vâlcea este totuºi una dintre cele mai
vechi regiuni locuite din Europa. Spre exemplu, într-una dintre
zonele limitrofe ale municipiului Râmnicu-Vâlcea, în punctul
Fabrica din localitatea componentã Cãzãneºti, s-au gãsit oase
aparþinând unei specii de elefant care a trãit în urmã cu 1,7 milioane
de ani. Tot în aceeaºi zonã s-a mai descoperit un rãzuitor din silex
maroniu, despre care se ºtie cã provine din epoca paleoliticã, când
ºi-a fãcut apariþia omul deplin format, cunoscut astãzi sub numele
de Homo sapiens, dar ºi picturile rupestre. Existã chiar ºi câteva
aºchii ºi un nucleu de silex maroniu, cu bazã trapezoidalã, care
provin din Mezolitic, perioadã când începe procesul de micºorare
a uneltelor, descoperite tot la Cãzãneºti. Urme ale culturii Starèevo-
Criº, din Neolitic, au fost descoperite la Valea Rãii, la doar 5 km
depãrtare de Râmnicu-Vâlcea, constând în fragmente ceramice
aparþinând purtãtorilor Culturii Boian. Pe partea dreaptã a pârâului
Sãrat, s-au gãsit artefacte vineiene, constând în: fragmente ceramice,
lame de silex ºi statuete antropomorfe. Urme ale Culturilor Boian
ºi Sãlcuþa s-au gãsit atât la Sud, cât ºi la Nord de municipiul
Râmnicu-Vâlcea: la Cãzãneºti - Fabrica ºi Cetãþuia. Exemplele de
acest gen pot continua, fapt ce demonstreazã cã aceastã zonã a
fost locuitã din cele mai vechi timpuri: vase ceramice, idoli
antropomorfi ºi zoomorfi, topoare de piatrã, lame de silex, obiecte
din cupru, aur, bronz, argint, cuþite, podoabe, alte arme ºi multe
alte comori, chiar ºi necropole, unele dintre artefacte aparþinând
Culturilor Coþofeni, Glina, Verbicioara ºi Basarabi, iar din ºantierul
sistematic de la Buridava Dacicã încã mai ies la luminã noi ºi noi
tezaure. Situl de pe Valea Olteþului, de la Bugiuleºti - Tetoiu din
judeþul Vâlcea - unul dintre cele mai interesante din lume, a deschis,
odatã cu descoperirea sa, o fereastrã temporalã de peste
2 milioane de ani în istoria planetei.
George V. GRIGORE
Surse: wikipedia.org; adevarul.ro, academia.edu;
stiinta-mister.ro; marincarciumaru.ro; cimec.ro;
bibmet.ro; elforum.info; deceneuinteleptul.
worldpress.com; ioncoja.ro; thraxusares.
worldpress.com; lohanul.slizhusi.ro; enciclope
diagetodacilor.blogspot.com; independentaro
maniei.ro; vatra-daciei.ro; identitatea.ro;
romaniadevizitat.org; ramnicuvalceaweek.ro
Foto: adevarul.ro; cpb-us-e1.wpmucdn.com,
scena9.ro