pOStaLIonul
Acest ziar "PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821
ARE VALOARE
dar se distribuie
GRATUIT
Fondator
Emil
PROSCAN
AUGUST 2004
Editorial
Cuvântul are pu-
tere! Poate crea sau dis-
truge!
Cuvântul, vorbit
sau scris, este modul prin
care comunicăm şi ne ex-
primăm, este posibilitatea
prin care oamenii pot trans-
forma o parte din gânduri în
vederea realizării unor re-
laţii cu lumea înconjură-
toare. Cuvântul poate face
să lumineze adevărul, poate
da libertate, respect, bucu-
rie, zâmbet sau lacrimă.
Folosind cuvântul, oamenii
pot transmite sentimente de
dragoste, pot face să fie
bucurie ori întristare, spe-
ranţă, viaţă sau moarte. Nu
ştiu dacă lumea cuvintelor
reprezintă o formă modernă
sau rudimentară de comuni-
care, dar ceea ce ştiu este că
folosirea lor poate avea
efecte extraordinare în viaţa
oamenilor, a planetei şi nu
numai. Din aceste motive
trebuie să existe o grijă în a
respecta şi alege cuvântul
care să ne traducă fidel gân-
durile, dorinţele, intenţiile,
sentimentele…
Această grijă în a
folosi cuvântul dă în mare
parte nota calităţii conduitei,
manierelor, respectului şi
personalităţii fiecărui indi-
vid în societate. Se materia-
lizează prin educaţie, cul-
tură, bun simţ!
Trăim vremuri în
care folosim cuvântul pen-
tru a ne exprima gândurile
otrăvite, invidia sau ura. Un
limbaj agresiv, condimentat
www.primaria-mizil.ro
Publicaţie lunară a ORAŞULUI MIZIL
PUTEREA CUVÂNTULUI
cu conotaţii frivole şi chiar
pornografice, a devenit mo-
dă şi este uzitat cu non-
şalanţă indiferent de vârstă.
Oferta de kitsch şi incultură
dăruită cu generozitate de
mass-media este principala
pepinieră a acestui feno-
men. Genul emisiunilor şi în
principal lipsa de calitate
umană a personajelor care,
parcă, sunt alese după cri-
terii stricte în care primează
prostia, incultura, absenţa
bunului simţ şi îndeosebi
lipsa totală a grijii faţă de
respectul pentru cuvânt.
Sunt vinovaţi tinerii? Cate-
goric nu! În cele mai multe
cazuri efortul părinţilor de
a-şi educa copiii după coor-
donatele ancestrale ale res-
pectului şi demnităţii, de-
vine inutil. Copilul adoptat
de oferta societăţii, se va
căzni să ţină pasul cu prin-
cipiile “libertăţilor” absolu-
te, iar grija lui în a folosi
cuvântul se va reduce, în
fapt, la o aliniere cât mai
rapidă la emanaţiile trans-
formărilor impuse de “vic-
toria” asupra democraţiei.
Cuvântul are per-
sonalitate şi folosirea lui fără
discernământul respectului,
poate avea efecte devasta-
toare!
La nivel european,
libertatea fără responsabili-
tate faţă de grija în a folosi
cuvântul, a făcut, mai ales
pentru cei lipsiţi de cultură,
ca teritoriul pe care s-au năs-
cut moşii şi strămoşii noştri
să fie receptat ca “ţara
ţiganilor”, o ţară cu oameni
leneşi, corupţi, nepricepuţi,
laşi… Sclavagizarea cuvân-
tului a dus la jignirea fără
precedent a poporului nostru,
producând nedreptate, sufe-
rinţă, lacrimă. Scara de valori
a istoriei noastre a fost bul-
versată şi trimisă în neantul
necunoaşterii şi al umilinţei.
Aceeaşi soartă au împărtăşit
cultura, tradiţiile, obiceiurile
şi adevărurile despre obârşia
şi identitatea noastră.
Din valul de ne-
dreptăţi datorate transfor-
mărilor aduse de noul mile-
niu, să impunem spre în-
dreptare una singură: res-
pectul faţă de folosirea cu-
vântului! Este de foarte
mare importanţă acest lu-
cru! Ne-am putea recăpăta
demnitatea şi respectul între
popoare, iar relaţiile inter-
umane ar avea de câştigat
enorm. Aprofundarea cu-
noaşterii, a istoriei, a scării
valorilor, s-ar putea aborda
respectând coordonatele in-
trinsece ale adevărului, cin-
stei, corectitudinii. Senti-
mentele umane ar cunoaşte
o extraordinar de puternică
revigorare, lanţul armonic,
în care fiecare suntem ve-
rigă, ar putea funcţiona la
parametri normali făcând să
apară starea de bine, de fru-
mos, de zâmbet!
Adevărul ar putea
redeveni universal şi sacru!
Cum ar fi dacă ar
Anul XII /Nr. 126 / aprilie 2016
exista un minister care să
elaboreze drepturile şi înda-
toririle pe care fiecare dintre
noi să le avem şi să le res-
pectăm atunci când folosim
cuvântul? Cum ar fi ca pe
străzi alături de maşinile
inscripţionate cu ANAF,
SALVARE, POLIŢIE, POM-
PIERI, ANTIFRAUDĂ, et
ceterea, să alerge întru de-
pistarea de nereguli şi unele
pe care să scrie RESPEC-
TUL CUVÂNTULUI?
Oare cum ar arăta
o lume în care oamenii ar
avea respect faţă de valoarea
cuvântului, faţă de efectele
lui? Cu siguranţă multe
instanţe judecătoreşti ar da
faliment pentru simplul
motiv că nu ar
mai exista jigniri, calomnii,
răutăţi, minciuni, hoţii şi tot
ce poate atenta prin nedrep-
tate la demnitatea umană!
Prietenul meu care
nu există cred că ar spune:
“Prostii, aiureli, inepţii…!
Revino cu picioarele pe
pământ, lumea este aşa cum
este şi nu poate fi schim-
bată!” Tocmai în asta con-
stă secretul a ceea ce se
întâmplă: lumea este schim-
bată şi ar trebui făcute efor-
turi pentru a fi adusă la
starea iniţială, adică la nor-
mal. Ştiu că unii oameni ar
accepta cu greu sau deloc
această situaţie. Şi totuşi…
Şi totuşi nu pot să
nu mă gândesc la ce va fi!
Afişe, benere, fluturaşi, lo-
zinci, megafoane, zgomot,
mult zgomot! Cuvintele, o-
bligate să se prostitueze, vă
vor fi strecurate pe sub porţi,
uşi, ferestre şi gânduri.
Dreptul oamenilor de a
gândi va fi maltratat, agre-
sat, siluit… Suntem într-o
perioadă decadentă în ceea
ce priveşte grija şi respon-
sabilitatea, existând o ten-
dinţă din ce în ce mai îngri-
jorătoare de terfelire şi
umilire faţă de cuvânt!
Felul în care folo-
sim cuvântul ne defineşte în
cea mai mare măsură per-
sonalitatea, felul de a fi! Să
fim sinceri când încercăm să
exprimăm prin cuvânt numai
ceea ce simţim şi credem. Să
conştientizăm cu respon-
sabilitate cuvintele rostite.
Tăcerea poate fi, în anumite
cazuri, o formă de respect şi
demnitate. Cuvântul este
pecetea pe care ţi-o pui ori de
câte ori îl foloseşti sau stig-
matul ce te poate arunca ire-
versibil în derizoriu. Să fim
conştienţi de puterea ce
cuvântul rostit o are!
Şi totuşi este pri-
măvară! Cireşii, merii, pe-
rii…, ne transmit zâmbetul
lor de floare, obligându-ne să
facem rost de un zâmbet şi
să ne gândim la viaţa noas-
tră. Dincolo de tot şi de toate
Iisus va învia întru nevoia de
mântuire a Pământului, lă-
sându-ne strălucirea luminii
cuvântului, făcând astfel, să
renască speranţa, dragostea,
iubirea şi adevărul despre tot
ce există!
Iisus înseamnă cuvânt!
Să ne închinăm Lui!
Paşte fericit tuturor!
Hristos a înviat!
Emil Proşcan
 Nr. 126 / aprilie 2016 Pagina 2
OLIMPIC ŞI ELEV DE NOTA 10 - CLAUDIU DIVOIU
Îmi face o deo- fascinat studiul materia- asimilare a cunoºtinþelor,
sebitã plãcere sã vi-l pre- lelor ºi organizarea oraºe- totul fiind însoþit de voinþã
zint pe Claudiu (13 ani), lor. ºi ambiþie multã. Reuºind
elev în clasa a VII-a A, la În prezent mã acest lucru, am timp liber,
ªcoala Gimnazialã Nr.1 - pregãtesc pentru faza na- în care pot sã mã ocup de
un copil deosebit care din þionalã, am de învãþat cam pasiunile mele.
clasa I pânã în prezent, a 7 cãrþi, prin urmare, o orã Am un mare vis,
avut media generalã 10. pe zi o rezerv studiului îmi doresc sã ajung pilot
Noua sa perfor- educaþiei tehnologice. Þin- de avioane militare, de
manþã constã în faptul cã a ta mea sunt primele trei când eram mic am fost
luat Locul I pe judeþ la O- locuri, oricare dintre ele cucerit de aceste aparate,
limpiada de Educaþie Teh- este onorant. Sper sã reu- pentru mine e o plãcere
nologicã, fiind astfel, sin- ºesc. imensã, nu pot sã descriu
gurul elev de clasa a VII-a La ºcoalã îmi în cuvinte.
care ne va reprezenta la plac foarte mult geometria Profit de aceastã mai opreºte, având copii la rare extraordinarã, foarte
faza naþionalã a olimpiadei ºi fizica iar acest lucru se oportunitate pentru a le faza naþionalã în fiecare an organizat, isteþ ºi ambiþos.
care va avea loc pe 17 - 22 datoreazã domnul profesor mulþumi pãrinþilor mei de atunci. Remarcabil ºi Un copil de nota 10 pe
aprilie, la Iaºi. Ioan Tomescu ºi doamnei pentru ceea ce sunt ºi pen- demn de toatã lauda. care orice pãrinte ºi l-ar
Despre olimpia- profesor Valentina Drãgan tru ceea ce voi deveni." L-am întrebat ca- dori."
dã, pasiuni ºi alte planuri, cãrora le mulþumesc pe Un merit deosebit re este secretul ºi mi-a Felicitãri amân-
Claudiu mi-a spus: "Mi-a aceastã cale. la obþinerea acestui rezul- spus: " Munca enormã ºi durora ºi mult succes în
plãcut aceastã materie încã Din punctul meu tat, îi revine cu prisosinþã ºi dragostea pentru copii. Pe continuare!
de la început, mi s-a pãrut de vedere, secretul obþine- domnului Gheorghe Frîn- Claudiu l-am remarcat din Gabriela NEGOIÞÃ
interesantã, mai ales cã es- rii unor rezultate foarte cu - profesorul care scoate clasa a V-a, un bãiat cu-
te o îmbinare a mai multor bune, constã în organizarea olimpici pe bandã rulantã minte, foarte bine educat,
cu o capacitate de memo- OFERTA
materii. Cel mai mult m-a timpului ºi metoda de ºi care din anul 2007 nu se
SPORTIVĂ A
PREMII OLIMPIADE cls V-VIII CSO MIZIL
Karate (Florin Carabã) -
- ETAPA JUDEŢEANĂ ŞCOALA Luni, Miercuri ºi Vineri:
19.30 - 21.30
GIMNAZIALĂ NR.1 MIZIL Fotbal (Dan Suditu) - Luni
ºi Miercuri: 16.00 - 18.00
I. LIMBA ROMÂNÃ Fotbal (Gabriel Cozma) -
Stoica Ana cls aV-a B -premiul II - prof.Vasile Luni ºi Miercuri: 16.00 -
Daniela 18.00
Ifrim Alice -cls aVI-a A-menþiune - prof. Pastramã Handbal CSO Mizil
Ecaterina (Marian Moise ºi Fane
II. EDUCAÞIE TEHNOLOGICÃ Zizea) - Luni, Marþi,
-prof. Frîncu Gheorghe Miercuri ºi Joi: 18.00 -
Divoiu Claudiu cls aVII-a A-premiul I - CALIFICAT 21.00
LA ETAPA NAÞIONALÃ Handbal ACS Olimpic
Tican Cristian - cls a VIII-a B - premiul III Mizil (Costel Teleru) -
Cheºcheº Florina cls aVI-a A - menþiune Luni, Joi: 19.30 - 21.00,
III. BIOLOGIE-prof. Brînzoi Simona Vineri: 18.00 - 20.00
Barbu Andreea-cls aVII-a A - premiul III Tenis de câmp (Florin
Moise Cosmina cls.aVII-a A - menþiune Brânzoi) - Vineri: 09. -
IV.EDUCAÞIE FIZICÃ 11.00; 15.00 - 18.00
- prof. Dumitrache Georgiana
Echipa de handbal fete- locul IV Tenis de masã se poate
Mureºanu Andreea cls a V-a B, Mureºanu Ioana, juca zilnic.
Zaharia Patricia, Ivan Andreea ,Bãjenaru Mihaela -
cls aVI-a B Ciopârtac Elena, Barbu Andreea, Divoiu Antrenamentele la box se
Ioana, Moise Cosmina- cls aVII-a A desfãºoarã în fiecare zi pe
Stan Bianca, Negoiþã Doina - cls a VIII-a B Stadionul Tineretului
(Cornel Lazãr)

CASETA PRIMĂRIA REDACŢIA TEHNOREDACTARE

REDACŢIONALĂ B-dul Unirii, nr. 14, Mizil,
Jud. Prahova, Cod poºtal
Gabriela NEGOIÞÃ /
Lucian MÃNÃILESCU Adriana POPA
COLEGIUL DIRECTOR 105800 Adresa: B-dul Unirii, nr. 63 adyzest@yahoo.com
Telefoane: 0244.250.027 sau
0244.250.008 Tel./fax: 0244.252. 722
Primar Fax: 0244.251.120 e-mail:
Emil PROªCAN e-mail: postalionulmizil@yahoo.com ISSN 1548 - 6903
primaria_mizil@idilis.ro
 Pagina 3
JANDARMUL ANULUI 2016 LA MIZIL
Cristian Onofrei,
plutonier major în cadrul
Inspectoratului de Jan-
darmi Judeþean Galaþi a
fost desemnat Jandarmul
de onoare al anului, în con-
textul sãrbãtoririi la data de
3 aprilie a.c., a Zilei Jan-
darmeriei Române, institu-
þie care împlineºte 166 ani
de existenþã.
Acesta a ales sã a-
lerge distanþa dintre Galaþi
ºi Bucureºti (300 km) în
memoria victimelor aten-
tatelor teroriste din Belgia
ºi pentru a transmite un
mesaj de solidaritate uma-
nã. A luat startul pe 26
martie iar pe 30 martie a
fost întâmpinat la intrarea
în judeþul Prahova de Co-
mandantul Detaºamentului
de Jandarmi Mizil, domnul
Adrian Tomescu, de repre-
zentanþi ai Poliþiei Locale
iar la intrarea în oraºul
Mizil a fost întâmpinat de
un grup de elevi ai liceului
Teoretic "Grigore Toci-
lescu" care însoþiþi de dom-
nii profesori de sport Ma-
rian Moise ºi Romeo O-
prea au alergat alãturi de
acesta, în spirit de solidari-
tate, pânã în centrul ora-
ºului.
Ulterior Cristian
Onofrei s-a întâlnit cu
domnul primar Emil Proº-
can, ocazie cu care acesta i-
a adresat câteva întrebãri:
E.P.: În primul
rând, aº dori sã ne spui câte
ceva despre tine!
C.O.: Mã numesc
Cristian Onofrei, am 33 de
ani, sunt cãsãtorit, am un
bãieþel de 3 ani, sunt spor-
tiv, îmi plac foarte mult
Nr. 126 / aprilie 2016
copiii ºi din anul 2014 mã
ocup de acþiuni caritabile,
strâng fonduri pentru aceº-
tia ºi pentru persoanele
foarte bolnave.
E.P.: Câþi kilo-
metri alergi pe zi?
C.O.: Alerg cam
35 de klometri.
E.P.: Dar cel mai
mult cât ai alergat într-o zi?
C.O.: Cel mai
mult am alergat 51 de kilo-
metri de la Brãila la Ianca.
E.P.: Cum te pri-
vesc oamenii?
C.O.: Sunt plãcut
surprinºi, m-au susþinut m-
au aplaudat, mulþi ºtiau
foarte bune pe plan sportiv,
acþiunile caritabile ºi faptul
cã acolo unde sunt pus sã
fac o treabã, o fac.
E.P.: Familia cum
comenteazã evenimentul?
C.O.: Soþia este
alãturi de mine, ea mi-a dat
startul ºi o sã mã aºtepte la
Bucureºti, în Parcul Herãs-
trãu unde se va încheia a-
cest maraton. Mã susþine ºi
este foarte mândrã de mine.
E.P.: Ce planuri
de viitor ai ºi care e reþeta
succesului?
C.O.: Îmi doresc
sã continui acþiunile cari-
tabile ºi sã promovez în
corpul ofiþerilor. Referitor
asfalt, cu timpul, va avea la succes, eu cred cã dacã
repercursiuni asupra or- îþi doreºti cât mai mult vei
ganismului. Însã cu toate a- reuºi, întotdeauna doresc
cestea, dorinþa este mare sã-mi depãºesc limitele.
iar acest traseu e foarte im- E.P.: Mulþumesc
portant pentru mine. pentru vizitã ºi pentru cele
E.P.: Sã fii ales spuse, mi-a fãcut plãcere sã
cel mai bun din 30. 000 de te cunosc ºi sper ca exem-
jandarmi, e o realizare ex- plul dat de tine sã fie
traordinarã. Ce criterii au molipsitor. Succes în con-
stat la baza acestei selecþii? tinuare ºi te aºteptãm sã ne
C.O.: Rezultatele mai vizitezi!
despre ce este vorba de-
oarece acþiunea mea a fost
mediatizatã.
E.P.: Are vreun
grad de periculozitate, ceea
ce faci ºi mã refer la ma-
ºinile de mare tonaj, la ga-
zele de eºapament, la trafic
în general?
C.O.: Cu siguran-
þã existã, referitor la ceea
ce aþi menþionat, am avut
un traseu foarte greu de la
Fãurei la Buzãu. În afarã de
acest lucru, alergarea pe
 Nr. 126 / aprilie 2016
Şedinţele Consiliului Local
Pe data de 22 feb-
ruarie 2016, în prezenþa
conducerii Primãriei ºi a
invitaþilor, 11 din cei 17
consilieri în funcþie ai Con-
siliului Local s-au întrunit
în ºedinþa de îndatã sub
preºedenþia de ºedinþã a
domnului Consilier Rãdu-
lescu Nicuºor cu urmã-
toarea ordine de zi:
1. Proiect de ho-
tãrâre privind constatarea
încetãrii, de drept, înainte
de expirarea duratei nor-
male a mandatului de con-
silier local al d-lui. Paºol
Nicolai ºi declararea ca
vacant a locului acestuia în
Consiliul Local al oraºului
Mizil, judeþul Prahova;
Dupã prezentarea
proiectului de hotãrâre,
domnul preºedinte de ºe-
dinþã, prezintã domnilor
consilieri Ordinul Prefec-
tului prin care se constatã
încetarea, de drept, înainte
de expirarea duratei nor-
male a mandatului de con-
silier local al d-lui. Paºol
Nicolai ºi declararea ca
vacant a locului acestuia în
Consiliul Local al oraºului
Mizil, judeþul Prahova;
Domnii consilieri
au luat la cunoºtinþã de
Ordinul Prefectului prin
care se constatã încetarea,
de drept, înainte de expi-
rarea duratei normale a
mandatului de consilier lo-
cal al d-lui. Paºol Nicolai ºi
declararea ca vacant a locu-
lui acestuia în Consiliul
Local al oraºului Mizil,
judeþul Prahova, urmând ca
în ºedinþa ordinarã sã se
facã demersurile necesare
pentru ocuparea locului
vacant.
* 2016; Proiect de hotãrâre
Pe data de 25 fe-
bruarie, în prezenþa con-
ducerii Primãriei, 16 din
membrii Consiliului Local
Mizil s-au întrunit în ºe-
dinþa ordinarã, sub preºe-
denþia de ºedinþã a domnu-
lui consilier Rânceanu Jus-
tin - Laurenþiu.
Preºedintele de
ºedinþã, dl. Consilier Rân-
ceanu Justin - Laurenþiu,
constatã cã sunt întrunite
condiþiile legale pentru des-
fãºurarea ºedinþei ºi supune
spre aprobare ordinea de zi
propusã de executiv soli-
citând sã fie introduse pe
ordinea de zi ºi urmãtoarele
proiecte de hotãrâre: Pro-
iect de hotãrâre privind
constatarea ocupãrii locului
vacant în Consiliul Local al
oraºului Mizil, în condiþiile
legii, de cãtre dna. Savu
Mãdãlina, consilier suple-
ant pe listele de candidaþi
ale Uniunii Social Liberale
la alegerile locale pentru
Consiliul Local Mizil din
data de 10.06.2012; Proiect
de hotãrâre privind vân-
zarea prin licitaþie publicã a
terenului în suprafaþã de
343 mp, situat în intravilan-
ul oraºului Mizil, str. Ni-
chita Stãnescu, nr. 13A, te-
ren proprietate privatã a
oraºului Mizil pentru con-
struirea unei locuinþe; Pro-
iect de hotãrâre privind a-
probarea bugetului Cen-
trului de Informare EURO-
PE DIRECT pe anul 2016;
Proiect de hotãrâre privind
rectificarea bugetului local
al orasului Mizil pe anul
2016; Proiect de hotãrâre
privind aprobarea achizi-
þionãrii de servicii juridice
de consultanþã, de asistenþã
ºi reprezentare juridicã a
unitãþii administrativ - teri-
toriale Mizil, pentru anul
privind aprobarea utilizãrii
excedentului anual al buge-
tului activitãþilor finanþate
integral din venituri proprii,
rezultat la încheierea exer-
ciþiului bugetar 2015; Pro-
iect de hotãrâre privind
acordarea facilitãþii de re-
ducere cu 50% din impo-
zitele pe clãdiri calculat ºi
datorat de Casa de Ajutor
reciproc a Pensionarilor
Mizil pentru toate imobilele
aflate în proprietatea sa.
Propunerea de in-
troducere a proiectelor de
hotãrâre suplimentar pe
ordinea de zi, este supusã la
vot de preºedintele de ºe-
dinþã ºi aprobatã în unani-
mitate.
Ordinea de zi este
aprobatã în unanimitate de
voturi ºi se prezintã astfel:
1. Aprobarea pro-
ceselor verbale din data de
22.01.2016, 28.01.2016 ºi
04.02.2016;
2. Proiect de ho-
tãrâre privind modificarea
statului de funcþii al Spi-
talului Orãºenesc "Sf. Filof-
teia" Mizil;
3. Proiect de ho-
tãrâre privind aprobarea
Raportului de analizã a do-
tãrii cu mijloace de apãrare
împotriva incendiilor pe
anul 2016, a Planului pen-
tru asigurarea resurselor
umane ºi materiale necesare
gestionãrii situaþiilor de
urgenþã elaborate pentru
anul 2016, a Planului de a-
nalizã ºi acoperire a riscu-
rilor al oraºului Mizil pre-
cum ºi Informarea privind
activitãþile de protecþie civi-
lã, apãrare împotriva incen-
diilor, securitatea ºi sãnãta-
tea în muncã, pe anul 2015;
4. Proiect de hotã-
râre privind acordarea unui
ajutor de urgenþã d-lui. Vi-
ºan Victor domiciliat în
Mizil, str. Horia, nr. 32, ju-
deþul Prahova;
5. Proiect de ho-
tãrâre privind acordarea
unui ajutor de urgenþã d-nei.
Voinea Gabriela domiciliatã
în Mizil, Str. Tudor Vla-
dimirescu, nr. 102, judeþul
Prahova;
6. Proiect de hotã-
râre privind acordarea unui
ajutor de urgenþã d-nei.
Albeanu Daniela, domicili-
atã în Mizil, str. C.D. Ghe-
rea, nr. 17, judeþul Prahova;
MARTOR LA
SFATUL ALEŞILOR
7. Proiect de ho-
tãrâre privind diminuarea
suprafeþei de teren propri-
etate publicã a oraºului Mi-
zil, situat în str. Blajului,
nr.3-5 (Piaþa Oraºului Mi-
zil);
8. Proiect de ho-
tãrâre privind constatarea
ocupãrii locului vacant în
Consiliul Local al oraºului
Mizil, în condiþiile legii, de
cãtre dna. Savu Mãdãlina,
consilier supleant pe listele
de candidaþi ale Uniunii
Social Liberale la alegerile
locale pentru Consiliul Lo-
cal Mizil din data de
10.06.2012 ;
9. Proiect de ho-
tãrâre privind vânzarea prin
licitaþie publicã a terenului
în suprafaþã de 343 mp, si-
tuat în intravilanul oraºului
Mizil, str. Nichita Stãnescu,
nr. 13A, teren proprietate
privatã a oraºului Mizil
pentru construirea unei lo-
cuinþe;
10. Proiect de ho-
tãrâre privind aprobarea
bugetului Centrului de In-
formare EUROPE DI-
RECT pe anul 2016;
11. Proiect de ho-
tãrâre privind rectificarea
bugetului local al oraºului
Mizil pe anul 2016;
12. Proiect de ho-
tãrâre privind aprobarea
achiziþionãrii de servicii ju-
ridice de consultanþã, de a-
sistenþã ºi reprezentare ju-
ridicã a unitãþii administra-
tiv - teritoriale Mizil, pentru
anul 2016;
13. Proiect de ho-
tãrâre privind aprobarea u-
tilizãrii excedentului anual
al bugetului activitãþilor
finanþate integral din veni-
turi proprii, rezultat la în-
cheierea exerciþiului bu-
getar 2015;
Pagina 4
14. Proiect de ho-
tãrâre privind acordarea
facilitãþii de reducere cu
50% din impozitele pe
clãdiri calculat ºi datorat de
Casa de Ajutor reciproc a
Pensionarilor Mizil pentru
toate imobilele aflate în
proprietatea sa.
15. Diverse.
ªedinþa începe cu
punctul 8 al ordinii de zi ºi
anume Proiect de hotãrâre
privind constatarea ocupã-
rii locului vacant în Con-
siliul Local al oraºului
Mizil, în condiþiile legii, de
cãtre dna. Savu Mãdãlina,
consilier supleant pe listele
de candidaþi ale Uniunii
Social Liberale la alegerile
locale pentru Consiliul Lo-
cal Mizil din data de
10.06.2012.
Dupã depunerea
jurãmântului d-nei. Savu
Mãdãlina, dl. preºedinte de
ºedinþã trece la prezen-
tarea ºi discutarea proiec-
telor de hotãrâre aflate pe
ordinea de zi.
Dupã discutarea ºi
avizarea proiectelor de ho-
tãrâre, Consiliul Local a
hotãrât adoptarea cu unani-
mitate de voturi a proiec-
telor de hotãrâri de pe or-
dinea de zi cu excepþia pro-
iectului de hotãrâre privind
aprobarea bugetului Cen-
trului de Informare EURO-
PE DIRECT pe anul 2016
care a fost adoptat cu 15
voturi "pentru" ºi 1 vot "îm-
potrivã", punctul 9 al ordinii
de zi s-a modificat ºi s-a
aprobat cu unanimitate de
voturi, concesionarea prin
licitaþie publicã a terenului
în suprafaþã de 343 mp, si-
tuat în intravilanul oraºului
Mizil, str. Nichita Stãnescu,
nr. 13A, teren proprietate
privatã a oraºului Mizil pen-
tru construirea unei locuin-
þe, iar Proiectul de hotãrâre
privind acordarea facilitãþii
de reducere cu 50% din im-
pozitele pe clãdiri calculat ºi
datorat de Casa de Ajutor
reciproc a Pensionarilor Mi-
zil pentru toate imobilele
aflate în proprietatea sa a
fost respins cu unanimitate
de voturi.
Victoria PANAIT
 Pagina 5
PRELUNGIREA TERMENULUI PENTRU PLATA IMPOZITELOR LOCALE ŞI
PENTRU DEPUNEREA UNOR DECLARAŢII !
Se prorogã terme-
nele de depunere a declaraþi-
ilor ºi de platã a unor im-
pozite locale astfel:
1. Termenul de de-
clarare a clãdirilor cu desti-
naþie nerezidenþialã sau mix-
tã deþinute de persoanele fi-
zice a fost prelungit de la 31
martie, la 31 mai.
2. Termenul de de-
clarare a clãdirilor deþinute
de persoanele juridice a fost
de asemenea prelungit de la
31 martie la 31 mai.
3. Persoanele fizi-
ce ºi juridice pot depune de-
claraþii pentru mijloacele de
transport ºi mijloacele de
transport radiate pânã la data
de 31 mai (în loc de 31 mar-
tie).
4. Primul termen
de platã pentru impozitul pe
clãdiri, impozitul pe teren ºi
pe mijloacele de transport
datorate de orice contribua-
bil a fost prelungit de la 31
martie, la 30 iunie.
Important! Odatã cu
modificarea termenelor de
declarare ºi de platã sunt
prelungite ºi termenele lega-
te de facilitãþi. Contribuabilii
care achitã integral, pânã la
30 iunie 2016, impozitele pe
clãdiri, terenuri, mijloace de
transport beneficiazã de
10% bonificaþia stabilitã de
cãtre Consiliul Local Mizil.
Noile termene au fost
stabilite prin Ordonanþa de
urgenþã nr. 8 aprobatã de
Guvern în data de 23.03.
2016.
CONTROVERSATUL
IMPOZIT PE CLĂDIRI -
MODIFICĂRI ALE
NORMELOR CODULUI
FISCAL
Hotãrârea Guver-
nului nr. 159/2016 pentru
modificarea ºi completarea
Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal, apro-
bate prin Hotãrârea Guver-
nului nr. 1/2016 a fost publi-
cat în data de 21 martie 2016
în Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 208 ºi a intrat în vigoa-
re la momentul publicãrii.
Actul normativ ci-
tat aduce clarificãri mai mul-
tor zone ale fiscalitãþii, prin-
tre impozite ºi taxe locale.
Referitor la cate-
goria impozite ºi taxe locale,
modificãrile iniþiate de Mi-
ANUNŢ IMPORTANT
nisterul Finanþelor ºi adop-
tate recent de Guvern vi-
zeazã, printre altele, preve-
derile referitoare la depune-
rea declaraþiilor de impune-
re, pentru stabilirea impozi-
tului pe clãdiri, de cãtre per-
soanele fizice care au în pro-
prietate clãdiri cu destinaþie
mixtã (folosite atât ca lo-
cuinþã, cât ºi ca sediu social),
în care suprafeþele folosite în
scop rezidenþial ºi cele fo-
losite în scop nerezidenþial
nu pot fi delimitate.
Mai exact, propri-
etarii persoane fizice vor
plãti un impozit rezidenþial
(ca pentru locuinþã), ºi nu
unul majorat, chiar dacã
desfãºoarã activitate eco-
nomicã la sediu, dar cu
condiþia sã nu îºi deducã
cheltuielile cu utilitãþile.
"În aplicarea pre-
vederilor art. 459 alin. (3)
din Codul fiscal, pentru cal-
cularea impozitului pe clã-
dirile cu destinaþie mixtã, a-
flate în proprietatea persoa-
nelor fizice, unde este înre-
gistrat un domiciliu fiscal la
care se desfãºoarã activi-
tatea economicã, iar supra-
feþele folosite în scop rezi-
denþial ºi nerezidenþial nu
sunt evidenþiate distinct, im-
pozitul se calculeazã con-
form art. 458 din Codul fis-
cal (ca pentru clãdiri nerezi-
denþiale) dacã existã cheltu-
ieli cu utilitãþile înregistrate
în sarcina persoanei care
desfãºoarã activitatea eco-
nomicã. În cazul în care nu
existã cheltuieli cu utilitãþile
înregistrate în sarcina per-
soanei care desfãºoarã acti-
vitatea economicã, impozit-
ul se calculeazã conform
prevederilor art. 457 din Co-
dul fiscal (ca pentru clãdiri
rezidenþiale)", scrie în docu-
mentul citat, publicat practic
cu doar zece zile înainte de
termenul-limitã pentru achi-
tarea primei rate din impozi-
tul pe clãdiri, adicã data de 31
martie.
Actul normativ cla-
rificã ºi ce se înþelege prin
cheltuieli cu utilitãþile. Astfel,
acestea sunt cheltuieli comu-
ne aferente imobilului, ener-
gia electricã, gaze naturale,
termoficare, apã, canalizare.
Este important de
reamintit faptul cã impozitul
pentru clãdiri rezidenþiale îl
datoreazã ºi proprietarii i-
Nr. 126 / aprilie 2016
mobilelor la care este înre- Contribuabilii ca- unor drepturi persoanelor
gistrat ºi un domiciliu fiscal, re au în proprietate sau co- persecutate din motive
dar care nu desfãºoarã acolo proprietate clãdiri cu desti- politice de dictatura instau-
nicio activitate economicã. naþia de locuinþã ºi/sau alte ratã cu începere de la 6 mar-
Astfel, potrivit ac- clãdiri, respectiv : tie 1945, precum ºi celor
tului normativ citat, în cazul r persoanele prevãzute la deportate în strãinãtate ori
unei clãdiri cu destinaþie art. 2 lit. a), c)-e) din Or- constituite în prizonieri,
mixtã, aflatã în proprietatea donanþa de urgenþã a Gu- republicat, cu modificãrile
persoanelor fizice, la adresa vernului nr. 82/2006 pentru ºi completãrile ulterioare;
cãreia este înregistrat un do- recunoaºterea meritelor r persoanelor cu handicap
miciliu fiscal, la care se des- personalului armatei partic- grav sau accentuat ºi a per-
fãºoarã o activitate economi- ipant la acþiuni militare ºi soanelor încadrate în gradul
cã, atunci când suprafeþele acordarea unor drepturi I de invaliditate, respectiv a
folosite în scop rezidenþial ºi acestuia ºi urmaºilor celui reprezentanþilor legali ai
cele folosite în scop nerezi- decedat, aprobatã cu modi- minorilor cu handicap grav
denþial rezultã din documen- ficãri prin Legea nr. 111/ sau accentuat ºi ai minorilor
taþia cadastralã, impozitul se 2007, cu modificãrile ºi încadraþi în gradul I de
calculeazã prin însumarea completãrile ulterioare ; invaliditate.
impozitului aferent suprafe- r clãdirile aflate în propri- r Persoanele susmenþio-
þei folosite în scop reziden- etatea sau coproprietatea nate, trebuie sã prezinte
þial, calculat potrivit art. 457 veteranilor de rãzboi, a vã- actele de proprietate/copro-
(ca pentru clãdiri reziden- duvelor de rãzboi ºi a vãdu- prietate a clãdirilor, pânã la
þiale) din Codul fiscal, cu im- velor nerecãsãtorite ale vet- 31 Mai 2016, pentru a
pozitul aferent suprafeþei fo- eranilor de rãzboi; putea beneficia de scutiri la
losite în scop nerezidenþial r persoanelor prevãzute la plata impozitului/taxei pe
(activitãþi economice), cal- art. 1 al Decretului-lege nr. clãdiri, în condiþiile preve-
culat potrivit art. 458 (ca 118/1990 privind acordarea derilor Noului Cod Fiscal.
pentru clãdiri nerezidenþiale)
etarii, persoane fizice vor între 0,2% ºi 1,3%, în func-
din Codul fiscal.
plãti un impozit rezidenþial þie de decizia CL).
În aceastã situaþie,
(ca pentru locuinþã), ºi nu Conform HG 159/
pentru a se conforma, pro-
unul majorat, chiar dacã 2016, declaraþiile depuse de
prietarul trebuie sã obþinã un
desfãºoarã activitate eco- persoanele menþionate vor fi
raport de evaluare, întocmit
nomicã la sediu, dar cu însoþite de unul dintre urmã-
de un evaluator autorizat,
condiþia sã nu îºi deducã toarele documente:
urmând ca impozitul sã fie
cheltuielile cu utilitãþile. - raport de evaluare din care
calculat prin însumarea im-
Totuºi, pentru a sã rezulte valoarea clãdirii
pozitului pentru partea rezi-
beneficia de aceastã facili- dupã data de 1 ianuarie
denþialã cu cel aferent pãrþii
tate, respectiv aceea de a nu 2011;
nerezidenþiale.
plãti un impozit majorat, ci - procesul verbal de recepþie
Aºadar, potrivit no-
unul similar celui aplicat în cazul clãdirilor finalizate
ilor dispoziþii, delimitarea
locuinþelor, proprietarii tre- în ultimii cinci ani, din care
suprafeþelor pentru stabilirea
buie sã completeze secþiunea sã rezulte valoarea clãdirii;
impozitului, în funcþie de
IV a declaraþiei de impunere, - actul de dobândire a drep-
destinaþia rezidenþialã sau
fãrã a completa informaþiile tului de proprietate, în cazul
nerezidenþialã, trebuie sã re-
prevãzute în Secþiunile V- în care aceasta a fost achi-
zulte din documentaþia ca-
VII ale formularului, ºi sã ziþionatã în ultimii cinci ani.
dastralã ºi nu din alte docu-
depunã o declaraþie pe pro- Nu se depun docu-
mente.
pria rãspundere prin care mentele enumerate mai sus
Situaþia persoane-
atestã faptul cã "nici una în cazul clãdirilor cu desti-
lor fizice care au în propri-
dintre cheltuielile cu utili- naþie mixtã, în cazul în care:
etate clãdiri cu destinaþie
tãþile nu sunt înregistrate în - la adresa clãdirii nu se des-
mixtã (folosite atât ca locu-
sarcina persoanei care des- fãºoarã activitate econom-
inþã, cât ºi ca sediu social), în
fãºoarã activitatea economi- icã;
care suprafeþele folosite în
cã", fãrã a mai fi necesarã - la adresa clãdirii se des-
scop rezidenþial ºi cele folo-
depunerea altor documente fãºoarã activitate economi-
site în scop nerezidenþial nu
justificative, precum con- cã, suprafeþele folosite nu
pot fi delimitate (adicã nu
tractul de comodat, contrac- pot fi delimitate distinct în
pot fi evidenþiate distinct în
tul de închiriere sau certifi- activitate rezidenþialã sau
contractul de închiriere, de
catul constatator de la re- economicã ºi nu sunt decon-
comodat ori alt contract prin
gistrul comerþului. tate cheltuielile cu utilitãþile.
care imobilul este pus la dis-
Pe de altã parte, Este util de pre-
poziþie, în documentaþia
dacã cheltuielile cu utilitãþile cizat faptul ca MFP a publi-
cadastralã ori în autorizaþia
nu sunt achitate de propri- cat, în data de 23 martie
de construcþie), a fost lamu-
etarul persoanã fizicã ºi cad 2016, pe website-ul propriu
ritã odatã cu publicarea în
în sarcina persoanei care un ghid ilustrativ intitulat
HG nr. 159/2016, act nor-
desfãºoarã activitatea eco- "Cum sã plãtim impozitul
mativ intrat în vigoare la
nomicã (firma, PFA), impo- pe clãdire".
momentul publicãrii.
zitul datorat va fi unul Director Executiv - Daniela
Mai exact, într-o
nerezidenþial (cote cuprinse Dinu, Primãria Mizil
astfel de situaþie, propri-
 Nr. 126 / aprilie 2016
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A FERICIRII ANIVERSATĂ
PRIN PROIECTUL "ZÂMBETE LA PLIC"
Statisticile spun cã
un copil zâmbeºte de apro-
ximativ 400 de ori pe zi în
timp ce un adult doar de 20
de ori pe zi. ªcoala "Sfânta
Maria", Mizil s-a alãturat
asociaþiei "DeVision" care a
lansat proiectul naþional
"Zâmbete la plic". În acest
sens au fost implicaþi apro-
ximativ 300 de elevi ai ºcol-
ii noastre care au fost îndru-
maþi de 12 profesori.
Fiind coordonatorul
proiectului am distribuit
colegilor cele 1000 de pli-
curi ºi hârtii trimise de aso-
ciaþia "DeVision", urmate
de activitãþi de informare
despre importanþa scrierii
de mânã pentru dezvoltarea
creierului copiilor ºi ado-
lescenþilor. Le-am propus sã
atragã atenþia asupra faptu-
lui cã zâmbetul ne aduce o
mulþime de beneficii, de la
reducerea stresului ºi îm-
bunãtãþirea funcþionãrii ini-
mii, la înlãturarea depresiei
sau a stãrilor anxioase.
Dupã aceastã pri-
mã etapã a urmat redactarea
unor mesaje de suflet.
Apoi, activitãþi de împãrþire
a unor mesaje pozitive
scrise de mânã, membrilor
comunitãþii locale, în data
de 18 ºi 20 martie 2016
anunþând Ziua Internaþio-
nalã a Fericirii.
Elevii mei, din
clasa a IV-a A, au propus sã
trimitem câteva plicuri cu
mesaje care sã aducã zâm-
bete ºi partenerilor din
proiectul eTwinning "Light
around the world"(Lumina
din jurul lumii). Am fost de
acord cu propunerea lor
deoarece sãrbãtoarea este
internaþionalã ºi ZÂM-
BETUL= LUMINÃ.
Pe 28 iunie 2012,
Adunarea Generalã a ONU
a stabilit ca Ziua Inter-
naþionalã a Fericirii sã fie
sãrbãtoritã pe 20 martie.
Oamenii de ºtiinþã susþin cã
fericirea depinde foarte
mult de lucrurile mãrunte
din viaþa noastrã. Psihologii
afirmã cã trebuie sã zâmbim
mai mult.
Iatã câteva din
mesajele scrise de elevii
mei: "Zâmbeºte, eºti pre-
þios! Zâmbetul este medica-
ment. Zâmbetul este preþios
ca ºi aurul. Zâmbetul este
lacrima unui curcubeu.
Ceea ce faci este foarte bine,
aºa cã, zâmbeºte! sau citatul
pe care l-a scris Andrei, un
copil pasionat de lecturã,
din Charlie Chaplin:" O zi
în care n-ai râs este o zi pier-
dutã!".
Vineri, 18.03.2016,
dupã ore, o parte din elevii
mei din clasa a IV-a A au
dãruit zâmbete la spitalul
din oraº. Bolnavii, însoþitori
ai acestora, personalul me-
dical au primit cu bucurie
mesajele copiilor. Copiii de
gimnaziu au împãrþit zâm-
bete în zona centralã a
oraºului. Duminicã, 20
Martie au rãspândit energie
pozitivã prin zâmbete , în
parc, la bisericã ºi la Penny.
Mulþumim Asociaþiei
"DeVision" pentru oportu-
nitatea de a lucra într-un
proiect naþional prin inter-
mediul cãruia am mângâiat
sufletele cu "zâmbete la
plic".
Prof. înv. primar
Vrânceanu Carmen Elena -
coordonator proiect
PROIECTUL "ZÂMBETE LA PLIC"
Ziua internaþio-
nalã a fericirii (International
Day of Happiness) este ce-
lebratã la 20 martie, ea fiind
proclamatã de Adunarea
Generalã a ONU prin Re-
zoluþia 66/281 din 12 iulie
2012.
''Cãutarea fericirii
este unul dintre obiectivele
fundamentale ale fiinþei
umane'', subliniazã Aduna-
rea ONU în Rezoluþia a-
doptatã prin consens. Do-
cumentul propune celor 193
de þãri membre sã celebreze
aceastã zi ''în manierã po-
trivitã, în special prin acti-
vitãþi educative''. În prezent,
existã cinci þãri care au câte
un ministru al Fericirii:
Bhutan, Ecuador, Emiratele
Arabe Unite, Venezuela ºi
Scoþia. La 16 martie 2016, a
fost fãcut public un nou
raport al ONU despre feri-
cirea mondialã, conform
cãruia Danemarca ºi Elveþia
ocupã locurile fruntaºe în
acest top. Pe locul trei se
aflã Islanda. România ocu-
pã locul al 71-lea în clasa-
mentul þãrilor cu cei mai
Pagina 6
fericiþi oameni dintr-un total
de 156 de state listate.
Am sãrbãtorit "Zi-
ua internaþionalã a fericirii"
printr-o activitate educativã
din cadrul proiectului
"Zâmbete la plic". Elevii
clasei a IV-a B de la ªcoalã
Gimnazialã Nr.1 s-au alãtu-
rat proiectului national
"Zâmbete la plic" aflat la a
treia ediþie organizat de
Asociaþia DeVision. Scopul
proiectului este sã aducã un
zâmbet pe fetele românilor.
Anul acesta s-au alaturat
proiectului ºi 17 ºcoli din
Bucureºti, Sibiu, Buzãu,
Craiova, Mizil, Reºiãa, Târ-
goviºte, Pucioasa, Paºcani,
Iaºi, Bacãu, Videle, Mol-
dova Veche, Roºiorii de
Vede, Lereºti (Argeº).
Copiii au scris
mesaje, au realizat afiºe,
zâmbãreþi pe care le-au
oferit colegilor de la clasele
primare, copiilor de la
Grãdiniþã Nr. 1 Mizil ºi
trecãtorilor de pe stradã. E
aºa de uºor sã avem mereu
un zâmbet pe chip ºi în
inimã ºi sã aducem astfel
bucurii în sufletele per-
soanelor din jurul nostru, iar
noi am reuºit sã aducem
luminã , bucurie, candoare
ºi speranþã. Fericirea este
cea mai bunã investiþie pen-
tru viitorul copiilor noºtri,
ea constã în lucruri extreme
de simple. Ar trebui sã ne
preocupe mai mult fericirea
celor din jur.
Îmi doresc ca ele-
vii mei sã fie mereu fericiþi.
Mã bucur cã am putut sã-i
implic pe elevi în acest
proiect. Ca sã avem succes
în viaþã, avem nevoie de
inteligenþã emoþionalã -
"Un zâmbet face cât o mie
de cuvinte".
Mesaje scrise de
copii : “Ce este zâmbetul?
Zâmbetul e primãvarã chi-
pului tãu. Zâmbetul e o
îmbrãþiºare a sufletului. O
zi începutã bine e un motiv
sã zâmbeºti. Zâmbeºte! Nu
te costã nimic! “
Prof. înv. primar
Alexandrescu Cãtãlina -
coordonator proiect
Pagina 7
GRUPAJ INFORMATIV GRUPAJ INFORMATIV
Pe 4 Martie, în
organizarea Primãriei Mizil
ºi în colaborare cu Centrul
Cultural "Adrian Pãunes-
cu", copiii înscriºi la cercu-
rile care fiinþeazã în cadrul
Centrului au oferit un spec-
tacol deosebit, mãmicilor
lor ºi nu numai, cu prilejul
zilei de 8 Martie.
Astfel cã, mai mi-
ci sau mai mari, toþi copiii
motivaþi de dragostea pen-
tru cea mai specialã ºi iubitã
fiinþã din viaþa lor - mama,
ºi-au dovedit talentul cu
prisosinþã.
Pe data de 8
Martie, Primãria Mizil a
oferit doamnelor ºi dom-
niºoarelor piesa de teatru
"Încã-i Bine", comedie
scrisã ºi realizatã de Ro-
dica Popescu Bitãnescu.
Replicile savuroase dar ºi
interpretarea actorilor au
fost rãsplãtite cu aplauze
la scena deschisã.
Înainte de înce-
perea spectacolului, dom-
nul primar Emil Proºcan
a oferit sãrbãtoritelor
A smuls ropote de
aplauze Trupa de dans
modern "Hello Kitty" (co-
ordonator Dana Drãghici)
flori ºi a subliniat impor-
tanþa acestei zile spunând
printre altele: "Sunteþi fã-
cute pentru a fi frumoase,
plãcute ºi sensibile! Între
Cer ºi Pãmânt existã
femeia în postura ei dum-
nezeiascã de mamã! Ma-
ma este izvorul de dra-
goste ºi iubire pe pãmânt.
Prin naºtere mama se
leagã pentru totdeauna în
dragoste cu ceea ce a
zãmislit! Necondiþionat,
fãrã limite pânã la sacri-
Nr. 126 / aprilie 2016
dar ºi Ansamblul "Poeniþa"
(coregraf Niculae Chiriþã,
corepetitor Marian Iorga).
Nici invitaþii nu s-
au lãsat mai prejos - doi
tineri cu voci deosebite de
care cu siguranþã vom mai
auzi, au încântat publicul
mizilean - Rãzvan Alecse
(14 ani, din Tomºani), în
anul II la ªcoala Popularã
de Artã din Ploieºti ºi
Luciana Matei (14 ani, din
Loloiasca) cu apariþii frec-
vente pe posturile Etno, Fa-
vorit, Columna, elevã în
ficiul total.
Conºtientizând
aceste calitãþi ale femeii,
ºi multe altele, ne moti-
vãm recunoºtinþa, stima,
dragostea. Avem printre
noi ºi cupluri care au
împlinit 50 de ani de cã-
sãtorie - în numele meu
personal, al Primãriei
oraºului Mizil, în numele
tuturor locuitorilor alã-
turi de care într-un fel
sau altul v-aþi dus viaþa
anul III la ªcoala Polularã
de Artã din Ploieºti.
O surprizã deo-
sebitã, a constituit-o pre-
zenþa Formaþiei "Univers"
care a susþinut ºi dãruit
doamnelor prezente, printr-
o interpretare plinã de sen-
sibilitate, un potpuriu de
melodii speciale dedicate
femeii.
de pânã acum, vã urez sã-
nãtate, sãnãtate, sãnãtate!
Asta sã aveþi în primul
rând, liniºte sufleteascã,
cât mai mult respect din
partea celor ce vã sunt
dragi, sã fiþi iubiþi de
nepoþi, strãnepoþi ºi de
toþi cei care vã fac plã-
cere sã vã treacã cât mai
des pragul casei.
La mulþi ani
tuturor!"
 Nr. 126 / aprilie 2016
25 MARTIE -
ZIUA POLIŢIEI ROMÂNE
Ziua Poliþiei Ro-
mâne se sãrbãtoreºte, în-
cepând cu anul 2002, la
data de 25 martie, odatã cu
sãrbãtoarea creºtinã a Bu-
nei Vestiri. Aceastã zi a fost
desemnatã prin art. 50 din
Legea privind organizarea
ºi funcþionarea Poliþiei Ro-
mâne (legea nr. 218/ 23 a-
prilie 2002, publicatã în
M.O. nr. 305 din 9 mai
2002).
Potrivit site-ului
oficial al Poliþiei Române,
în 1822, domnitorul Grigo-
rie Dimitrie Ghica (1822-
1828), a înmânat marelui
agã Mihãiþã Filipescu, ºef
al poliþiei din acele timpuri,
drapelul pe care era cusutã
sigla Agiei (poliþia acelor
vremuri). Alãturi de siglã,
se afla o ghirlandã din aur,
în interiorul cãreia era
prezentatã Maica Dom-
nului, înaintea îngerului ce-
i aduce vestea cea bunã
(Buna Vestire). Simbolul
creºtin al Bunei Vestiri a
fost preluat ºi pe actualul
ALEGE VIAŢA!
Deºi, lunar în-
cercãm pe toate cãile sã
aducem la cunoºtinþã ci-
titorilor, gama largã de
activitãþi desfãºuratã de
lucrãtorii Formaþiunii de
Poliþie Rutierã pentru ca
aceste rânduri sã fie co-
municate de cãtre cei ca-
re le-au citit, apropiaþilor,
vecinilor, rudelor, priete-
nilor, vã precizãm cã de
la ultima apariþie a aces-
tei publicaþii, pe raza de
competenþã au avut loc
drapel al Poliþiei Române.
Cu prilejul acestei sãrbã-
tori, la Poliþia Orãºeneascã
Mizil s-a derulat "Ziua
Porþilor Deschise", ocazie
cu care elevii clasei I (ªc."
Sf. Maria", înv. Marian
Rusen) ºi clasei a III -a B
(ªc. NR. 1, înv. Monica
Bãnãrescu), au avut opor-
tunitatea de a vizita aceastã
instituþie.
Copiilor le-au fost
prezentate toate birourile
dar cel mai mult au fost
încântaþi de explicaþiile ºi
mai multe accidente
soldate cu vãtãmãri
corporale uºoare ºi
grave care au fãcut ca cei
rãniþi sã suporte spita-
lizarea ºi suferinþa.
Cauzele care au
condus la comiterea a-
cestor accidente au fost
în principal neatenþia în
conducere, nepãstrarea
unei distanþe corespunzã-
toare faþã de autove-
hiculele care circulau în
faþã precum ºi traver-
chiar probele practice ale
audierii unei persoane,
recunoaºterea de grup,
amprentarea unei persoane
ºi nu în ultimul rând, pre-
zentarea maºinii Poliþiei
Rutiere - staþia ºi sirena
cucerindu-i fãrã drept de
apel. Prãjiturile ºi sucurile
oferite de gazde au sporit
încântarea puºtimii.
Ulterior, domnul
Comisar ªef Adrian Þur-
caº s-a deplasat la ªcoala
Gimnazialã Nr.1 pentru o
pretestare, a elevilor aces-
tei ºcoli care se pre-
gãtesc pentru con-
cursul "Educaþie ru-
tierã - educaþie pen-
tru viaþã!". Tinerii
combatanþi pregãtiþi
de domnul profesor
Virgil Nitu, s-au strã-
duit sã termine cu un
punctaj cât mai bun,
poligonul amenajat
special pentru con-
cursul de biciclete.
Gabriela NEGOIÞÃ
sarea neregulamentarã a
strãzii (accident mortal).
În acest contex,
vã mai reamintim încã o
datã cã este necesar sã
respectaþi regulile de cir-
culaþie pentru a nu de-
veni victime ale acciden-
telor.
Comisar ªef
Adrian ÞURCAª
ÎN ATENŢIA
CONDUCĂTORILOR
AUTO
Având în vedere
faptul cã nu de puþine ori
au existat divergenþe în-
tre poliþiºtii locali ºi con-
ducãtorii auto, vizavi de
autoritatea ºi atribuþiile
celor dintâi amintiþi, vã
aducem la cunoºtinþã ur-
mãtoarele:
În conformitate
cu legea 155/2010 a Po-
liþiei Locale, art.7, lit.h,
poliþistul local cu atri-
buþii în domeniul circu-
laþiei rutiere constatã
contravenþii ºi aplicã san-
cþiuni pentru încãlcarea
normelor legale privind
oprirea, staþionarea, par-
carea autovehiculelor ºi
accesul interzis, având
dreptul de a dispune mã-
suri de ridicare a autove-
hiculelor staþionate nere-
gulamentar.
Potrivit art. 18,
poliþiºtii locali cu a-
tribuþii pe linie de ordine
publicã ºi circulaþie ru-
tierã sunt obligaþi sã ur-
meze un program de for-
mare iniþialã, organizat
într-o instituþie de învã-
þãmânt din cadrul Mi-
nisterului Afacerilor In-
terne.
În urma efec-
tuãrii acestui program,
prin împuternicire, con-
form Dispoziþiei nr. 1137
/19.11.2015, poliþiºtii lo-
cali pot sancþiona con-
ducãtorii auto care nu
respectã normele legele
cu privire la oprire, sta-
þionare, parcare, etc. prin
aplicare ºi a OUG 195/
2002 privind circulaþia
Pagina 8
pe drumurile publice.
Copia dupã pro-
cesele verbale aplicate
pentru abateri ale OUG
195/2002 se comnunicã
IJP Prahova pentru intro-
ducerea în baza de date a
punctelor de penalizare,
în acest sens fiind înche-
iat un protocol de colabo-
rare privind implemen-
tarea documentelor co-
nexe, activitãþii Poliþiei
Locale în evidenþa aba-
terilor rutiere.
Aceasta este o
prezentare succintã prin
care se menþioneazã
dreptul poliþiºtilor locali
de a aplica sancþiuni la
abateri ce privesc circu-
laþia pe drumurile pu-
blice.
Conform Art.
98, un punct amendã
reprezintã valoric 10%
din salariul minim brut
pe economie, stabilit prin
hotãrâre a Guvernului.
Clasele de sanc-
þiuni sunt urmãtoarele:
-clasa I-a - 2 sau
3 puncte amendã;
-clasa a II-a - 4
sau 5 puncte amendã;
-clasa a III-a - de
la 6 la 8 puncte amendã;
-clasa a IV-a - de
la 9 la 20 puncte amendã;
-clasa a V-a - de
la 21 la 100 puncte a-
mendã.
Dir. economic
Dan PETRESCU -
Poliþia Localã Mizil
 Pagina 9
NOI NORME PENTRU CREDITELE IPOTECARE
Noua directivã eu-
ropeanã privind creditele
ipotecare a intrat în vigoare
luni, 21 martie 2016. Ea are
ca scop îmbunãtãþirea mã-
surilor de protecþie a consu-
matorilor europeni, prin in-
troducerea unor practici res-
ponsabile de creditare, în
întreaga UE.
Comisarul euro-
pean responsabil pentru sta-
bilitate financiarã, servicii
financiare ºi Uniunea pieþe-
lor de capital, Jonathan Hill,
a declarat: "Acesta este un
pas important în îmbu-
nãtãþirea gradului de infor-
mare a consumatorilor, dar
ºi în încurajarea creditãrii
într-o manierã responsabilã.
Un regim de tip paºaport
european pentru intermedi-
arii de credite va conduce
cãtre creºterea competiti-
vitãþii sectorului ºi ar trebui
sã ofere noi oportunitãþi de
afaceri".
Potrivit noii direc-
tive, adoptate în data de 4
Nr. 126/ aprilie 2016
februarie 2014, consuma-
torii vor beneficia de infor-
maþii mai clare ºi mai uºor
de înþeles odatã cu introdu-
cerea unei fiºe europene de
informaþii standardizate. A-
ceasta va permite celor
interesaþi de un credit sã
înþeleagã mai bine riscurile
asociate acordurilor ipote-
care, sã compare ofertele ºi
sã identifice cel mai bun
produs pentru nevoile lor, la
cel mai bun preþ. Consuma-
torii europeni cei mai vul-
nerabili vor fi mai bine pro-
tejaþi în ce priveºte supra-
îndatorarea prin intermediul
unor standarde aplicabile în
întreaga Uniune referitoare
la evaluarea bonitãþii solici-
tanþilor de credit ipotecar.
Totodatã, directiva
stabileºte principiile de au-
torizare ºi înregistrare a
intermediarilor de credite.
Aceºtia, în condiþiile în care
se conformeazã noului set
de reguli, vor avea acces la
mult mai mulþi potenþiali
clienþi
pe piaþa unicã, datoritã sus-
menþionatului regim de tip
paºaport. Pe termen lung,
acesta va oferi noi oportu-
nitãþi de afaceri creditorilor
ºi va fi un pas înainte spre
crearea Pieþei unice euro-
pene în domeniul ipotecar,
având ca rezultat mãrirea
concurenþei ºi scãderea pre-
þurilor.

Ştiri Europene
Telemeaua de Ibăneşti, produs cu Măsuri excepţionale pentru
denumire de origine protejată agricultorii europeni
"Telemeaua de autoritãþile române. tatea Orºova. Ea poate fi
Ibãneºti" a devenit pri- "Telemeaua de produsã doar în zona Comisia Euro- carea de mãsuri voluntare
mul produs românesc Ibãneºti" este o speciali- localitãþilor Gurghiu, peanã a anunþat un pachet de gestiune, creºterea tem-
inclus în registrul euro- tate de brânzã produsã Hodac ºi Ibãneºti din suplimentar de mãsuri ex- porarã a ajutoarelor de stat,
pean al produselor cu din laptele obþinut de la judeþul Mureº, care sunt cepþionale pentru fermieri, dublarea plafonului de
"denumire de origine vacile crescute în zona parte a vãii Gurghiului, ce utilizeazã toate instru- intervenþie pentru laptele
protejatã" (DOP). vãii Gurghiului, sãratã locul unde metoda de mentele puse la dispoziþie pudrã smântânit ºi unt, con-
Comisia Euro- prin utilizarea saramurii producere a fost trans- de politica agricolã comu- solidarea poziþiei producã-
peanã a aprobat cererea provenite de la fântânile misã din generaþie în nã (PAC) ºi, în acelaºi torilor în lanþul de apro-
de înregistrare depusã de cu apã sãratã din locali- generaþie. timp, protejeazã piaþa vizionare, sprijin pentru
internã. sectorul cãrnii de porc,
Sectoarele vizate crearea unui Observator al
sunt: produse lactate, carne pieþei cãrnii, negocieri în
Lansarea proiectului pilot "Regiuni de porc, legume ºi fructe. domeniul comerþului inter-
Seria de mãsuri prevede o naþional, mãsuri de pro-
mai puţin dezvoltate" suplimentare a pachetului movare a produselor agroa-
de sprijin din septembrie limentare, elaborarea de
Comisarul eu- regiunilor Nord-Vest ºi melor administrative, 2015, în valoare de jumã- instrumente financiare de-
ropean pentru politicã Nord-Est din România, guvernanþa localã ºi tate de miliard de euro. dicate împreunã cu BEI,
regionalã Corina Creþu experþi ai Direcþiei investiþiile din regiunile Mãsurile sunt a- mãsuri ca rãspuns la em-
Ştiri Europene

a lansat la Bucureºti, în Generale pentru Po- cuprinse în proiect. daptabile, astfel încât sta- bargoul rusesc, credite pen-
premierã europeanã, liticã Regionalã din România este tele membre le pot folosi la tru export, mãsuri de spri-
proiectul pilot "Regiuni Comisia Europeanã primul stat membru în capacitate maximã, în fun- jinire a sectorului de le-
mai puþin dezvoltate". (DG REGIO) vor gãsi, care este pus în practicã cþie de specificul situaþiei gume ºi fructe ºi, nu în
Prin acest proiect, împreunã cu autoritãþile acest proiect pilot, în naþionale. ultimul rând, programe de
Comisia Europeanã va române, pentru fiecare regiunile Nord-Vest ºi Ele includ: apli- dezvoltare ruralã.
sprijini regiunile având regiune în parte, cele Nord-Est, unde efectele
un PIB sub 50% din mai bune soluþii pentru unei economii slabe se
media UE pentru a implementarea cu suc- simt direct la nivelul
identifica ºi depãºi blo- ces a proiectelor cu cetãþenilor. Noi reguli pentru siguranţa
cajele cu care acestea se finanþare europeanã, în În funcþie de
confruntã, prin analize, beneficiul direct al rezultate, proiectul va fi rutieră
expertizã ºi consiliere cetãþenilor. extins ulterior pentru a Regulile adoptate înregistrare a timpilor de
furnizate autoritãþilor. Experþii Co- include ºi alte regiuni de Comisia Europeanã în funcþionare pentru cami-
În cadrul pro- misiei vor analiza car- din România (Sud, domeniul siguranþei rutiere oane, autobuze ºi autocare.
iectului, care se a- acteristicile macroeco- Sud-Vest ºi Sud-Est), includ o clasificare comunã Noile reguli vizea-
dreseazã pentru început nomice, stadiul refor- precum ºi în Polonia. a încãlcãrilor grave pre- zã sporirea siguranþei ruti-
vãzute în cadrul legislativ ere ºi vor contribui la o con-
pentru sectorul transpor- curenþã echitabilã între
turilor ºi specificaþii noi operatorii de transport ruti-
Noi drepturi pentru lucrătorii detaşaţi pentru tahografele inteli- er, precum ºi la aplicarea
Comisia Euro- taºeazã angajaþii temporar trei domenii principale: gente. Acestea din urmã transfrontalierã consecventã
peanã a prezentat o pro- într-un alt stat membru. salarizarea lucrãtorilor de- reprezintã dispozitivele de a normelor UE.
punere de reformã a direc- Toate normele taºaþi, inclusiv în cazul sub- transparenþã ºi certitudine salariale din statele mem-
tivei privind detaºarea lu- privind salarizarea care se contractãrii; normele pri- juridicã, precum ºi condiþii bre. Normele stabilite prin
crãtorilor. Aceasta are ca aplicã lucrãtorilor locali vind lucrãtorii temporari ºi de concurenþã echitabile lege sau prin convenþiile
scop asigurarea unor con- vor trebui aplicate ºi în detaºarea pe termen lung. între întreprinderile naþio- colective de aplicare gene-
diþii echitabile de salarizare cazul celor detaºaþi. Acestea vor asi- nale ºi cele care efectueazã ralã devin obligatorii pentru
ºi de concurenþã pentru Revizuirea direc- gura o mai bunã protecþie a detaºãri, respectând pe de- lucrãtorii detaºaþi în toate
întreprinderile care îºi de- tivei vizeazã modificãri în lucrãtorilor, mai multã plin sistemele de negocieri sectoarele economice.
 Nr. 126/ aprilie 2016
PERSONALITATEA LUNII APRILIE -
WILLIAM SHAKESPEARE
23 aprilie 1564 - 23 aprilie 1616
"Noi când ne naºtem plângem cã intrãm…
pe aceastã mare scenã de bufoni."
Rãsturnând o tra- dramaturg Ben Jonson.
diþie ce-ºi avea originile de Pânã la sfârºitul anului
pe vremea lui Aristotel, 1592 terminase "Henric al
conform cãreia arta imitã VI-lea", "Comedia eror-
natura, Shakespeare a com- ilor", "Îmblânzirea scorpi-
binat comedia, tragedia, ei", "Doi tineri din Verona",
istoria ºi drama, devenind "Titus Andronicus" ºi "Ri-
astfel unul dintre povesti- chard al III-lea".
torii veneraþi ºi de mase ºi "Romeo ºi Julie-
de lumea regalã. ta" a fost ºi rãmâne una din-
ªi-a început cari- tre cele mai populare ºi mai
era ca actor ºi s-a transfor- îndrãgite opere ale lui
mat în dramaturg, lasând Shakespeare. Povestea nu
posteritãþii numeroase ca- este originalã. Tema este
podopere literare ºi foarte întâlnitã pentru prima oarã
puþine data despre viaþa sa, într-o povestire a lui Ma-
cu excepþia câtorva atestãri tteo Bandello, un scriitor
oficiale. Prima biografie a italian din secolul al XVI-
lui Shakespeare a fost scri- lea. În 1662, poetul englez
sã la 90 de ani dupã moar- Atrhur Brooke compune un
tea sa, lucrarea conþinînd lung poem narativ numit
fragmente de legendã ºi "Tragica poveste lui Ro-
zvonuri. meo ºi a Julietei".
Dupã botezul sãu, Opera sa include
menþionat la data de 26 37 de piese de teatru, între
aprilie 1564 în registrul care 17 comedii, piese is-
parohiei oraºului Strad- torice, tragedii, sonete. Ca
ford-upon-Avon, urmãtoa- dramaturg, a scris câteva
rea menþionare a lui Shake- dintre cele mai puternice
speare în acelaºi registry tragedii ºi numeroase co-
apare în data de 27 noiem- medii. De asemenea, a scris
brie 1582, într-o cerere 154 de sonete ºi multe
pentru obþinerea unui per- poezii. Dintre acestea, u-
imis de cãsãtorie. Pe 28
noiembrie 1582 se cãsã-
nele sunt considerate drept
cele mai strãlucitoare opere
toreºte cu Anne Hathaway, scrise vreodatã în literaturã,
iar prima sa fiicã Susanna datoritã priceperii lui
este botezatã la 26 mai Shakespeare de a depãºi
1583. naraþiunea ºi de a descrie
În 1589 a fost dis- cele mai intime ºi profunde
tribuit într-un rol într-o aspecte ale naturii umane.
comedie, iar în 1592 joacã Influenþa exerci-
într-o tragedie, ambele tatã de Shakespeare asupra
scrise de cãtre faimosul vorbitorilor de limba engle-
zã din întreaga lume se
reflectã prin recunoaºterea
imediatã a unor citate din
piesele lui Shakespeare,
titlurile operelor bazate pe
fraze din Shakespeare ºi
numeroasele adaptãri ale
pieselor sale.
Alte semne ale
influenþei sale contempo-
rane sunt includerea sa în
primele 10 poziþii într-un
top al "Celor mai impor-
tanþi 100 de britanici", son-
daj sponsorizat de BBC,
frecventele producþii ba-
zate pe operele sale, cum ar
fi BBC Television Shake-
speare (un set de adaptãri
pentru televiziune ale
pieselor sale) ºi succesul
filmului "Shakespeare in
Love" (1998), o ficþiune
dedicatã vieþii scriitorului,
bazatã pe scenariul unui
foarte cunoscut autor dra-
matic contemporan, Tom
Stoppard, care a scris o
rescriere în cheie postmo-
dernã a lui Hamlet, "Ro-
zencrantz ºi Guildestern
sunt morþi". Toate piesele
au fost puse în scenã la
Teatrul Globe a cãrui de-
vizã ce se putea citi pe
cortina teatrului, era "Totus
mundus agit histrionem".
Ea reprezenta traducerea în
limba latinã a unei replici
celebre din piesa "Cum vã
place", "Lumea este o
scenã ºi oamenii sunt doar
actori".
FOTBAL
SUPER LIGA B -
PRAHOVA
Avântul Tomºani -
Rapid Mizil 3-0 (0-0)
A început returul
campionatului - echipa
mizileanã a jucat în
deplasare la Tomºani. Pe
un timp nefavorabil (frig,
vânt, teren cu capacane,
mai precis gropi pline cu
apã), s-a desfãºurat o par-
tidã de fotbal în care pro-
tagoniºtii celor douã e-
chipe s-au tatonat mult
timp, cu un plus de domi-
nare al mizilenilor care
au avut ºi primele ocazii
clare prin Lazãr, Tãnase
ºi Costache dar portarul
gazdelor a fost imbatabil.
Dupã pauzã, se deruleazã
aproape acelaºi scenariu
dar gazdele profitã de
douã greºeli ºi înscriu.
Oaspeþii atacã cu
întreaga echipã pentru a
înscrie golul de onoare ºi
pe contraatac vine ºi al
treilea gol, însã tot din
partea gazdelor.
Rapid Mizil - Unirea
Teleajen 3-3 (2-1)
Timpul destul de
neprietenos cu puþinii
spectatori aflaþi în tri-
bunele Stadionului "Tine-
retului" a influenþat în
mare mãsurã desfãºura-
rea meciului. Dupã pe-
rioada de tatonare de la
mijlocul terenului, oaspe-
þii deschid scorul în min-
utul 20 dar replica mizi-
lenilor nu se lasã aºtep-
tatã. Dupã o serie de pase
de toatã frumuseþea, Tã-
nase egaleazã în minutul
40. Nu trec decât 4 mi-
nute ºi acelaºi Tãnase
centreazã din careul de
PROIECT
EDUCAŢIONAL
Pe 20 aprilie,
sala de festivitãþi a
Liceului Tehnologic "Ta-
se Dumitrescu" va gãz-
dui concusul expoziþie
"Credinþã ºi literaturã
exprimatã prin picturã" -
ediþia a IV-a.
Pagina 10
16 m iar Lazãr A. (Jakie)
înscrie, scorul devenind
la pauzã, favorabil echi-
pei locale.
Dupã pauzã, ju-
cãtorii mizileni prin fraþii
Lazãr, au mari ocazii dar
portarul ploieºtean se re-
marcã, apãrând tot ce se
îndreaptã spre plasa din
spatele sãu. Vine minutul
60 ºi oaspeþii egaleazã pe
fondul greºelilor comise
în apãrare, dupã numai 9
minute, Tãnase înscrie
spectaculos dupã o pasã
inteligentã a lui Lazãr A.
ªi scorul devine 3 - 2.
Pânã aproape de
final ocaziile se succed
de la o poartã la alta dar
scorul este modificat de
oaspeþi în minutul de pre-
lungire. Un rezultat ne-
meritat cu un punct din
douã meciuri la care vic-
toriile le-au surâs mizile-
nilor dar fotbalul se joacã
pe goluri nu pe ocazii
mari, ratate copilãreºte.
Urmãtorul meci
a avut loc la Ariceºti
unde echipa mizileanã a
întâlnit echipa localã AS
Viitorul Ariceºti Rahti-
vani - scorul fiind 1- 0
pentru gazde.
Antrenorul echi-
pei, prof. Gabi Cozma a
folosit urmãtorul lot: Ene
C., Ghidia, Lambã, ªte-
fuc, Ene N., Barbu, Iacob,
Suditu, Lazãr A., Lazãr
C., Tãnase, Brotac R.,
Dinicã M., Sandu Andrei
ºi Costache.
Eugen GRIGORE
 Pagina 11
ÎN SLUJBA TA, OMULE!
Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã gestioneze ºi dupã
putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoastrã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este
rostul nostru, al tuturor celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, dorinþã ºi
implicare.
Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr 771/12.06.2009, modificatã ºi
completatã de Dispoziþia 1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumit
funcþionar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se deplaseze în sectorul arondat, sã
constate toate problemele existente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv
mie. Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de problemele avute, ajutaþi! Doresc
deasemenea sã ºtiu dacã publicaþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu
regularitate acasã.
Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi pe
adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau la adresa de e-mail leonidacon-
deescu@yahoo.com Emil PROªCAN
Nr. 126/ aprilie 2016
Despre oameni ºi viaþã...
Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe
pãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în care a simþit
ºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurie
ºi tristeþe, dintre zâmbet ºi lacrimã. Fiecare om a
iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano-
timpuri, sãrbãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a
fost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.
Pentru fiecare om vine, însã, o zi când tre-
buie sã se despartã definitiv de copaci, de flori, de
ape, de dimineþi, de ceilalþi oameni! Vine o zi când
rãmânem doar cu amintirile despre zâmbetul ºi
sufletul lor!
Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri-
mitem spre ei un gând de recunoºtinþã ºi preþuire,
rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Vã anunþãm cã pentru cei Primar etajul II Audienþe Au fost concetãþenii noºtri...

interior 51 tel. - joi: 10.00 - 12.00 Matei Ecaterina (1932) Marinescu Mircea (1924)
care locuiesc la bloc, Toma Virginia (1940) Panã Gheorghe (1944)
250.027 Dir. executiv etajul I
publicaþia Audienþe interior 33 tel. Preda Aurelia (1933) Frigescu Constantin (1931)
" P O ª T A L I O N U L " va fi - luni: 10.00-14.00 Constantin Pavel - Florin (1989) Niþã Ecaterina (1953)
251.649 Iancu Stan (1939) Duþã Alexandru (1940)
distribuitã asociaþiilor de Viceprimar etajul II Audienþe Tãnase Vasilica (1924) ªiºinea Dumitra (1936)
proprietari. Administratorii interior 15 - joi: 10.00 - 12.00
asociaþiilor se vor ocupa ca
acesta sã fie distribuit în -
Audienþe
marþi: 10.00-14.00
PROGRAM DE LUCRU
CU PUBLICUL
Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!
Secretar etajul II Luni - joi: 08.00 -
fiecare locuinþã.

MICA
interior 14 tel. 12.30; 13.00 - 16.30
250.101 Vineri: 08.00 - 16.30
numãrul: 0244 251 053.

ND
VÂ
SCAUN MASÃ COPII MINIBLU
80 LEI
Tel: 0764.504.544
Vând casã cu
îmbunãtãþiri + garaj situatã
pe str. N. Bãlcescu, nr.205
C. Informaþii la numãrul:
0244 251 013.
Vând maºinã Ma-
tiz (anul 2006, proprietar);
vând loc intravilan cu apã
trasã ºi ieºire la ºosea în
Perºunari (Bucureºtii Noi).
Relaþii suplimentare la
telefonul - 0730 469 472.
Închiriez (vând)
în Mizil, halã parter+etaj
pentru activitãþi de produc-
þie.
Suprafaþã: 200+200 mp.
Utilitãþi: reþea 380W, apã,
canalizare. Relaþii la: 0244.
251.431/ 0766364311.
Vând apartament
cu 3 camere, str. N.Bãl-
cescu, bl. 39, ap. 22.
Informaþii la numãrul
0244 251 158.
Vând imobil situ-
at pe strada Spitalului
nr.1 A, colþ cu str. Pra-
porgescu. Preþ nego-
ciabil - informaþii la
telefonul 0733637848.
Vând apartament
situat pe str. Blajului. In-
formaþii la 0729 697
080.
Vând apartament
(bl. 45, sc. A) decomandat,
cu 3 camere, suprafaþa 56
mp + garaj. Apartamentul
are urmãtoarele îmbunã-
tãþiri: reabilitat termic, ga-
ze, gresie, faianþã, parchet,
termopane, centralã ter-
micã. Preþul este de 30.000
euro negociabil. Relaþii la
telefon 0761 691 814.
Vând apartament
zona A, 66 mp., et. III, 3
camere, 2 bãi, gaze, termo-
pane, izolat termic. Relaþii
la numãrul: 0765 430 001.
Vând casã (douã
clãdiri) în Mizil - poziþie
centralã, 500mp, acces la
douã strãzi. Informaþii la
Vând casã la ºo-
sea în Fulga de Sus - 2000
mp. Casa are trei camere,
bucãtãrie ºi baie. Relaþii la
telefonul: 0720 086 844
Vând casã în
Tohani (7km de Mizil), si-
tuatã pe ºoseaua princi-
palã, preþ 60 000 euro.
Casa este P+M (izolatã)
compusã din 2 dormitoare,
living, baie, bucãtãrie ºi
dining room la parter, iar
mansarda are 2 camere,
balcon ºi pod (mansarda
neterminatã). Beciul are o
suprafaþã de 6/8mp iar
încãlzirea se face cu cen-
tralã pe lemne.
Suprafaþa totalã a
terenului este de 1000 mp
din care amprentã casã
72mp ºi vie 300 mp.
Relaþii la telefonul: 0732
731 194.
Vând apartament
pe str. I.L. Caragiale, nr.
46, et. I, 3 camere deco-
mandate, îmbunãtãþiri. Re-
laþii la telefonul: 0724 947
133.
Vând foarte ieftin
apartament cu 3 camere.
Relaþii la: 0732 367 549.
Vând urgent a-
PUBLICITATE
partament cu 2 camere, et. Vând apartament
III, preþ negociabil. Relaþii cu 2 camere, situat pe str.
la numãrul: 0722 634 924. Cuza Vodã, bl. 27, ap. 16,
preþ negociabil. Relaþii la
Vând apartament telefonul: 0740 188 174.
(cu îmbunãtãþiri, deasupra
restaurantului Central), do- Vând apartament
uã camere, preþ 40 000 (la parter), 3 camere cu de-
euro. Informaþii la: 0732 pendinþe, suparafaþã utilã
731194. 57,02 metri pãtraþi, situat
pe str. N.Bãlcescu, nr.33,
Vând apartament bl. 39. Informaþii la nu-
cu 3 camere, decomandat, mãrul: 0244 251 158.
et. IV situat pe str. Blajului,
preþul fiind negociabil. Re- Vând 2 biciclete
laþii la 0729 697 080. Striker (pereche, una da-
mã, una bãrbat), de co-
Vând 12 bucãþi lecþie, made in Germania;
de plãci de azbest pentru a- o motocicletã Daelim,
coperiº ºi un butoi de capacitate 125 cm3, an
metal de 200 de litri. 2007. Informaþii la nu-
Tel. 0244.251. 381. mãrul: 0764 396 964.
Vând casã de vacanþã P+1, compusã din trei dor-
mitoare, living, bucãtãrie, baie, anexã separatã
P+1 (bucãtãrie de varã), teren 400 metri pãtraþi,
situatã în Parcul
Naþional Piatra
Craiului sau
schimb cu
apartament în
oraºul Mizil.
Relaþii la
numãrul:
0766 328 979.
 Nr. 126 / aprilie 2016
GRUPAJ INFORMATIV GRUPAJ INFORMATIV
În data de 29
martie sala de consiliu a
Primăriei a găzduit o întâl-
nire între primarul oraşului,
doamna directoare a Şcolii
nr.1 şi 16 părinţi nemulţu-
miţi de neputinţa de a-şi în-
scrie copiii la şcoala prefe-
rată. Părinţii au solicitat aju-
torul domnul primar în
următoarea problemă - toţi
doresc înscrierea copiilor la
Şcoala Nr.1, care s-a dove-
dit a fi şcoala mult prefe-
rată. Acest lucru nu este
posibil deoarece arondarea
străzilor pe care dânşii lo-
cuiesc nu este în circum-
scripţia şcolii pe care o do-
Omagiu „Îngerului Blond”
Temporal şi struc-
tural, Nichita aparţine poe-
ziei moderniste din anii
1960-1970, dar ca orice
mare scriitor se aseamănă
doar cu el însuşi, fiind con-
siderat de unii critici literari
''un poet de o amplitudine,
profunzime şi intensitate
remarcabile, făcând parte
din categoria foarte rară a
inventatorilor lingvistici şi
poetici'', ''un mare poet care
cu închipuirile, jocurile,
teoriile, stările şi abilităţile
lui a schimbat faţa poeziei
româneşti'', ''un mare liric
european aproape necunos-
cut".
Poezia lui Nichita
Stănescu a depăşit graniţele
ţării într-o perioadă în care
Cantina Primăriei Mizil
vă oferă o gamă variată de
preparate culinare!
Scopul declarat este acela de a vă
oferi produse sănătoase
(ecologice), seriozitate, o servire vã oferã posibilitatea de a servi
ireproşabilă, curăţenie
desăvârşită şi preţuri adaptate la
cele mai precare posibilităţi.
PRIMIM COMENZI ŞI LIVRĂM diverse evenimente
LA DOMICILIUL
SOLICITANTULUI)
OFERIM et cetera)
SERVICII DE
CATERING SUNTEM
resc. Unii dintre aceşti pă-
rinţi mai au un copil care
învaţă la Şc. Nr.1 iar fratele
urmează a fi înscris la Sc.
Sf. Nicolae sau Şcoala
Sfânta Maria (o situaţie de-
a dreptul absurdă), iar alţii
locuiesc mult prea departe
de unităţile de învăţământ
menţionate mai sus şi nu
dispun de timpul necesar
pentru a duce copilul la
şcoală deoarece ar fi pasi-
bili să-şi piardă serviciul şi
exemplele ar putea conti-
nua.
Doamna director
Luminiţa Nitu a fost înşti-
inţată de această problemă
puţini scriitori reuşeau să
fie publicaţi în străinătate.
Volumele lui de versuri au
apărut în Bulgaria, Iugos-
lavia, Suedia, Cehoslo-
vacia. Premiile primite pen-
tru creaţia sa stau mărturie a
talentului şi recunoaşterii
valorii poeziei sale —
Premiul Uniunii Scriitorilor
(1964, 1969, 1972,1975),
Premiul Internaţional "Got-
tfried von Herder" (1975),
Premiul ''Mihai Eminescu''
al Academiei Române pen-
tru volumul de poezii ''O-
pera Magna'' (1978), Pre-
miul "Cununa de aur" a
Festivalului internaţional
de poezie de la Struga, Ma-
cedonia iugoslavă (1982).
În 1977 scriitorul suedez
S.C.
MERENDA
PRIM S.R.L.
masa zilnic, la sediul societãþii aflat Tarife pentru evenimente:
la demisolul Primãriei
închiriem sala pentru
(agape, nunţi,
botezuri, parastase
T A , OMULE!
S LUJBA
ÎN Pentru rezervãri sau alte informaþii:
Tel. 0244-250027/25008 int. 35 - Cantina
Pagina 12
şi a făcut un memoriu la mal –
Inspectoratul Judeţean în orice
care solicita înfiinţarea celei părinte
de-a treia clase, la ciclul doreşte
pregătitor însă din păcate ce este
nu a primit un răspuns m a i
favorabil. bine
În acest context, pentru
domnul primar a intervenit copilul
la domnul Nicolae Ange- său –
lescu - Inspector General al sperăm
Inspectoratului Şcolar Ju- din tot La închiderea e-
deţean şi a pledat pentru sufletul ca această pro- diţiei publicaţiei noastre am
cauza părinţilor astfel că - blemă să fie rezolvată – aflat cu satisfacţie că
în urma discuţiei, domnul domnul primar a luat nu- doleanţa celor 16 copii va fi
inspector a promis că va merele de contact ale îndeplinită!
studia cu atenţie situaţia. părinţilor pentru a-i ţine la Succes
Oamenii erau cu curent cu demersurile ce bobocilor în vii-
publicaþie lunarã de informaþie, atitudine ºi educaþie
ochii în lacrimi şi este nor- urmează a fi făcute. torul an şcolar!
Arthur Lundkvist l-a pro- drian Păunescu” şi Şcoala Vasile au recitat,
pus Academiei Suedeze Gimnazială Nr. 1 au de- au lecturat poezii
pentru includerea pe lista rulat o activitate în cadrul şi de asemenea au
candidaţilor la Premiul căreia a fost omagiat discutat despre
viaţa şi opera ma-
relui poet.
Ulterior,
elevii au urmărit
un film biografic
şi au ascultat „E-
moţie de Toam-
nă”, melodie in-
terpretată magis-
tral de Nicu Ali-
fantis.
Ar fi îm-
plinit 83 de ani
dar a plecat...
Nobel. A fost ales post- „Ingerul Blond” al poe- mult prea grăbit,
mortem membru al Aca- ziei moderniste – Nichita să le recite înge-
demiei Române. Stănescu. rilor...
Pe 31 Martie, Pri- Elevii clasei a Gabriela
măria Mizil în colaborare
cu Centrul Cultural „A-
VIII-a B, coordonaţi de
doamna profesor Daniela
NEGOIŢĂ
MIZILUL
MIZILUL
Calitate, preţuri
rezonabile, igienă!
Vã asteptãm!
25-30 persoane
= 300 lei;
30-50 persoane
= 400 lei;
Citeºte ºi:
peste 50 de persoane
= 500 lei