Profesor 4 Normal

Întâmpinare...
Motive pentru a iubi...
Î
ntr-o dupã-amiazã fierbinte Fiecare dintre noi am întâlnit de-a
de astã varã am primit o invi- lungul vieþii diverse persoane cu care
taþie de la o fostã colegã de nu ne-am putut înþelege, oameni pe
serviciu, la o limonadã rece, pe te- care am ajuns sã-i urâm sau chiar in-
rasa unei cafenele. M-am bucurat sin- divizi cãrora, în adâncul fiinþei noas-
cer, fiindcã n-o mai vãzusem de mul- tre, le-am dorit moartea! Ei au exis-
tã vreme ºi, din câte þineam eu minte, tat ºi vor continua sã existe, fiindcã,
era o companie extrem de agreabilã – nu-i aºa?, dacã nu ar fi ei, n-am putea
pur ºi simplu, cu aceastã fiinþã aveam aprecia la adevãrata valoare pe cei-
ce discuta! lalþi, în prezenþa cãrora ne simþim bine.
Nu micã mi-a fost mirarea sã vãd Adevãrata ºi dureroasa problemã
cã în locul tinerei pline de viaþã, dez- apare atunci când pe cãrarea vieþii
involtã ºi surâzãtoare, s-a apropiat de noastre par sã se fi abãtut toþi cei pe
masa mea o femeie maturã, împlinitã, care îi urâm. Ei bine, colega mea
(poate prea... împlinitã), îmbrãcatã cu trãia cu aceastã impresie zi de zi.
modestie ºi cu prea puþin bun gust. Cum poþi determina pe cineva care
Am fost de-a dreptul ºocat, fiindcã nu mai crede în oameni sã-i iubeascã
nu mai era aproape deloc fiinþa pe din nou? Cum îi poþi reda unui om în-
care o ºtiam eu. Îºi pierduse, efectiv, crederea în oameni? Cum îl poþi re-
strãlucirea! aduce în lumea celor... buni?
Am întâmpinat-o cu un zâmbet, iar În timp ce îmi povestea necazu-
ea mi-a întors un surâs obosit, încãr- rile ei, cãutam insistent un rãspuns la
cat de tristeþe. Ceva dureros se întâm- întrebãrile de mai sus. Iar acesta a
plase în viaþa ei de ajunsese aºa! venit, în cele din urmã, tot de la ea.
Nu voi intra în amãnunte, dar, cu „Aº vrea ca oamenii sã fie altfel de-
permisiunea ei, voi dezvãlui subiec- cât sunt...“ – a zis. „Cum ai vrea sã
tul discuþiei noastre, mãrturisirea ei, fie?“ – am întrebat-o. ªi a început
cea care m-a determinat sã scriu acest sã-mi enumere calitãþile pe care îºi
editorial: „nu mai gãsesc nici un mo- dorea sã le regãseascã la ceilalþi. A
tiv pentru care sã iubesc oamenii...“. început, uºor, uºor, sã-ºi deschidã su-
Profesor de... Fericire 1

fletul ºi sã-mi mãrturiseascã, de fapt, acele lucruri minunate care sãlãºlu- Balanþa
motivul pentru care ajunsese aºa cum iesc în sufletele ºi inimile oamenilor.
era acum. Pentru cã suferise douã-trei lovituri
Lumea nouã...
Seriozitate, frumuseþe, iubire, prie- mai puternice ale sorþii, începuse de
tenie, curaj, liniºte, speranþã, putere, atunci sã punã etichete pe fiecare per-
compasiune, dragoste, milã, ajutor, soanã, chiar înainte de a o cunoaºte.
bogãþie, inspiraþie, creativitate, sim- ªi astfel, oamenii cu care intra în con-
þul umorului, pace, veselie, altruism, tact îi ofereau, de fapt, doar ceea ce de Radu Ilarion Munteanu
O
dedicare, credinþã, încredere, blân- ea credea cã ei îi pot oferi...
mul e o fiinþã asociativã. alfabetizate ºi acoperind larg mulþi-
deþe, volubilitate, tãcere înþelegere... Suntem întotdeauna trataþi la fel
Calculatorul lui, creierul, mea cititorilor revistei ce are amabi-
Toate acestea ºi multe altele le cãuta cum tratãm. Primim întotdeauna îna-
funcþioneazã generând litatea de a ne gãzdui demersul: vapo-
colega mea la oameni, dar nu le gã- poi doar ce oferim, nici mai mult, nici
sea. „Înainte cum le gãseai?“, am mai puþin. Cãci lucrurile sunt foarte conexiuni între informaþii, fie ele fap- rizarea lichidelor.
întrebat-o. „Nu ºtiu...“, mi-a rãspuns simple: „Cere ºi þi se va da. Bate ºi þi te, senzaþii, impresii sau emoþii. Iar Ce ne învaþã manualul de gimna-
pierdutã. „Nu mai ºtiu...“ se va deschide...“ limbajul a evoluat ºi continuã sã evo- ziu? Cã cea mai mare parte a mate-
Am încercat sã-i dau o soluþie, sã lueze pe seama conexiunilor, asocie- riei e formatã din molecule, particule
îi explic faptul cã tot ceea ce ea cãuta Cu dragoste, al vostru, întotdeauna, rilor, fie ele metafore sau comparaþii. microscopice care se miºcã încolo ºi
în oameni era acolo, numai cã ea pier- Constantin D. Pavel, Cele mai multe cuvinte din fondul încoace, într-o anumitã ordine. Atunci
duse reþeta de a scoate la luminã Editor „Profesor de... Fericire“ principal lexical la un moment dat, când particulele materiale ºed locu-
sã zicem acum, provine din asigna- lui, mai mult sau mai puþin aliniate,
rea unui sens propriu, prin deplasare fãcând un pas-doi în jurul unei pozi-
semanticã, plecând de la o asociaþie þii fixe, se cheamã cã ansamblul ma-
metaforicã. croscopic e solid. Are, adicã, formã
Uneori asocierea depãºeºte relaþia ºi volum propriu ºi, dacã se miºcã cu
între douã obiecte/noþiuni, pentru a totul, despicã, dizlocã, medii mai flu-
genera metafore de ansamblu, bazate ide. Lipsa libertãþii de miºcare a micro-
pe un soi de izomorfism. În cele ce ur- componentelor se traduce prin capa-
meazã vom propune un atare model, citatea ansamblului de a-ºi pãstra a-
fãrã pretenþii ºtiinþifice, mai degrabã gregarea ca tot. Dacã ciocnesc o bu-
un joc intelectual, dar un joc care catã de cremene cu una de micã, ulti-
funcþioneazã surprinzãtor de amplu, ma se fãrâmã. Se fãrâmã acel ansam-
exact ºi complet. blu unde legãtura între microcompo-
Fenomenul cãruia vrem sã-i apli- nente în cadrul ordinii proprii e mai
cãm modelul e... emigrarea, în gene- slabã. Nu-i aºa cã deja începe sã vã
ral, ºi civilizaþia nord-americanã, în semene cu ce se întâmplã cu masele
particular. Iar modelul e unul la înde- de oameni?
mâna nivelului gimanzial, presupus a Dar sã mergem mai departe. Pu-
fi accesibil practic întregii populaþii nem bucata de solid pe foc, sã zicem
2 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 3

cã acum e una de plumb sau de cosi- tru a strãpunge stratul elastic, precum
tor (ca sã nu aºteptãm prea mult). La în jocul de copii „þarã, þarã, vrem
un moment dat forma se distruge, an- ostaºi!“ (cine nu l-a jucat?). Iar odatã
samblul începe sã curgã, volumul se ajunsã în spaþiu, devine liberã. Prin
pãstreazã, în linii mari. Solidul s-a ieºirea ei din ansamblu, puterea celor
topit. Încãlzindu-l, am comunicat mi- rãmase de a se miºca a scãzut, dar ºi
croconstituenþilor, acum atomi, nu mo- puterea stratului superficial a scãzut
lecule, ceva ce se cheamã energie, adi- pe mãsurã. Mereu ºi mereu câteva
cã o putere de a se miºca din loc ce în- particule vor fi destul de iuþi ca sã strã-
vinge ceea ce le þinea aliniate. ªiruri pungã stratul ºi sã devinã libere. An-
întregi, pãstrându-ºi ordinea, încep sã samblul semiordonat, masa lichidã,
lunece unele faþã de altele, ansam- se compune din constituenþi din ce în
blul curge. Solidul a devenit lichid. ce mai lenþi, ceea ce se traduce prin
Ei, ºi acum intrãm pe teritoriul po- rãcire, se micºoreazã, pânã la com-
veºtii noastre. Lichidul are o supra- pleta dispariþie ca lichid. Se usucã.
faþã liberã, planã local, orizontalã tot Acest proces poate fi accelerat sau
local. Sigur, între orizontala Bucureº- încetinit. Libertatea particulelor care
tiului ºi cea a New York-ului unghiul au strãpuns graniþa (tot din suratele
e ceva peste 1000. Iar suprafaþa li- lor alcãtuitã, ºi asta datoritã atracþiei
berã a oceanului planetar e oarecum reciproce!) e relativã. Dacã spaþiul
meni, dar nu toþi cei încercaþi de ne- ticulele circulau liber în spaþiul de
sfericã. de deasupra suprafeþei libere a lichi-
voi au curaj, îndrãznealã, forþã, deter- dincolo de masa de unde plecaserã.
Pe noi ne intereseazã, însã, alt as- dului e închis, particulele se vor cioc-
minare ºi un dram de nebunie. Ceva Dacã, însã, peretele de deasupra, care
pect al suprafeþei libere: ea seamãnã ni undeva de un perete impenetrabil
îi împinge de la spate, ceva din ei îi le împiedicã sã se piardã în neant, e
cu cea a unui balon elastic: preseazã ºi vor reveni. Ba chiar unele se vor
îndeamnã sã nu stea pe loc. Ajung pe relativ rece, particulele se readunã
spre interior. Cauza e tendinþa micro- întoarce în masa lichidã. Cu cât sunt
un tãrâm, sau un þãrm, mai mult sau laolaltã în picãturi ºi recad în masa
particulelor de a se strânge unele în mai multe particule „libere“ deasupra
mai puþin subpopulat, se aºeazã, înte- de lichid. Dar dacã sunt canalizate,
altele, ca puii oricãrui animal. (Da, graniþei, cu atât cele din masa lichidã
meiazã, vin alþii, mereu ºi mereu, se revenirea la starea lichidã are loc alã-
atracþia reciprocã determinã peste tot ies mai greu. Cu cât spaþiul de dea-
organizeazã spontan (cãci n-au pier- turi, în alt vas. Dacã lichidul iniþial
marea ordine…). Bun, ºi ce-i cu asta? supra e, însã, mai rarefiat, cu atât par-
dut atracþia reciprocã, ce face din om era compus dintr-un singur fel de par-
Pãi, dacã e aºa (aºa e!), dacã o parti- ticulele se „înghesuie“ sã iasa din
o fiinþã socialã, ºi am vãzut deja cã ticule, cel refãcut dincolo e ºi el iden-
culã ar pleca, de nebunã, ºi n-ar res- masa lichidã, sã-l umple.
aceastã atracþie are drept consecinþã tic. Dar dacã aici erau amestecate,
pinge-o stratul superficial, masa lichi- ªi acum sã ne fixãm atenþia asupra
o formã sau alta de ordine în masã, dintr-un motiv sau altul, mai multe
dului s-ar pierde iute. De fapt, asta se bãtrânei Europe, cea de acum aproa-
fie ºi cu preþul pierderii (sau cedãrii) feluri de constituenþi, dincolo se vor
ºi întâmplã. Particulele se miºcã în pe trei secole. Sã facem o scurtã listã
libertãþii de miºcare haoticã). aduna pe rând, fiecare cu tipul sãu.
interiorul masei de substanþã, unele a cauzelor omeneºti care se pot tra-
În modelul nostru de nivel gim- Aºa putem face apa vieþii din borhot,
mai încet, altele mai repede. O parte, duce în „dor de ducã“ ºi putere de
nazial, ne oprisem la faza în care par- dacã noua metaforã e acceptatã.
cele mai iuþi, au destulã putere pen- miºcare: de bine nu prea pleacã ni-

Sã ne întoarcem la lumea nouã al uriaºei rafinãrii a materiei umane. Familia
creatã, pe cale naturalã, de imigranþi. America e o esenþã. Sã nu ne mai
Ce o face sã difere de cea veche? Dar mirãm atunci de performanþa ei.
Unde e bunica?
e evident: aici e mai mult curaj, mai Fãrã cea mai micã îndoialã, mo-
multã visare, mai multã forþã, e mai delul nostru e ultrasimplificat. Folo-
mult din tot ce-i fãcuse pe cei ce ple- sind metaforic noþiuni de gimnaziu,
caserã din lumea lor sã-ºi ia lumea în el e schiþat pentru nivelul de înþele-
cap. ªi cum n-au plecat oameni de-un gere al gimnaziului. Cu atât mai lim- de Florentina Pavel
C
singur tip, aici s-au adunat esenþe. pede ºi, sperãm, sugestiv, va fi pen- âte mame nu-ºi doresc sã-ºi cã ei ne iubesc copiii la fel de mult ca
Iar procesul a continuat ºi dupã ce tru cititorii unei reviste cu profiulul vadã copiii adulþi, cãsãto- pe noi ºi cã putem merge fãrã griji
lumea de acolo, constituindu-ºi pro- acesteia în care scriem. riþi, dând viaþã, la rândul unde vrem, ºtiind cã ei sunt acolo
priul strat superficial, a început sã-ºi Cum spuneam la început, e mai lor, unor copii frumoºi ºi sãnãtoºi? pentru copiii noºtri ºi ne putem baza
limiteze puterea de absorbþie. Absorb- mult un joc al minþii, fie ºi la nivel Câte mame nu se gândesc cu nespusã total pe ajutorul lor. De fapt, bunicii
þia continuã ºi acum, dar cum organi- gimnazial, decât o încercare socio- bucurie la momentul în care vor þine abia aºteaptã sã vinã ziua când le
zarea, calitatea ºi puterea de ansam- logicã. Chiar nu are nimic sociolo- în braþele lor, pentru prima datã, în- vom cere ajutorul, mai ales când e
blu a acelei lumi a depãºit de mult gic. Dar e ºi o provocare pentru citi- tâiul nepot – ºi abia aºteaptã sã se vorba de nepoþei ºi nepoþele... Abia
lumea de origine, nu mai pot ajunge tori. Cãci are lãsat intenþionat un implice în îngrijirea, creºterea ºi edu- aºteaptã vacanþele prichindeilor ºi se
acolo decât vârfurile vârfurilor. punct slab. Unde îi aºteptãm pe citi- caþia micuþului suflet? pregãtesc îndelung pentru ele, chiar
Desigur, restul lumii, care e mult tori sã-l atace. Fie ºi numai pentru O bunicã este, în foarte multe ca- dacã nu recunosc asta! Ei au mereu
mai cuprinzãtoare decât bãtrâna Eu- plãcerea ce o încercãm de a colabora
zuri, ca o... „mamã de rezervã“. La timp pentru nepoþi. Ei au mereu rãb-
ropã, ºi-a adus contribuþia la alimen- cu revista ºi creatorul ei, într-o ur-
cine apelãm atunci când avem nevoie dare pentru nepoþi. Ei nu se supãrã
tarea lumii noi. Fireºte, pe acelaºi mare ce va cãuta sã rãspundã aºtep-
de o mânã de ajutor în îngrijirea sau niciodatã pe nepoþi. Sunt în stare sã
principiu. Aºa a ajuns America un soi tatelor critici.
supravegherea copiilor? La bunica! citeascã aceeaºi ºi aceeaºi poveste,
de vitrinã, de produs deja industrial
Cine are mai multã rãbdare decât noi searã de searã, fãrã sã sarã peste pa-
pentru a rãspunde întrebãrilor con- gini, cum mai facem noi, pãrinþii,
tinue ºi repetate ale micuþilor care uneori. Pot coase cu drag rochiþe
vor sã ºtie totul? Bunica! pentru pãpuºi... Pot chiar sã se trans-
Uneori ne mirãm la culme de forme în copii... sau în jucãrii pentru
schimbarea care are loc în atitudinea copii! Gândiþi-vã doar puþin: de câte
ºi sufletul pãrinþilor noºtri, imediat ori nu v-aþi gãsit fetiþele pieptãnân-
dupã ce devin bunici! Nu de puþine du-ºi bunicile ca pe pãpuºile lor? de
ori m-am uitat la mama ºi mi-am zis câte ori nu v-aþi gãsit bãieþeii cãlã-
în minte, cu un pic de invidie: „Cu rind cel mai nãrãvaº armãsar din
mine ºi cu surorile mele n-a fost ni- viaþa lor, pe bunicul?
ciodatã atât de tolerantã ºi de rãbdã- Chiar dacã uneori ne rãsfaþã prea
toare! Cu nepoþii ei de ce e aºa?“ ªi mult copiii, bunicii sunt una dintre
atunci ne bucurãm în inima noastrã cele mai importante verigi din viaþa

micuþilor noºtri ºi nimeni ºi nimic în ratã: „Mami, bunica Aurica este acolo, Noi înºine
lume nu-i poate înlocui cu adevãrat! în pãmânt?!“. Ea crezuse mereu cã
Pentru Aurica, venirea pe lume a bunica era în cer, iar acum, brusc,
celei mai mici nepoate a fost o bucu-
rie de neegalat. A întâmpinat-o pe fe-
tiþã cu mare dragoste, i-a fãcut prima
afla cã nu era aºa!
Mama i-a spus cã numai trupul bu-
nicii era acolo, iar sufletul ei ajun-
Poveste cu broscuþe...
bãiþã, a sfãtuit-o pe fiicã despre îngri- sese sus, în cer, la Dumnezeu – ºi de
de Andreea Popescu
jirea unui bebeluº ºi au început sã-ºi acolo o veghea în permanenþã ºi se
E
facã planuri pentru educaþia fetiþei în bucura când ea era cuminte... ra odatã o întindere ne- Au inventat diferite nuanþe de
urmãtorii ani. Bunica avea sã ducã Fetiþa a privit nedumeritã mor- sfârºitã de apã, în care trã- verde, reguli sociale, crezuri, nevoi...
fetiþa la grãdiniþã, avea sã o ducã la mântul ºi, deodatã, a început sã strige: iau fericite o mulþime de ºi limite în toate acestea.
orele de balet, sã-i dea sã mãnânce... „Bunica Aurica, bunica Aurica, ieºi broscuþe. Totul se întâmpla într-o ar- Dar criteriul principal era sã se
Dar într-o zi, când micuþa împli- de-acolo!“ Observând cã nu se întâm- monie totalã acolo, pentru cã aveau împartã în broscuþe care decid ºi
nise abia 6 luni, un atac de cord a rã- plã nimic, s-a uitat cãtre mamã, dar sentimentul nelimitãrii. Tot ce ºi-ar fi broscuþe care acceptã ceea ce decid
pit-o pe bunicã din viaþa copilei. Era când a vãzut-o plângând, i s-a lipit de putut dori era deja acolo, pentru fie- primele ca fiind bine ºi adevãrat.
la o vârstã prea fragedã pentru a reali- ºold ºi a încercat sã o liniºteascã: care dintre ele. ªi, la un moment dat, Broscuþele care decideau nu ºtiau
za nenorocirea prin care treceau pã- „Lasã, mami, cã fac eu o magie ºi o ºi-au dorit sã experimenteze viaþa nici ele exact ce e bine cu adevãrat,
rinþii ei, însã zâmbetul ei nevinovat, aduc pe bunica înapoi!“ prin prisma intelectului. aºa cã au hotãrât ca bine sã fie ceea
gingãºia ºi mânuþele ei întinse pentru În drum spre casã, fetiþa pãrea sã S-a întâmplat cã din apa în care ce le aduce lor satisfacþie. Treptat, ºi
a fi luatã în braþe i-au ajutat pe pã- fi uitat incidentul, dar seara, la cul- trãiau au ajuns toate într-o oalã, în restul de broscuþe au început sã vadã
rinþi sã depãºeascã momentele grele. care, i-a zis deodatã mamei, semn cã care nici apa ºi nici spaþiul nu erau lucrurile la fel, doar cã nu aveai ace-
Peste câþiva ani, fetiþa mergea la se gândise mereu: „ªtii, mami, cred îndeajuns. ªi uitând de uºurinþa cu leaºi drepturi ca ºi primele ºi, deci,
grãdiniþã, însoþitã de mamã. ªi deo- cã Doamne-Doamne o s-o þinã la El care obþineau totul prin armonie, au satisfacþia lor maximã se situa la un
datã a întrebat: „Mami, unde este bu- pe bunica Aurica pânã o sã se plicti- început sã se certe, sã devinã neîn- nivel mult mai mic. De fapt, tot ce
nica Aurica?“. Cum poþi explica unui seascã ºi o s-o lase dupã aia sã vinã crezãtoare ºi sã experimenteze trãiri aveau de fãcut ca toatã lumea sã fie
copilaº de numai 4 aniºori cã cea acasã... ªi-o sã trãim cu toþii fericiþi, ºi lucruri necunoscute traiului de mulþumitã era sã munceascã pentru
care a aºteptat-o cu atâta nerãbdare ºi pânã la adânci bãtrâneþi!...“ dinainte. broscuþele puternice, primind ºi ele
a iubit-o atât de mult... a murit? Cât de simple par lucrurile pentru Pentru cã spaþiul pe care-l împãr- ceva în schimb. Nici nu se mai pu-
„Bunica e... în cer“, i-a rãspuns un copilaº de numai 4 aniºori. Viaþa þeau era destul de limitat, au inventat teau imagina fãcând altfel, deoarece
mama, cu lacrimi în ochi. lui e un basm cu zâne ºi prinþese cu criterii noi de departajare, prin care sentimentul lor cel mai profund era
Fetiþa a acceptat rãspunsul ºi, de puteri uriaºe, în care personajele prin- unele broscuþe aveau drepturi mai teama de a pierde puþinul pe care îl
fiecare datã când se pomenea numele cipale sunt chiar membrii familiei; ºi mari decât altele. ªi au început sã aveau. ªi cu cât le era mai teamã, cu
bunicii, privea lung cãtre cer. toþi trãiesc veºnic, „pânã la adânci creadã atât de mult în aceste criterii, atât acþiunile ºi relaþiile dintre ele
La câteva luni de la acest episod, bãtrâneþi“! Însã noi ºtim cã nu e aºa, încât au uitat aproape cu totul de erau mai puternic decise de aceastã
mama a decis sã o ia pe fetiþã cu ea la drept pentru care haideþi sã le oferim viaþa de altãdatã. Ba mai mult, cu cât fricã adâncã.
cimitir. Iar când micuþa a vãzut foto- bunicilor copiii noºtri, iar copiilor inventau mai multe criterii, cu atât Relaþiile dintre ele ajunseserã de
grafia bunicii pe cruce, a întrebat mi- noºtri ºansa de a-ºi iubi bunicii... jocul pãrea mai distractiv. nerecunoscut. Chiar ºi în cuplu, de

put sã-ºi aminteascã de libertatea din obosite de efortul de a rãci apa. Cele
afara oalei ºi sã ºi-o doreascã din ce care ieºiserã se gândeau cum sã le
în ce mai tare. Unele chiar au pornit arate tuturor cã se poate trãi ºi altfel,
în cãutarea unor soluþii de a sãri din dar cum sã facã asta, când broscuþele
oalã, deoarece ºi-au dat seama cã din oalã nici mãcar nu se uitau în sus,
dacã nu vor face asta, vor sfârºi prin fiind atât de preocupate sã întârzie
a fierbe. inevitabilul ºi sã lupte pentru un mod
Singurele care nu ºtiau ce sã facã de viaþã pe care, oricum, nu ºi-l do-
erau broscuþele temãtoare. ªi pentru reau cu adevãrat.
cã simþeau nevoia sã scape de teamã, Hmm! Ce era de fãcut? În ce mod
s-au dus sã se sfãtuiascã. O parte au puteau sã le ajute? Concluzia a fost
mers la broscuþele care cãutau soluþii unanimã: fiecare sã fie aºa cum îºi
de a pãrãsi oala, însã majoritatea a dorea sã fie, aºa cum fusese iniþial în
ales sfatul broscuþelor care decideau. apa nesfârºitã din care veniserã, fã-
cele mai multe ori se implicau doar orice condiþii, nicidecum de libertate.
Acestea, dominate mai mult de tea- când tot ce ºi-a dorit sã facã.
pentru a nu se simþi singure, pentru O responsabilitate înþeleasã greºit.
ma de a nu-ºi pierde adepþii decât de Pentru cã în oalã fiecare aºtepta
a-ºi face datoria faþã de pui sau pen- Uitaserã cã acolo de unde veneau
teama de a sfârºi fierte, le-au sugerat de la celelalte sã facã ceva, ºi fie aºtep-
tru a obþine avantaje materiale ºi so- aveau alte valori ºi altã înþelegere a
ciale. Cu alte cuvinte, de teamã sã nu mersului lucrurilor. De fapt, nu uita- sã gãseascã soluþii... de a rãci apa. tau toatã viaþa sã gãseascã pe cineva
rãmânã singure la greu, sã nu greºeas- serã chiar de tot, însã începuserã sã Zis ºi fãcut! Broscuþele noastre în- care sã lupte în locul lor, fie aºteptau
cã în educaþia puilor ºi în orientarea creadã cã în oala în care se aflau su- cepurã sã încerce diferite modalitãþi la nesfârºit sã gãseascã pe cineva
lor cãtre lumea din oalã, sau sã nu pravieþuiau mai sigur, adaptându-se de rãcire a apei, în timp ce suratele pentru care ar fi meritat sã lupte.
piardã vreo posibilitate de a trãi mai noilor cerinþe, mai curând decât sã trã- lor puternice le priveau de pe margine Dar în lumea din oalã s-a fãcut un
bine în oalã, în ciuda valorilor lor. iascã potrivit valorilor primordiale. cum încearcã, încurajându-le sã con- studiu potrivit cãruia, cu cât existau
Pentru cã, pânã la urmã, cele mai câº- Mai existau însã câteva broscuþe tinue, pentru cã asta era viziunea lor. mai multe broscuþe care adoptau o
tigate broscuþe pe care le cunoºteau care sperau cã lucrurile se vor schim- Ele nu ºi-ar fi asumat rãspunderea acþiune ºi un crez comune, cu atât mai
erau cele care deþineau puterea sau ba, dar nu ºtiau cum ºi în ce fel, fiind- unei asemenea încercãri, pentru cã repede conºtiinþa de masã creºtea în
cele care ajungeau sã o deþinã. cã pereþii oalei pãreau foarte înalþi, iar vroiau doar sã conducã, nu sã mun- aceea direcþie. ªi au trecut la acþiune!
Puiuþii lor se nãºteau liberi, cu lumina de-afarã, departe. ªi se tot în- ceascã sau sã sarã din oalã, tocmai ...Spiritul tuturor s-a dovedit, în
conºtiinþa încãrcatã de valorile iniþi- trebau dacã dincolo de oalã mai rã- acum, când majoritatea broscuþelor în- cele din urmã, mai puternic decât
ale, de dinainte de viaþa în oalã, ºi nu mãseserã cumva surate de-ale lor, cepuserã sã-i asculte ºi sã-ºi constru- teama ºi acþiunile pornite din ea. A
era deloc uºor sã-i înveþe sã aleagã care ar fi putut sã le salveze de acolo? iascã viaþa în jurul deciziilor lor. Toate fost atât de puternic, încât toate bros-
simpla supravieþuire în locul valori- ...Într-o zi, însã, sub oala cu bros- ca toate, numai cã nici una dintre ele cuþele ºi-au amintit cine sunt cu ade-
lor adevãrate. Iar pãrinþii lor sperau cuþe a început sã ardã focul. Venise nu avea control asupra focului. vãrat ºi care e viaþa în care credeau,
cã într-o zi aceºtia sã poatã sãri din din nou timpul schimbãrii. Aceastã Între timp, broscuþele isteþe învã- rãsturnând astfel iluzia sacrificiului
oalã, pentru a cunoaºte libertatea, dar nouã turnurã pe care o luaserã lucru- þaserã sã sarã din oalã ºi le învãþau ºi pentru generaþiile viitoare. ªi conti-
uitau cã ei înºiºi le erau exemple. ªi rile a mãrit teama unora ºi a trezit va- pe cele care le cereau ajutorul. Cele- nuã ºi astãzi sã descopere ºi sã sãrbã-
exemplul lor era de supravieþuire în lorile altora. Cele din urmã au înce- lalte, în schimb, erau din ce în ce mai toreascã, cu mare bucurie, Viaþa!...

Interviu diu Popa. Un timp, ne-am pãstrat ser- Î: Cu ce speranþe aþi plecat în afa-
viciul, dar am ajuns la concluzia cã cere?
nu e fair-play faþã de colegi sã acþio- ª.G.: Înainte de 1989 n-am primit
Un drum care te duce departe nãm pe douã planuri.

A fost o decizie grea, dar ne-am
nici o facilitate de la stat, adicã nu
am beneficiat de apartament, butelie
dat demisia, ºi cea mai dificilã zi a sau altceva. Imediat dupã Revoluþie,
fost urmãtoarea, când am conºtienti- am pornit de la zero ºi am decis cã de
„A trãi înseamnã a rãsfoi paginile
zat cã s-a terminat cu data fixã la aici încolo îmi voi organiza viaþa aºa
unei cãrþi încã nescrise.“
care primeam salariul, fie cã fãceam cum vreau eu, pentru a obþine rezul-
Marcio Barrios
ceva sau nu. Mai mult, având un an- tatele în funcþie de munca mea ºi nu
ªtefan Giurgiu ºi Ovidiu Popa, ingineri din Sibiu, ne oferã, în cele ce urmeazã, gajat, ne-am vãzut, brusc, de partea de ceea ce decid alþii pentru mine.
rãspunsurile lor la o serie de întrebãri care, cu siguranþã, ne chinuie pe toþi. Cei doi sunt cealaltã: noi eram cei care trebuiau Ceea ce m-a fãcut sã mã simt foarte
prieteni din copilãrie ºi au izbutit, în câþiva ani de muncã responsabilã, sã clãdeascã o acum sã asigurãm salariul angajatu- mulþumit era cã, pentru prima datã
afacere cu totul deosebitã. Vom cunoaºte, în paginile urmãtoare ale revistei „Profesor lui nostru la datã fixã... Fie cã aveam în viaþa mea, eram propriul meu
de... Fericire“, multe „secrete“ ale succesului în viaþã, din perspectiva unor oameni
care, fãrã falsã modestie, putem afirma cã au reuºit din plin!
sau nu profit! ªi a fost destul de greu. stãpân! Cu alte cuvinte, dacã luam o
Am avut, însã, din fericire, sprijinul decizie împreunã cu asociatul meu,
familiei, care ne-a fost de mare ajutor. era decizia noastrã, nu a altcuiva!
Î: De câþi ani aþi intrat în afaceri? în grupul celor care aºteptau salariul Cei din mediul nostru, cunoscuþii, Ne-am asumat, astfel, ºi greºelile,
ªtefan Giurgiu: Din 1990. la sfârºit de lunã, aºa cã am decis sã ne priveau cu suspiciune! Cum putu- bineînþeles, însã de-aici înainte eu
Î: Înainte de asta ce-aþi fãcut? îmi iau soarta în propriile mâini. sem noi sã facem aºa ceva, dupã ani eram cel care luam deciziile privind
ª.G.: Am fost inginer la Institutul Pentru cã eram coleg de serviciu întregi de ºcoalã, dupã atâtea note calitatea vieþii pe care i-o puteam
de Cercetare ªtiinþificã pentru Ingine- cu soþia ºi aveam un copil mic, a de- bune obþinute la o facultate de pres- oferi copilului meu, eu puteam hotãrî
rie Tehnologicã, la Filiala „Balanþa“, venit clar cã unul dintre noi trebuia tigiu? Doar eram „domnii ingineri“... unde mergem în concediu ºi când, nu
din Sibiu. sã se sacrifice. Doream, evident, sã Î: Nu cumva vã invidiau pentru altcineva!
Î: ªi cum aþi început afacerile? facem ceva în domeniul pentru care curajul vostru?... Î: În afarã de invidia cunoscuþi-
ª.G.: Între 1990 ºi 1991, inflaþia ne pregãtisem în facultate, dar de la o ª.G.: Acum înclin sã cred cã da... lor, care la noi cam e... sport naþio-
o cam luase la galop. Cercetarea nu zi la alta era din ce în ce mai clar cã Însã pentru mine, personal, a fost o nal, ce piedici aþi întâmpinat pe dru-
mai primea fonduri, toatã lumea voia acest lucru n-avea sã se întâmple. În trecere foarte dureroasã. Îmi venea mul vostru cãtre succes?
lucruri concrete, începuse sã se res- aceste condiþii am decis sã mã sacri- extrem de greu sã mã împac cu ideea ª.G.: Cea mai mare piedicã a fost
pecte drepturile de autor, brandurile, fic eu, renunþând la „serviciul sigur“... cã renunþ la visul meu, de a deveni propria-mi persoanã! Provenind din-
ºi nu mai mergea sã copiem proiec- ºi m-am privatizat, conform princi- profesor de matematicã, pentru a face tr-o familie de muncitori, n-am ºtiut
tele strãinilor ºi sã zicem cã sunt ale piului cã bãrbatul e cel care trebuie o activitate la care studiile superioare niciodatã cã pot sã-mi planific vii-
noastre. Oamenii doreau salarii tot sã aducã mai mulþi bani în casã. nu mai contau. În timp, am înþeles cã torul, aºa cã mi-a fost foarte greu sã
mai mari, care sã compenseze infla- Î: ªi cum v-aþi ales domeniul? lucrul cel mai important e sã faci bine înþeleg cã pot obþine mult mai mult
þia, ºi, bineînþeles, un program cât ª.G.: A fost o situaþie de conjunc- ceea ce faci! Adicã, indiferent de do- de la viaþã. Foarte dificilã mi s-a pã-
mai redus de muncã. Mi-am dat re- turã. Am început afacerea împreunã meniul în care acþionezi, sã fii între rut acceptarea metodei „paºilor mã-
pede seama cã locul meu nu se aflã cu prietenul meu din copilãrie, Ovi- cei mai buni! runþi“. O firmã nu se dezvoltã expo-

nenþial. Am crescut pas cu pas. Acum, situaþii dificile“. N-am beneficiat de din asociaþii din România care au por- în funcþie de realizãrile lor, care, în
privind în urmã, înclin sã cred cã pie- un astfel de ajutor, pe care copiii nit împreunã în anii ’90 ºi încã mai definitiv, depind în mare mãsurã de
dicile principale au venit, totuºi, din noºtri, fãrã îndoialã, îl vor avea... sunt împreunã! conjuncturã. E foarte importantã fa-
sistem. ªi consider cã ºi acum, în pre- Î: Ce relaþie ai cu asociatul tãu? Î: Cred cã asta spune multe, din milia, fiindcã de acolo vine educaþia,
zent, tot ele sunt cele mai mari bari- Din exterior se vede cã vã înþelegeþi moment ce sunt atâtea cazuri de fraþi apoi mediul în care creºti, te dezvolþi
ere în dezvoltarea unei companii în foarte bine, dar probabil cã ºi voi care nu se pot înþelege în afaceri... ºi trãieºti. Dupã ce pleci de-acasã, me-
România. Mã refer la birocraþie, la mai aveþi unele divergenþe. ª.G.: Am rãmas împreunã pentru diul este foarte important pentru re-
ºicanele funcþionarilor publici, la co- ª.G.: Da, e adevãrat. Însã noi am cã fiecare ne-am mulþumit cu partea uºita ta în viaþã. Nu poþi sã devii un
rupþie. ªi a mai fost o piedicã mare: avut marele avantaj cã ne-am cunos- lui ºi nici unul n-a dorit mai mult învingãtor trãind printre cei lipsiþi de
faptul cã ºi eu ºi asociatul meu ne-am cut la grãdiniþã ºi, practic, am crescut decât i se cuvenea; nu ne-am conto- ambiþie ºi de dorinþã de reuºitã.
simþit... singuri, niciodatã n-am avut împreunã. Vieþile noastre au mers rizat niciodatã munca, în sensul cã Î: Ce calitate crezi tu cã te repre-
„spate“, cum se spune. Noi a trebuit foarte aproape una de alta, chiar ºi ne- nu am avut vreodatã discuþii de ge- zintã ºi te mândreºti cu ea?
sã gândim, sã planificãm, sã luãm de- cazurile au fost parcã legate, ne-am nul: „eu am lucrat mai mult decît tine ª.G.: Faptul cã banii ºi realizãrile
cizii ºi sã acþionãm. Ar fi fost, fãrã în- pierdut pãrinþii cam în acelaºi timp, azi...“ sau „m-am implicat mai mult materiale nu m-au schimbat. Din pã-
doialã, mult mai uºor, ºi am fi ajuns de exemplu... ºi am avut rezultate mai bune decât cate, mulþi întreprinzãtori care au
mult mai departe dacã am fi avut pe Î: Sã înþeleg cã aþi avut un destin tine luna asta...“; pe mãsurã ce ne-am ajuns la bani au uitat de unde au ple-
cineva care sã ne spunã: „Daþi-i dru- comun? diversificat munca, având trei do- cat ºi îi desconsiderã pe angajaþii lor.
mul, mergeþi înainte, eu vã þin spatele ª.G.: Da, putem afirma asta! Ne menii mari de activitate: comerþ cu Pe mine mã intereseazã cu adevãrat
ºi vã scot din necaz, dacã ajungeþi în numãrãm printre cei maximum 3% amãnuntul, producþie ºi investiþii imo- dacã angajaþii noºtri pot trãi cu sala-
biliare, ne-am împãrþit sarcinile. riul pe care li-l oferim ºi îmi pasã de
Dacã în primii zece ani am petrecut calitatea vieþii lor. Dacã tu „stropeºti
foarte mult timp rezolvând proble- cu maºina pe cei care merg pe jos“
mele împreunã, ne-am separat apoi apar dezechilibre ºi afacerea se va prã-
îndatoririle, pentru cã în afaceri circa buºi în cele din urmã.
20% din probleme sunt comune, res- Î: Dacã ai organiza un curs pen-
tul de 80% fiind singulare. Fãrã o tru tinerii aspiranþi la succesul în
separare, ar fi apãrut redundanþa, ºi afaceri, ce sfaturi le-ai da?
am fi rezolvat amândoi aceeaºi pro- ª.G.: În primul rând le-aº spune
blemã, iar asta ne-ar fi redus mult efi- cã trebuie sã fie fericiþi cã s-au nãs-
cienþa. Ca fire, suntem foarte diferiþi: cut în zilele noastre. Din pãcate toþi
eu mai vorbãreþ, Ovidiu mai tãcut. E se plâng cã e greu sã începi o afacere.
un om extrem de serios ºi foarte res- Eu, împreunã cu Ovidiu, am început
ponsabil! afacerea cu un capital de 100.000 lei
Î: Ce e cu adevãrat important pen- vechi, adicã doar 10 lei! Jumãtate din
tru succesul în afaceri ºi în viaþã? acest capital trebuia sã fie în bani, iar
ª.G.: Pe primul loc aº situa valo- jumãtate în naturã. Noi am depus la
rile morale. Eu nu-i judec pe oameni bancã 100 de mãrci fiecare ºi am gi-

rat fiecare cu frigiderul din casã. 100 ª.G.: Vise sau dorinþe? Î: Care consideri tu cã este reþeta mulþumire, ceea ce va duce la deteri-
de mãrci, pe atunci, echivalau cu 100 — Vise. succesului? orarea sãnãtãþii. Sunt foarte mulþumit
de Euro acum. Le-aº spune preten- ª.G.: Omul e un visãtor prin defi- ª.G.: Poate pãrea surprinzãtor, cã reuºesc sã mã simt foarte bine!
denþilor la succes sã aibã curaj, fiind- niþie. Eu nu prea mai am vise. Am dar cred cã 70% din succes e dat de Î: Ce principii te cãlãuzesc pe
cã în România existã extraordinar de realizat foarte multe în aceºti ani ºi noroc. 10-15% e reprezentat de curaj, tine ºi ai dori sã le promovezi?
multe oportunitãþi; nu ºtiu unde altun- acum am mai mult... targeturi, þinte. iar priceperea ºi celelalte reprezintã ª.G.: Eu am douã principii: nu te
deva în lume mai existã asemenea Mai mult decât vise, am dorinþe. ªi diferenþa pânã la 100%. Evident cã descuraja ºi gândeºte-te întotdea-
ºanse. Le-aº mai spune sã nu plece cea mai mare este sã-l vãd pe fiul norocul nu trebuie aºteptat sã dea peste una la bulgãrele de zãpadã. Adicã
din þarã, decât dupã ce au încercat sã meu reuºind în viaþã! În primul rând tine când dormi, nu prea se întâmplã nu desconsidera oamenii, în special pe
facã ceva aici, mãcar de 3-4 ori. Ple- vreau sã fie sãnãtos. asta, ci trebuie sã fii mereu în activi- cei cu care lucrezi, apreciazã-i, fã-i sã
carea din þarã ar trebui sã fie ultima Î: În procente, cât crezi cã ai rea- tate, sã pãºeºti în întâmpinarea lui. se simtã valoroºi ºi capabili, recu-
soluþie. Aº insista sã-ºi gãseascã în ei lizat din ce ai fi putut realiza, þinând Î: Cum aþi început voi afacerile? noaºte-le calitãþile. Vei reuºi, astfel,
curajul ºi sã încerce. Fiecare ar trebui cont de posibilitãþile tale? ª.G.: Fiind ingineri, eu ºi Ovidiu, sã le valorifici potenþialul ºi, împre-
sã-ºi constituie propria firmã. ª.G.: Poate pãrea surprinzãtor, dar ne-am gândit la o firmã de producþie. unã, veþi ajunge sã clãdiþi un imperiu.
Î: Dacã ar trebui sã începi acum consider cã am realizat cel mult 20% Am început sã cumpãrãm sârmã de În privinþa bulgãrelui de zãpadã, ima-
afacerea, de la zero, cum face-o? din ce aº fi putut realiza. la Câmpia Turzii, noi fiind de loc de gineazã-þi cã faci un bulgãre pe care
ª.G.: În primul rând n-aº mai face Î: Nu crezi cã pare prea puþin pen- acolo. Din sârmã fãceam plasã de începi sã-l rostogoleºti ºi perseve-
multe greºeli. De exemplu, aº lucra tru cei cu realizãri medii, care se uitã gard, pe care o vindeam. Plasa de gard rezi. Bulgãrele creºte, dar vei obser-
a fost producþia noastrã la început, va cã alþii au deja un om de zãpadã ºi
foarte mult cu banca. Fãrã bãnci nu la tine ºi constatã cã ai fãcut de o
apoi ne-am gândit sã facem comerþ. te vei întreba de ce tu avansezi atât
existã dezvoltare, nu existã afacere. sutã de ori mai mult ca ei?
Luam diverse textile din zona Sibiu- de lent. Învaþã sã descoperi momen-
Noi eram foarte fericiþi cã nu avem ª.G.: Oamenii, în general, ºi ro-
lui (ciorapi, macrame etc.) ºi le vin- tul optim în care trebuie sã rostogo-
împrumuturi la bãnci, dar asta ne-a mânii, în special, nu prea au obiceiul
deam în zona Câmpiei Turzii... leºti bulgãrele ºi rezultatele tale vor
stopat foarte mult dezvoltarea. Apoi, sã-ºi facã bilanþuri, sã tragã o linie,
Î: Ce importanþã acorzi sãnãtãþii? fi mult mai rapide ºi mai bune.
aº urma tot timpul cursuri de dezvol- de exemplu la Crãciun, ºi sã analizeze
ª.G.: Este foarte, foarte impor- Î: Acum, Ovidiu, te rog pe tine sã
tare personalã, pe care le consider in- ce au realizat în anul care a trecut. O
tantã! Copil fiind, nu înþelegeam de îmi spui care este secretul succesului?
dispensabile pentru oricine doreºte analizã autocriticã, obiectivã, ne-ar ce bãtrânii îmi rãspundeau la salut cu Ovidiu Popa: Cel mai important
sã reuºeascã. Apoi, cursuri de calcu- ajuta, cu siguranþã, sã ne descoperim „sãnãtate, mãi copile!“. E ceva foarte lucru e sã ai credinþã în Dumnezeu,
latoare ºi de limbi strãine, de en- greºelile, delãsãrile, derapajele ºi, în profund. În afaceri, tu îþi impui ritmul sã ai încredere în cei care meritã ºi sã
glezã, neapãrat, ºi apoi de germanã. mod evident, am putea avea realizãri în care lucrezi, dar dacã nu ajungi la fii convins cã poþi reuºi, indiferent
Aº face urgent ºi un curs de manage- mult mai mari în viitor. un echilibru între cât îþi propui ºi cât cine eºti!
ment. Cu alte cuvinte, s-a cam dus Î: Ce prioritãþi ai acum? poþi face, ºi îþi propui mai mult decât
vremea când afacerile se puteau face ª.G.: Consolidarea siguranþei fa- e normal, asta îþi va da o stare de ne- A consemnat: GELU FILIP
dupã ureche! Acum trebuie neapãrat miliei. Familia trebuie sã aibã încre-
sã ai o bazã, sã faci în mod ºtiinþific dere în mine, în ceea ce fac ºi în mo- Comand\
ceea ce faci. dul în care fac. Fiindcã îmi petrec cel PROGRAMUL EDUCA}IONAL LUNAR
Î: Acum ce vise ai? Sau consideri puþin jumãtate din timp la firmã, e
http://profesordefericire.tripod.com/id21.html
cã þi-ai relizat deja visele?... nevoie de înþelegerea familiei...

Relaþii personale Prietenia este un sentiment atât Toþi avem vise! Mai mari sau mai
de puternic ºi atât de curat, încât for- mici, mai îndrãzneþe sau mai mo-
meazã, întregeºte ºi înnobileazã ca- deste, dar sunt ale noastre! Nevoia de
Poþi cuceri singur racterul. Când ai lângã tine un prie-

ten, drumul prin viaþã e mult mai
vise face parte din natura umanã.
Unii ne limitãm la dorinþe materi-
Everestul? uºor ºi mai frumos. ªi, deseori, alã-

turi de un prieten buni simþi cã eºti
mai aproape de Dumnezeu.
ale: haine, casã, maºinã, concediu.
Ne zbatem sã le realizãm, muncim
pentru ele, strângem din dinþi ºi mer-
de Mirela Penu E normal ca pe parcursul vieþii sã gem mai departe. ªi dacã le-am reali-
ne modificãm principiile, sã evoluãm, zat, suntem mulþumiþi. Starea de mul-
„Fii un visãtor. ªi nu uita: visurile trebuie transformate
în realitate ºi nu realitatea schimbatã în visuri!“ sã ne maturizãm, sã uitãm, sã iertãm þumire dureazã însã puþin, cãci dorim
Osho ºi sã mergem mai departe, fiindcã ºi mai mult, pentru noi sau pentru
timpul nu stã dupã noi. Întotdeauna familia noastrã.
O
amenii nu îºi pot alege fiindcã, oferind atâtor oameni, „te ri- dorim sã depãºim o problemã, o si- Alþii viseazã sã cucereascã doar
singuri pãrinþii ºi rudele. sipeºti“, iar în sufletul tãu nu mai rã- tuaþie limitã, pentru a ne gãsi liniºtea un om, un bãrbat sau o femeie, care
Pe aceºtia ni-i dã Dum- mâne ce este mai bun ºi pentru cei sau pentru a realiza un þel. Ne luptãm sã devinã „jumãtatea“ de care au atâta
nezeu. Pãrinþii ne sprijinã, ne în- care te iubesc cu adevãrat ºi au ne- cu noi ºi cu timpul, pentru a ne apro- nevoie ºi fãrã de care viaþa lor ar sta
drumã, ne formeazã, ne ajutã. ªi îi voie de tine. pia visurile vieþii noastre. pe loc. Alþii doresc mai puþin pentru
acceptãm, îi iubim ºi îi respectãm aºa De aceea, prietenii adevãraþi sunt
cum sunt. Sau nu. puþini! Te leagã de ei fire nevãzute,
Dar alegem, dupã criteriile noas- momente speciale, întâmplãri unice,
tre, pe cei care ne devin prieteni. care au probat, în timp, caracterul fie-
Pentru cã omul, ca fiinþã superioarã, cãruia. Prietenii adevãraþi sunt acele
are nevoie de prieteni. Fãrã ei nu ar fi persoane la care ne gândim cu drag
întreg. Un om fãrã prieteni ar fi ca un mai ales atunci când nu sunt lângã
copac fãrã frunze în mijlocul unei noi. Sunt acele persoane necunoscute
pãduri înverzite. Am fi mai sãraci, de alþii, care ne-au ajutat sã facem
urâþi sufleteºte ºi plini de duritate. Iar încã un pas înainte. ªi retrãim, cu
când acceptãm prietenie, timp ºi aju- ochii minþii, toate momentele fru-
tor, fãrã sã dãruim nimic în schimb, moase sau dramatice care ne-au unit,
dãm dovadã de o formã de egoism ºi paºii importanþi pe care i-am fãcut
care înjoseºte ºi distruge fiinþa. împreunã pe drumul vieþii. ªi reali-
Prieteniile multe aratã faptul cã zãm cã aceºti oameni care ne-au aju-
eºti un suflet generos, care oferi o tat, au vibrat în multe momente la fel
parte din tot ce ai ºi celorlalþi. Însã ca noi, au simþit la fel ca noi, au fost
prieteniile prea multe îºi aratã dese- o parte din noi, chiar atunci când
ori reversul, ajungând sã distrugã, aveam nevoie de ei.

ei ºi mai mult pentru cei pe care îi Urcuºul te-a cãlit, te-a fãcut pu- Principii de viaþã
iubesc. Unii doresc ºi mai mult: cari- ternic ºi te-a învãþat sã alegi oamenii!
erã, succes, faimã, ieºirea din anoni- Ai înfruntat rãutãþi, invidii, dezamã-
mat! Unii toate acestea la un loc... ºi giri, ai fãcut ocoluri, ai revenit la
parcã tot n-ar fi destul!
Fiecare, la nivelul sãu, îºi stabi-
drumul tãu, ai stat pe loc ºi apoi iar ai
urcat! Au fost însã lângã tine doar ...un moment în timp
leºte o „înãlþime“ la care sã ajungã, o acei prieteni adevãraþi, pe care þi i-ai
„culme“ pe care sã pãºeascã, pe care ales singur, în vâltoarea vieþii, dupã
sã stea ºi sã bea din cupa succesului criterii stabilite doar de tine, ºi care de Ioana Rucãreanu
ºi a împlinirii. þi-au fãcut, poate, urcuºul mai fru- „Dã-mi acel moment în timp,
Dar poþi tu cuceri singur aceastã mos ºi mai uºor. Când sunt mult mai mult decât aº fi crezut cã pot fi vreodatã,
„culme“? Poþi cuceri singur propriul Aceia sunt acei oameni care se Când toate visele mele
tãu „Everest“? bucurã sincer de succesul tãu, fãrã Devin realitate.
Când ai pornit la drum, la vârste urmã de invidie, care apreciazã tot ce Atunci, în acel moment,
mai mari sau mai mici, erau în jurul ai realizat, sunt cei cu care poþi bea Voi fi liberã...“
tãu mulþi oameni: pãrinþii, rudele, co- fãrã grijã din cupa succesului! Whitney Houston, „One moment in time“
legii. Fiecare þi-au oferit o parte din Ei sunt lângã tine, acolo, pe cul-
T
timpul, din banii ºi din sufletul lor. me, fiindcã nu poþi cuceri singur oatã viaþa mi-am dorit sã Totul a început în clasa a VIII-a,
Ai acceptat acest dar ca pe ceva nor- „Everestul“! mi se dea acel moment în când n-aveam habar de versuri moti-
mal ºi ai plecat mai departe. Dar când ªi chiar dacã ai face-o, odatã cuce- timp în care o sã fiu mai vaþionale sau de planificarea succe-
ai ajuns „sus“, acolo unde ai visat, rit, degeaba ai ajunge singur în vârf! mult decât aº fi crezut cã pot fi. ªtiu sului. Eram doar un copil cu un vis
lângã tine, sufleteºte, ai constatat cã Cã nu ai mai avea alãturi de cine te cã drumul spre succes nu va fi sim- imens: doream din tot sufletul sã plec
se sunt mult mai puþini oameni. Dar bucura... plu, nici scurt, dar ºtiu cã o datã ce la studii în Statele Unite ale Americii.
sunt! Trebuie sã fie! îmi voi atinge potenþialul ºi voi de- Se spune cã pentru orice lucru bun
3 Paºi spre Extraordinar! este lucrarea care poate veni acea persoanã care mi-am dorit în viaþã se plãteºte un preþ, preþul
face diferenþa între o persoanã de succes ºi... restul întotdeauna sã fiu, voi fi liberã cu ade- succesului. Nu conºtientizam acest
lumii!
Ghidul a fost creat pentru ca tu sã-þi dezvolþi: aptitu- vãrat. Spiritul meu se va simþi atunci lucru cu ani în urmã. Dar ºtiam ceva
dini de lider ºi de manager de structurã; capacitãþi de eliberat. încã de pe atunci: când îþi doreºti cu
comunicare; capacitãþi de rezolvare a problemelor;
puterea de influenþã ºi persuasiune; viziunea a ceea ce Dar pentru a fi pregãtitã sã pri- adevãrat sã atingi un þel ºi ai convin-
construieºti împreunã cu structura ta. mesc, trebuie mai întâi sã ating anu- gerea cã vei reuºi, pânã la urmã, în
Lucrarea trateazã network marketingul cu ascuþime
ºi obiectivitate, reuºind sã împartã „elefantul“ în bucãþi
mite þeluri ºi sã mã pregãtesc pentru pofida negativismului celor din jurul
uºor de asimilat, pe care orice nou-venit în lumea MLM provocãri din ce în ce mai mari. tãu, vei reuºi! Când viziunea ta e
le poate integra cu uºurinþã în activitatea sa zilnicã. Mã consider o învingãtoare. De clarã, o poþi transforma în realitate!
Cartea oferã Pasul 1: Visul ºi Planificarea afacerii;
Pasul 2: Lista de nume ºi Invitaþia; Pasul 3: Planul de ce? Pentru cã am avut curajul ºi pu- În vara lui 1996 am început sã stu-
marketing, plus un substanþial bonus motivaþional, me- terea de a-mi transforma în realitate diez la liceul Ion Luca Caragiale din
nit sã accentueze ritmul de lucru, pentru atingerea ra-
pidã a obiectivelor!
un prim obiectiv. Am avut curajul de Ploieºti, unde intrasem la secþia Uman-
Comenzi la 031.100.80.70 a-mi transforma în realitate o viziune. Bilingv Englezã. Cu alte cuvinte, toc-

mai îmi realizasem o altã ambiþie, pune o datã limitã. Apoi, cu credinþã, liei, care mi-a dat aripi sã zbor în fie- cã aveam nevoie urgentã de un alt
aceea de a studia la cel mai bun liceu determinare ºi ignorând obstacolele care zi, am reuºit sã iau examenele. vis, de o altã viziune mãreaþã pe care
din Ploieºti. Dorinþa de a pleca la ºi criticile celor din jur, transformã-þi Aºadar, înainte de a da bacalaureatul, sã o transform în realitate.
studii în State creºtea însã zi dupã zi. visul în realitate.“ Ani mai târziu, am obþinusem vizã de studii pentru 4 ani, Nu ºtiam pe-atunci care va fi acea
Încã nu aveam idee cum îmi voi rea- realizat cã am fãcut întocmai cum ne la Lake Forest College, din Illinois. viziune, nu ºtiam cã drumul care mã
liza acest vis, dar ºtiam cã îl voi rea- învaþã Paul Meyer. Viziunea mea din clasa a VIII-a, de a dusese în America avea sã mã ducã
liza cu siguranþã! Eºecul nu repre- Nu consideram nici atunci, cum studia în afara þãrii, a devenit reali- din nou acolo, peste ani... dar în pos-
zenta o opþiune pentru mine – ºi nu consider nici acum cã am realizat tate patru ani mai târziu. A meritat tura unui Învingãtor, stãpân pe viaþa
aveam sã aflu, peste ani, cã aceasta ceva extraordinar, ceva ieºit din co- efortul? Absolut! lui, pe destinul lui, clãdind propria
era deviza astronauþilor de la NASA! mun. Consider cã am fãcut ceva bun M-am întrebat mereu ce îi face pe afacere!
Nu pot uita nici azi reacþia unei ºi sunt mândrã cã am avut curajul ºi oameni sã lupte pentru a rãmâne în Aºadar, nu vã lãsaþi visele sã moa-
colege de liceu, în momentul în care puterea de a-mi realiza acest vis. mediocritate, când sunt nãscuþi sã în- rã, crezând ce vã spun mediocrii. Nu
i-am împãrtãºit acest vis. Mi-a spus Pe mãsurã ce timpul trecea, eram vingã? ªi acum, dupã atâþia ani, cred vã lãsaþi spiritul sã moarã, ducând o
sarcastic: „Visezi prea mult!“ Îmi tot mai frustratã cã nu puteam sã-mi cã am ajuns la un rãspuns: cei mai viaþã în mediocritate! Aveþi curajul
amintesc exact ce am simþit când am realizez obiectivul mai repede. Am mulþi doresc atât de tare sã fie accep- de a vã transforma visele în realitate!
auzit-o. M-am întristat pentru ea ºi început sã mã documentez ºi am de- taþi de cei din jur, încât renunþã la visu- Depinde numai de voi! ªi vã spun cu
m-am întrebat cum poate trãi cineva marat demersurile pentru a putea fi rile personale! Iar asta e o crimã! toatã tãria: meritã!
fãrã un vis sau un obiectiv cu ade- acceptatã la facultãþi din Statele Unite. Domnul Pavel mi-a dat cândva un
vãrat mãreþ? Cu eforturi uriaºe în privinþa exame- sfat, de a nu mã mai raporta la cei din
Paul Meyer spune: „Stabileºte-þi nelor pe care a trebuit sã le dau ºi cu jur, pentru cã e posibil sã mã oglin-
þeluri. Fã un plan pentru a le atinge ºi înþelegere ºi sprijin din partea fami- desc într-o oglindã distorsionatã. De
ce? Pentru cã, cel mai adesea, trãim
printre oameni mediocri, care au vise
mediocre ºi duc vieþi mediocre. Iar
noi ne naºtem cu toþii învingãtori!
Uciderea individualitãþii nu e o
crimã pe care o comitem doar asupra
propriei fiinþe, ci o crimã îndreptatã
împotriva umanitãþii. Cãci ce s-ar fi
întâmplat cu omenirea dacã tuturor
le-ar fi fost fricã sã fie învingãtori?
Îmi aduc aminte cã, odatã ajunsã
în Statele Unite, m-a cuprins o tris-
teþe foarte adâncã. Mi-am dat brusc
seama, acolo, departe de casã ºi de oa-
menii pe care îi iubeam, cã, realizân-
du-mi visul, rãmãsesem fãrã vis! Aºa

CATEHEZE – Sfânta Tainã a Cãsãtoriei, o lucrare
semnatã de Pãrintele Ierodiacon Gamaliel Sima, de la Lecþii de marketing
Mãnãstirea Antim din Bucureºti, este cartea care ar tre-
Importanþa limbajului
bui sã fie cititã de toate soþiile ºi toþi soþii care îºi doresc
o cãsnicie durabilã, sub oblãduirea Bunului Dumnezeu.
Veþi descoperi în acest volum sfaturi pertinente des-
verbal ºi non-verbal
pre „Ce pot face mirii ca iubirea lor sã nu scadã“, „Teme-
iurile divine ale iubirii în Cãsãtorie“, „Amor liber sau cã-
sãtorie religioasã?“, „Condiþii religioase de administra-
re a Cununiei creºtine“, „Condiþii religioase ºi canonice
pentru administrarea Sfintei Taine a Cununiei“, „Con- de Constantin D. Pavel
diþii fizice, morale ºi sociale pentru oficierea Cãsãtoriei
Î
religioase“, „Sfintele Taine în viaþa soþilor“, „Gradele de
rudenie“, „Despre divorþ“... ºi multe alte informaþii preþi- ntr-o carte devenitã rapid De aceea, el se va comporta astfel
oase, pentru crearea unei cãsnicii durabile ºi plinã de cea mai cititã lucrare din do- încât atunci când revine la client (sau
iubire!
Comandaþi cartea acum! meniul vânzãrilor ºi market- când clientul revine la el), sã se simtã,
ingului, Arta vânzãrii, de Zig Ziglar, de ambele pãrþi, o senzaþie de priete-
Comenzi la 031.100.80.70 se spune cã „zilele servirii clienþilor nie trainicã ºi de fericire! Cuvintele
la cele mai înalte standarde au trecut folosite în dialogul cu clientul trebuie
de mult! (...) A venit momentul satisfa- sã fie foarte bine alese, fãrã negaþii ºi
ABONAMENTE cerii clienþilor!“ fãrã tonuri ridicate, stridente, supãrã-
la revista Profesor de... Fericire se pot face telefonic Dar cum putem face asta? Simplu: toare.
sau trimiþând o scrisoare ori un e-mail pe adresa redacþiei. respectându-i! De asemenea, modularea vocii se
Toþi abonaþii beneficiazã de o reducere de 30% Respectul faþã de client ºi de neva face dupã vocea interlocutorului,
faþã de preþul de vânzare al revistei! voile lui înseamnã atenþie mãritã la iar atunci când el vorbeºte ºi este ne-
Pentru cei doritori sã devinã Distribuitor Autorizat al revistei ceea ce spune ºi face el, dar, în acelaºi voie de încurajare, vom da aprobator
Profesor de... Fericire în oraºul lor, trimiteþi o scrisoare ori timp, o atenþie dublu mãrita la ceea din cap, în ritmul vorbirii lui, apro-
un e-mail în care sã solicitaþi un model de contract de distribuþie.
ce facem ºi spunem noi înºine! În bându-l din când în când cu câte un
foarte multe situaþii este nevoie, pen- „Da...“, „Aºa este...“, „Într-ade-
tru a-i da satisfacþie clientului, doar vãr...“ ori „Bineînþeles...“.
Miracolele zilei e sursa ta zilnicã de inspiraþie! E po-
vestea ta ºi a vieþii tale, tãlmãcitã chiar de prietenii tãi! sã-l ascultãm cu atenþie ºi interes. Sã Întrebãrile noastre vor trebui sã
E ceea ce se întâmplã în existenþa ta în fiecare zi! fim acolo când ne vorbeºte ºi sã trãim vinã exact pe aºteptãrile clientului.
Miracolele zilei a fost cândva doar un proiect, în
care oameni obiºnuiþi, dar extraordinari, ºi-au deschis
experienþele pe care ni le oferã! El va Ele trebuie sã conþinã, atunci când con-
larg ochii ºi sufletele cãtre miracolele petrecute în vie- simþi asta ºi se va deschide cãtre noi, siderãm cã se poate, afirmaþia clien-
þile lor. O frunzã cãzând dintr-un copac, amintirea bla- fãcând apoi din procesul vânzãrii o tului.
jinã a unui prieten din copilãrie, râsul zglobiu al unui
copil ce se juca în parc, dorul de un tatã fantastic, lupta simplã formalitate. Exemplu: „Aºa e cã v-aþi simþi
pentru existenþã a unei tinere uitatã de soartã, dragos- Un bun vânzãtor nu îºi permite sã extraordinar dacã aþi putea utiliza pro-
tea soþului pentru soþia lui, dorul de o iubire de mult
pierdutã, cãlãtoria spre regãsirea liniºtii sufletului, toate
aibã clienþi „nefericiþi“, spune tot Zig dusul nostru pentru a rezolva aceastã
acestea ºi multe alte miracole zilnice au fost aºternute Ziglar în a sa carte, Arta vânzãrii (ce problemã?“ sau „Evident cã aceste
pe hârtie de colaboratorii dragi ai editurii PAVCON, iar poate fi comandatã la PAVCON prin- inconveniente vor dispãrea din viaþa
ce a ieºit, puteþi citi în acest volum cu totul ºi cu totul
deosebit! tr-un simplu telefon la 031.100.80.70). dvs. dupã o folosire eficientã a pro-
Miracolele zilei este prima lucrare de gen 100% ro-
mâneascã, ce îþi va sta întotdeauna alãturi, ca un prie-
ten bun! Comenzi la 031.100.80.70 Profesor de... Fericire 25
el se va bucura ºi va cumpãra iarãºi Un alt punct esenþial în abordarea
de la noi, doar pentru ca i-am intrat non-verbalã a clientului este privi-
în suflet, ºtim sã-l ascultãm ºi sã-l fa- rea. Dacã dorim cu adevãrat sã
cem sã se simtã confortabil... creãm ºi sã consolidãm o relaþie de
Cuvintele folosite au, însã, foarte lungã duratã, va trebui sã privim
puþinã relevanþã în procesul de mar- clientul în ochi, încã de la început, cu
keting – potrivit specialiºtilor în încredere ºi prietenie.
comunicare ºi vânzãri, ele reprezinta Un vânzãtor cãruia îi fuge privi-
numai 5% din limbajul comunica- rea ba în stânga, ba în dreapta, va da
þional. Restul de 95% îl reprezintã în cele din urmã de bãnuit, iar clien-
limbajul non-verbal, adicã ceea ce tul va refuza oferta lui, chiar dacã pro-
suntem ºi arãtãm noi în faþa clien- dusele sau serviciile pe care acesta le
tului. oferã sunt de cea mai bunã calitate!
Prima impresie se formeazã în 7 ªi odatã ajunºi aici, putem spune cã
secunde! Pornind de la aceastã con- „nu produsul vinde produsul, ci vân-
statare, putem lesne înþelege cã as- zãtorul“, aºa cum afirmã Og Man-
pectul nostru exterior joacã un rol pri- dino, în cartea sa superbã, Cel mai
mordial în obþinerea unor rezultate vestit vânzãtor din lume.
foarte bune în activitatea de market- Apoi, în timpul dialogului vom
ing. De aceea, înainte de a efectua o gesticula arãtând palmele, nu dosul
dusului pe care noi vi-l oferim... Sun- aducã beneficii ºi pe planul celãlalt, vânzare, este indicat sã ne aranjãm lor, vom evita sã ne încruciºãm mâi-
teþi de acord cu mine, aºa-i?“. emoþional...“ ori „Când v-am auzit impecabil; coafura, chipul, hainele, nile pe piept ºi, dacã întâlnirea se
De remarcat cã în ambele fraze vorbind despre asta, mi-am dat sea- încãlþãmintea, accesoriile, totul tre- face ºezând, nu vom sta cu picioarele
utilizate mai sus a fost eliminatã cu ma cã am în faþa mea un cunoscãtor! buie sã fie ales cu gust ºi sã se potri- desfãcute în faþa clientului. Nu vom
bunã ºtiinþã negaþia. A fost folositã De aceea n-o sã insist cu explica- veascã personalitãþii noastre. bâþâi din picior ºi nu ne vom scãrpina
expresia „aºa-i?“, în loc de atât de þiile... Dacã vreþi, însã, sã aflaþi Apoi, un zâmbet sincer, larg, des- în cap, la ceafã sau dupã ureche!
des utilizatul „nu-i aºa?“. unele detalii, vã stau la dispoziþie cu chis – care va trebui exersat îndelung Evident cã vom evita total scâr-
De asemenea, pentru a-l face pe cea mai mare plãcere!“. în oglindã, evident! – trebuie sã facã matul în nas ºi suptul dinþilor...
client sã capete un sentiment de sim- Clientul tratat astfel va fi mulþu- întotdeauna parte din arsenalul de Înarmaþi cu aceste cunoºtinþe de
patie pentru noi, este indicat sã îi mit, va cumpãra un produs de la noi unelte cu care pornim la realizarea bazã privind limbajul verbal ºi non-
întãrim convingerile prin fraze ºi, atunci când va folosi acel produs, vânzãrii. Zâmbetul îi va transmite verbal, vom putea crea o legãturã
scurte, puternice, încãrcate de sem- îl va indentifica mereu cu imaginea clientului cã îi suntem prieten, cã fireascã între noi ºi client, care se
nificaþie, cum ar fi: „Pãi tocmai de celui care i l-a oferit, adicã cu ima- poate avea încredere în noi ºi cã nu poate transforma, în timp, într-o prie-
aceea mã aflu acum, aici, în faþa ginea noastrã. În felul acesta, am câº- va ieºi pãgubit din afacere! Bineîn- tenie adevãratã, beneficã de ambele
dvs.!“ sau „Evident cã aveþi drep- tigat nu o simplã vânzare, ci un client, þeles, aceasta numai dacã noi credem pãrþi, aºa cum trebuie sã fie, de fapt,
tate! ªi mai gândiþi-vã la un aspect ceea ce creºte enorm valoarea in- cu adevãrat în produsul sau serviciul întregul proces al vânzãrii...
interesant, pe care l-aþi intuit deja: vestiþiei noastre de timp! Cãci a doua pe care îl oferim ºi ºtim cã acesta
folosirea produsului nostru o sã vã oarã când vom merge la acel client, este de calitate...

Motivaþional Cuvânt înainte
Acest volumaº (rezultat al meditaþiei ºi experienþei) nu intenþioneazã a fi un tratat

exhaustiv despre subiectul atât de mult discutat, puterea gândurilor. El are un rol mai
Aºa cum gândeºte omul mult sugestiv decât explicativ ºi este destinat sã stimuleze bãrbaþii ºi femeile pentru a
descoperi ºi a percepe adevãrul potrivit cãruia „Noi înºine suntem propriii fãuritori!“,
în virtutea gândurilor pe care le alegem ºi le încurajãm; mintea este stãpânul-þesãtor,
îmbrãcând în interior caracterul, iar în exterior circumstanþele, ºi dacã pânã acum am
de James Allen dus o viaþã în ignoranþã ºi durere, putem de-aici înainte sã trãim în iluminare spiritu-
alã ºi fericire.
James Allen,
DESPRE JAMES ALLEN Broad Park Avenue,
Ilfracombe, Anglia
James Allen s-a nãscut în Leicester, Anglia, în anul 1864
ºi a lucrat ca ºi secretar personal al directorului celei mai mari GÂNDUL ªI CARACTERUL Dacã gânduri curate are,
corporaþii engleze a acelor timpuri, pânã în anul 1902. La vâr- Fericirea îl va urma oriunde-ar
sta de 38 de ani s-a retras, împreunã cu soþia sa, într-o cãsuþã din Zicala „Aºa cum gândeºte omul în ini- merge, aidoma propriei umbre...“
mica localitate Ilfracombe, unde s-a dedicat exclusiv scrisului. ma lui, aºa este ºi în exterior“, nu se re- Omul creºte dupã legi implacabile,
A pus pe hârtie peste 20 de lucrãri foarte importante în dome- ferã doar la fiinþa sa ci, în acelaºi timp, la pe care nu le poate înºela, iar cea a cauzei
niul cunoaºterii de sine, pânã în momentul morþii sale subite, la toate condiþiile ºi circumstanþele vieþii ºi efectului funcþioneazã la fel de bine ºi
vârsta de numai 48 de ani. sale. Un om este, literalmente, ceea ce în lumea gândurilor, nu doar în cea care
Cea mai cunoscutã carte a sa, Aºa cum gândeºte omul gândeºte, caracterul sãu fiind suma tutu- ni se aratã ochilor, cea materialã. Un ca-
(As a Man Thinketh), a influenþat milioane de oameni de pe în- ror gândurilor sale. racter nobil ºi sfânt nu este o întâmplare
treg mapamondul, devenind una dintre operele literare majore Aºa cum o plantã creºte dintr-o sã- sau o ºansã a destinului, ci rezultatul na-
apãrute în domeniul dezvoltãrii personale. Aºa cum gândeºte omul este lucrarea cu mânþã ºi nu poate exista fãrã ea, tot aºa tural al unui efort continuu de gândire
impactul cel mai puternic asupra unor titani ai domeniului, cum sunt Dale Carnegie, fiecare acþiune a omului îºi are sãmânþa dreaptã, efectul unei atitudini pline de bu-
Norman Vincent Peale, Napoleon Hill, Earl Nightingale ºi Anthony Robbins. Acest în gândurile lui ºi nu poate prinde viaþã nãtate ºi sfinþenie sufleteascã. De cealaltã
„volumaº“, cum îl denumea chiar autorul, a fost tradus în mai toate limbile importante fãrã ele. Aceastã lege se aplicã atât acþiu- parte, un caracter întunecat ºi rãu este re-
ale pãmântului, inspirând milioane de cititori sã recunoascã forþa prin care visurile pot nilor aºa-zis „spontane“ sau „neaºteptate“, zultatul unor gânduri mereu prãpãstioase
deveni realitate: puterea gândurilor! cât ºi celor realizate cu premeditare. ºi negre.
Publicatã cu peste 100 de ani în urmã, Aºa cum gândeºte omul stã la baza carie- Acþiunile sunt mugurii gândurilor, iar Omul se poate clãdi sau se poate dis-
relor deosebite ale unor iluºtri contemporani în domeniul dezvoltãrii personale, pre- bucuria sau suferinþa sunt fructele lor; truge pe sine însuºi; în armurãria gându-
cum Mark Victor Hansen, Og Mandino, Brian Tracy, John Maxwell ºi Zig Ziglar. astfel, un om îºi umple hambarul vieþii cu rilor îºi poate forja gândurile care îl pot
Profesor de... Fericire are acum deosebita plãcere ºi onoare de a vã oferi, pentru fructe dulci sau amare, dupã cum chibzu- distruge, dar tot acolo îºi poate crea unel-
prima datã într-o revistã editatã în limba românã, cea mai celebrã lucrare a lui James ieºte. tele cu care sã-ºi construiascã un edificiu
Allen: „Gândurile minþii noastre ne creeazã. plin de fericire, putere interioarã ºi pace.
Suntem din gânduri forjaþi ºi construiþi. Alegând mereu gânduri corecte ºi punân-
Aºa cum gândeºte omul Dacã un om, în mintea sa

gânduri rele duce,
Durerea va veni în viaþa lui, precum
du-le în aplicare, omul poate sã acceadã
cãtre perfecþiunea divinã; abuzând de gân-
duri rele ºi prãpãstioase, poate sã decadã
carul ce urmeazã bivolul înjugat... mai jos de nivelul unei bestii. Între aces-

te douã extreme se gãsesc toate caracte- cumstanþelor din viaþa sa; dacã va lega cu
rele umane, omul însuºi fiind cel care rãbdare fiecare cauzã de efect, prin prac-
alege ce sã fie. ticã asiduã ºi cercetare, utilizând fiecare
Dintre toate adevãrurile frumoase le- experienþã din viaþa sa, chiar ºi pe cea
gate de suflet, aduse la luminã în epoca mai obiºnuitã, va putea obþine, în cele
aceasta, nici unul nu provoacã mai multã din urmã, întreaga cunoaºtere despre sine
bucurie ºi nu aduce mai multe promisiuni de care are nevoie. În aceastã direcþie ºi
divine decât acesta: omul e stãpânul pro- nu în alta funcþioneazã legea absolutã
priilor gânduri, modelatorul propriului care spune cã „ceea ce cauþi, aia gãseºti;
caracter, fãuritorul propriei sale condiþii la ce uºã baþi, aceea se va deschide“; doar
umane, a mediului ºi a destinului sãu. cu rãbdare, prin practicã ºi cãutare neîn-
Ca deþinãtor al Puterii, Inteligenþei ºi cetatã, poate omul deschide, în cele din
Iubirii, ca stãpân al propriilor gânduri, urmã, uºa ce dã în Templul Cunoaºterii.
omul deþine cheia fiecãrei situaþii ºi poa-
te sã se transforme ºi sã se reconstruiascã
oricând, dupã propria-i voinþã. EFECTUL GÂNDURILOR
Omul este propriul sãu stãpân, chiar ASUPRA CIRCUMSTANÞELOR
ºi când se simte slab ºi abandonat; slãbi-
ciunea ºi degradarea fac din el stãpânul Mintea omului e ca o grãdinã care
ce ºi-a condus eronat ograda. Dacã însã poate fi cultivatã cu inteligenþã sau lãsatã
începe sã se gândeascã dincolo de condi- în paraginã; însã indiferent de situaþie, ea
þia în care a ajuns ºi cautã cu seriozitate va da rod întotdeauna. Dacã nu punem în
sã respecte legile divine stabilite pentru ea seminþele folositoare, atunci o ploaie Gândirea ºi caracterul sunt acelaºi lu- bile. Acest lucru e la fel de adevãrat atât
om, atunci devine înþelept, îºi direcþio- de seminþe nefolositoare va cãdea peste cru, ºi cum caracterul se manifestã ºi se pentru cei care se aflã „în afara armoniei“
ea ºi acestea vor continua sã-ºi înmul- descoperã prin intermediul mediului ºi al cu ceea ce-i înconjoarã, cât ºi pentru cei
neazã energia într-un mod inteligent, iar
þeascã roadele de acelaºi fel. circumstanþelor, condiþiile exterioare ale care se simt bine cu ei înºiºi.
gândurile sale pozitive vor începe sã-i
Dupã cum grãdinarul îºi îngrijeºte vieþii unui om vor fi mereu strâns legate, Ca fiinþã progresivã, aflatã într-un pro-
aducã roade bogate. Astfel devine un stã-
grãdina, plivind-o de buruieni ºi culti- în armonie cu starea sa interioarã. ces constant de evoluþie, omul se gãseºte
pân conºtient ºi poate descoperi în pro- vând în ea doar florile ºi fructele trebuin-
pria persoanã legile dupã care funcþio- Aceasta nu poate înseamna cã situaþiile unde se gãseºte pentru a învãþa lecþia spiri-
cioase, tot aºa ºi omul îºi poate îngriji grã-
neazã gândurile; ºi fiecare descoperire e din fiecare moment sunt un indiciu care tualã conþinutã de fiecare situaþie, aceas-
dina minþii, plivind toate gândurile gre-
o chestiune de acþiune consecventã, ana- ºite, nefolositoare ºi impure, cultivând sã descrie întregul caracter al omului, ci ta trecând ºi lãsând loc apoi altei situaþii
lizã personalã ºi experienþã. pânã la perfecþiune florile ºi fructele gân- cã acele circumstanþe sunt atât de strâns ºi altor circumstanþe de viaþã.
Aurul ºi diamantele se obþin doar dupã durilor bune, folositoare ºi pure. legate de un anumit element vital din gân- Omul este lovit de soartã atâta timp cât
cãutãri îndelungi ºi sãpãturi adânci, iar Urmând acest proces, omul va desco- direa lui, încât la acel moment al vieþii crede cã e creat de condiþiile exterioare.
omul poate sã descopere acest adevãr doar peri, mai devreme sau mai târziu, cã el sale, ele sunt indispensabile procesului Când realizeazã însã cã el însuºi poate co-
dacã va sãpa suficient de adânc în mina este grãdinarul propriului suflet, regizo- dezvoltãrii sale. manda solul ºi seminþele ascunse în fiinþa
propriului suflet: el este fãuritorul carac- rul propriei vieþi. ªi i se va revela, de ase- Fiecare om se gãseºte unde se gãseº- sa, din care se dezvoltã circumstanþele,
terului sãu, modelatorul vieþii sale, con- menea, legile gândurilor, descoperind cu te datoritã legii propriei fiinþe. Gândurile atunci el devine propriul sãu stãpân.
structorul destinului sãu. Dovada de ne- ºi mai mare acurateþe cum funcþioneazã cu care ºi-a construit caracterul l-au adus Circumstanþele se nasc în minte ºi
tãgãduit va veni dacã va urmãri efectele ele, cum toate aceste forþe ºi elemente ale acolo, iar în rânduiala vieþii sale n-a exi- orice om care a practicat o vreme autocon-
gândurilor sale asupra sa, asupra celor minþii îi pot da formã caracterului, cir- stat nici un element numit ºansã, ci abso- trolul ºi autopurificarea, a putut observa
din jurul sãu, asupra vieþii sale ºi a cir- cumstanþelor vieþii ºi destinului sãu. lut totul se datoreazã unei legi implaca- cã modificãrile circumstanþelor au fost în

strânsã legãturã cu modificãrile condiþii- tele lor: oportunitãþi ºi circumstanþe. Gân- Nu circumstanþele îl fac pe om; ele Oamenii sunt nerãbdãtori sã îmbunã-
lor sale mentale. Atât de adevãrat este durile bune vor rodi roade bune, gându- doar îl reveleazã lui însuºi. Nu condiþiile tãþeascã circumstanþele, dar nu vor sã se
acest lucru, încât dacã omul aplicã cu toa- rile rele vor rodi roade rele. exterioare îl duc pe om pe calea viciului, lupte pentru a se îmbunãtãþi pe ei înºiºi.
tã convingerea remedierea defectelor ca- Lumea circumstanþelor din afarã se ci înclinaþiile sale spre viciu. Tot la fel, ªi astfel rãmân limitaþi.
racterului sãu, curãþindu-ºi-l ºi progre- formeazã potrivit lumii gândurilor dinã- nu existã urcare spre virtute ºi spre feri- Omul care e în stare sã se autocruci-
sând, va depãºi cu rapiditate toate vicisi- untru ºi ambele condiþii, interne ºi exter- cirea purã pe care aceasta o aduce, fãrã o fice nu va rata niciodatã obiectivul asu-
tudinile vieþii. ne, sunt factori care contribuie la binele continuã cultivare a aspiraþiilor virtuoase. pra cãruia s-a fixat inima sa. Acest fapt e
Sufletul atrage ceea ce în tainã nu- final al individului. Ca un cosaº al pro- Omul este, deci, ca stãpân al propriilor adevãrat atât pentru lucrurile pãmânteºti,
treºte; atât ceea ce iubeºte, cât ºi ceea ce priei recolte, omul învaþã la fel de multe gânduri, creatorul propriei persoane, fãu- cât ºi pentru cele ce þin de spirit. Chiar ºi
urãºte. Atinge cele mai înalte aspiraþii la ºi din suferinþã ºi din fericire. ritorul ºi autorul propriului mediu de via- omul al cãrui obiectiv este sã acumuleze
care þine. Decade pânã la nivelul dorinþe- Omul nu ajunge la azil sau la închi- þã. Încã din clipa venirii pe lume, sufletul bogãþie trebuie sã fie pregãtit sã facã mari
lor sale cel mai greu de înfrânat – iar cir- soare din cauza tiraniei sorþii sau a cir- porneºte pas cu pas în pelerinajul sãu pã- sacrificii personale înainte de a-ºi atinge
cumstanþele exterioare reprezintã, de cumstanþelor, ci fiindcã a continuat sã mântesc, atrãgând acele combinaþii ºi con- obiectivul; ce sã mai spunem despre cel
fapt, modul în care sufletul primeºte ceea meargã pe calea gândurilor josnice ºi a diþii care sã-l dezvãluie sieºi, reflectân- ce doreºte sã-ºi fãureascã o viaþã plinã de
ce a cerut. dorinþelor animalice. Un om cu mintea du-i puritatea, puterea sau slãbiciunea. putere ºi perfect echilibratã?
Fiecare gând e ca o sãmânþã care cade purã nu picã deodatã în pãcat, datoritã Oamenii nu atrag ceea ce vor, ci ceea Iatã un om care-i sãrac lipit. El este
pe solul minþii noastre ºi, dacã e lãsatã sã stresului sau a unor situaþii exterioare; ce sunt! Capriciile lor, fanteziile ºi ambi- extrem de îngrijorat în privinþa îmbunã-
rodeascã acolo, mai devreme sau mai târ- gândul criminal zãboveºte multã vreme þiile sunt împiedicate la fiecare pas, însã tãþirii vieþii ºi a comfortului din casa sa.
ziu va prinde rãdãcini ºi va înflori în ac- în inimã, iar oportunitatea, când se iveºte, gândurile ºi dorinþele le sunt hrãnite cu Dar tot timpul cautã sã facã, la locul sãu
þiuni care, la rândul lor, ne vor oferi fruc- doar îi dezvãluie puterea ascunsã. propria hranã, fie ea murdarã sau curatã. de muncã, cât mai puþin posibil, justifi-
„Divinitatea care ne fãureºte destinul“ cându-ºi atitudinea prin scuza cã oricum
este chiar în noi înºine; suntem chiar noi! patronul nu-l plãteºte pe cât face. Un ast-
Omul e propria-i opreliºte. Gândul ºi acþi- fel de om nu pricepe nimic din principiile
unea sunt gardienii Sorþii – dacã sunt ani- cele mai simple care stau la baza prospe-
malice, ne întemniþeazã. Dar tot ele sunt ritãþii adevãrate. Iar prin asta demonstrea-
ºi îngerii Libertãþii – elibereazã, dacã sunt zã nu numai cã nu meritã sã scape de sã-
nobile. Nu ceea ce-ºi doreºte ºi se roagã rãcie, ci atrage cãtre el lipsuri crunte, din
omul primeºte, ci ceea ce meritã cu ade- cauza gândurilor sale indolente, de înºe-
vãrat. Dorinþele ºi rugãciunile îi sunt as- lãciune ºi descurajare.
cultate ºi împlinite numai când acþiunile Iatã un bogãtaº, victimã a unei boli
sunt în armonie cu gândurile sale. persistente, dureroase, urmare a lãcomiei
În lumina acestui adevãr, care ar fi sale. E pregãtit sã dea mari sume de bani
înþelesul expresiei „mã lupt cu circum- pentru a scãpa de boala sa, însã nu e dis-
stanþele“? Aceasta înseamnã cã omul se pus sã-ºi sacrifice dorinþele lacome. Vrea
revoltã continuu împotriva efectului, dar sã consume în continuare mâncãruri ne-
între timp continuã sã hrãneascã ºi sã fireºti, dar sã aibã ºi sãnãtatea ca înainte.
pãstreze cauza în adâncul inimii sale. Un astfel de individ nu e demn de o sãnã-
Cauza aceasta poate lua forma unui viciu tate bunã, fiindcã nu a înþeles principiile
conºtient sau a unei slãbiciuni inconºti- de bazã ale unei vieþi sãnãtoase.
ente; dar orice-ar fi, se pune de-a curme- Iatã un angajator care, prin mãsuri ne-
ziºul eforturilor posesorului sãu ºi soli- cinstite, nu plãteºte salariul cuvenit mun-
citã cu tãrie un remediu. citorilor sãi, dorind astfel sã aibã un pro-

fit cât mai mare. Un astfel de om nu e tinse, acest tip de judecatã se dovedeºte a Suferinþa este întotdeauna efectul gân- Un om poate fi blestemat ºi bogat; altul,
nici el demn de prosperitate. ªi când fi eronat. Omul lipsit de onestitate poate durilor rele îndreptate într-o anumitã di- sãrac ºi binecuvântat. Fericirea ºi bogãþia
ajunge în faliment, atât cu reputaþia cât ºi avea unele virtuþi admirabile, pe care celã- recþie. Ea aratã cã individul nu se mai pot coexista doar atunci când bogãþia e
cu averea, blameazã circumstanþele, fãrã lalt nu le are; iar cel cinstit poate sã as- aflã în armonie cu sinele sãu ºi cu Legea utilizatã cu dreptate ºi înþelepciune. ªi
sã priceapã cã el este singurul care a pro- cundã unele vicii dezagreabile, absente la ce-i guverneazã întreaga fiinþã. Unicul ºi cel sãrac va cãdea în mizerie doar când
dus situaþia în care a ajuns. celãlalt. Astfel, omul onest strânge rezul- supremul scop al suferinþei este acela de va vedea în propria soartã o povarã pe care
Am prezentat aceste trei cazuri nu- tatele bune ale gândurilor ºi acþiunilor a purifica, de a arde tot ce este inutil ºi nu o meritã.
mai pentru a arãta adevãrul potrivit cãruia sale cinstite, chemând în schimb asupra impur. Suferinþa înceteazã pentru cel care Lipsa mijloacelor ºi indulgenþa sunt
omul este cel care produce (chiar dacã rasa suferinþele create de viciile pe care le se purificã. Fiindcã n-ar avea nici un rost cele douã extreme ale nefericirii. Ambele
reori îºi dã seama de asta) circumstanþele are. Tot aºa, omul necinstit se alege cu pro- sã mai arzi aurul dupã ce ai eliminat din sunt în mod egal nenaturale, fiind un semn
vieþii sale. ªi chiar dacã el tinde cãtre un priile-i suferinþe ºi bucurii. el toate impuritãþile; astfel, o fiinþã purã, al dezordinii mentale. Un om va cunoaºte
final fericit, împiedicã tot timpul atinge- În vanitatea sa, omul tinde sã creadã iluminatã, nu poate suferi de nimic. condiþii de viaþã drepte doar când va fi
rea acestuia încurajând gânduri ºi dorinþe cã suferinþele sunt datorate virtuþilor sale. Circumstanþele în care un om întâl- fericit, sãnãtos ºi prosper. Iar fericirea, sã-
care nu se armonizeazã cu acel final. Pu- Însã numai dupã ce un individ extirpã fie- neºte suferinþa sunt rezultatul lipsei men- nãtatea ºi prosperitatea sunt rezultatul unei
tem exemplifica prin astfel de cazuri aproa- care gând murdar, amar ºi impur din min- tale de armonie interioarã. Circumstan- relaþii de armonie între interiorul ºi exte-
pe la infinit, dar nu cred cã este necesar. tea sa, spãlând fiecare urmã de pãcat din þele în care omul cunoºte fericirea, din- riorul sãu, între el, ca om, ºi ceea ce-1 în-
Cititorul poate, dacã intenþioneazã cu ade- sufletul sãu, ajunge în poziþia de a ºti ºi colo de posesiunile materiale, reprezintã conjoarã.
vãrat, sã urmãreascã modul cum acþio- de a declara cã suferinþele sunt rezulta- mãsura gândurilor sale drepte. O viaþã mi- Omul începe sã fie om doar când se
neazã legile gândirii chiar în propria sa tele calitãþilor sale bune, nu ale celor rele. zerabilã, nu neapãrat din punct de vedere opreºte sã-ºi mai plângã de milã ºi sã-ºi
minte ºi în propria-i viaþã, pentru cã doar ªi pe drumul cãtre perfecþiunea supremã material, este mãsura gândurilor greºite. blesteme soarta, ºi începe sã caute drep-
faptele externe nu pot reprezenta baza el va descoperi lucrând în mintea ºi viaþa
unui raþionament corect. sa Legea cea Mare, absolut dreaptã, ce nu
Oricum, circumstanþele sunt atât de poate da bine pentru rãu sau rãu pentru
complicate, gândurile au rãdãcini atât de bine. Posedând aceastã cunoaºtere, el va
adânci ºi elementele care formeazã feri- ºti atunci, uitându-se înapoi cãtre igno-
ranþa ºi orbirea din trecut, cã viaþa sa este
cirea variazã atât de mult de la individ la
ºi a fost, întotdeauna, planificatã cu drep-
individ, încât toatã condiþia sufletului
tate, ºi cã toate experienþele trecute, fie
unui om (pe care el o ºtie despre sine în-
bune, fie rele, au reprezentat avanpostul
suºi) nu poate fi judecatã de altcineva
propriei evoluþii, al sinelui sãu încã ne-
doar dupã aspectele exterioare ale vieþii. evoluat.
Un om poate fi onest în anumite di- Gândurile ºi acþiunile bune nu pot
recþii, dar cu toate acestea sã sufere multe aduce vreodatã rezultate rele. Gândurile
privaþiuni. Un altul poate fi necinstit în ºi acþiunile rele nu vor produce niciodatã
anumite direcþii, dar totuºi sã acumuleze rezultate bune. E acelaºi lucru cu a afir-
bogãþie. Dar concluzia obiºnuitã, potrivit ma cã din sãmânþa de porumb iese doar
cãreia primul eºueazã din cauza cinstei lui, porumb, iar din sãmânþa de urzicã numai
iar celãlalt prosperã datoritã necinstei, urzicã. Oamenii înþeleg aceastã lege în pri-
este rezultatul unei gândiri superficiale, vinþa naturii ºi acþioneazã potrivit ei, dar
care presupune cã cel necinstit este total- foarte puþini o înþeleg în privinþa minþii ºi
mente corupt, iar celãlalt în întregime a moralei (unde gândurile opereazã la fel
plin de virtuþi. În lumina unei cunoaºteri de simplu ºi neabãtut), ºi astfel nu coope-
mai adânci ºi a unei experienþe mai în- reazã cu ea.

tatea ascunsã care-i regleazã viaþa. Din Gândurile de lene se cristalizeazã în
clipa în care începe sã-ºi adapteze men- obiceiuri de necurãþenie ºi lipsã de since-
talul la acest factor care-i regleazã viaþa, ritate, care se concretizeazã în circum-
nu-i va mai acuza pe alþii de starea vieþii stanþe de josnicie ºi cerºetorie. Gândurile
sale ºi va începe sã utilizeze gândurile pu- de urã ºi condamnare se cristalizeazã în
ternice ºi nobile pentru a progresa rapid, obiceiuri de învinovãþire ºi violenþã, care
dar ºi ca factor de descoperire a puterilor se concretizeazã în circumstanþe de vãtã-
ºi posibilitãþilor nelimitate ce zac în el. mare ºi persecuþie. Gândurile egoiste de
Legea, nu confuzia, este principiul care orice fel se cristalizeazã în obiceiuri cen-
dominã în univers. Dreptatea, nu nedrep- trate pe propria persoanã, care se concre-
tatea este sufletul ºi substanþa vieþii. Co- tizeazã în circumstanþe mai mult sau mai
rectitudinea, nu corupþia este forþa care puþin supãrãtoare.
modeleazã ºi guverneazã spiritual lumea. Pe cealaltã parte, gândurile frumoase
Aºa stând lucrurile, e necesar ca omul sã de orice fel se cristalizeazã în obiceiuri
se îndrepte pe el, pentru a constata cã uni- de îngãduinþã ºi bunãtate, care se concre-
versul însuºi e drept; ºi pe parcursul pro- tizeazã în circumstanþe prielnice, pline de
cesului de îndreptare, pe mãsurã ce îºi luminã. Gândurile pure se cristalizeazã în
schimbã atitudinea faþã de ceea ce-l în- obiceiuri de cumpãtare ºi autocontrol, care
conjoarã ºi faþã de oameni, ºi lucrurile ºi se concretizeazã în circumstanþe de tihnã
oamenii se vor schimba faþã de el. ºi pace. Gândurile de curaj, independenþã
Dovada acestui adevãr se gãseºte în ºi hotãrâre se cristalizeazã în obiceiuri bãr-
fiecare persoanã, aºa cã poate fi descope- bãteºti, care se concretizeazã în circum-
ritã cu uºurinþã dacã este folositã intro- stanþe de succes, belºug ºi libertate.
specþia ºi autoanaliza fãcutã sistematic. Gândurile energice se cristalizeazã în
Pune un om sã-ºi schimbe radical gându- obiceiuri de puritate ºi muncã asiduã, care
rile ºi va rãmâne uimit de transformarea se concretizeazã în satisfacþie. Gândurile
rapidã pe care o va produce în viaþa sa gentile, pline de iertare, se cristalizeazã
materialã. în obiceiuri de blândeþe, care se concreti-
Oamenii îºi imagineazã cã gândurile zeazã în circumstanþe de siguranþã. Gân-
sunt secrete, însã acest lucru nu este ade- durile de iubire ºi cele altruiste se cristal-
vãrat. Ele se cristalizeazã rapid în obice- izeazã în obiceiuri de uitare de sine în fa-
iuri. Gândurile impure se cristalizeazã în voarea semenilor, care se concretizeazã în
obiceiuri ca beþia ºi plãcerile trupului, ceea circumstanþe de prosperitate sigurã, pe
ce atrage dupã sine sãrãcie ºi boalã. Gându- termen foarte lung, ºi bogãþie autenticã.
rile impure de orice fel se cristalizeazã în Insistând pe o anumitã direcþie a gân-
obiceiuri de enervare ºi confuzie, care durilor noastre, indiferent cã sunt bune
atrag circumstanþe potrivnice, care aduc sau rele, va duce indubitabil la rezultate
supãrare. Gândurile de fricã, îndoialã ºi legate de caracterul ºi circumstanþele
nehotãrâre se cristalizeazã în obiceiuri noastre de viaþã. Un om nu-ºi poate alege
precum slãbiciunea, lipsa de bãrbãþie ºi direct circumstanþele, dar gândurile da, ºi
nehotãrâre, iar acestea se solidificã în cir- în felul acesta, indirect, îºi va modela cu
cumstanþe de eºec, sãrãcie ºi sclavie. certitudine circumstanþele.

Natura ajutã pe fiecare om sã-ºi sa- EFECTUL GÂNDURILOR omul îºi va purifica gândurile, nu va mai vidie, te vei închide singur într-o închi-
tisfacã gândurile pe care le încurajeazã ASUPRA SÃNÃTÃÞII pofti la alimente nesãnãtoase. soare pe care tu însuþi þi-ai construit-o.
cel mai des, scoþându-i în cale ocazii care ªI CORPULUI Dacã doriþi un trup perfect, aveþi grijã Dar dacã ai o gândire pozitivã în privinþa
aduc la suprafaþã foarte repede atât con- de minte. Dacã vreþi sã vã refaceþi trupul, tuturor lucrurilor, dacã eºti vesel cu cei
secinþele gândurilor bune, cât ºi pe ale Trupul este slujitorul minþii. El e su- redaþi-i minþii voastre frumuseþea. Gân- din jurul tãu, dacã înveþi cu rãbdare sã
celor rele. pus poruncilor minþii, indiferent dacã durile rele, de invidie, de dezamãgire sau observi partea bunã din toate – astfel vei
Dacã omul îºi va stãvili gândurile pã- sunt formulate cu intenþie sau exprimate descurajare îi rãpesc trupului sãnãtatea ºi afla cã gândurile altruiste sunt chiar poar-
cãtoase, lumea întreagã îºi va întoarce automat. La porunca gândurilor nelegiu- graþia. Un chip mohorât nu apare din în- ta cãtre rai; a nutri zi dupã zi gânduri de
faþa binevoitoare cãtre el, gata sã-l spri- ite, trupul decade cu repeziciune în boalã tâmplare; el e creat de gânduri mohorâte. pace pentru toate fiinþele, îþi va aduce
jine. Dacã va arunca de la el gândurile ºi distrugere. La porunca gândurilor ve- Ridurile care ºtirbesc frumuseþea sunt multã liniºte sufleteascã.
slabe, bolnave, va fi uimit cum de pretu- sele ºi frumoase, el se îmbracã în hainele efectul prostiei, fanatismului ºi mândriei.
tindeni vor rãsãri ocaziile care-l vor spri- tinereþii ºi frumuseþii. ªtiu o femeie de 96 de ani care are chi-
jini sã-ºi þinã ferm hotãrârile. Încurajând Boala ºi sãnãtatea, ca ºi circumstan- pul luminos ºi inocent ca al unei fetiþe. GÂNDURI ªI SCOPURI
gândurile bune, soarta nu va mai fi crudã þele, îºi au rãdãcinile tot în gândire. Gân- Mai ºtiu un bãrbat în floarea vârstei, cu
ºi va alunga de la el nefericirea ºi ruºi- durile de boalã se vor exprima printr-un trãsãturi lipsite de armonie. Primul chip e Pânã când gândul nu este legat de un
nea. Lumea întreagã este caleidoscopul trup bolnãvicios. Gândurile de teamã, se rezultatul unei firi calde ºi luminoase; ce- scop, nu poate exista împlinire. La majo-
vostru, iar combinaþiile de culori atât de ºtie acest lucru, ucid un om la fel de repe- lãlalt e rezultatul fanatismului ºi al ne- ritatea oamenilor, corabia gândirii e lã-
diverse pe care vi le aratã clipã de clipã de ca glonþul, ºi ele continuã sã ucidã mii mulþumirii. satã sã pluteascã „în derivã“ pe oceanul
sunt, de fapt, imaginile desãvârºit ajus- de oameni, încet dar sigur. Oamenii care Dupã cum nu putem avea un cãmin vieþii. Sã nu ai un scop este un viciu, ºi
tate ale gândurilor voastre aflate într-o trãiesc cu teama de boalã sunt cei care se cald ºi sãnãtos decât dacã lãsãm aerul ºi dacã vrei sã eviþi catastrofa ºi distruge-
continuã miºcare. îmbolnãvesc. Neliniºtea demoralizeazã razele soarelui sã pãtrundã nestingherite rea, e neapãratã nevoie sã opreºti aceastã
Tu vei fi cel ce vrei sã fii; rapid întregul trup, lãsându-l vulnerabil în odãi, tot astfel, ca sã putem avea un plutire cãtre nicãieri.
Lasã eºecul sã-ºi la boalã; gândurile impure, chiar dacã nu corp puternic ºi o înfãþiºare luminoasã, Cei care nu au un scop principal în
descopere propriul conþinut, provoacã dereglãri fizice vizibile, vor cu- fericitã ºi seninã, mintea noastrã trebuie viaþa lor cad pradã foarte uºor grijilor, te-
În acest sãrac cuvânt, „exterior“, tremura curând sistemul nervos. sã primeascã cu bucurie gânduri vesele, merilor, necazurilor mãrunte, precum ºi
Pe care spiritul îl dispreþuieºte ºi e liber. Gândurile puternice, pure ºi fericite, binevoitoare ºi senine. autocompãtimirii, toate acestea ducând
întãresc vigoarea ºi graþia corpului. Tru- Pe chipul unor bãtrâni sunt riduri sã- la eºec, nefericire ºi pierdere, la fel de
El e stãpânul timpului pul este un instrument delicat ºi maleabil, pate de compasiune, pe al altora de gân- cert ca ºi pãcatele (deºi pe o cale dife-
ºi cuceritorul spaþiului; care rãspunde imediat gândurilor care-1 duri puternice ºi curate, iar pe altele de ritã), fiindcã slãbiciunea nu poate per-
Îl intimideazã pe clownul numit ªansã impregneazã, iar obiceiurile de gândire patimi. Cine nu le poate distinge? Cei sista într-un univers ce evolueazã.
ªi-i porunceºte tiranicei Circumstanþe vor produce propriile lor efecte, bune sau care au trãit o viaþã dreaptã îmbãtrânesc Omul trebuie sã gãseascã în inima sa
Sã-ºi dea coroana jos ºi sã te slujeascã. rele, asupra trupului. calm, în pace, stingându-se treptat, aido- un scop legitim ºi sã treacã apoi la împli-
Oamenii vor continua sã aibã sângele ma soarelui care apune lin. Am vãzut de nirea sa. Trebuie sã facã din acest scop
Voinþa omului e forþa nevãzutã impur ºi otrãvit cât timp vor nutri gânduri curând un filozof pe patul de moarte: nu punctul central al gândurilor sale. El poa-
Urmaºa unui Suflet nemuritor necurate. Dintr-o inimã curatã se naºte o era bãtrân decât ca vârstã. A murit tot atât te lua forma unui ideal spiritual ori poate
Ce-ºi poate tãia cale cãtre orice þel viaþã curatã ºi-un trup curat. O minte pân- de blând ºi de paºnic precum a trãit. fi un obiect lumesc, în concordanþã cu
Chiar ºi prin ziduri de granit. gãritã atrage o viaþã pângãritã ºi-un trup Nu existã medic mai bun pentru a firea omului în acel moment. Dar orice ar
corupt. Cãci gândul e fântâna acþiunilor, vindeca bolile trupului decât gândul opti- fi, el trebuie sã-ºi concentreze constant
Þine-þi rãbdarea, omule, a vieþii ºi manifestãrilor; dacã fântâna e mist; alinarea cea mai bunã, care poate puterea gândurilor asupra scopului fixat,
ªi aºteaptã ca unul care-a înþeles; purã, atunci totul va fi pur. alunga umbrele durerii ºi ale suferinþei pentru a-l atinge. E nevoie sã facã din el
Când spiritul se-nalþã ºi comandã, Schimbarea dietei nu-l va ajuta pe cel este bunãvoinþa. Nutrind mereu gânduri datoria sa supremã ºi sã devinã devotat
Toþi zeii se supun pe datã. care nu-ºi va schimba ºi gândurile. Dacã de rea-voinþã, de cinism, suspiciune ºi in- atingerii lui, fãrã sã-ºi mai lase gândurile

gerea scopului lor, care gândesc adânc, FACTORUL-GÂNDIRE
fac totul fãrã teamã ºi desãvârºesc cu mã- ÎN REALIZÃRI
iestrie orice îºi pun în minte.
Dupã ce-ºi stabileºte scopul, un astfel Tot ce realizeazã omul ºi tot ce nu
de om îºi traseazã în minte o cale directã reuºeºte sã realizeze este rezultatul direct
cãtre realizarea lui, fãrã sã mai priveascã al gândurilor sale. Într-un univers ordo-
în dreapta ºi stânga. Îndoielile ºi temerile nat, în care pierderea echilibrului înseam-
trebuie eliminate cu rigurozitate; ele sunt nã distrugere totalã, responsabilitatea in-
cele care distrug linia dreaptã a efortului, dividualã devine absolutã. Slãbiciunea ºi
strâmbându-l, lipsindu-l de eficienþã, fã- tãria omului, puritatea ºi impuritatea sa,
cându-l inutil. Gândurile încãrcate cu în- aparþin doar lui însuºi, nimãnui altcuiva.
doialã ºi teamã n-au împlinit nimic ºi nici El este cel care le aduce cãtre el, nu altci-
nu vor face acest lucru vreodatã. Ele vor neva; ºi doar el le poate modifica, nimeni
conduce întotdeauna la eºec. Scopurile, altul. Condiþia sa e doar a sa, nu a altuia.
energia, puterea de acþiune ºi gândurile Suferinþele lui, dar ºi fericirea lui, s-au
tari dispar când în minte se strecoarã în- dezvoltat în el însuºi. Aºa cum gândeºte,
doiala ºi teama. aºa este; ºi cum va continua sã gândeas-
Dorinþa de a face izvorãºte din ºtiinþa cã, aºa va rãmâne.
cã putem face. Îndoiala ºi frica sunt cei Un om puternic poate ajuta pe unul
mai mari inamici ai acestei ºtiinþe, iar cel slab doar dacã cel slab vrea sã fie ajutat,
care le încurajeazã, care nu le nimiceºte, iar atunci cel slab trebuie sã devinã, la
îºi pune singur piedicã la fiecare pas. rândul sãu, puternic. El trebuie sã-ºi dez-
sã rãtãceascã printre fantezii, dorinþe ºi Cel mai slab suflet, cunoscându-ºi slã- Cel care îºi învinge îndoiala ºi frica volte tãria pe care o admirã la celãlalt
vise efemere. Aceasta-i calea principalã biciunea ºi crezând în acest adevãr – cã va învinge ºi eºecul. Fiecare gând de-al prin propriile sale eforturi. Fiindcã numai
cãtre autocontrol ºi cãtre adevãrata con- orice putere poate fi dezvoltatã prin efort sãu va deveni cel mai puternic aliat, care el însuºi îºi poate schimba condiþia pre-
centrare a gândurilor. Chiar dacã va eºua susþinut ºi exerciþiu – se va strãdui ime- îl va ajuta sã întâmpine greutãþile cu cu- zentã.
iar ºi iar în atingerea scopului (aºa cum e diat, punând efort peste efort, rãbdare raj ºi sã le depãºeascã cu înþelepciune. A devenit ceva obiºnuit ca oamenii
firesc, de altfel, pentru a putea depãºi peste rãbdare ºi putere peste putere, pen- Scopurile sale vor fi plantate la timp, vor sã gândeascã ºi sã spunã: „Mulþi indivizi
toate slãbiciunile firii), tãria de caracter tru a se dezvolta încontinuu, pentru ca, în înflori ºi vor rodi exact când trebuie, iar sunt sclavi datoritã unuia care îi oprimã,
pe care o va câºtiga va reprezenta ade- cele din urmã, sã creascã în el puterea roadele nu se vor scutura prematur pe pã- aºa cã haideþi sã-l urâm pe opresor.“ A
vãrata mãsurã a succesului, reprezentând divinã. mânt. apãrut însã tendinþa, la câþiva oameni, al
punctul de plecare spre puterea ºi trium- La fel cum un individ slab fizic poate Gândirea fãrã de teamã, aliatã cu un cãror numãr e în creºtere, sã întoarcã ju-
ful care vor veni. deveni puternic prin exerciþii fãcute cu scop bine stabilit, devine forþã creatoare. decata ºi sã afirme: „Existã un opresor
Cei care nu se simt pregãtiþi pentru îm- rãbdare, un individ cu gânduri slabe ºi le Cel ce cunoaºte acest lucru e gata sã de- fiindcã existã prea mulþi sclavi; haideþi
plinirea unui scop mãreþ, ar trebui sã-ºi con- poate întãri exersând de unul singur gân- vinã mult mai puternic decât o adunãturã sã-i dispreþuim pe sclavi.“ Adevãrul este
centreze gândurile asupra îndeplinirii fãrã direa dreaptã. de gânduri nestatornice ºi de senzaþii fluc- cã opresorul ºi sclavii coopereazã fãrã sã
greºealã a datoriei lor de zi cu zi, indife- A lãsa în urmã o viaþã fãrã scopuri ºi tuante. Cel care trece la acþiune, devine realizeze cã fac asta ºi, deºi par sã se afec-
rent cât de nesemnificativ li se pare ceea slãbiciunile ei ºi a începe sã te gândeºti la posesorul conºtient ºi inteligent al pro- teze unii pe alþii, de fapt se afecteazã
ce fac. Numai în felul acesta se adunã ºi þelul vieþii tale, înseamnã intrarea ta în priilor puteri mentale. fiecare pe sine. Cunoaºterea legilor firii
se concentreazã gândurile, ceea ce duce la rândul celor puternici, care recunosc ra- percepe în acþiune slãbiciunea celor opri-
dezvoltarea energiei ºi a hotãrârii, iar de tarea ca fãcând parte din succes; a celor maþi ºi puterea folositã greºit a celui ce
aici înainte orice lucru poate fi realizat. care folosesc orice context pentru atin- oprimã. Privind cu Iubire, se poate con-

stata suferinþa determinatã de aceste douã succesul pe care-l va obþine va fi mai
stãri, însã n-o putem condamna pe nici mare, cu atât faptele sale vor dãinui mai
una din ele. Un sentiment de Compasi- mult.
une va învãlui atât pe oprimaþi, cât ºi pe Universul nu le face favoruri celor
oprimator. lacomi, necinstiþi, vicioºi, deºi în unele
Cel ce-ºi dominã slãbiciunea ºi alun- cazuri lucrurile nu par sã stea aºa; îi ajutã
gã de la sine toate gândurile egoiste, nu pe cei cinstiþi, mãrinimoºi, vituoºi. Toþi
poate fi nici opresor, nici oprimat. El este marii Învãþãtori au afirmat acest lucru,
liber. sub o formã sau alta, iar pentru a dovedi
Omul va putea sã se ridice, sã cuce- ºi a înþelege acest adevãr, omul trebuie sã
reascã ºi sã înfãptuiascã ce doreºte doar persevereze în a deveni tot mai virtuos,
dacã îºi va înãlþa gândurile. Dacã nu va prin gânduri înãlþãtoare.
face asta, va rãmâne slab ºi josnic, trãind Realizãrile intelectuale sunt rezulta-
o viaþã de mizerie. tul gândirii dedicate cãutãrii cunoaºterii,
Înainte ca omul sã realizeze ceva, chiar frumosului ºi adevãrului din viaþã ºi na-
ºi ceva material, e nevoie sã-ºi înalþe gân- turã. Aceste realizãri se leagã uneori de
direa mai presus de indolenþa servilã a vanitate ºi de ambiþie, dar nu sunt carac-
animalului. Pentru a avea succes, însã, nu terizate de acestea. Ele sunt roadele natu-
e nevoie sã renunþe la toate instinctele rale ale unor eforturi îndelungi ºi intense
bazale ºi la egoul sãu, dar o parte din ele de gândire purã ºi altruistã.
trebuie sacrificate. Un om al cãrui gând Realizãrile spirituale sunt ºi ele rezul-
primordial este pasivitatea de animal, nu tatul direct al aspiraþiilor sfinte. Cel care
va putea nici sã gândeascã cu claritate, va trãi constant cu gânduri nobile ºi mã- Victoriile obþinute printr-o gândire co- VIZIUNI ªI IDEALURI
nici sã facã vreo planificare metodicã. El reþe, care insistã mental asupra celor cu- rectã pot fi menþinute doar dacã veghem
nu va reuºi sã-ºi descopere ºi sã-ºi dez- rate ºi altruiste, va ajunge, tot atât de cu grijã asupra lor. Mulþi pierd când con- Visãtorii sunt salvatorii lumii. Aºa cum
volte resursele latente, eºuând în mai tot sigur precum soarele se înalþã la zenit ºi siderã cã au atins un succes sigur, decã- lumea vizibilã este susþinutã de cea invi-
ce întreprinde. Pentru cã nu îºi contro- luna devine plinã, înþelept ºi nobil în ca- zând foarte repede în ratare. zibilã, ºi omul, supus trecerii prin pãcate
leazã gândurile, nu poate avea control racter, obþinând o poziþie influentã ºi Toate realizãrile, fie ele din sfera afa- ºi vocaþii sordide, gãseºte hranã în viziu-
asupra a ceea ce face, fiindcã nu îºi asu- binecuvântatã. cerilor, a intelectului sau a spiritului, sunt nile minunate ale visãtorilor solitari.
mã cu seriozitate responsabilitatea acþiu- Realizãrile de orice fel sunt coroana rezultatul concentrãrii gândirii, fiind gu- Umanitatea nu-ºi poate uita visãtorii. Nu
nilor sale. De aceea el nu se aflã în pos- efortului, diadema gândirii. Doar prin au- vernate de aceeaºi lege ºi obþinute prin poate lãsa idealurile lor sã pãleasã ºi sã
tura de a acþiona independent, fiind limi- tocontrol, hotãrâre, puritate, corectitudine aceeaºi metodã; singura diferenþã e repre- moarã. Fiindcã trãieºte în ele. Sunt acele
tat de gândurile pe care le alege. ºi gândire bine direcþionatã poate omul zentatã de obiectivul realizat. visuri ce devin realitate într-o bunã zi.
Nu existã progres ºi împlinire fãrã sã evolueze. Animalitatea, indolenþa, lip- Cel ce doreºte sã obþinã puþin, va avea Compozitorul, sculptorul, pictorul,
sacrificiu. Succesul în viaþã al unui om sa puritãþii, corupþia ºi gândirea confuzã de fãcut puþine sacrificii. Cel ce doreºte scriitorul, profetul, înþeleptul, aceºtia
este direct proporþional cu capacitatea sa îl duc pe om la decãdere. sã obþinã mult, va trebui sã facã sacrificii sunt creatorii lumii de apoi, arhitecþii raiu-
de a-ºi sacrifica gândurile animalice, con- Un om poate atinge mari succese lu- mari. Cel care doreºte sã ajungã în vârf, lui. Lumea e frumoasã pentru cã au trãit
fuze, ºi de a se concentra asupra planuri- meºti ºi înãlþimi ale spiritului, dar poate va trebui sã facã sacrificii pe mãsura þelu- ei; fãrã ei, omenirea truditoare s-ar stinge.
lor personale, a hotãrârii ºi încrederii în sã decadã numaidecât în slãbiciune ºi ne- lui sãu. Cel ce poarã în inima sa o viziune mi-
propria persoanã. ªi cu cât gândurile sale fericire, dacã va da voie gândurilor aro- nunatã, un ideal mãreþ, îºi va da seama de
vor deveni mai înalte, cu cât va fi mai gante, egoiste ºi corupte sã punã iarãºi acest lucru într-o zi. Columb preþuia ima-
bãrbat, mai demn ºi mai corect, cu atât stãpânire pe el. ginea unei alte lumi ºi a descoperit-o.

Copernic preþuia imaginea mai multor viseazã lucruri mai bune. Viseazã inteli-
lumi, într-un univers mai cuprinzãtor, ºi genþã, rafinament, graþie ºi frumuseþe. Îºi
le-a dezvãluit. Buddha a avut viziunea construieºte în minte o situaþie de viaþã
unei lumi a spiritului de o frumuseþe fãrã idealã. ªi viziunea unei mari libertãþi ºi a
patã ºi de o pace perfectã, ºi a pãtruns în ea. unui scop înalt pune stãpânire pe el; neli-
Preþuiþi-vã viziunile. Preþuiþi-vã ide- niºtea îl face sã acþioneze ºi îºi foloseºte
alurile. Preþuiþi muzica ce vibreazã în puþinul timp liber ºi bruma de mijloace
inima voastrã, frumuseþea ce ia formã în de care dispune pentru a-ºi dezvolta pute-
mintea voastrã, gingãºia ce vã învãluie rile interioare ºi resursele latente.
gândurile pure, fiindcã din ele vor creºte Foarte curând, mintea sa suferã atâtea
toate lucrurile minunate, tot mediul para- transformãri, încât atelierul nu mai poate
disiac; dacã le veþi rãmâne fideli, în cele sã-l reþinã. Locul acela amãrât este acum
din urmã întreaga voastrã lume va fi con- într-o asemenea lipsã de armonie cu noua
struitã din ele. sa mentalitate, încât îl leapãdã din viaþa
A dori înseamnã a obþine; a aspira la sa ca pe un veºmânt ponosit ºi, utilizând
ceva înseamnã a-l atinge. Trebuie, oare, ocaziile ivite în cale, datoritã noilor pu-
ca dorinþele animalice ale omului sã cu- teri pe care le-a dobândit, pãrãseºte acel
noascã împlinirea, iar aspiraþiile pure sã mediu pentru totdeauna.
nu fie susþinute? Nu aºa funcþioneazã le- Peste ani, îl vedem pe tânãrul nostru
gea. O asemenea situaþie nu are cum sã devenit bãrbat în toatã firea. Îl descope-
reziste, cãci legea spune: „Cere ºi þi se va rim ca pe un stãpân al forþelor minþii sale,
da.“ pe care le foloseºte pentru a influenþa lu-
Visaþi visuri mãreþe, cãci dupã cum vi- mea întreagã, cu o putere aproape de ne- care ar fi mediul în care trãieºti acum, vei acum tu ai devenit maestrul, cel care, nu
saþi, aºa veþi deveni. Viziunea pe care o egalat. În mâinile sale se gãsesc frâiele decãdea, te vei menþine sau te vei ridica cu mult timp în urmã, visai lucruri mãreþe
preþuiþi este promisiunea a ceea ce veþi unor uriaºe responsabilitãþi. Vorbeºte ºi, de acolo doar prin Gândurile, Viziunea ºi în timp ce îþi mânai oile pe pãºune. ªi vei
deveni cândva. Idealul vostru e profeþia uimire!, vieþile oamenilor se schimbã în Idealul tãu. Vei deveni la fel de mic pre- renunþa la sculele tale ºi la pãºuni, pentru
pe care o veþi dezvãlui în cele din urmã. jurul sãu! Bãrbaþi ºi femei se agaþã de cu- cum e dorinþa care te controleazã; ori atât a prelua sarcina de a reconstrui destinul
Chiar ºi cea mai mare realizare a fost, vintele lui, remodelându-ºi caracterele cu de mare precum aspiraþia care te dominã. lumii.“
la început ºi pentru o vreme, doar un vis ajutorul lor ºi, aidoma soarelui, el devine Aºa cum minunat o spunea Stanton Nechibzuiþii, ignoranþii ºi indolenþii,
simplu. Stejarul doarme în ghindã; pasã- centrul plin de luminã, în jurul cãruia ne- Kirkham Davis: „Poate cã în prezent þii vãzând numai efectele de suprafaþã ale
rea aºteaptã în ou; ºi în cele mai înalte vi- numãrate destine se învârt. ªi-a realizat contabilitatea ºi vei pãºi afarã pe uºa care lucrurilor ºi nu lucrurile ca atare, vor vorbi
ziuni ale sufletului tãu se trezeºte un în- Viziunea din tinereþe. A devenit una cu þi s-a pãrut multã vreme obstacolul prin- despre noroc, despre soartã ºi despre
ger. Visurile sunt seminþele realitãþii. Idealul sãu. cipal în calea propriilor idealuri, ºi te vei ºansã. Atunci când îl vãd pe unul fãcând
Poate cã în acest moment circum- ªi tu, dragã cititor, îþi poþi împlini Vi- trezi în faþa unui public – cu tocul atâr- avere, ei spun: „Ce norocos este!“. Obser-
stanþele vieþii tale nu sunt tocmai plãcute, ziunea inimii tale (nu acea dorinþã nefo- nându-þi încã dupã ureche, cu pete de cer- vând pe un altul devenind un intelectual
însã ele nu vor rãmâne multã vreme aºa lositoare), fie ea joasã sau plinã de fru- nealã pe degete – ºi acolo ºi atunci îþi vei afirmã: „Cât de favorizat de soartã a fost!“.
dacã îþi veþi gãsi Idealul ºi vei depune museþe, ori un amestec din ambele, cãci revãrsa torentul inspiraþiei. Poate cã ªi remarcând caracterul ºi influenþa altu-
efort pentru a-l atinge. Nu poþi cãlãtori pe întotdeauna te vei îndrepta spre ceea ce, acum mâni oile ºi într-o zi vei ajunge în ia, spun: „Iatã cum îl ajutã soarta peste
dinãuntru, iar pe dinafarã sã rãmâi locu- în tainã, iubeºti cel mai mult. În mâinile oraº – bucolic ºi gurã-cascã; ºi împins de tot pe unde se duce!“.
lui. Iatã un tânãr care munceºte din greu tale vor fi puse exact rezultatul gânduri- dorinþa spiritului tãu, vei ajunge pe mâna Ei nu vor însã sã vadã toate încercã-
într-un atelier, presat de sãrãcie ºi trudã, lor tale; vei primi exact ceea ce realizezi, unui mentor care, dupã o vreme, îþi va rile, ratãrile ºi luptele dure pe care aceºti
needucat ºi lipsit de rafinament. Dar el nici mai mult, nici mai puþin. Indiferent spune ‹‹Nu mai am ce sã te învãþ!››. ªi oameni le-au dus în mod voluntar, pentru

a dobândi experienþa de a-ºi împlini sco- Viziunea pe care o glorifici în mintea legere dreaptã ºi vede din ce în ce mai „Câþi oameni cunoaºteam oare care
purile. Ei vorbesc fãrã sã cunoascã sacri- ta, Idealul ce-l urci pe tronul inimii tale – clar legãturile interne dintre lucruri, prin îºi amãrãsc viaþa, distrug tot ce e blând ºi
ficiile dure fãcute de aceºtia, eforturile în funcþie de ele îþi vei construi viaþa, asta acþiunea legii cauzei ºi efectului, el înce- frumos în ea, prin explozii de furie, distru-
neînfricate ori credinþa nestrãmutatã pe vei deveni. teazã sã se mai agite, sã-ºi mai facã griji gându-ºi echilibrul ºi fãcându-ºi sânge
care au nutrit-o ca sã poatã sã depãºeascã ºi sã mai plângã, rãmânând mereu echili- rãu! E o necunoscutã încã, de ce majori-
toate obstacolele, aparent insurmontabile, brat, stabil ºi senin. tatea oamenilor îºi distrug viaþa ºi ferici-
pentru a-ºi împlini Viziunea inimii lor. Ei SENINÃTATE Omul calm, odatã ce a învãþat cum sã rea din cauza lipsei stãpânirii de sine.
nu ºtiu nimic nici despre întunericul ºi se guverneze pe sine, va ºtii sã se adap- Cãci întâlnim atât de puþini oameni cu un
jalea inimii acestor oameni; ei vãd numai Liniºtirea minþii este una dintre cele teze ºi la ceilalþi; iar ei, în schimb, îl vor echilibru desãvârºit, pe care îl putem re-
lumina ºi bucuria, ºi numesc asta „noroc“. venera pentru puterea spiritului sãu ºi vor gãsi doar la persoanele foarte ºlefuite!“
mai frumoase bijuterii ale înþelepciunii.
Nu vãd cãlãtoria lungã ºi grea, ci numai simþi cã pot învãþa de la el ºi se pot baza Da, umanitatea se nãpusteºte cu o pa-
Este rezultatul unui lung ºi rãbdãtor efort
finalul ei plãcut, ºi-l numesc „baftã deplin pe el. Cu cât omul devine mai li- siune necontrolatã, se agitã tumultos din
chioarã“; ei nu înþeleg procesul, ci doar în dobândirea autocontrolului. Prezenþa
sa aratã o maturã experienþã ºi o înþelegere niºtit, cu atât succesul sãu devine mai cauza supãrãrilor de tot felul, se lasã pur-
rezultatul, ºi-i spun „ºansã“.
adâncã a legilor ºi mecanismelor gândirii. mare, iar influenþa ºi puterea sa de a face tatã aiurea de neliniºti ºi îndoieli. Numai
Toate afacerile omeneºti conþin efor-
Omul capãtã liniºte pe mãsurã ce în- bine cresc. Chiar ºi un simplu vânzãtor omul înþelept, numai cel care îºi contro-
turi ºi rezultate, puterea efortului dând în-
cepe sã se considere pe sine însuºi ca o va descoperi cã afacerea îi prosperã, dacã leazã gândurile ºi le purificã, face vântu-
totdeauna mãsura rezultatului. Nu existã
fiinþã cu gândire evoluatã, asemenea cu- îºi va dezvolta mai mult stãpânirea de sine rile ºi furtunile sufletului sã li se supunã.
ªansã. „Darurile“, puterile, posesiunile
materiale, intelectuale ºi spirituale sunt noaºtere venind ca rezultat al gândurilor ºi echilibrul, pentru cã oamenii preferã Suflete zbuciumate, oriunde v-aþi afla,
fructele efortului. Ele sunt gânduri mate- sale, din înþelegerea semenilor sãi. Pe mã- întotdeauna sã aibã de-a face cu persoane indiferent în ce condiþii aþi trãi, aflaþi
rializate, þeluri atinse, viziuni împlinite. surã ce-ºi dezvoltã o capacitate de înþe- mereu echilibrate. acest lucru: în oceanul acesta uriaº al
Omul puternic ºi calm este întotdea- Vieþii existã insule ale Binecuvântãrii
una iubit ºi venerat. E aidoma copacului care îþi zâmbesc, iar þãrmul însorit al pro-
ce-þi oferã umbrã în deºertul fierbinte, ori priilor voastre idealuri vã aºteaptã. Þineþi
ca stânca ce-þi poate oferi adãpost pe timp cu hotãrâre în mâinile voastre cârma pro-
de furtunã. Cine nu iubeºte o inimã liniº- priilor gânduri. Cãci în scoarþa sufletului
titã, un temperament calm, o viaþã echili- vostru stã ascuns Stãpânul conducãtor; el
bratã? Pentru astfel de oameni, care po- e numai aþipit; treziþi-l! Cãci stãpânirea
sedã darurile acestea binecuvântate, nu de sine înseamnã Forþã; Gândurile
are importanþã dacã plouã sau e soare, Drepte înseamnã Stãpânire; Calmul în-
schimbãrile ce se abat asupra lor nu-i afec- seamnã Putere!
teazã, cãci ei sunt mereu blânzi, senini ºi Aºa cã spuneþi cãtre sufletul vostru:
calmi. Echilibrul desãvârºit al caracteru- „Pace, rãmâi acolo!“
lui – pe care îl numim seninãtate – este
cea din urmã lecþie a culturii; este în- Traducere ºi adaptare:
florirea vieþii, rodirea sufletului. E pre- Andrei & Constantin Pavel
þioasã ca înþelepciunea, mai doritã ca
aurul, da!, ca aurul cel mai fin. Cât de
lipsitã de semnificaþie pare acum goana
dupã bani, în comparaþie cu o viaþã plinã
de seninãtate – o viaþã care se scufundã
în oceanul Adevãrului, sub valuri, din-
colo de furtuni, în Calmul Etern!

SUMAR
Întâmpinare Relaþii personale
Motive pentru a iubi... Poþi cuceri singur Everestul?
de Constantin D. Pavel..............1 de Mirela Penu........................15
Balanþa Principii de viaþã

Lumea nouã... ...un moment în timp
de Radu Ilarion Munteanu.........3 de Ioana Rucãreanu................19
Familia Lecþii de marketing

Unde e bunica? Importanþa limbajului verbal
de Florentina Pavel...................6 ºi non-verbal
de Constantin D. Pavel ..........21
Noi înºine
Poveste cu boroscuþe... Motivaþional
de Andreea Popescu..................8 Aºa cum gândeºte omul
de James Allen...............30
INTERVIU
Un drum care te duce departe
a consemnat Gelu Filip...........13
Profesor de... Fericire Editor:

CONSTANTIN D. PAVEL
revistã motivaþionalã ºi de dezvoltare personalã Redactor:
FLORENTINA PAVEL
Anul V, nr. 4, 2007
Redactori colaboratori:
ISSN - 1583-4999 ANDREEA POPESCU,
IOANA RUCÃREANU,
MIRELA PENU,
Publicaþie editatã de:
GELU FILIP
SC PAVCON
Marketing Opportunities Grup SRL
Adresa:
© 2007 - SC PAVCON Marketing Str. Pictor Mirea G.D. nr. 12, ap. 9, sect. 1,
Opportunities Grup SRL Bucureºti, OP 2, cod 011396, România, UE
Toate drepturile sunt rezervate. Tel./Fax: 031.100.80.70

Reproducerea parþialã sau integralã a articolelor Tel.: 0723.26.90.40 / 0727.77.80.06
publicate în aceastã revistã, fãrã consimþãmântul Web: http://profesordefericire.tripod.com
scris al editurii, reprezintã o încãlcare a legii E-mail: profesor_de_fericire@yahoo.com
ºi se pedepseºte ca atare.
Notã: Articolele ºi scrisorile dvs. pot fi trimise

Punctele de vedere exprimate în articole pe adresa redacþiei ºi pe e-mail.
aparþin exclusiv autorilor. Materialele nepublicate nu se înapoiazã.

Profesor 4 Normal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Profesor 4 Normal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Întâmpinare...

Motive pentru a iubi...

Profesor de... Fericire 1

2 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 3

4 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 5

6 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 7

8 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 9

10 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 11

Un drum care te duce departe nãm pe douã planuri.

12 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 13

14 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 15

16 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 17

Poþi cuceri singur racterul. Când ai lângã tine un prie-

Everestul? uºor ºi mai frumos. ªi, deseori, alã-

18 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 19

20 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 21

22 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 23

26 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 27

Acest volumaº (rezultat al meditaþiei ºi experienþei) nu intenþioneazã a fi un tratat

Aºa cum gândeºte omul Dacã un om, în mintea sa

28 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 29

30 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 31

32 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 33

34 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 35

36 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 37

38 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 39

40 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 41

42 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 43

44 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 45

46 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 47

Balanþa Principii de viaþã

Familia Lecþii de marketing

Profesor de... Fericire Editor:

Toate drepturile sunt rezervate. Tel./Fax: 031.100.80.70

Notã: Articolele ºi scrisorile dvs. pot fi trimise

S-ar putea să vă placă și