Profesor 5 Final

Întâmpinare...
Putere ºi Responsabilitate
O
mare putere aduce cu sirenei de la ambulanþã. „O mare pu-
sine o mare responsa- tere aduce cu sine o mare respon-
„ bilitate.“ Aceasta este sabilitate.“ ªi-atunci imaginile, gân-
fraza cu care se încheie unul dintre durile, cuvintele, vorbele, sunetele,
cele mai bune filme science-fiction chipurile oamenilor, pozele naturii în-
ale tuturor timpurilor, „Omul Pãian- conjurãtoare, toate acestea au prins a
jen“. Dupã ce am revãzut acest film a se aºeza la locul lor, ca piesele unui
nu ºtiu câta oarã, când s-a terminat puzzle uriaº, oferindu-mi, încetul cu
am închis televizorul ºi am pus capul încetul, imaginea finalã a unui tablou
pe pernã, sã mã culc. Însã somnul a impresionant! M-am cutremurat! Era
refuzat cu obstinaþie sã vinã! Pur ºi chiar viaþa mea, era ceea ce fãceam,
simplu, fraza din final mi se tot în- era ceea ce decisesem sã devin, sã fiu!
vârtea în minte, iar ºi iar ºi iar, deve- Alesesem sã mã re-creez pe mine în-
nind de-a dreptul dureroasã. La în- sumi drept un învingãtor în Viaþã, iar
ceput m-am împotrivit, fiindcã luasem drumul acesta îmi adusese ºi Putere.
decizia sã mã culc, dar, constatând cã Ceea ce însemna cã aveam ºi Respon-
e mai puternicã decât mine, i-am dat sabilitatea acestei Puteri! ªi iar m-am
în cele din urmã întâietate ºi am lã- cutremurat! Am realizat cã în câþiva
sat-o sã mã stãpâneascã. Gândurile ani, în urma hotãrârilor ºi a acþiunilor
au început sã mi se învãlmãºeascã în mele, mã transformasem, puþin câte
minte fãrã sã pot urmãri vreun fir puþin, în „Profesor de... Fericire“ ºi
logic, imagini diverse au pornit sã mi cã mulþi oameni nu mã mai identifi-
se perinde pe ecranul minþii, aparent cau dupã numele meu real, ci îmi spu-
fãrã nici o legãturã una cu alta, ba neau, simplu, „Profesor de... Fericire“.
chiar s-au fãcut „auzite“ în amintire Aceºti oameni extraordinari investi-
ºi sunete – ºi totul pãrea a fi un amal- serã credinþa lor în mine, îmi mulþu-
gam nefiresc nãscut din creaþia unei miserã deseori pentru ceea ce le ofe-
minþi prea obosite. Numai cã fraza risem ºi le arãtasem, apreciaserã sfa-
cu pricina trona peste toate ºi scotea turile colaboratorilor revistei ºi îºi pu-
un sunet strident, repetitiv, aidoma seserã, uneori, chiar soarta în mâinile
Profesor de... Fericire 1

noastre. ªi atunci am realizat cã Pute- plin de pace, Bucurie, pentru a putea Balanþa
rea care-mi schimbase întreaga viaþã aduce zâmbete pe chipurile celorlalþi,
nu era de fapt a mea, ci a lor, a tutu- Credinþã, pentru a avea pe ce ne spri-
ror oamenilor care mã vedeau ca pe
un „Profesor de... Fericire“ ºi aveau
încredere în sfaturile mele. ªi cã ei
jini, Respect de sine, pentru a ne pre-
þui calitãþile ºi a privi cu plãcere în in-
teriorul nostru, Sinceritate, pentru a
Incursiune în creaþie
îmi dãduserã aceastã Putere pentru putea trãi mai bine cu noi înºine, Pri-
de Andreea Popescu
ca eu, prin Responsabilitate, sã le-o etenie, pentru a putea aprecia fiecare
Î
întorc înzecitã, pentru ca ºi ei sã de- prieten ca pe o comoarã nepreþuitã, mi amintesc de melodia „The nu putem greºi dacã facem ceea ce
vinã, la rândul lor, Puternici! Am Fericire, pentru a înþelege viaþa ºi a colours of my life“ (Culorile cunoaºtem deja. Aceleaºi culori, ace-
vãzut, atunci, foarte clar, pe ecranul o dãrui ºi altora, Speranþã, ca sã vieþii mele). ªi îmi imaginez leaºi gânduri, aceleaºi linii, aceleaºi
minþii, tot ce am de fãcut, tot ce am putem avea mereu suflete aidoma cum ar fi viaþa mea dacã aº avea în lumini ºi umbre. Pictãm aceeaºi lume,
de atins, toate lucrurile pentru care copiilor, Înþelepciune, ca sã înþele- faþã o pânzã pe care sã o pictez. Ce dar ne aºteptãm ca la final sã vedem
meritã sã lupt pentru a putea sã le gem cã numai Binele existã ºi cã res- culori aº alege? Ce imagini? Ce trãiri? una mai bunã.
dãruiesc mai departe. tul e doar o iluzie, Dorinþe, care sã Aº alege imagini pe care sã le înþeleg Mai devreme sau mai târziu, obo-
ªi m-am simþit dintr-o datã atât de ne hrãneascã trupul, fãcând plãcere doar eu sau ºi ceilalþi? Aº alege culori siþi de aceastã alegere, ne spunem: „Aº
liniºtit, de împãcat cu mine ºi cu spiritului, Vise, pentru a da sufletului care mã bucurã doar pe mine sau ºi pe fi vrut sã am posibilitatea alegerii...“.
Viaþa, încât m-am dat jos din pat ºi hrana zilnicã ºi, evident, Iubire, ca ceilalþi? Sau pe nimeni?! Împlinirea Totuºi, mai devreme sau mai târ-
am decis sã-þi scriu Þie, celui care sã descoperim cã purtãm mereu în sau neputinþa? Tu ce-ai alege? Ai fo- ziu, o pânzã nouã îþi aminteºte: tu eºti
mi-ai dat Puterea. ªi-þi scriu ca sã-þi noi un soare, cã putem atinge stelele losi doar culorile pe care le ai la dispo- creatorul! Poþi schimba o întreagã
spun, încã o datã, din adâncul inimii, când dorim, cã îi putem face confe- ziþie sau ai vrea sã creezi ºi altele noi? lume. Lumea ta!
MULÞUMESC pentru cã mi-ai dãruit siuni Lunii când simþim nevoia, cã Fiecare zi este o pânzã pe care noi Poþi alege sã pictezi libertatea, în
ºansa de a mã re-clãdi iar ºi iar pen- viaþa e frumoasã chiar ºi atunci când pictãm... ce? Uneori înmuiem pensu- locul îngrãdirii. Iubirea în locul obiº-
tru a ajunge un om Responsabil. mergem, pur ºi simplu, pe stradã, cã la în gânduri de bucurie, dar le uitãm nuinþei. Încrederea în locul temerii.
Am descoperit ºi ingredientele de doar iubind poþi avea de unde sã dã- prea repede ºi pe pânzã apar gându- Culori vii în locul celor sumbre.
care avem nevoie pentru a ajunge Pu- ruieºti iubire, cã Viaþa întreagã ne e rile, grijile ºi convingerile zilelor tre- Eu am ales. Ce? Sã-mi placã ce
ternici ºi Responsabili: Sensibilitate, scenã pentru povestea noastrã minu- cute. privesc la final. Sã iubesc ce privesc
pentru a nu rãmâne indiferenþi la fru- natã, pe care o scriem ºi o jucãm în Pictãm ceea ce suntem sau alegem la final!
museþile Vieþii, Solidaritate, pentru fiecare zi! sã aºteptãm ca altcineva sã ne picteze Nu am pensule mai bune, o pânzã
a nu rãmâne indiferenþi la suferinþele Putere ºi Responsabilitate. Amân- pânza, în timp ce noi privim, apro- mai bunã sau mai mult talent decât
semenilor noºtri, Smerenie, ca sã ne douã sunt împreunã. Unde vine una, bând sau dezaprobând. Indiferent ce ceilalþi. Poate doar am vrut sã învãþ
dãm seama cine ºi ce suntem de fapt, vine ºi cealaltã. Însã doar noi alegem alegem, rezultatul este pe mãsura aº- mai mult despre secretul unei picturi
Curaj, pentru a învinge frica ºi a re- care-i prima cãreia ne dedicãm!... teptãrilor noastre. Sau a lipsei lor. reuºite: desen, culoare, lumini ºi
aliza ceea ce ne dorim cu adevãrat, Mulþi dintre noi alegem sã pictãm umbre.
Bunãtate, ca sã nu întoarcem spatele Cu dragoste, al vostru, întotdeauna, pe o nouã pânzã acelaºi lucru, zi dupã Însã adevãrata diferenþã este cã-mi
celui care ne cere ajutor, Liniºte in- Constantin D. Pavel, zi, sperând ºi muncind sã-l îmbunã- iubesc fiecare pânzã încã dinainte de
terioarã, pentru ca somnul sã ne fie Editor „Profesor de... Fericire“ tãþim sau simþindu-ne în siguranþã cã a deveni ceea ce iubesc!...
2 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 3

Noi înºine
Depãºindu-ne limitele...
de Diana Bercescu
A
devenit atât de firesc sã Cineva spunea cã ne sperie mai mult
ne eschivãm din faþa pro- lumina din noi, decât întunericul...
vocãrilor vieþii, folosin- Cu siguranþã ai întâlnit oameni
du-ne de limitele noastre ca de niºte care pãreau a avea suficiente calitãþi
scuze, pentru a ne justifica renunþã- pentru a se bucura de succes, dar din-
rile sau eºecurile... tr-un motiv sau altul succesul parcã
Dar ce sunt, de fapt, limitele? Lã- fugea de ei... Ei bine, de fapt ei fu-
sând la o parte anumite trãsãturi ale geau de succes, alegând sã fie pesi-
naturii umane (de genul: „Nu pot miºti, cultivând prea puþinã încredere
merge pe apã“ sau „Nu pot trece prin în ei înºiºi, autosabotându-se la tot pa-
zid“ etc.), existã multe bariere din- sul. Þinându-l pe „Nu pot“ în braþe,
colo de care hotãrâm singuri cã nu insuccesele erau cu uºurinþã justifi-
apuci de lucru... Dar se întâmplã ca iala din metrou nu prea ai cum citi),
avem acces. Exemple sunt o mulþime: cate: „N-am câºtigat, oricum n-aº fi
metroul sã plece tocmai când ajungi iar când a început sã plouã, te-ai fi
„Nu pot avea rezultate bune în dome- fost în stare“ sau „Era ºi normal sã
tu pe peron, apoi în drum spre servi- putut amuza, gândindu-te poate la
niul X“, „Nu pot fi apreciat pentru nu-mi meargã afacerea, doar mie ni-
ciu prinzi roºu la toate semafoarele, vreuna dintre Legile lui Murphy...
calitãþile mele“, „Nu pot iubi“, „Nu ciodatã nu mi-a mers nimic bine“ etc.
ba începe chiar sã plouã, iar tu exact Ideea este cã luând lucrurile prea în
pot reuºi în viaþã“ º.a.m.d. Vedeþi unde vreau sã ajung? Se mai
azi nu þi-ai luat umbrela... Suficiente serios, ne punem singuri limite. În ca-
Este adevãrat cã multe astfel de numesc profeþii care se autoîmpli-
motive pentru a te enerva ºi a bom- zul acesta, limita constã în pierderea
convingeri ni le formãm în copilãrie, nesc ºi, din pãcate, le construim zi de
bãni în sinea ta: „Mereu mi se întâm- bunei dispoziþii, în începerea zilei de
când mediul nostru de viaþã ºi educa- zi, fãrã sã ne dãm seama.
plã numai chestii nasoale...“ Buna ta lucru cu mai puþin chef, ceea ce duce,
þia primitã ne modeleazã chiar fãrã Lãsând la o parte acele convingeri
dispoziþie s-a dus pe apa sâmbetei, fireºte, la mai puþinã eficienþã.
voia noastrã. Dar adulþi fiind, conti- limitatoare adânc înrãdãcinate în noi,
iar din cheful de lucru n-a mai rãmas Toate limitele mãrunte pe care ni
nuãm sã ne inventãm limite, sã ne pu- pentru depãºirea cãrora am avea une-
aproape nimic. ªi toate astea pentru le creãm duc, în timp, la limite mai
nem singuri beþe-n roate ºi sã renun- ori nevoie de sprijinul ºi asistenþa unui
cã ai ales sã te enervezi, în loc sã pri- mari. Iar ceea ce pare a fi la început
þãm la ocaziile pe care viaþa ni le consilier psihologic, existã unele li-
veºti fiecare situaþie cu alþi ochi. Ai fi un banal impediment, poate deveni
oferã. De ce? Poate fiindcã este mai mite asupra cãrora avem mult mai
putut, de exemplu, sã profiþi de tim- pe parcurs un obstacol suficient de în-
confortabil sã ne refugiem în spatele mult control decât credem. De pildã,
pul petrecut pe peron pentru a citi semnat pentru a ne bloca dezvolta-
lui „Nu pot“ sau poate cã ne este sã zicem cã începi ziua bine dispus;
ceva interesant (oricum în înghesu- rea. Exact ca atunci când, adolescenþi
teamã de adevãratul nostru potenþial. ai chef de viaþã, abia aºtepþi sã te

fiind, suferim din pricina primei per- Ce-i de fãcut? În primul rând, pre- Lecþii de marketing
soane iubite ºi ne promitem sã nu luarea controlului asupra acelor limi-
mai lãsãm pe nimeni sã ne rãneascã. tãri pe care ni le stabilim singuri zil-
Trei principii
Cei mai mulþi uitã treptat aceastã pro- nic. Nu putem forþa metroul sã vinã
misiune, dar pot fi unii care se încã- când vrem noi sau ploaia sã se opreas-
pãþâneazã sã pãstreze distanþa faþã de cã fiindcã noi n-avem umbrelã, dar
sexul opus, parcã pentru a-ºi pedepsi putem alege atitudinile noastre în aces-
astfel primul partener. Trist este fapte situaþii; putem privi în mod con- de Constantin D. Pavel
P
tul cã se pedepsesc pe ei înºiºi, iar structiv împrejurãrile, folosindu-le oveºti de succes în vân- birou ºi bine plãtit, nu un post de
acea decizie luatã în adolescenþã de- chiar în avantajul nostru. Sã ne gân- zãri existã foarte multe, vânzãtor!“. Deºi încercau sã ascundã
vine în timp o limitã serioasã în sta- dim un moment la basmele copilã- dar ce anume se aflã în spa- cât mai bine ce era în sufletul lor, le
bilirea relaþiilor de cuplu. riei, la eroii ºi eroinele care spuneau tele acestor poveºti de succes foarte simþeam disperarea în care se zbã-
Principala cauzã a limitãrilor pe da provocãrilor întâlnite, care mergeau puþini oameni ºtiu cu adevãrat! teau. Unii mai aveau un pic ºi erau
care ni le creãm este teama. Dacã pri- înainte chiar dacã se temeau, deºi ar Ei bine, cei care sunt consideraþi daþi afarã de proprietari fiindcã nu
vim cu atenþie în spatele majoritãþii fi putut renunþa oricând... Într-un fel, specialiºti în vânzãri sunt ºi cei care ur- aveau cu ce sã-ºi mai achite chiria,
limitelor, descoperim una sau mai vieþile noastre sunt ca niºte legende, meazã cu sfinþenie cele trei principii alþii sufereau cã n-aveau ce sã le punã
multe temeri, cum ar fi teama de eºec avem „monºtrii“ noºtri de înfruntat, care stau la temelia succesului în acest copiilor pe masã, unii erau înspãi-
(„N-are rost sã mã apuc de proiectul comorile noastre de gãsit, misiunile domeniu atât de bogat în satisfacþii mântaþi cã vin cei de la electrica sã le
X, oricum n-ar merge.“), de respin- nostre de împlinit. ªi nu facem decât sufleteºti ºi financiare. taie lumina, cei de la distrigaz sã le
gere („De ce sã le spun celorlalþi ce sã ne punem piedici peste piedici ori
Iatã cele trei principii: taie gazul, cei de la romtelecom sã le
simt, oricum n-ar înþelege“), de de câte ori ne inventãm limite, din tea-
I. Fii, cu toatã fiinþa ta, un bun taie telefonul... Cu toate acestea, cãu-
schimbare („Mai bine las lucrurile mã sau comoditate.
vânzãtor! tau „un loc la birou ºi bine plãtit“,
aºa cum sunt, decât sã risc sã le în- Legenda nostrã ne aºteaptã; avem
II. Cunoaºte-þi produsul (produ- pentru cã nu-i interesau „vânzãrile“.
rãutãþesc...“). Ar mai fi teama de nevoie sã fim puþin mai rebeli în faþa
sele) sau serviciul (serviciile) ca pe De ce preferã oamenii sã ajungã în
creºtere ºi maturizare, care ne deter- limitelor, sã nu le mai acceptãm aºa
propria-þi persoanã! pragul disperãrii, numai sã nu vândã
minã sã rãmânem în roluri de copii uºor, sã ne dãm voie sã creºtem ºi sã
III. Acþioneazã în fiecare zi, fãrã ceva? Pentru cã nu înþeleg ce e acela
neputincioºi, limitându-ne în asuma- ne bucurãm de viaþã, fiindcã, aºa cum
rea responsabilitãþii pentru vieþile spune un proverb irlandez: „Drumul sã te intereseze rezultatul! un vânzãtor. Pentru cã nimeni, nicio-
noastre. ne va ieºi în întâmpinare...“ datã, nu le-a explicat pe îndelete ce
De-a lungul anilor m-am întâlnit este un vânzãtor. Potrivit primului
cu foarte multe persoane care doreau principiu, un vânzãtor este un ºofer,
Comand\ acum un loc de muncã bine plãtit, eventual un avocat, un medic, un strungar, un
PROGRAMUL EDUCA}IONAL LUNAR un salariu fix, cu posibilitãþi de câº- arhitect, un inginer, un mãturãtor, un
http://profesordefericire.tripod.com/id21.html tiguri suplimentare, însã, de fiecare dentist, un pãdurar, un profesor, un
R E D U C E R E 20% !!! datã, primeam urmãtoarele întrebãri cizmar, un îngrijitor, un... un... un...
Cele mai bune materiale de dezvoltare personalã, ºi remarci: „Trebuie sã vând ceva?“, Un vânzãtor este ceea ce eºti tu acum!
într-un program format dintr-o carte ºi un CD audio! „Dacã e ceva de vândut, nu mã intere- Diferenþa constã doar în modul în
seazã!“, „Eu caut un loc de muncã la care (te) vinzi!

Dacã eºti inginer ºi faci inginerie, în care se spunea cã „atunci când ra- Principii de viaþã
practic îþi vinzi cunoºtinþele acumu- tezi o vânzare, arunci pe apa sâmbe-
late în timpul facultãþii ºi în anii de tei timp extrem de preþios, pe care
practicã. Dacã eºti profesor, la fel,
vinzi elevilor ºtiinþa pe care ai acu-
mulat-o în anii de ºcoalã. Dacã eºti
nimeni nu-l mai dã înapoi, nici þie,
nici clientului tãu. Aºa cã, nu risipi
timpul, fã vânzarea!“
Hrana minþii noastre
strungar, îþi vinzi abilitãþile pe care Cum poþi face vânzarea? Respec-
de Florentina Pavel
le-ai cãpãtat, de a confecþiona la strung tând al treilea principiu! Acþioneazã
A
diverse piese. Dacã eºti... orice eºti în fiecare zi, având în minte scopul murit Nicolae Dobrin. ªi cã unii, prin autoeducaþie, îºi dezvol-
tu acum, în fiecare zi în care mergi la final: satisfacþia clientului tãu! Dacã toþi s-au grãbit sã-l vor- tã mai mult calitãþile, iar alþii, din
serviciu, (te) vinzi! omul simte cã îþi pasã de el ºi ne ne- beascã de bine! Iar eu pãcate, defectele.
Diferenþa între a vinde un produs voile lui, atunci va cumpãra de la m-am întrebat de ce lumea începe De ce n-am încerca sã schimbãm
ºi a-þi vinde cunoºtinþele ºi abilitãþile tine – ºi nu numai o datã! Dacã, însã, brusc sã-ºi aminteascã „ce om bun un pic lucrurile? Sã observãm ºi sã
practice este doar o... nuanþã. Însã ea simte cã pe tine te intereseazã sã-þi era“, „ce talent avea“, „ce extraordi- scoatem în evidenþã numai calitãþile
capãtã o cu totul altã valoare ºi putere dai marfa ºi sã-þi iei apoi adio de la narã persoanã era“ abia dupã ce moa- semenilor noºtri ºi sã-i lãudãm cât
când afli cã cei mai bine plãtiþi oa- el, te va expedia imediat! Pune-te un re... De ce nu sunt recunoscute aces- sunt în viaþã! Oare n-ar fi mai impor-
meni din lumea angajaþilor ºi a liber pic în locul lui ºi vezi cum eºti tentat te calitãþi atunci când omul este încã tant pentru ei sã ºtie cã sunt apreciaþi
profesioniºtilor sunt cei care ºtiu sã sã reacþionezi tu, în situaþiile expuse în viaþã? De ce trebuie ca el sã nu mai pentru ceea ce fac? Cã sunt iubiþi de
vândã! mai sus. Ei bine, de ce el ar reacþiona fie, sã nu poatã auzi ºi sã nu se poatã toatã lumea, chiar ºi atunci când fac
„Dacã vrei sã nu mai ai probleme altfel? bucura de aprecierea celorlalþi? o greºealã, cã sunt trataþi cu înþelege-
financiare, înveþi sã vinzi ºi faci vân- A trebuit sã merg de foarte multe Deseori auzim critici, bârfe ºi alte re ºi cã nu vor apãrea în toate ziarele
zãri!“ Acesta e rãspunsul pe care îl ori „pe teren“ ca sã îmi dau seama cum lucruri negative despre o persoanã, ºi pe toate posturile TV, fiind jude-
ofer celor care îmi spun cã nu vor sã anume funcþioneazã acest al treilea mai ales dacã este una publicã. Atâta caþi ºi etichetaþi doar prin prisma
vândã. ªi de ce cred eu atât de mult principiu. ªi am constatat, în timp, timp cât este sãnãtoasã ºi desfãºoarã greºelilor, fãrã sã se þinã cont de umi-
în acest rãspuns? Pentru cã vânzãrile cã reuºeam sã fac vânzãri când nu o anumitã activitate, toþi cautã sã o linþa la care sunt supuºi?
m-au ajutat sã elimin din viaþa mea mã interesa cu adevãrat rezultatul fi- prindã într-o ipostazã greºitã, sã fie Fiecare dintre noi ne putem con-
problemele financiare! Eu sunt un nanciar al vânzãrii. Ce-i drept, îþi pla- „pe fazã“ când greºeºte; parcã toþi com- sidera, într-un fel, persoanã publicã.
vânzãtor ºi sunt mândru de asta! nifici un rezultat al zilei, al sãptã- ploteazã pentru a scoate în evidenþã Chiar dacã nu suntem vedete, nu sun-
Nu conteazã ce anume vinzi, cã-i mânii, al lunii ºi chiar al anului, însã josnicia persoanei respective, lipsa ei tem campioni, nu avem fani, fiecare
un produs, un serviciu sau doar o sim- atunci când te afli în faþa clientului, de maniere, lipsa de bun gust, chiar avem rude, colegi ºi cunoºtinþe. ªi
plã idee ori informaþii, important lasã deoparte planificarea. Fii acolo dacã acestea sunt doar pure invenþii. veºtile rele, „bârfele“, se rãspândesc
este, potrivit celui de-al doilea prin- pentru el ºi numai pentru el. Uitã-te Rareori se vorbeºte despre privi- mai repede decât cele bune. Dar dacã
cipiu, sã ºtii la perfecþie ce anume ai pe tine! legiul de a o cunoaºte, de a te bucura acestea ar dispãrea, cum ar fi oare lu-
de oferit celuilalt! Aceasta este o do- În felul acesta, seara, când ajungi cã faci parte din aceeaºi naþie cu ea, mea? Cum ar fi dacã am deschide te-
vadã de implicare realã ºi de respect acasã ºi deschizi caietul de vânzãri, de calitãþile extraordinare pe care le levizorul sau un ziar ori o revistã ºi
pentru munca ta ºi pentru timpul poþi sã zâmbeºti satisfãcut: þelul plani- posedã, uitându-se cã fiecare dintre am vedea, auzi ºi citi numai laude,
clientului tãu. Ascultam un seminar ficat a fost atins!... noi avem ºi calitãþi ºi defecte. Numai aprecieri, ºtiri pozitive, articole sau

mã gesturile, vorbele, stãrile care ar din umeri ºi a oftat adânc, cu resem-
putea sã ne indispunã, sã ne irite ºi sã nare. Îi rãspund acum: pentru cã gân-
ne strice buna dispoziþie. durile negative atrag întâmplãri ne-
Ce dacã greºim uneori? Ce dacã gative, iar cele pozitive atrag întâm-
nu suntem pe placul tuturor? Ce dacã plãri pozitive!
avem emoþii ºi ne bâlbâim? Cu toþii Vi s-a întâmplat sã vã doriþi ceva,
greºim, cu toþii învãþãm din greºeli, sã vizualizaþi acel lucru ca ºi cum l-aþi
cu toþii vrem sã fim fericiþi, sã avem avea ºi, în scurt timp dupã aceea, sã-l
de toate, din abundenþã! ªi putem avea obþineþi sau sã vi se ofere o oportuni-
de toate! Nu trebuie decât sã lãsãm în tate de a-l obþine? Iatã mai jos un
urmã experienþele neplãcute, sã pãs- exemplu cât se poate de real.
trãm din ele doar învãþãturile care ne Ne aflam în drum spre Oradea,
sunt folositoare ºi sã o luãm de la seara, pe Valea Ampoiului ºi, la un
capãt, în fiecare zi. moment dat, am trecut cu maºina pe
emisiuni din care sã înveþi cum sã de- telespectatorii unor astfel de emisiuni,
Cu vreo doi ani în urmã, unor cu- lângã o pensiune superbã. Lumina
pãºeºti momentele grele din viaþã, ci ºi cei care fac parte din viaþa lor.
noºtinþe le-a fost furatã maºina ºi, era aprinsã, jaluzelele nu erau trase ºi
cum sã-þi menþii starea de bine, cum Dupã vizionarea episodului, cum se
deºi au fãcut plângere la poliþie, n-au am zãrit, în treacãt, în interior, un
sã atragi în viaþa ta numai lucrurile simte persoana respectivã? Ce trans-
pozitive, persoanele potrivite, cum mite celor din jur? Tristeþe! Neliniº- mai ajuns niciodatã sã o recupereze. ºemineu superb! M-am întors cãtre
sã-þi organizezi timpul în aºa fel în- te! Nesiguranþã! sau Nepãsare! Urã! Aceastã pierdere a fost transformatã soþul meu ºi i-am spus, încântatã: „Ia
cât sã ai suficient pentru familie, pen- Dorinþã de rãzbunare! Asta e ce oferã, într-o mare tragedie ºi, de atunci, la uite ce pensiune frumoasã! Doamne,
tru tine, pentru a putea privi în jur cu asta e ce primesc copiii sau nepoþii fiecare întâlnire este adusã în discu- ºi ce ºemineu superb au!“
relaxare, sã admiri ce vezi în jurul ei! þie „nenorocirea“ care s-a abãtut asu- Urmãtorul meu gând a zburat cãtre
tãu – pentru cã vei gãsi, oriunde te-ai Ce se întâmplã, însã, dupã ce vede pra lor – ºi la fel se întâmplã ºi când casa pe care noi visãm sã o avem ºi
afla, ceva de admirat: o floare, o frun- o emisiune în care e scos în evidenþã vorbesc cu alte persoane. Doi ani de mi-am dorit din tot sufletul un ºemi-
zã, cerul, iarba, chiar ºi o gâzã plinã cã fiecare dintre noi, ca om, este im- zile au oftat ºi s-au vãitat! N-au mai neu ca acela în living-ul nostru, m-am
de viaþã... portant, cã fiecare poate deveni o avut curajul sã-ºi cumpere o altã ma- vãzut chiar aprinzând focul în acel
Câþi dintre oamenii de rând gãsesc persoanã de succes, cã pozitivismul ºinã, fiindcã le-a fost fricã sã nu le-o ºemineu din casa noastrã!
timp pentru toate acestea? Câþi con- atrage pozitivism? Ce transmite în fure! Ce credeþi cã au atras asupra lor Chiar în acel moment, telefonul
siderã cã este important pentru starea acest caz o persoanã celor din jur, co- în tot acest timp? Neplãceri, neîmpli- soþului meu a sunat ºi... un domn cu
lor generalã ca, preþ de câteva minute, piilor, nepoþilor: Iubire! Încredere! niri, neajunsuri, pierderi, insucces! care urma sã ne întâlnim la Oradea,
sã se rupã total de rutinã ºi sã se re- Siguranþã! Fericire! Speranþã! Vise! ªi toate acestea au fost atrase de gân- ne-a propus o prezentare despre ºe-
laxeze? Câþi nu sunt atraºi de emisi- Succes! durile lor, de starea lor interioarã! minee! Acestea nu mai sunt simple
unile TV, de ºtirile în care sunt pre- Haideþi, deci, sã privim în jurul Am aflat toate acestea dintr-o frazã întâmplãri, simple coincidenþe. Nu!
zentate dramele altor oameni? ªi dau nostru ºi sã cãutãm sã vedem la se- pe care mi-a spus-o de curând: „Dragã, E cert: atragem ceea ce gândim, iar
repede de mâncare copiilor, pentru a menii noºtri numai calitãþile! Sã nu nu ºtiu ce-o fi, dar de când ne-a furat gândurile vin din hrana pe care o ofe-
nu pierde continuarea episodului. Ce ne mai intereseze decât pãrþile bune, maºina, numai rãu ne-a mers!“ „De rim, în fiecare zi, în fiecare clipã,
e grav este cã au de pierdut nu numai sã încercãm sã nu mai bãgãm în sea- ce crezi asta?“, am întrebat. A ridicat minþii noastre!

Debut Îmi dã foarte mult de gândit torcea în spate ºi vorbea cu oamenii
aceastã poveste. Cât de mult con- din spate. ªi, foarte interesant, în tot
teazã sã oferi o vorbã de încurajare acest timp el nu a avut nici mãcar un
Nãscuþi pentru a învinge celor din jurul tãu. Cât de mult con-
teazã pentru mine sã fiu încurajat ºi
cât de multã forþã îmi dau aceste
accident ºi nu a lovit pe nimeni cu
maºina, fiindcã în faþa maºinii lui
erau... doi cai. Cei doi cai trãgeau de
încurajãri. ªi dacã pentru cei din ju- fapt maºina. Mecanicul din oraº a
de Daniel Deaconu
rul nostru sunt atât de „hrãnitoare“ spus cã motorul nu avea nici o pro-
„Am fost nãscuþi pentru a învinge!
Cred asta din toatã inima ºi din tot sufletul meu. aceste vorbe de încurajare, atunci de blemã, dar bãtrânul indian nu învã-
Am fost nãscuþi pentru a învinge!“ ce nu le oferim mai des? Mãrturisesc þase sã bage cheia în contact ºi sã por-
Zig Ziglar cã a trebuit sã ascult sute de ore de ma- neascã motorul. Maºina avea o sutã
teriale audio ºi sã citesc câteva zeci de cai putere, dar el folosea numai...
S
untem condiþionaþi de mici dã un incapabil, s-a dus la slujbã ca de cãrþi* pânã când am început sã aplic doi.
sã gândim mic, suntem con- un incapabil, a avut performanþele aceste principii, pânã când am înce- Fãcând o analogie între motorul
diþionaþi de la naºtere sã gân- unui incapabil ºi la sfârºitul lunii
put sã ofer aceste încurajãri oame- maºinii ºi creierul uman, psihologii
dim negativ. Un studiu al autorului ame- primea recompensa unui incapabil.
nilor din jurul meu, iar acum îmi e susþin cã acesta este procentul pe care
rican Chad Helmstead demonstreazã ªi deodatã i-au spus: „Victor, nu eºti
din ce în ce mai uºor sã fac asta. îl folosim ºi noi din întreg potenþialul
cã tinerilor americani li se spune, pânã un incapabil, eºti un geniu“. ªi acum
Pe unul din CD-urile sale audio, Zig pe care îl avem. Aceastã statisticã mã
la vârsta de 18 ani, de peste 148.000 Victor Serebriacoff se trezea în fie-
Ziglar povesteºte despre un indian face sã-mi pun urmãtoarea întrebare:
de mii de ori „Nu“ sau „Nu poþi sã care dimineaþã ºi, când privea în oglin-
din statul Oklahoma, care fusese sã- de ce sã folosesc doar doi cai dintr-o
faci“. Repetã-i unui tânãr de 100.000 dã vedea un geniu, se ducea la slujbã
rac toatã viaþa, pânã când, la un mo- herghelie de o sutã? De ce sã mã com-
de ori cã nu poate sã facã ceva ºi fii ca un geniu, avea performanþele unui
ment dat, pe pãmântul sãu a fost des- plac ºi sã mã lupt sã supravieþuiesc,
sigur cã o sã te creadã! geniu ºi primea recompensele unui
coperit petrol ºi astfel a devenit foarte când pot lupta pentru a avea o viaþã
Într-unul din materialele sale au- geniu. De atunci a citit un numãr în-
dio, Zig Ziglar spune povestea unui semnat de cãrþi, a realizat un numãr bogat. Avea tot ce-ºi putea dori, mai extraordinarã? Sigur cã nu e deloc
tânãr pe nume Victor Serebriacoff. însemnat de invenþii, a devenit un om puþin o maºinã. S-a decis sã meargã simplu sã te lupþi pentru o viaþã extra-
La vârsta de 15 ani, profesoara lui i-a de afaceri de succes ºi a fost ales la cel mai important dealer de Cadillac ordinarã, când poþi petrece o viaþã
spus: „Victor, eºti un incapabil. Nu Preºedintele Organizaþiei Internaþio- din zona respectivã ºi a achiziþionat „extraordinarã“ în faþa televizorului.
ai sã termini niciodatã ºcoala. Mai nale MENSA (cea mai mare, cea mai cea mai luxoasã maºinã expusã acolo. Dar nici sã mã uit în ochii copilului
bine ai renunþa chiar acum ºi te-ai veche ºi cea mai faimoasã societate ªi apoi, cât era ziua de mare, india- meu peste ani de zile ºi sã-i spun cã
apuca de o slujbã, sã poþi mãcar sã de oameni cu un înalt nivel de inteli- nul se plimba pe strãzile oraºului în nu îmi pot permite sã-i cumpãr ju-
te întreþii.“ ªi pentru urmãtorii 16 genþã din lume). noua lui maºinã. Se întorcea cãtre cãria pe care ºi-o doreºte nu este sim-
ani, Victor a avut mai multe slujbe. Întrebarea care se pune este: ce dreapta ºi vorbea cu oamenii din plu. Orice cale ai urma, va trebui sã
La 32 de ani i s-a fãcut o evaluare psi- anume a învãþat Victor Serebriacoff dreapta. Se întorcea cãtre stânga ºi plãteºti un preþ. Eu am ales sã lupt
hologicã, în urma cãreia a reieºit cã nou faþã de ce ºtia? Rãspunsul: ni- vorbea cu oamenii din stânga. Se în- pentru o viaþã extraordinarã, pentru
avea un coeficient de inteligenþã de mic, cu excepþia faptului cã ºi-a dat
* PAVCON eDucational vã oferã un Program Educaþional Lunar de dezvoltare personalã
161! În toþi aceºti ani, el s-a trezit în seama cã în interiorul sãu se afla un continuã, format dintr-o carte ºi un material audio, pe care autorul acestui articol îl urmeazã, dupã
fiecare dimineaþã ºi a privit în oglin- potenþial enorm care nu era utilizat. cum se vede, cu rezultate deosebite. Detalii pe http://profesordefericire.tripod.com (n. red.)

cã, aºa cum spune ºi celebrul ciclist tim facturile? Din pãcate, majoritatea Familia
Lance Armstrong: „Durerea va trece, pentru asta trãieºte.
dar gândul renunþãrii te va urmãri Eu, însã, am decis cã merit mai
toatã viaþa!“.
Ce poate fi mai dureros ºi mai
frustrant decât sã te afli pe patul de
mult. Am decis cã vreau sã am o viaþã
extraordinarã. Am decis sã mã tre-
zesc dimineaþa ºi sã-I mulþumesc lui
Tu citeºti?
moarte ºi cineva sã alerge la tine ºi Dumnezeu pentru cã mi-a oferit o
de Florentina Pavel
sã-þi spunã: „Felicitãri! Unchiul tãu nouã ºansã de a face ceea ce trebuie.
A
bogat a murit ºi tu tocmai ai moºte- Am decis sã fac ceea ce îmi place. m fost întrebatã de multe cu vocea subþire, cuvânt cu cuvânt,
nit 10.000.000 de dolari!“. Cred cã Am decis cã vreau sã am timpul ºi ori de prieteni ºi cunoº- de parcã ar fi ºtiut sã citeascã. Ba chiar
mai dureros decât atât este faptul cã banii necesari pentru a putea fi lângã tinþe cum reuºim noi sã cunoºtea exact dupã ce frazã sã dea
cei mai mulþi oameni trec prin viaþã copiii mei atunci când vor avea ne- ne determinãm copilul sã citeascã ºi pagina... Când prietenii noºtri veneau
fãrã sã-ºi valorifice potenþialul voie de mine. Am decis cã vreau sã le altceva în afara cãrþilor care intrã în pe la noi ºi Andrei fãcea asta, rãmâ-
enorm pe care-l posedã. ofer pãrinþilor mei tot ce e mai bun. bibliografia obligatorie de la ºcoalã? neau de-a dreptul uimiþi, fiindcã nu
Pentru ce trãim? Pentru a ne trezi Pentru cã eu cred cã am fost nãs- Fiindcã sunt aºa de puþini copiii care avea mai mult de patru aniºori...
în fiecare dimineaþã ºi a spune: „Iar cuþi pentru a învinge! mai citesc din proprie iniþiativã, aºa Mulþi dintre voi vã recunoaºteþi,
o iau de la capãt...“? Pentru a merge Eu cred cã fiecare dintre noi are o de puþini cei cãrora le place cu ade- poate, propriii copii în cele arãtate
ani sau zeci de ani la un loc de mun- misiune pe acest pãmânt. Vã urez sã vãrat sã citeascã... mai sus. Când sunt mici, majoritatea
cã pe care îl urâm? Pentru a nu avea aflaþi care este misiunea dvs. ºi sã Cum reuºim? Simplu: prin exem- fac la fel: iubesc poveºtile ºi cãrþile
timp sã ne vedem copiii crescând, faceþi tot ce vã stã în putinþã pentru a plul personal! La noi în casã, toatã lu- care conþin aceste poveºti! Unde se
fiindcã trebuie sã muncim ca sã plã- o îndeplini! mea citeºte cel puþin 30 de minute pe rupe însã firul? Unde dispare plãce-
zi. Nu ziare sau reviste de scandal, ci rea copilului de a citi? Unde dispare
cãrþi de dezvoltare personalã ºi litera- interesul pentru carte?
turã de valoare! Pentru a afla rãspunsul la aceste în-
Bãiatul nostru a îndrãgit cãrþile de trebãri este necesar sã punem altele:
mic pentru cã a vãzut cât de mult le ce citesc ºi cât citesc pãrinþii în fie-
iubim ºi le preþuim noi. A învãþat sã care zi? Ce vãd copiii cã fac pãrinþii
le citeascã cu grijã, fãrã sã îndoaie col- lor în week-end-uri sau în concedii:
þurile sau sã le dezlipeascã la cotor. petrec cu prietenii la grãtar ori stau în
I-au plãcut încã de mic poveºtile, aºa faþa televizorului ºi lenevesc? Ei bine,
cum plac tuturor copiilor. Le-a ascul- niciodatã copiii nu vor citi pentru cã
tat cu mare plãcere ºi interes, le-a au- le spun pãrinþii cã aºa trebuie, din mo-
zit iar ºi iar, unele pânã când le-a în- ment ce ei nu vãd exemplul pãrinþilor.
vãþat pe dinafarã. Mi-amintesc cum, Copiii nu-ºi vor îmbogãþi vocabu-
câteodatã, îºi lua cartea de poveºti pre- larul uitându-se la televizor sau jucân-
feratã, o deschidea ºi începea sã spu- du-se pe calculator. Nu vor reuºi sã-ºi
nã povestea, cu glãsciorul lui crud ºi stabileascã þeluri, sã lupte pentru a le

Alocaþi cel puþin 30 de minute din otecã ºi a exclamat cu o bucurie izvo-
timpul vostru liber cititului. Învãþaþi râtã din adâncul sufletului sãu crud:
copilul sã nu vã deranjeze în acest — Uaaau!!! Câte cãrþi mã aºteap-
timp de relaxare ºi el va înþelege cât tã sã le citesc!...
de important este sã citeºti. Va începe Dacã nu sunteþi obiºnuiþi sã citiþi,
sã vã imite, pentru cã asta fac toþi co- puteþi începe de acum, de dragul co-
piii. Fetiþele îºi imitã mamele, bãieþii piilor voºtri, pentru cã vã doriþi ca ºi
îºi imitã taþii. ei sã înceapã sã citeascã. Veþi consta-
Rezervaþi în bibliotecã un raft pen- ta cã, în timp, vã veþi deprinde cu acest
tru cãrþile copilului. Într-o parte cele obicei ºi veþi simþi nevoia sã vã infor-
citite, într-o parte cele care „aºteaptã maþi din ce în ce mai mult. Sunt atâ-
sã fie citite“. Nu trebuie sã-i obligaþi tea cãrþi de comunicare, de dezvoltare
sã stea cu nasul în cãrþi sau sã-i obiº- personalã, de educaþie financiarã,
nuiþi astfel, dar trebuie obligatoriu educaþie non-liniarã ºi de orice aveþi
sã-i deprindeþi cu obiceiul de a citi în nevoie în viaþã, pentru a vã organiza
fiecare zi ºi altceva în afara lecþiilor. mai bine timpul, pentru a crea armo-
realiza, sã nu se dea bãtuþi dupã orice extraordinar! Alegeþi împreunã o Treizeci de minute de lecturã în fie- nie în familie, pentru a relaþiona mai
eºec, sã iasã învingãtori, stând cu ochii carte de poveºti, o carte din care sã care searã, înainte de culcare! bine cu soþul sau soþia, cu prietenii, cu
în ecrane. Dacã vor creºte numai cu poatã rãmâne cu ceva învãþãminte, o Citiþi cu voce tare pasaje educative rudele, cu colegii, cu copiii, pentru a
ce învaþã la ºcoalã, cu ce aud de la co- poveste veselã, frumos ilustratã. Lãu- din cãrþile voastre. Arãtaþi-vã entuzi- avea o viaþã mai fericitã, plinã de en-
legi, de la copiii mai mari ori de la daþi-l pentru fiecare poveste cititã de asmaþi de ceea ce citiþi, folosiþi cu- tuziasm ºi împliniri! Veþi gãsi cãi de
pãrinþi sau bunici, nu vor fi niciodatã el singur. Puneþi-l sã vã povesteascã vinte de apreciere referitoare la carte realizare a celor mai îndrãzneþe vise
compleþi ca adulþi ºi întotdeauna vor ce a citit, sã povesteascã bunicilor, sau la autor. Copilul va simþi emoþia pe care le aveþi, veþi cãpãta mai multã
simþi cã le lipseºte ceva, ceva impor- fraþilor lui mai mici sau mai mari. voastrã, îºi va dori sã creascã mai încredere în voi ºi totul se va schim-
tant! Bãiatul nostru are un caiet în care repede pentru a putea sã citeascã ºi el ba în bine în viaþa voastrã ºi a celor
Un copil cãruia de mic i s-a acor- noteazã, de ani de zile, fiecare carte acele cãrþi extraordinare ale dvs. dragi. Da! Veþi gãsi toate acestea în
dat toatã atenþia de care a avut nevoie, pe care o terminã de citit ºi este foarte Îmi amintesc cum, cu ceva ani în cãrþi ºi reviste ca aceasta! Da! Ele
cãruia i s-a rãspuns la toate de ce?-uri- mândru de el! urmã, când fiul nostru abia învãþase vor trezi în voi forþa uriaºã de a fi
le ºi care a vãzut cã cititul este indis- Cititul face parte din procesul de sã citeascã ºi descoperise universul fas- Învingãtori!!!
pensabil pentru un om viu, creºte sãnã- autoeducare al fiecãruia. Aprecierea cinant al cãrþii, l-am rugat sã îmi dea Ce vreþi sã devinã copiii voºtri?
tos nu numai fizic, dar ºi psihic, emo- pentru fiecare pas pe care copilul îl o mânã de ajutor pentru a face ordine Cum vreþi sã-ºi trãiascã ei viaþa?
þional, sentimental, spiritual. face în autoeducare conteazã enorm. în bibliotecã. Am luat fiecare carte în Arãtaþi-le prin exemplul personal!
Piaþa e plinã de cãrþi pentru toate Dacã nu veþi da importanþã atunci parte, am ºters-o de praf ºi am aºe- Vã vor urma în toate reuºitele sau...
vârstele ºi toate gusturile. Ajutaþi co- când copilul vã spune cã a terminat zat-o la locul ei. L-am privit cu câtã în toate eºecurile! Vor avea curajul sã
pilul sã aleagã cartea potrivitã ºi nu de citit o carte sau veþi minimaliza reu- grijã aºeza cãrþile în raftul lui, iar la zboare sau vor rãmâne încãtuºaþi în
lãsaþi nesupravegheatã lectura lui. A ºita ºi efortul lui, veþi contribui la ne- final, trãgându-se doi paºi în spate, a neºtiinþa din afara cãrþilor!
învãþat sã citeascã singur? Excelent! E pãsarea lui, pe viitor, faþã de lecturã. privit de sus pânã jos întreaga bibli- Sunteþi exemplul copilului vostru!

Þeluri meºte ºi spune cã a mai avut ºi un al gale Britanice de Geografie, al Clubu-
treilea... companion, o tenie cu care lui Exploratorilor din Franþa, al Clu-
s-a infestat ºi pe care a botezat-o bului Mach II º.a.; a trãit alãturi de
Lista lui Goddard

Rodney. Toatã aceastã aventurã au 260 de triburi diverse, de la „vânã-
fãcut-o, fiecare, în propriul... caiac; a torii de capete din Noua Guinee,
cãlãtorit cu barca, pe lungi distanþe, pânã la pigmeii din Africa Centralã“;
pe fluviile Amazon ºi Congo; a fost a escaladat munþii Ararat, Kiliman-
Þ
i-ar plãcea sã te urci pe atacat de hipopotami, crocodili, de jaro, Fiji, Raivier, Matterhorn ºi
cel mai înalt munte, sã un mistreþ furios ºi de cele mai rele Grand Tretons; a fost în 120 de þãri,
zbori cu viteza sunetului, lipitori, cele de Congo; a supravieþuit a învãþat sã piloteze avioane, a ex-
sã explorezi oceanul într-un sub- unor prãbuºiri cu avionul, unor cu- plorat recifurile din Florida, Marea
marin, sã alergi o milã în 5 minute, tremure, a fost înghiþit de trei ori de Barierã de Corali din Australia, Ma-
sã te paraºutezi dintr-un avion, sã ci- nisipuri miºcãtoare, aproape cã era rea Roºie ºi altele; a zburat cu 47 de
teºti o enciclopedie din scoarþã în sã moarã înecat de douã ori ºi a tre- tipuri diferite de avioane ºi a depãºit,
scoarþã ºi sã cânþi muzicã clasicã la cut printr-o crizã de apendicitã la 200 ca civil, mai multe recorduri de vi-
pian? Acestea sunt doar unele dintre de mile depãrtare de cel mai apropiat tezã, inclusiv unul de 1.500 de mile
visele pe care John Goddard le-a avut spital; a fost muºcat de o viperã-dia- pe orã; a zburat cu un F106 la peste
pe când era copil ºi pe care, la vârsta mant ºi a supravieþuit; a vãzut moartea 31.000 de metri altitudine, devenind
de numai 15 ani, le-a trecut pe o listã: cu ochii de nu mai puþin de 38 de ori!; astfel singurul civil care a pilotat un
127 de lucruri pe care ar dori sã le a devenit cel mai tânãr membru al avion la o asemenea înãlþime, record
facã, sã le vadã sau sã le experimen- Clubului Aventurierilor din Los An- ce nu a fost depãºit nici în ziua de
teze de-a lungul vieþii. Astãzi, John a urcat pe muntele Matterbor, în tim-
pul unei furtuni atât de puternice, în- geles ºi este membru al Societãþii Re- astãzi; întrebat ce aventurã l-a încân-
Goddard are 74 de ani ºi a reuºit sã
ducã la îndeplinire... 109 þeluri! cât nici profesioniºtii nu s-au încu-
John Goddard este unul dintre cei metat sã o facã; a mers pe urmele lui 3 Paºi spre Extraordinar! este lucrarea care poate
mai vestiþi aventurieri, dar ºi un vor- Marco Polo prin tot Orientul Mijlo- face diferenþa între o persoanã de succes ºi... restul
lumii!
bitor motivaþional binecunoscut. Arti- ciu, Asia ºi China; a cãlãtorit în Pa- Ghidul a fost creat pentru ca tu sã-þi dezvolþi: aptitu-
cole despre el ºi despre isprãvile lui rada Rozelor, a mers pe Marele Zid dini de lider ºi de manager de structurã; capacitãþi de
comunicare; capacitãþi de rezolvare a problemelor;
minunate apar regulat în revistele Life, Chinezesc, s-a încumetat sã intre în puterea de influenþã ºi persuasiune; viziunea a ceea ce
National Geographic, Reader’s Digest, mlaºtina Okefenokee, din statul ame- construieºti împreunã cu structura ta.
rican Georgia, precum ºi în Ever- Lucrarea trateazã network marketing-ul cu ascuþime
precum ºi în cãrþi motivaþionale, cum ºi obiectivitate, reuºind sã împartã „elefantul“ în bucãþi
ar fi seria Supã de pui pentru suflet. glades, din Florida; a fost primul om uºor de asimilat, pe care orice nou-venit în lumea MLM
Îi place sã împãrtãºeascã poveºtile reu- care a strãbãtut întreaga lungime a le poate integra cu uºurinþã în activitatea sa zilnicã.
Cartea oferã Pasul 1: Visul ºi Planificarea afacerii;
ºitelor sale cu studenþi din toatã lu- celui mai lung fluviu din lume, Nilul. Pasul 2: Lista de nume ºi Invitaþia; Pasul 3: Planul de
mea ºi cu cititori de toate vârstele. Împreunã cu el au mai fost doi com- marketing, plus un substanþial bonus motivaþional, me-
nit sã accentueze ritmul de lucru, pentru atingerea ra-
Iatã unele dintre cele mai specta- panioni, care au strãbãtut, timp de 10 pidã a obiectivelor!
culoase lucruri pe care le-a înfãptuit: luni, peste 4.200 de mile. John glu- Comenzi la 031.100.80.70

tat cel mai mult, a rãspuns imediat: De escaladat: Explorãri subacvatice: * 60. Taj Mahal-ul
„Familia mea! Soþia ºi cei cinci copii 21. Muntele Everest * 48. Reciful de corali din Florida * 61. Turnul Eiffel
ai noºtri!“. 22. Muntele Aconcagua (Argentina) * 49. Marea Barierã de corali (Aus- * 62. Blue Gratto
Existã oare ºi pentru noi 127 de þe- 23. Muntele McKinley tralia) * 63. Turnul din Londra
luri pe care dorim sã le îndeplinim în * 24. Muntele Hauscaran (Peru) * 50. Marea Roºie * 64. Turnul din Pisa
viaþã? Iatã-le pe ale lui John Goddard, * 25. Muntele Kilimanjaro * 51. Insulele Fiji * 65. Fântâna sacrã din Chichen-Itza
aºa cum le-a scris chiar el! (Cele însem- * 26. Muntele Ararat (Turcia) * 52. Bahamas (Mexic)
nate cu * au fost îndeplinite!!!) * 27. Muntele Kenya * 53. Mlaºtina Okefenokee ºi Ever- * 66. Sã escaladez Ayers Rock (Aus-
28. Muntele Cook (Noua Zeelandã) glades tralia)
Lista de þeluri în viaþã ale * 29. Muntele Popocatepetl (Mexic) 67. Sã merg pe râul Jordan de la Ma-
adolescentului John Goddard * 30. Matterhorn-ul De vizitat: rea Galilee pânã la Marea Moartã
* 31. Muntele Rainier 54. Polul Nord ºi Polul Sud
De explorat: * 32. Muntele Fiji * 55. Marele Zid Chinezesc De înotat în:
* 1. Nilul * 33. Muntele Vezuviu * 56. Canalul Panama ºi Suez * 68. Lacul Victoria
* 2. Amazonul * 34. Muntele Bromo (Java)
* 57. Insulele Paºtelui * 69. Lacul Superior
* 3. Congo * 35. Grand Tetond
* 58. Insulele Galapagos * 70. Lacul Tanganyika
* 4. Colorado * 36. Muntele Baldy (California)
* 59. Oraºul Vatican (s-a întâlnit cu * 71. Lacul Titicaca (America de Sud)
5. Yang Tze (China) 37. Sã fac carierã în medicinã ºi în
Papa) * 72. Lacul Nicaragua
6. Niger explorare (a studiat primul ajutor, tra-
7. Orinoco (Venezuela) teazã boli în triburi primitive)
* 8. Rio Coco (Nicaragua) 38. Sã vizitez toate þãrile din lume
(mai are 30)
De studiat culturile primitive din: 39. Sã studiez indienii Navaho ºi Hopi
* 9. Congo * 40. Sã învãþ sã pilotez un avion
* 10. Noua Guinee * 41. Sã cãlãresc la Parada Rozelor
* 11. Brazilia
* 12. Borneo De fotografiat:
* 13. Sudan (aproape îngropat de viu * 42. Cascada Iguacu (Brazilia)
într-o furtunã de nisip) * 43. Cascada Victoria, Rhodesia (a
* 14. Australia fost fugãrit de un mistreþ)
* 15. Kenya * 44. Cascada Sutherland (Noua Zee-
* 16. Filipine landã)
* 17. Tanganyika (Tanzania) * 45. Cascada Yosemite
* 18. Etiopia * 46. Cascada Niagara
* 19. Nigeria * 47. Sã merg pe urmele lui Marco
* 20 Alaska Polo ºi ale lui Alexandru cel Mare

* 98. Sã public un articol în revista * 113. Sã devin profesionist în pilo-
National Geographic tarea avioanelor, mersul pe motoci-
* 99. Sã sar în înãlþime 1,6 m cletã, conducerea unui tractor, surf-
* 100. Sã sar 5 m în lungime ing, folosirea unei puºti, a unui pis-
* 101. Sã alerg o milã în 5 minute tol, al unui microscop, a unei canoe,
* 102. Sã cântãresc 175 de livre dez- în fotbal, baschet, folosirea arcului
brãcat (încã mai cântãreºte atât) cu sãgeþi, a unui bumerang ºi a la-
* 103. Sã fac 200 de abdomene ºi 20 soului
de tracþiuni cu picioarele * 114. Sã compun muzicã
* 104. Sã învãþ francezã, spaniolã ºi * 115. Sã cânt „Claire de lune“ la pian
arabã * 116. Sã urmãresc o ceremonie în
105. Sã studiez dragonii de Komodo care oamenii merg pe foc (în Bali ºi
(i s-a stricat barca la 20 de mile de Surinam)
insulã) * 117. Sã mulg un ºarpe veninos (a
* 106. Sã vizitez unde s-a nãscut bu- fost muºcat de o viperã Diamant în
nicul Sorenson din Danemarca timp ce fãcea poze)
* 107. Sã vizitez unde s-a nãscut bu- * 118. Sã aprind un chibrit cu o
De îndeplinit: * 86. Sã studiez medicina tradiþio- nicul Goddard din Anglia puºcã de 22
* 73. Sã devin „Eagle Scout“ nalã ºi sã o practic * 108. Sã navighez pe o fregatã ca * 119. Sã vizitez un studio de film
* 74. Sã mã scufund cu un submarin * 87. Sã filmez elefanþi, lei, rinoceri, marinar * 120. Sã urc pe piramida lui Keops
* 75. Sã aterizez ºi sã decolez de pe gheparzi, bizoni ºi balene 109. Sã citesc toatã Encyclopedia * 121. Sã devin membru al Clubului
un portavion * 88. Sã învãþ sã folosesc spada Britannica (a citit pãrþi mari din fie- exploratorilor ºi al Clubului Aventurii
* 76. Sã zbor cu un zeppelin, cu un * 89. Sã practic jujitsu care volum) * 122. Sã învãþ sã joc polo
balon ºi cu un planor * 90. Sã predau un curs la colegiu * 110. Sã citesc Biblia din scoarþã în * 123. Sã traversez Marele Canion
* 77. Sã cãlãresc un elefant, o cã- * 91. Sã urmãresc o ceremonie în Bali scoarþã pe jos ºi cu barca
milã, un struþ ºi un cal de rodeo * 92. Sã explorez adâncurile mãrilor * 111. Sã citesc scrierile lui Shake- * 124. Sã înconjur Pãmântul de 4 ori
* 78. Sã mã scufunde 13 metri fãrã speare, Platon, Aristotel, Dickens, Tho- 125. Sã merg pe Lunã („Într-o zi,
93. Sã apar într-un film cu Tarzan (con-
reau, Rousseau, Conrad, Hemingway, dacã o vrea Domnul“)
echipament ºi sã îmi þin respiraþia siderã acum cã e un þel copilãresc)
Twain, Burroughs, Talmage, Tolstoi, * 126. Sã mã însor ºi sã am copii (are
sub apã douã minute ºi jumãtate 94. Sã deþin un cal, un cimpanzeu, un
Longfellow, Keats, Poe, Bacon, 5 copii)
* 79. Sã prind un crab de 10 livre ºi ghepard, o balenã ºi un coiot (mai
Whittier ºi Emerson * 127. Sã trãiesc sã vãd secolul XXI
o scoicã perlatã de 10 inch. are nevoie de un cimpanzeu ºi un ghe- * 112. Sã devin familiar cu piesele
* 80. Sã cânt la flaut ºi la vioarã pard) compuse de: Bach, Bethoven, De- Traducere ºi adaptare:
* 81. Sã tastez 50 cuvinte pe minut 95. Sã devin prezentator la radio bussy, Ibert, Mendelssohn, Liszt, Andrei Pavel
* 82. Sã sar cu paraºuta * 96. Sã-mi construiesc propriul tele- Rimski-Korsakov, Respighi, Rach-
* 83. Sã schiez pe apã ºi pe zãpadã scop maninoff, Paganini, Stravinsky, ABONEAZÃ-ÞI PRIETENII!
* 84. Sã devin un misionar * 97. Sã scriu o carte (a scris „Cãlãto- Toch, Tschaikosvsky, Verdi http://profesordefericire.tripod.com
* 85. Sã merg pe urmele lui John Muir rie pe Nil“)

LIFE COACH – Arta de a Trãi, este o lecturã obli-
gatorie pentru cei care-ºi propun sã identifice calea nu
Iniþiere în psihologie
numai spre o viaþã plinã de succes, ci ºi spre una încãr-
Personalitate ºi Mediu
catã de semnificaþie.
Fãrã a avea pretenþia formulei magice, demersul ins-
piratului Constantin D. Pavel reprezintã o deschidere
aºteptatã ºi, de aceea, necesarã, spre desluºirea ace-
lor resorturi psihologice susceptibile a face diferenþa în- despre ªansã, Control, Spontaneitate ºi Coerenþã
tre succesul unora ºi eºecul altora.
Astfel, autorul demonstreazã un spirit prospãt ºi o
realã profunzime a înþelegerii fenomenologiei atât de
de Ovidiu Petcu, psiholog
N
complexe a dezvoltãrii personale. Într-un domeniu care,
în România, a început sã se impunã firesc, cartea talen- e naºtem diferiþi unul de Personalitatea e întregul a ceea
tatului Constantin D. Pavel reprezintã o serioasã invita- altul, iar mediul în care ce numim „disponibilitãþile generale
þie la meditaþie ºi o fericitã revelaþie. (Daniel Uncu)
Comandaþi cartea acum!
trãim adânceºte aceste di- ºi caracteristice pe care le exprimã o
ferenþe în bine sau în rãu, ori, dacã persoanã (faþã de altele) ºi care con-
Comenzi la 031.100.80.70 doriþi puþin cinism, diferenþele apar tureazã identitatea ei specificã“ [1].
în sens adecvat sau inadecvat1. Relaþia lui P. Fraise [2, p. 46],
Ca oameni, putem interveni în mo- R = f (S P),
ABONAMENTE delarea adecvatã a personalitãþii
noastre – condiþie a succesului.
aratã cã apariþia reacþiei R e depen-
dentã de stimulul S asupra structuri-
la revista Profesor de... Fericire se pot face telefonic
sau trimiþând o scrisoare ori un e-mail pe adresa redacþiei. Sã stabilim termenii discuþiei, re- lor de personalitate (P) care, la rân-
Toþi abonaþii beneficiazã de o reducere de 30% amintindu-ne lucruri despre care vor- dul lor, „filtreazã“ ºi interpreteazã în
faþã de preþul de vânzare al revistei! bim ceva mai rar. mod particular toþi stimulii – de la
Pentru cei doritori sã devinã Distribuitor Autorizat al revistei Profe- Cuvântul „personalitate“ este de retrogradarea echipei favorite ºi
sor de... Fericire în oraºul lor, trimiteþi o scrisoare ori origine etruscã, rãdãcina lui referin- zâmbetul funcþionarului de la ghiºeu
un e-mail în care sã solicitaþi un model de contract de distribuþie. du-se la masca actorilor din antichi- pânã la durerea de cap. Altfel spus,
tate; „sensul conceptului a evoluat la vorbim de sistemul2 care determinã
cel de personaj (întâi în teatru) spre acele reacþii tipic-individuale ce-l fac
Miracolele zilei e sursa ta zilnicã de inspiraþie! E po- cel de persoanã pe scena vieþii“, în pe actorul X potrivit pentru rolul A ºi
vestea ta ºi a vieþii tale, tãlmãcitã chiar de prietenii tãi!
E ceea ce se întâmplã în existenþa ta în fiecare zi! veacul trecut apãrând ºi „personolo- nepotrivit pentru rolul B încã de la
Miracolele zilei a fost cândva doar un proiect, în gia“ [1]. prima vedere (dincolo de „plasticita-
care oameni obiºnuiþi, dar extraordinari, ºi-au deschis
larg ochii ºi sufletele cãtre miracolele din vieþile lor. O
1 Aici... v-am pãcãlit: în mediul social uman, binele a corespuns întotdeauna reacþiei adec-
frunzã cãzând dintr-un copac, amintirea unui prieten
din copilãrie, râsul zglobiu al unui copil ce se juca în vate, iar rãul a corespuns reacþiei inadecvate. Consolaþi-vã: la început nici mie nu mi-a venit sã
parc, dorul de un tatã fantastic, lupta pentru existenþã cred cã, de fapt, legile moralei omeneºti provin din „morala“ animalã ancestralã, acel sistem
a unei tinere uitatã de soartã, dragostea soþului pentru de „tipare“ de reacþie (sacrificiul pãrinþilor în favoarea puilor, îndepãrtarea celui mai slab fãrã a-
soþia lui, dorul de o iubire de mult pierdutã, cãlãtoria l ucide, speciile mai evoluate dezvoltând chiar comportamente de protecþie a indivizilor vârstni-
spre regãsirea liniºtii sufletului, toate acestea ºi multe ci sau bolnavi etc.). În compensaþie, o temã de gândire: de ce la unele specii apar comportamente
alte miracole zilnice au fost aºternute pe hârtie de co- de protecþie pentru puii altor specii? Putem discuta.
laboratorii dragi ai editurii PAVCON, iar ce a ieºit, pu- 2 ªtim cã un sistem reprezintã un „Ansamblu de elemente (principii, reguli, forþe etc.) depen-
teþi citi în acest volum cu totul ºi cu totul deosebit! dente între ele ºi formând un întreg organizat“ [3]. Datoritã acestei interdependenþe, proprietãþile
Miracolele zilei este prima lucrare de gen 100% ro- sistemului sunt mai multe ºi mai complexe decât simpla sumã a proprietãþilor elementelor lui [4].
mâneascã, ce îþi va sta întotdeauna alãturi, ca un prie-
ten bun!
Comenzi la 031.100.80.70 Profesor de... Fericire 25
Oare asta are vreo influenþã asu- Degeaba încerc sã atenuez ºocul:
pra modului în care stimulul S deter- adevãrul e cã discutãm despre o armã
minã reacþia R a personalitãþii noas- teribilã, poate cea mai puternicã din-
tre P? tre toate – psihicul omenesc: „organ“
Are vreo importanþã faptul cã, de manipulare a celorlalþi, dar ºi punc-
aflând atâtea despre mediu ºi despre tul vulnerabil al fiecãruia. Vorbirea,
noi (ca indivizi ºi ca specie), ne pri- mersul, toate reacþiile ºi intenþiile
vim în oglindã ºi hotãrâm sã acþio- noastre, expresii ale personalitãþii,
nãm ceva mai adecvat decât pânã sunt „comandate“ de psihic, „ceva“
acum? despre care ºtim puþin ºi pe care îl
Adicã, ce folos am avea în aseme- controlãm ºi mai puþin. Dar, atât cât
nea loc ºi în asemenea vremuri dacã putem ºti ºi controla din lumea pro-
ne-am propune sã ne dezvoltãm ºi priei noastre minþi (atât cât ne permit
tea“ presupusã de talentul pentru mântul nu este plat (unii conaþionali mai mult, cu bunã ºtiinþã, propria cunoºtinþele secolului al XXI-lea ºi...
aceastã meserie). n-au aflat asta nici astãzi – strict au- personalitate? Ce rol ar putea sã aibã propria personalitate), ajunge pentru
Ne naºtem din anumiþi pãrinþi, tentic!), cã românii stau pe glob cam ºansa, controlul, spontaneitatea ºi a interveni asupra propriului destin
într-o localitate dintr-o anumitã þarã, la 45° faþã de axa de rotaþie a plane- coerenþa? ºi asupra destinului celorlalþi. Inter-
cu o anumitã orânduire ºi ordine so- tei, adicã ceva mai bine decât cerce- ...ºi, la urma urmei: ce înseamnã, venþia trebuie sã o facem într-un mod
cialã, ne cresc pãrinþii naturali sau tãtorii din Antarctida, care stau cu cu adevãrat, succesul? adecvat, adicã sã ne fie favorabilã nu
adoptivi, statul ori strada, domici- capul în jos, dar fãrã sã cadã, cãci doar nouã, ci cât mai multor oameni.
liem în mediul urban sau rural, învã- existã gravitaþie... ºi tot aºa. BIBLIOGRAFIE
1. ªCHIOPU, U. º.a.: Dicþionar de psiho-
Din rândul lor fiecare dintre noi îºi
þãm (sau ratãm învãþãtura) la o anu- Astfel, în mintea noastrã, imagi- logie, Editura Babel, Bucureºti, 1997. formeazã acea „reþea de suport so-
mitã ºcoalã, facultate etc.: am deli- nea localitãþii noastre începe sã fie 2. Dr. VLAD, T. ºi Dr. VLAD, C.: Psiho- cial“ formatã din prieteni, rude etc.,
mitat factorii genetic, geo-politic, înconjuratã de imaginile celorlalte logia ºi psihopatologia comportamentului,
Editura Militarã, Bucureºti, 1978.
ºi fiecare se sprijinã pe fiecare cel
psiho-social ºi educaþional, aceºtia localitãþi, ale þãrii, continentului, pla- puþin datoritã unor valori comune.
descriind un anumit mediu – acela în netei, Sistemului Solar, ºi înþelegem Desigur, existã indivizi care îºi
M
care apãrem ºi evoluãm. cã spuza de stele ce ne traverseazã ai sus spuneam cã construiesc un imperiu strict perso-
Pânã la o anumitã vârstã nu ne cerul de la nord la sud este vederea în mediul în care trãim nal ignorând þelurile celorlalþi ºi tra-
facem probleme privind influenþa me- secþiune a galaxiei noastre – una din- adânceºte diferenþele tându-i ca pe niºte unelte: îi þin alã-
diului asupra noastrã: imaginea lui ºi tre miliardele de galaxii dintre care, dintre noi: din mediu preluãm infor- turi doar atât cât se dovedesc utili,
comportamentele pe care ni le im- dacã ar fi împãrþite oamenilor, fie- maþiile ce ne formeazã personalita- apoi îi abandoneazã sau... îi distrug.
primã par în firea lucrurilor. Pânã la care dintre noi ar primi cel puþin 10 tea, deci ºi comportamentele – bune În toatã lumea sunt indivizi care, în-
anii de ºcoalã (ºi chiar mai târziu), bucãþi. V-aþi prins: datoritã acestor sau rele, adicã adecvate sau inadec- tr-adevãr, manifestã o suspectã plã-
tot ce este în afara acestui mediu pare cunoºtinþe, imaginea mintalã a micu- vate; ºi mai spuneam cã putem inter- cere a distrugerii; dar, pânã vom abor-
nefiresc: aflãm cã existã oameni ne- lui nostru mediu se extinde la scara veni în modelarea adecvatã a per- da acest subiect, amintiþi-vã cã trãim
gri, mamifere cu cioc, blocuri care întregului Univers cunoscut speciei sonalitãþii noastre, aceasta fiind o în România ºi întrebaþi-vã de ce pro-
zgârie norii etc. Apoi aflãm cã Pã- noastre. condiþie a succesului. verbul cu „capra vecinului“ a apãrut

pe meleagurile noastre. Sã fie vorba Care sã fie oare valorile adecvate? Parantezã (a): ºtim cã în mintea nalitatea totalã a organismului“5; ea
de o proastã înþelegere a ideii de suc- Ne naºtem inegali, în medii dife- noastrã existã o „copie virtualã“ a se modificã pe parcursul unor reacþii
ces ºi de libertate?3 rite, ºi personalitatea noastrã se dez- tot ce vedem ºi înþelegem din mediul ºi stãri biologice, modificând toto-
Succesul poate însemna multe. În voltã în jurul unei conºtiinþe centrate exterior ºi interior – am numit-o datã astfel de reacþii ºi stãri, iar prin
biologie înseamnã supravieþuire ºi pe valorile mediului respectiv – de- „mediu mintal“; ºi mai ºtim cã ne „pattern“-uri (modele) preluate din
perpetuare. Pe lângã acestea, la oa- sigur, nu doar pe valorile adecvate. recunoaºtem faþa în oglindã pentru mediul social ea controleazã com-
meni se accentueazã în mod specific Dar care sunt relaþiile acelui mediu cã acolo, în mintea noastrã, avem o portamentul ºi conduita moralã [1],
aspectele sociale: întrunirea aprobã- cu lumea înconjurãtoare? „Auto-ma- „copie virtualã“ a ceea ce suntem noi inclusiv gândirea: printr-o judecatã
rii majoritãþii ºi promovarea în ie- nipularea“ propriei personalitãþi – înºine, ºi ne recunoaºtem faþa pentru pãrtinitoare avem tendinþa de a pune
rarhia grupului. Problema e cã „gru- auto-dezvoltarea ei – în vederea do- cã imaginea ei din mediul real, re- greºelile noastre pe seama neºansei
pul“ poate fi o grupã de studenþi sau bândirii succesului trebuie sã în- flectatã de oglindã, se potriveºte cu ori... a celorlalþi, iar alteori nici nu
o bandã de borfaºi, populaþia unui ceapã chiar de aici: identificarea ace- „imaginea“ ei din „mediul mintal“. putem sã ni le identificãm (ºi multe
cartier gen „Primãverii“ sau „Feren- lor asemãnãri ºi deosebiri dintre me- Aºa ne recunoaºtem pãrinþii, prie- prietenii se destramã din cauza asta);
tari“, cetãþenii unui stat condus de un diul nostru ºi ceea ce numim „restul tenii, actorii preferaþi etc. Ei bine, dar poate apãrea ºi tendinþa sã ne învi-
regim dictatorial sau cei dintr-un stat lumii“, precum ºi a diferitelor rapor- „copia“ noastrã din „mediul mintal“ nuim de lucruri pentru care... nu sun-
democratic, heterogena comunitate turi dintre „restul lumii“ ºi mediul propriu nu e un „personaj separat“: tem vinovaþi – o judecatã exageratã.
ºtiinþificã internaþionalã ori a pacien- nostru. Dar, întrucât cunoºtinþele do- este ceea ce simte fiecare drept „el În al doilea rând, în cadrul anali-
þilor dintr-un ospiciu º.a.m.d. bândite de fiecare dintre noi nu sunt însuºi“4. Aceastã „copie“ a fost nu- zei raportului dintre noi, mediul nos-
Observãm cã, indiferent de mediul suficiente, prin ele însele, ca sã ne mitã de psihologi „eu“: reflectarea tru de viaþã ºi restul lumii, va trebui
în care trãim, succesul nu îºi schim- orienteze analiza, vor trebui luate propriei existenþe de cãtre conºtiinþa sã punem un „diagnostic“ al gradului
bã definiþia: într-un anumit mediu e anumite mãsuri. individului. nostru de mulþumire: în ce mãsurã ni
adecvat sã studiezi matematici, arte În primul rând, trebuie sã fim con- Parantezã (b): deºi nici în prezent se potriveºte imaginea eului cu ceea
º.a.m.d., iar în alt mediu e adecvat sã ºtienþi de utilitatea lor ºi de direcþia conºtiinþa n-a fost complet înþeleasã ce suntem de fapt ºi cu locul pe care
deprinzi „arta“ de a fura ºi de a-þi în care ne îndreaptã; asta înseamnã ºi definitã, ea poate fi consideratã drept îl ocupãm în mediul real. Acum se
impune „pumnul de vedere“. Sunt sã „cântãrim“ corect aceste „date ale „nucleu al vieþii psihice“, expresia poate înþelege cã am deschis cele
douã cãi specifice de a întruni apro- problemei“, adicã sã le „judecãm“ ca necesarã a integrãrii într-un plan func- douã paranteze de mai sus pentru a
barea ºi de a accede la promovare în la ora de matematicã, sau ca la tribu- þional superior a componentelor psi- construi baza urmãtoarei afirmaþii: în
ierarhia grupei de studenþi, respectiv nal, „fãrã urã ºi pãrtinire“. ªtim cã hicului, „având în gestiune stãrile adaptarea la mediu trebuie inclusã
a bandei de borfaºi. Cãrui grup aþi da asta se face prin gândire, acea funcþie adaptãrii, luciditatea“ ºi „funcþio- ºi adaptarea la sine.
o „armã“ cum este cea a manipulãrii de „procesare a informaþiilor“ care,
psihice? alãturi de alte funcþii biologice, ne aju- 4 Totuºi, în timpul viselor, când mintea „profitã“ de pauza somnului pentru a-ºi face „toa-
leta“ (diferite reparaþii ºi restructurãri ale „fiºierelor“), ni se întâmplã sã ne vedem pe noi înºine
Succesul se leagã, aºadar, de va- tã în procesele de adaptare – atenþie! ca ºi cum am privi „filmul“ propriei activitãþi, ceea ce este un fenomen cât se poate de normal.
lorile caracteristice grupului social. – la tot ce înseamnã „mediu“. Amintim, însã, cã în boala psihicã numitã schizofrenie apar defecte de conºtientizare a perso-
nalitãþii prin ºtergerea graniþelor trãite între eu ºi non-eu: „Bolnavii se pot astfel identifica cu
3 Gândiþi-vã la „culorile“ pe care le poate „îmbrãca“ frica celor ce nu gândesc în perspectivã obiecte din lumea exterioarã, pot transpune asupra celor din jur trãirile lor“ – tranzitivism,
pentru cã... nu au cum: gândirea înseamnã procesarea de informaþii care parvin din mediu, iar un fenomen care poate vira în „rãspândirea gândurilor“ – ori „pot resimþi ca fiind ale lor o serie
„mediu mintal“ îngust... etc. Cum pot avea „succes“ astfel de oameni e o altã foarte bunã între- de trãiri sau întâmplãri ale altor persoane“ – apersonalizarea [2, p. 716]. (n.a.)
bare, care ne trimite iarãºi din „mediul mintal“ (imaginea mintalã a realitãþii) înapoi, la mediul 5 Prin antrenament, omul poate controla funcþii obiºnuit-inaccesibile „conului de luminã“ al
concret... (n.a.) conºtiinþei. (n.a.)

Suntem „adaptaþi la sine“? Adicã, fect, ºi mintea omeneascã – în ciuda
suntem mulþumiþi de noi înºine? puterii ei de pãtrundere – cu atât mai
Avem nevoie de dezvoltarea perso- puþin: pentru cã, inevitabil, trece prin
nalã? Rãspunsul va fi dat de modul diferite stãri ºi suferã o groazã de in-
în care, pe un fond de conºtiinþã clarã, fluenþe. Numai cã, dacã ºtim acest
gândirea judecã atent cantitatea ºi lucru, înseamnã cã putem diminua
utilitatea cunoºtinþelor dobândite; erorile ei pe calea cea mai simplã:
ºi, ca atunci când ne privim în oglin- vom adopta o atitudine preventivã
dã, ea va confrunta rezultatul cu ca- faþã de aceste neajunsuri. Vã puteþi
racteristicile ºi cerinþele din me- imagina cã, astfel, am definit, indi-
diul real – o verificare a „suprapu- rect, LIBERTATEA?
nerii“ dintre mediul mintal propriu Când am aflat prima oarã lucrul
ºi realitatea concretã. ãsta am fost uluit: cum poþi fi liber
Cât de fidel reflectã realitatea când vezi cã eºti... închis? Nu are im-
„oglinda“ propriei minþi? De verifi- portanþã în ce constã „închisoarea“
cat, pentru cã prin ea va trebui sã în- (cã eºti oprit de legi ale naturii sau ale
þelegem dacã mediul prezent (origi- oamenilor, ori de lanþuri sau uºi încu- De aici rezultã o concluzie impor- legii ar fi însemnat libertate; sã avem
nar sau nu) este cel potrivit; va tre- iate), ce folos ºi, mai ales, ce „liber- tantã: cu cât ºtii mai multe, cu atât în vedere cã legea dreptului la viaþã
bui sã înþelegem dacã neºansa de a tate“ poþi avea în asemenea condiþii? eºti mai liber. permite oricui sã îºi opreascã agre-
ne fi format într-un anumit mediu Ei bine, ai libertatea esenþialã de „Aud“ printre dumneavoastrã, ci- sorul ºi chiar sã îl ucidã în caz cã nu
poate deveni ºansã; va trebui sã sta- a ºti: nici o evadare nu e posibilã titorii, un cârcotaº care spune: „Bun, are de ales!
bilim în ce mãsurã deprinderea unor dacã nu ºtii, în primul rând, cã eºti ºi atunci cât de «liber» este condam- Cunoscând legile fizicii ºi biolo-
proceduri suplimentare de autocon- închis într-o lume cu mult mai micã natul pe un scaun electic?“ Rãspun- giei, oamenii au cãpãtat libertatea de
trol ne va afecta sau nu spontaneita- decât cea realã, ºi dacã nu observi sul este urmãtorul: electricitatea tu- a construi avioane, computere, iar apoi
tea; ºi va mai trebui sã stabilim dacã atent caracteristicile „închisorii“; turor celulelor din organismul sãu ar libertatea de a zbura spre alte corpuri
spontaneitatea noastrã nativã nu afec- pentru cã, ziduri sau legi, toate pot fi putea sã facã scrum întreaga apara- cereºti, colonizarea planetei Marte
teazã cumva coerenþa gândirii ºi a com- pãtrunse, ocolite sau – de-a dreptul turã a penitenciarului, numai cã ni- fiind astãzi doar o chestiune de timp.
portamentului. Adicã, va trebui sã sta- spectaculos – pot fi folosite în avan- meni nu ºtie cum s-ar putea „cana- Oare de ce omenirea nu a rãmas cu-
bilim un echilibru între toate – condi- tajul tãu! Vã amintiþi „Iliada“ lui liza“ în mod potrivit, ºi în aºa fel minte în copacul strãbunilor ei?
þia succesului autentic în acel mediu Homer? Acolo nimeni nu i-a interzis încât organismul sã supravieþuiascã –
cu adevãrat adecvat; ºi va mai trebui, lui Achile sã îºi protejeze în mod ºi asta, oricum, nu i-ar „spãla“ cazie- „Adaptarea la sine“...
neapãrat, sã definim ideea de liber- adecvat unicul sãu punct vulnerabil, rul; apoi, lumea civilizatã a interzis Lui Giordano Bruno (1548-1600)
tate – dar asta în cele ce urmeazã. cãlcâiul – doar propria lui neºtiinþã condamnarea la moarte pentru cã toþi i s-a dat libertatea de a alege: sã re-
sau neglijenþã. Aºadar, nu e suficient oamenii au dreptul la viaþã – o lege nunþe la ideea vieþii extraterestre ori
C
ât de fidel reflectã realita- sã ºtii: trebuie sã acþionezi în conse- pe care condamnatul pare sã o fi ne- sã moarã. A preferat a doua variantã,
tea „oglinda“ propriei cinþã, adicã: a fi liber înseamnã sã glijat, aºa cum Achile a neglijat sã se spunând: „Pe mine mã puteþi arde,
minþi? Nimic nu este per- aplici în practicã ceea ce ºtii. protejeze; ºi, în sfârºit, respectarea dar adevãrul spuselor mele nu-l veþi

Oare suntem mulþumiþi de noi blema taxelor ºcolare; dar au existat
înºine? ªtim sã ne „gestionãm“ per- oameni care i-au înþeles firea – mai
ceperea realitãþii astfel încât sã pu- degrabã cercetãtoare decât credin-
tem face faþã factorilor de stres? Adicã, cioasã – ºi l-au ajutat sã urmeze
avem nevoie de dezvoltarea perso- ªcoala Politehnicã; apoi, descoperin-
nalã? du-ºi adevãrata vocaþie, a devenit
Nu trebuie sã credem cã, dacã ar medic. Au fost câteva schimbãri de
fi beneficiat de avantajul ei, Bruno ar mediu, nu-i aºa? Ani mai târziu, re-
fi avut un succes nebun cu teoria gimul comunist avea sã întreprindã o
vieþii extraterestre: mediul sãu nu ar largã operaþiune de „racolare“ a ti-
fi permis niciodatã asta, cãci se con- nerilor „cu origine sãnãtoasã“ – ori
ducea dupã alte valori. Putea distin- „sãraci ºi curaþi“, dacã vi se pare o ex-
sul savant sã transforme aceastã ne- presie mai nimeritã, inteligenþa realã
ºansã într-o ºansã? fiind apreciatã ca... periculoasã. Vã
Ei bine, de aici desprindem douã amintiþi ce „periculoºi“ erau oamenii
lucruri: 1) existau tot mai multe idei de felul lui Giordano Bruno? Intelec-
progresiste în acea epocã (de unde ºi tualii români care proveneau din
numele pe care i l-au dat istoricii, familii înstãrite au fost trimiºi sã
„Renaºterea“), dar ele încã erau pu- moarã la Canal (1948-1953), în vre-
putea distruge. Secolele viitoare mã nete? Mai degrabã e vorba de „adap- þine ºi se aflau într-un conflict ascuþit me ce în locul lor se „ridicau“ inte-
vor înþelege ºi mã vor preþui.“ A fost tarea la sine“: i-ar fi fost imposibil sã cu vechile idei medievale; 2) Bruno a lectualii „de ºcoalã nouã“, parte din
ultimul om de ºtiinþã ars pe rug. De trãiascã spunând una ºi crezând ales ideile noi, ca ºi Copernic, Galilei ei putând fi „admiratã“ ºi azi. Dar...
ce nu a „înºelat“ tribunalul, cum a alta – un caracter „dintr-o bucatã“: sau Tycho Brahe, cu toate riscurile. existã un echilibru în toate; iar unde
fãcut Galileo Galilei (1564-1642), stresul cauzat de gândul morþii i s-a Ei au creat un nou mediu! nu este, el trebuie stabilit; sau re-sta-
care, deºi convins cã Pãmântul se în- pãrut mai mic decât al unei vieþi Dacã vrem sã înþelegem cât de po- bilit.
vârteºte în jurul Soarelui, nu invers, duble. A murit mulþumit de sine. trivite ne sunt valorile mediului nos- Echilibrul este, de fapt, o lege a
ºi-a negat în mod oficial ideea ºi a A fost mai bine aºa? A fost mai tru, trebuie sã studiem ºi valorile pro- naturii: legea conservãrii substanþei
murit de bãtrâneþe? Oricum, ideile rãu? Pentru Bruno a fost comporta- movate în alte medii. Neºansa unora ºi energiei, principiul minimei acþi-
ambilor savanþi au ajuns pânã la noi. mentul adecvat, pentru cã nu ºtia de a se fi nãscut într-un mediu cu pu- uni, principiul lui Le Chatelier, prin-
Sã fi crezut Bruno cã, dacã nu face cum sã reziste conflictului din el în- þinã ºtiinþã de carte a fost ºansa mare- cipiul homeostaziei ºi multe altele
acest sacrificiu, oamenii vor înceta suºi. 336 de ani mai târziu avea sã fie lui neurolog Gheorghe Marinescu asemenea, exprimã, de fapt, tendinþa
sã mai caute viaþã pe celelalte pla- creat conceptul „stres“6. (1863-1938): a fost observat mai uºor tuturor sistemelor cãtre egalizarea for-
6 Stres (concept creat de Hans Selye): „Nume dat oricãrui factor (sau ansamblu de
cã este dotat pentru studiu, iar învã- þelor implicate. E dovedit cã apariþia
factori) de mediu“ (deci include ºi mediul mintal) „care provoacã organismului uman o þãtorul satului i-a sfãtuit mama sã îl vieþii pe planeta noastrã este, oricât
reacþie anormalã“, ori un „efect nefavorabil produs asupra organismului uman de un trimitã „mai departe“; datoritã bazei ar pãrea de ciudat, rezultatul trans-
factor de mediu“ (aºa scrie în dicþionare). Cuvântul provine din limbile englezã ºi
francezã, ºi în ambele se scrie la fel: „stress“, adicã presiune, apãsare, tensiune, con- materiale precare, mama lui l-a în- formãrilor conduse cãtre acelaºi
strângere etc. scris la seminar, rezolvând astfel pro- punct: punctul de echilibru.

Mintea omeneascã nu se poate Într-adevãr, pânã sã înveþe scrisul ceea ce se înþelege din comunicarea portant ca relaþia cuvânt – obiect sã
sustrage acestor legi ºi principii. ºi cititul în limba pãrinþilor sãi, co- ta – implicã respectarea unor reguli fie exactã, aºa cum trebuie sã fie ºi
Dupã cum se ºtie, un sistem nu pilul învaþã primul tip de relaþii, de de acordare a cuvintelor între ele tot acordul dintre cuvinte în cadrul fra-
este alcãtuit numai din elemente ma- exemplu acelea dintre sunete ºi enti- atât de bine ca ºi atunci când le res- zei. Atenþie, PEPENE!
teriale, „palpabile“: nimeni nu poate tãþile care le produc: bãþul face „poc!“ pecþi sensul. Referitor la sens, când Aºa-i cã aþi înghiþit în sec? Meca-
sã îºi pipãie imaginaþia sau sã batã cu ºi geamul face „zbang!“, pisica trasã urmãriþi un film tradus, atenþie: nismul e cunoscut de toatã lumea:
bãþul teoria relativitãþii (restrânsã ori de coadã face „miau!“, iar oamenii Columb nu a navigat cu vaporul7, ci „daca pepene bun estem, luat ma-
generalizatã); dar funcþia psihicã mari fac „Nu e voie!“, ca toþi adulþii. cu o corabie8, iar vehiculele astrona- na, placut, salivam!“ Fireºte, „da-
„imaginaþie“ existã – ºi nu poþi Altfel spus, în mintea copilului, toate uþilor nu sunt avioane, ci navete spa- ca“... era sabia încovoiatã a dacilor,
atinge o funcþie, nici sã o mãsori cu zgomotele ºi cuvintele se aratã a fi þiale9, dupã cum nici boul nu dã lapte „DACII“, un film cu Amza Pelea,
metrul ori sã o priveºti la microscop. cumva „legate“ de cei care le produc: – ºi nici chiar gãina. scenariul e scris de Titus Popovici...,
E drept cã orice funcþie se bazeazã pe bãþul nu face „zbang“ ºi nici pisica Aºadar, când elevul vrea cu ade- iar pepenele, oricât ar fi de bun, este,
elemente materiale, pe cantitãþi (chiar „nu e voie“, aºadar acestea sunt rela- vãrat sã transmitã informaþii în scris pur ºi simplu, dar nu suntem siguri
ºi funcþiile din matematicã); dar ea þii precise. Pânã ºi un câine înþelege ori prin viu grai, ºtie cã e foarte im- daca l-a luat mana, sau „luaþi
reprezintã expresia relaþiilor dintre cã un singur termen al relaþiei 7 ...care avea sã fie inventat abia dupã aproximativ 350 de ani ºi mergea cu motor
anumite elemente; iar teoria relati- „bãþ—poc“ anunþã prezenþa celuilalt – care la început a folosit presiunea vaporilor de apã.
8 ...un fel de barcã foarte mare, care mergea doar când îi bãtea vântul în pânze –
vitãþii restrânse, în varianta ei scrisã, – chiar ºi atunci când e prea târziu. pentru cã NU AVEA MOTOR!!, lua-o-ar naiba!!
ori în cea expusã oral, aratã prin ter- Mai apoi copilul învaþã sã scrie ºi 9 ...!!!!
menii fizicii ºi matematicii relaþiile sã citeascã, ºi astfel apare al doilea
între fenomenele dintr-un sistem aºa tip de relaþii: ºcolarul descoperã cã,
cum sunt ele vãzute din alt sistem. dacã pentru oricare lucru din lume
Aºadar, elementele nu pot fi neapãrat existã un cuvânt ce poate fi rostit,
roþi dinþate sau neuroni, ci ºi sunete, atunci pentru fiecare cuvânt rostit s-a
cuvinte, concepte, stãri fizice ori stãri nãscocit un „desen“ cu totul special,
psihice º.a.m.d. cuvântul scris. Curând, el descoperã
Cuvântul magic este, deci, relaþia. cã relaþia dintre cuvântul rostit ºi cel
Mintea omeneascã e un sistem de scris e asemenea celei dintre ceea ce
relaþii asemenea limbilor strãvechi, îþi propui sã realizezi ºi ceea ce reali-
fãrã scriere; dar, oferindu-i ca suport zezi într-adevãr: nu poþi lua întotdea-
scrierea, ea se dezvoltã uluitor (o altã una un calificativ maxim la caligra-
lege a naturii). Ne pregãtim sã vã ofe- fie; iar când apare ºi gramatica, dis-
rim ceva mai mult decât... o graficã pare orice cale de refugiu înapoi, la
nouã: vã veþi perfecþiona FUNCÞIA caligrafie: degeaba scrii frumos dacã
de a stabili RELAÞII între fraza este incorect construitã! Pentru
ELEMENTE. Deci, mintea ome- cã transmiterea precisã de relaþii,
neascã e un sistem de relaþii aseme- adicã de informaþii – relativa egali-
nea limbilor strãvechi. tate între ceea ce vrei sã comunici ºi

mâna“ etc., pricepeþi? Columb ajun- þii tinere devine tot mai agerã, ca un
ge în America daca mana vaporu’, muºchi antrenat, iar copilul devenit
aþi înþeleg? adolescent îºi înþelege pe-ncetul pro-
Dacã se întâmplã sã râdeþi, este pria inteligenþã ºi... desigur, o folo-
pentru cã, de la PEPENE încoace seºte. La ce? Vom vorbi altã datã.
(iar aþi salivat!), imaginile evocate de 2) Tot ce înseamnã funcþie de rela-
alãturarea ºuie a sensurilor sublini- þionare (nu conteazã amãnuntele ana-
ate aºa apeleazã la memoria voastrã, tomo-fizio-psihologice) poate cãpãta
scoþând de-acolo, probabil, scene vã- unele calitãþi de... LUPTÃTOR. Nu
zute în filmele mute, sau ceva simi- vã mint! O sã vorbim ºi de asta, dar
lar, oricum aiurea. De fapt, orice cu- acum, ca sã vã risipiþi nedumerirea,
vânt pãtruns în spaþiul conºtient al amintiþi-vã: în toate timpurile, luptã-
minþii re-cheamã din memorie ima- torul a trebuit sã fie puternic, rapid,
gini, sau compune din ele noi ima- apt sã aplice proceduri adecvate ºi
gini, aºa cum evocarea unei mâncãri flexibile, dar ºi sã construiascã rapid
(iar…!?) provoacã salivaþie; cãci, astfel de proceduri. Deci, puterea de
spuneam, oricare termen al relaþiei – a menþine relaþia între diferite
din dreapta sau din stânga – îl evocã ELEMENTE – adicã între „termenul
pe celãlalt chiar ºi atunci când ºtim din stânga“ ºi „termenul din dreapta“
cã... de astã datã nu va veni. Este o – nu trebuie sã împiedice flexibili-
FUNCÞIE greu de controlat, dar... e tatea de a renunþa la o relaþie care nu
controlabilã: la urma urmei, nu-i ni- mai este utilã, iar asta suficient de
mic altceva decât un biet MECA- rapid pentru cã, dacã nu e „demon-
NISM BIOLOGIC. tatã“ în timp util, e degeaba. Privitor
Ei bine, dupã atâtea exemplificãri la adecvare, da, aici este, într-adevãr,
savante, sã stabilim câteva concluzii. o problemã care trebuie discutatã
1) Relaþiile dintre cuvinte ºi lu- mai în amãnunt, însã nu acum. E su-
mea înconjurãtoare se stabilesc în ficient sã ne amintim cã fiecare din-
familie cu bãþul, în ºcoalã cu cata- tre aceste relaþii, sã le notãm prin
logul – ºi de unul singur doar cu formula generalã Ax—By , formeazã
nevoia de a afla cât mai multe des- cu unul dintre elementele ei o altã
pre... lumea înconjurãtoare, desigur; relaþie (sau mai multe) care, la rândul
ºi cu cât aceste relaþii sunt mai multe ei (lor), formeazã o altã relaþie (ori
ºi interconectate într-un numãr mai mai multe), ºi tot aºa. Cum alegi o
mare, cu atât mai uºor stabilim re- relaþie din reþeaua extrem de vastã,
laþii noi; astfel, MECANISMUL generatã dupã cum spuneam adi-
(funcþia) DE RELAÞIONARE a min- neauri? Figura 1 poate fi o imagine

le purtãm de la unul cãtre celãlalt plicat dezvoltate decât în figura 2, cu
sunt înregistrate în starea fiecãrui ...—A4—A11—E5—D1—... Mai
atom, care este legat de alþii (doi, trei sunteþi aici?
sau patru), ºi tot aºa10. Pãi, la câþi 4) Restul, data viitoare, adicã:
astfel de „brãduþi“ încolãciþi avem în „...—PROFESOR DE... FERICIRE
cap, nu e de mirare cã ne vin tot felul — P E R S O N A L I TAT E —
de idei! CONTROL—C6—...“ etc.
3) IDEILE care „ne vin“ sunt, de Sã învãþãm sã ne controlãm pro-
fapt, re-aranjãri ale informaþiilor deja pria minte, ºi asta iute, pânã nu ne-o
înregistrate, care, spuneam, pot con- controleazã alþii!
strui astfel noi relaþii, mult mai com- (Continuare în numãrul viitor)
10 Imaginile provin din: MERSHIN, A., KOLOMENSKI, A. A.,
Figura 1 SCHUESSLER, H. A., Nanopoulos, D. V.: TUBULIN DIPOLE MOMENT,
microscopicã a „junglei“ de relaþii într-o moleculã de ab-tubulinã, care, DIELECTRIC CONSTANT AND QUANTUM BEHAVIOR: COMPUTER
SIMULATIONS, EXPERIMENTAL RESULTS AND SUGGESTIONS,
din mintea omeneascã: „termenul alãturi de altele asemenea, formeazã http://arxiv.org/ftp/physics/papers/0402/040 2053.pdf (figura 1);
din stânga“ (ignoraþi sãgeþile ºi cele- tuburi („termenul din dreapta“) care MICROTUBULE/From Wikipedia, the free encyclopedia,
lalte notaþii) reprezintã grupul celor alcãtuiesc o reþea uriaºã în fiecare http://en.wikipedia.org/wiki/Microtubule (figura 2).
aproximativ 17.000 de atomi agregaþi celulã; ei-bine, informaþiile pe care
Figura 2

Introducere concluziile filozofiei; a fost testat amã-
Motivaþional nunþit ºi a fost supus testului suprem de
Aceastã carte este una pragmaticã,
nu psihologicã; un manual practic, nu un experimentare practicã: el funcþioneazã.
tratat asupra unor teorii. Ea le este desti- Dacã vrei sã ºtii de unde au venit aceste
natã bãrbaþilor ºi femeilor care au cea mai concluzii, citeºte scrierile autorilor menþi-
ªtiinþa îmbogãþirii (I) acutã nevoie de bani; celor a cãror do-
rinþã este sã se îmbogãþeascã mai întâi ºi
onaþi mai sus; ºi dacã doreºti sã culegi
fructele filozofiei acestora, citeºte aceas-
tã carte ºi fã exact ce-þi spune...
abia mai apoi sã filozofeze. E pentru cei
care, pânã acum, nu au gãsit nici timpul,
de Wallace Delois Wattles nici mijloacele, nici oportunitãþile de a Ai dreptul de a te îmbogãþi
studia în amãnunt metafizica, dar care Orice s-ar spune despre preþuirea sãrã-
vor rezultate ºi care sunt de acord sã uti- ciei, adevãrul este cã nu poþi trãi o viaþã
Wallace Delois Wattles (1860-1911), a fost un autor cu adevãrat completã ºi plinã de succes
lizeze concluziile ºtiinþei ca bazã pentru
american, pionier al unor scrieri de succes în domeniul dez- dacã nu eºti bogat. Nici un om nu se poate
acþiune, fãrã sã mai treacã prin procesul
voltãrii personale. Cea mai cunoscutã lucrare a sa, publicatã în ridica la potenþialul sãu maxim dacã nu
prin care s-a ajuns la aceste concluzii.
1910 ºi intitulatã „ªtiinþa îmbogãþirii“, explicã modul în care are mulþi bani; cãci pentru a-ºi dezvolta
Cititorul trebuie sã creadã axiomele
poþi deveni bogat. Wattles susþine cã a „testat“ personal prin- talentul, el are nevoie de multe lucruri,
fundamentale ale acestei cãrþi, aºa cum le
cipiile descrise în carte, care au funcþionat, chiar dacã el ºi-a pe care nu le poate avea decât dacã deþine
cred ºi pe cele ale legii electricitãþii, ex-
trãit majoritatea vieþii în sãrãcie. În ultimii sãi ani, însã, apli- banii ca sã le cumpere.
puse de Marconi sau Edison; ºi, crezând
când aceste principii, a devenit un om foarte prosper. Un om îºi dezvoltã mintea, sufletul ºi
în aceste legi, cititorul va demonstra ade-
Puþinele lucruri care se ºtiu despre viaþa lui Wattles vin corpul folosind lucruri, iar societatea este
vãrul lor acþionând în conformitate cu
din textul unei scrisori pe care fiica sa, Florence, a scris-o dupã organizatã în aºa fel încât omul trebuie sã
ele, fãrã fricã sau ezitare. Orice bãrbat
moartea lui, autoarei „noii gândiri“, Elizabeth Towne. aibã bani pentru a deveni posesorul lucru-
sau femeie care va face acest lucru se va
Din scrisoarea Florencei aflãm cã Wattles s-a nãscut în rilor. Astfel, baza oricãror dezvoltãri
îmbogãþi cu siguranþã; pentru cã ºtiinþa
SUA, cu puþin timp înainte de rãzboiul civil american, a avut multe nereuºite în ti- umane trebuie sã fie ºtiinþa îmbogãþirii.
din aceastã carte este o ºtiinþã exactã, iar
nereþe ºi, mai târziu, a început sã studieze diversele credinþe ºi filozofii ale lumii, pre-
eºecul este imposibil. În ajutorul celor Þelul vieþii este dezvoltarea; ºi orice
cum cele ale lui Descartes, Spinoza, Gottfried Leibniz, Schopenhauer, Hegel, Swe-
care vor, totuºi, sã investigheze teoriile vieþuitoare are dreptul inalienabil de a avea
denborg, Ralph Waldo Emerson º.a. Cea mai mare influenþã asupra gândirii lui Wattles,
filozofice, pentru a avea o bazã solidã acces la orice dezvoltare este capabilã sã
în afara cãrþilor citite, a avut-o întâlnirea cu George Davis Herron, în 1896, la Chicago,
pentru încredere, voi cita anumiþi autori. ajungã.
când a participat la o „Convenþie a reformiºtilor“. Astfel, Wattles a devenit un vizionar
Teoria de monolit a universului – po- Dreptul omului la viaþã înseamnã drep-
social ºi a început sã contemple ceea ce Florence a numit „minunatul mesaj social al
trivit cãreia unul este tot ºi tot este unul, tul de a avea acces la toate lucrurile care
lui Iisus“. A ocupat o vreme o poziþie înaltã în biserica metodistã dar a fost concediat
dupã care o substanþã se manifestã ea i-ar fi necesare pentru a-ºi atinge potenþi-
pentru... „erezie“.
singurã ca toate elementele lumii materi- alul maxim din punct de vedere mental,
Wattles a fost asociat cu „ªcoala Noii Gândiri“, din Chicago, centrându-se pe învã-
ale – este de origine hindusã ºi a pãtruns spiritual ºi fizic; cu alte cuvinte, are drep-
þãturile Emmei Curtis Hopkins. Prin studiile ºi experimentele personale, autorul a
în gândirea lumii vestice de 200 de ani. tul de a se îmbogãþi. În aceastã carte nu
descoperit adevãrul principiilor „noii gândiri“ ºi le-a pus în practicã în viaþa sa per-
Ea este fundaþia tuturor filozofiilor orien- voi vorbi despre bogãþii la figurat; a fi cu
sonalã, scriind mai apoi cãrþi despre aceste principii.
tale ºi ale lui Descartes, Spinoza, Lieb- adevãrat bogat nu înseamnã a fi satisfã-
Wattles a practicat tehnica vizualizãrii creative, aºa cum fiica sa Florence a relatat:
nitz, Schopenhauer, Hegel ºi Emerson. cut sau mulþumit cu puþin. Nici un om nu
„A scris constant, aproape în fiecare zi. Atunci ºi-a format ºi imaginea sa mentalã
de învingãtor. S-a vãzut ca un scriitor de succes, o personalitate puternicã, un om care Cititorul care vrea sã sape pânã la fun- ar trebui sã fie mulþumit cu puþin dacã e
avanseazã continuu ºi a început sã lucreze pentru a-ºi realiza viziunea. A trãit fiecare daþiile filozofice ale acestei cãrþi e sfãtuit în stare sã foloseascã ºi sã se bucure de
paginã... Viaþa sa a fost cu adevãrat o viaþã plinã de putere.“ sã citeascã scrierile lui Hegel ºi Emerson. mai mult.
Din cauza sãnãtãþii ºubrede, la vârsta de numai 51 de ani, a încetat din viaþã, la mai La scrierea ei a trebuit sã sacrific Scopul naturii este avansarea ºi neîn-
puþin de un an dupã publicarea celei mai celebre sale lucrãri: „ªtiinþa îmbogãþirii“, pe orice alte consideraþii în faþa simplificãrii grãdirea vieþii; ºi orice om ar trebui sã
care revista Profesor de... Fericire are onoarea sã v-o ofere în cele ce urmeazã. stilului, pentru ca oricine sã înþeleagã. aibã tot ce îi trebuie ca sã contribuie la
Planul de acþiune de aici a fost dedus din puterea, eleganþa, frumuseþea ºi bogãþia

vieþii; a te mulþumi cu mai puþin este un telect ºi sã negi corpul sau sufletul. Cunoaº-
pãcat. Omul care deþine tot ce vrea pen- tem cu toþii consecinþele trãirii pentru
tru a-ºi trãi viaþa la maxim este bogat; ºi corp, negând mintea ºi sufletul; ºi putem
orice om poate avea câþi bani vrea. Viaþa vedea cã viaþa adevãratã înseamnã expri-
a avansat atât de mult ºi a devenit atât de marea completã a tot ceea ce omul poate
complexã, încât cel mai simplu om, bãr- aduce corpului, minþii ºi sufletului. Orice
bat sau femeie, are nevoie de o sumã des- ar spune, niciun om nu poate fi cu adevã-
tul de mare pentru a trãi un stil de viaþã rat fericit sau satisfãcut decât dacã îi func-
care sã se apropie mãcar de normalitate. þioneazã fiecare funcþie a corpului; ºi de-
cât dacã acelaºi lucru este adevãrat ºi pen-
Succesul înseamnã sã devii tru minte ºi suflet. Oriunde existã o posi-
ce vrei sã fii bilitate care nu a fost exprimatã sau o func-
Fiecare persoanã vrea, din instinct, þie care nu a fost executatã, acolo este o
sã-ºi atingã potenþialul maxim; aceastã dorinþã nesatisfãcutã. Dorinþa este posi-
dorinþã de autorealizare este moºtenitã bilitatea care-ºi cautã exprimare sau
prin natura umanã. Nu putem sã nu ne funcþia care îºi cautã executare.
dorim sã obþinem totul. Succesul în viaþã Un om nu îºi poate folosi corpul la
înseamnã sã devii ce vrei sã fii; poþi face maxim fãrã mâncare bunã, haine confor-
asta folosind lucruri pe care le poþi avea tabile ºi un cãmin cald; sau dacã se spe-
doar devenind destul de bogat încât sã le teºte muncind. Odihna ºi recreerea sunt,
poþi cumpãra. Sã înþelegi ºtiinþa îmbogã- de asemenea, necesare pentru viaþa sa fi-
þirii este, astfel, cea mai esenþialã dintre zicã.
cunoºtinþe. El nu îºi poate folosi mintea la maxi-
Nu este nimic greºit în a-þi dori sã mum fãrã cãrþi ºi timp sã le studieze, fãrã ºi corect sã-þi doreºti sã fii bogat; dacã lucrurile într-un anumit mod, chiar dacã
devii bogat. Dorinþa de a avea bogãþii oportunitatea de a cãlãtori ºi de a observa eºti un bãrbat sau o femeie normalã, nu o fac din greºealã sau intenþionat, se îmbo-
este, de fapt, una ºi aceeaºi cu aceea de a sau fãrã companie intelectualã. Pentru a-ºi poþi sã nu faci asta. Este normal ºi corect gãþesc; în timp ce cei care nu fac lucrurile
avea o viaþã mai plinã, mai abundentã; ºi folosi mintea la maximum, trebuie sã aibã sã acorzi cea mai mare atenþie ºtiinþei îm- în acel anumit mod, oricât de mult mun-
o astfel de dorinþã meritã toate laudele. recreaþii intelectuale ºi trebuie sã se în-
bogãþirii, pentru cã acesta e cel mai nobil cesc ºi oricât de talentaþi sunt, rãmân sã-
Omul care nu doreºte sã trãiascã mai conjoare de toate obiectele de artã ºi de
ºi mai necesar studiu. Dacã neglijezi acest raci.
abundent este anormal, aºa cum este ºi frumuseþe pe care e capabil sã le folo-
studiu, îþi neglijezi datoria faþã de tine în- E o lege a naturii: o cauzã produce un
omul care nu doreºte sã aibã destui bani seascã ºi sã le aprecieze.
Pentru a-ºi folosi sufletul la maximum, suþi, faþã de Dumnezeu ºi faþã de umani- anumit efect. ªi, astfel, orice bãrbat sau
încât sã-ºi cumpere tot ce vrea, tot ce are
omul trebuie sã aibã iubire; ºi iubirea tate; pentru cã nu poþi sã aduci Domnului femeie care învaþã sã facã lucrurile într-
nevoie.
este, uneori, umbritã de sãrãcie. ºi umanitãþii un beneficiu mai mare decât un anume fel, va deveni, cu siguranþã,
Trei motive de a trãi Omul gãseºte cea mai mare fericire acela de a fi tot ceea ce poþi fi! bogat.
Sunt trei motive pentru care trãim: pen- în a dãrui celor iubiþi tot ce meritã; dra- Afirmaþia de mai sus este demonstra-
tru corp, pentru minte, pentru suflet. Nici gostea este exprimatã cel mai natural ºi O cauzã produce un efect tã de urmãtoarele fapte: îmbogãþirea nu
unul dintre acestea nu este mai puternic spontan prin a dãrui. Omul care nu are Existã o „ºtiinþã a îmbogãþirii“. ªi e o þine cont de mediul înconjurãtor, pentru
sau mai slab decât altul. Toate sunt la fel nimic de dãruit, nu îºi poate face datoria ºtiinþã exactã, la fel ca algebra ºi aritme- cã, dacã ar face-o, toþi oamenii dintr-un
de dorite ºi nici unul dintre acestea trei – de soþ sau tatã, de cetãþean sau de om. tica. Existã anumite legi care guverneazã cartier s-ar putea îmbogãþi; toþi oamenii
corp, minte sau suflet – nu poate trãi la Doar folosind lucruri materiale, un om îºi procesul de acumulare a bogãþiilor. Odatã dintr-un oraº ar fi la fel de bogaþi, în timp
maxim dacã oricare dintre celelalte este poate folosi la maximum corpul, îºi poate învãþate ºi folosite de orice om, el se va ce cei din alte oraºe ar fi toþi sãraci; per-
mai slab. Nu e corect sau nobil sã trãieºti dezvolta mintea ºi îºi poate deschide su- îmbogãþi cu precizie matematicã. soanele dintr-un stat s-ar scãlda în bani,
doar pentru suflet ºi sã negi mintea sau fletul. Este astfel de o importanþã supre- Proprietatea în bani ºi terenuri vine în timp ce statele înconjurãtoare ar rãbda
corpul; ºi este greºit sã trãieºti pentru in- mã ca el sã fie bogat. Este, deci, normal ca rezultat a ceea ce ai fãcut; cei care fac de foame.

Dar putem vedea în fiecare zi bogaþi Fii acolo unde sunt oameni
ºi sãraci trãind unul lângã celãlalt, în ace- Întrebarea care apare este dacã nu cum-
laºi mediu ºi, deseori, având aceeaºi sluj- va acest drum e atât de dificil încât numai
bã. Când doi oameni locuiesc în aceeaºi câþiva îl pot urma? În privinþa abilitãþilor
localitate ºi au aceeaºi slujbã, dar unul naturale, nu este adevãrat. Oameni talen-
devine bogat, în timp ce celãlalt rãmâne taþi devin bogaþi, dar ºi cei fãrã nici un ta-
sãrac, putem spune, cu siguranþã, cã îmbo- lent devin bogaþi; geniile devin bogate,
gãþirea nu depinde de mediu. Unele me- dar ºi oameni foarte proºti devin bogaþi;
dii înconjurãtoare pot fi mai favorabile oameni puternici fizic devin bogaþi, dar
decât altele, dar dacã din doi oameni din ºi cei slabi ºi bolnãvicioºi devin bogaþi.
acelaºi mediu ºi profesie unul devine bo- Trebuie, desigur, sã poþi fi în stare sã
gat, în timp ce unul eºueazã, asta indicã gândeºti ºi sã înþelegi; dar, în ceea ce pri-
faptul cã te poþi îmbogãþi doar fãcând veºte abilitãþile naturale, orice bãrbat sau
lucrurile în acel anumit mod. femeie care pot citi ºi înþelege aceste cu-
ªi, mai mult, abilitatea de a face aces- vinte pot, cu siguranþã, sã devinã bogaþi.
te lucruri într-un anumit mod nu se dato- De asemenea, am vãzut cã locaþia nu este
reazã doar talentului pe care o persoanã îl nici ea vitalã. Conteazã, ce-i drept, cã doar
are, pentru cã mulþi oameni care sunt nu te aºtepþi ca din inima Saharei sã-þi por-
foarte talentaþi rãmân sãraci, în timp ce neºti o afacere de succes! Ca sã devii bo-
alþii, care au puþin talent, se îmbogãþesc. gat e necesar sã poþi vorbi cu oamenii ºi
Studiind oamenii care au devenit bo- sã fii acolo unde sã-i întâlneºti. ªi cam
gaþi, descoperim cã aceºtia sunt oameni atât. Dacã oricine din oraºul tãu se poate
obiºnuiþi, fãrã talente sau abilitãþi pe care îmbogãþi, ºi tu poþi. Dacã oricine altci-
alþii nu le au. Este evident cã ei nu s-au neva din þara ta se poate îmbogãþi, ºi tu
îmbogãþit fiindcã posedau talente ºi abili- poþi. Repet, nu conteazã ce afacere sau
tãþi pe care alþi oameni nu le aveau, ci profesie îþi alegi. Oamenii se îmbogãþesc
pentru cã au fãcut lucrurile în acel anumit în orice afacere ºi în orice profesie; în timp
mod. ce vecinii lor, care au aceeaºi vocaþie, rã-
Îmbogãþirea nu este nici rezultatul eco- mân sãraci.
nomisirii; mulþi oameni economi sunt sã- E adevãrat cã te vei descurca mai bine
raci, în timp ce cei care aruncã cu bani în într-o afacere care îþi place; ºi dacã ai anu- într-o afacere ºi toþi ceilalþi oameni din Gãsirea capitalului este o parte a pro-
stânga ºi-n dreapta devin bogaþi. mite talente, care sunt bine dezvoltate, te
aceeaºi afacere cu tine se îmbogãþesc, în cesului de îmbogãþire; ºi este o parte a re-
De asemenea, nu te îmbogãþeºti fã- vei descurca mult mai bine într-o afacere
când lucruri pe care alþii nu reuºesc sã le timp ce tu n-o faci, înseamnã cã nu faci zultatului care, invariabil, urmeazã dupã
în care va trebui sã le foloseºti.
facã; pentru cã doi oameni din aceeaºi lucrurile în acelaºi mod ca ceilalþi. efectuarea lucrurilor în acel mod.
De asemenea, ajutã sã fii într-o afacere
afacere deseori fac exact aceleaºi lucruri, care se potriveºte mediului; de exemplu, Ai putea fi cel mai sãrac om de pe con-
iar unul se îmbogãþeºte, în timp ce celã- ar fi mai bine sã vinzi îngheþatã unde-i N-ai nevoie de capital tinent ºi sã fii bãgat pânã la gât în datorii;
lalt rãmâne sãrac sau dã faliment. cald, nu în Groenlanda, ºi n-ar trebui sã Nimeni nu e oprit de la îmbogãþire de poþi sã nu ai nici prieteni, nici influenþã,
Din toate aceste cauze putem trage încerci sã pescuieºti somoni în Florida, ci lipsa capitalului. E adevãrat cã dacã ai nici resurse; dar dacã începi sã faci lu-
concluzia cã îmbogãþirea este rezultatul acolo unde aceºtia existã, în nord-vestul capital creºterea e mai rapidã; dar dacã ai crurile în acel mod, vei începe sã devii
efectuãrii lucrurilor în acel anumit mod. Americii. deja capital, eºti deja bogat ºi nu trebuie bogat, pentru cã orice cauzã produce un
Dacã e aºa ºi orice cauzã produce un Dar, pe lângã aceste limitãri generale, sã te mai gândeºti cum sã te îmbogãþeºti. anumit efect. Dacã nu ai capital, poþi sã
efect, atunci orice bãrbat ºi femeie care îmbogãþirea nu depinde de perseverenþa Oricât de sãrac ai fi, dacã începi sã faci faci rost de el; dacã eºti în afacerea gre-
pot face lucrurile în acel mod, pot deveni în ceea ce faci, ci de cât de bine înveþi sã lucrurile în acel mod, vei începe sã te îm- ºitã, poþi sã intri în cea corectã; dacã eºti
bogaþi, ºi totul devine o ºtiinþã exactã. faci lucrurile... în acel mod. Dacã eºti bogãþeºti; ºi vei începe sã ai capital. în locaþia greºitã, poþi sã mergi în cea co-

rectã. ªi poþi face asta dacã începi sã faci neazã pe fermier, mai mult decât cel în SUA. Cultivând intens aceastã þarã, se va vindeca sau alt pãmânt va fi creat.
lucrurile în acel mod care aduce succesul. care-l aprovizioneazã pe muncitorul de la am putea produce lânã, bumbac, in ºi mã- Când tot aurul ºi argintul vor fi scoase
Nici un om nu rãmâne sãrac fiindcã îi fabricã; ºi pentru omul profesionist care tase suficiente pentru a îmbrãca fiecare din pãmânt, dacã omul va mai avea ne-
e luatã oportunitatea, fiindcã alþi oameni îl serveºte pe fermier, mai mult decât cel persoanã de pe pãmânt, mai frumos decât voie de aur ºi argint, alt aur ºi argint vor
au pus monopol pe bogãþii ºi le-au încer- care îl serveºte pe muncitorul din fabricã. era regele Solomon în anii sãi de glorie. fi create din lucrurile fãrã formã.
cuit cu un gard electric. S-ar putea sã nu ªi am putea produce destulã mâncare cât Lucrurile fãrã formã rãspund la ce-
ai acces, în afaceri, la unele trasee, dar vor Înoatã cu valul, nu împotriva lui sã-i sature pe toþi. rerile omului; nu-l va lãsa sã fãrã lucruri
fi altele care se vor deschide pentru tine. E o abundenþã de oportunitãþi pentru de bunã calitate. ªi acest lucru e adevãrat
Probabil va fi dificil sã preiei con- omul care va înota odatã cu valul, nu îm- Totul e fãcut dintr-o substanþã pentru toatã umanitatea; rasa umanã, ca
trolul asupra sistemului de trenuri cu aburi; potriva lui. Deci muncitorii de la fabricã, originalã un întreg, a fost tot timpul bogatã ºi dacã
acest teren e deja monopolizat. Dar afa- fie ca indivizi, fie ca ºi clasã socialã, nu Rezervele vizibile de materiale ºi hra- oamenii, individual, sunt sãraci, asta e
cerea cu trenuri electrice abia acum în- sunt privaþi de oportunitãþi. Muncitorii nã par a fi inepuizabile, iar cele care nu pentru cã ei nu urmeazã acel anumit mod
cepe (cartea a fost scrisã la începutul seco- nu sunt þinuþi la pãmânt de ºefii lor; nu se vãd chiar sunt inepuizabile. Tot ce vezi de a face lucrurile care îl fac pe om, indi-
lului trecut – n.red.) ºi oferã multe opor- sunt fãcuþi una cu pãmântul de marile com- pe pãmânt este fãcut dintr-o substanþã ori- vidual, bogat.
tunitãþi de afaceri; ºi vor mai dura câþiva panii. Ca ºi clasã, ei sunt unde sunt pen- ginalã ºi toate lucrurile sunt formate din Chestia fãrã formã este inteligentã;
ani pânã când transportul pe calea aerului tru cã nu fac lucrurile în acel anumit mod. ea. e o... chestie care gândeºte. E vie ºi mereu
va deveni o mare industrie, ale cãrei ra- Dacã muncitorii din SUA aleg sã facã asta, Noi forme se creeazã continuu ºi cele în cãutare de a crea mai multã viaþã. E un
muri vor angaja sute de mii, poate mili- ei ar putea sã urmeze exemplul fraþilor vechi se dizolvã; ºi toate sunt forme asu- impuls natural ºi moºtenit al vieþii, de a
oane de oameni. De ce sã nu-þi îndrepþi lor din Belgia ºi alte þãri ºi sã creeze in- mate de un singur lucru. Rezervele de încerca sã trãiascã mai mult; e natura in-
atenþia cãtre dezvoltarea transporturilor dustrii cooperative; ar putea alege oameni chestii fãrã formã sau de substanþã ori- teligenþei de a încerca sã fie mai superi-
pe calea aerului, în loc sã te întreci cu J. din rândurile lor sã fie la conducere ºi ar ginalã nu au limitã. Universul este fãcut oarã, ºi a conºtiinþei de a cãuta sã-ºi ex-
J. Hill pentru a avea acces la trenurile cu putea promulga legi care sã favorizeze din aºa ceva, dar nu a fost folositã toatã tindã graniþele ºi de a descoperi o expre-
aburi? E adevãrat cã dacã eºti muncitor dezvoltarea acestor industrii; ºi în câþiva substanþa pentru a-l crea. Spaþiul ºi for- sie deplinã. Universul de forme a fost
într-o fabricã de oþel, ai puþine ºanse sã ani ar putea sã ocupe o poziþie foarte im- mele vizibile ale universului sunt pline fãcut din substanþã vie fãrã formã, care
devii directorul acelei fabrici; dar este de portantã pe terenul industriilor. cu substanþã originalã, cu chestii fãrã s-a transformat în formã pentru a se ex-
asemenea adevãrat cã, dacã începi sã faci Clasa muncitoare ar putea deveni clasa formã, cu materiale primordiale de toate prima pe sine mai bine.
lucrurile în acel anumit mod, în curând conducãtoare în orice moment, dacã vor tipurile. Universul este o uriaºã prezenþã care
vei pãrãsi acea fabricã ºi vei putea sã-þi începe sã facã lucrurile în acel anumit Mai poate fi fãcut de încã 10.111 ori trãieºte, care se miºcã mereu cãtre mai mul-
iei o fermã de câteva hectare, ca sã începi mod; legea bogãþiei este la fel ºi pentru ceea ce s-a fãcut pânã acum ºi tot nu ar tã viaþã ºi cãtre o funcþionare mai reuºitã.
o afacere cu alimente. Aceasta este, acum, ei, cum este pentru toatã lumea. Asta tre- trebui sã se termine rezerva de materiale Natura e formatã din viaþã; motivul
o mare oportunitate pentru oamenii har- buie sã înveþe ei; ºi vor rãmâne unde sunt primordiale ale universului. ei principal este sã intensifice viaþa. Din
nici, pentru cei care deþin un mic teren pe atâta timp cât continuã sã facã lucrurile Deci, nici un om nu e sãrac pentru cã aceastã cauzã, orice are viaþa nevoie pri-
care îl pot cultiva intens; acei oameni se aºa cum le-au fãcut pânã acum. natura e sãracã sau pentru cã nu existã meºte cu prisosinþã; nu poate fi nicio lip-
vor îmbogãþi cu siguranþã. Poate spui cã Muncitorul, ca individ, nu e reþinut destule lucruri pe lume. sã, decât dacã, cumva, Dumnezeu ºterge
e imposibil sã-þi iei pãmânt, dar eu îþi voi de ignoranþa clasei sale; el poate urma tot ce a creat.
demonstra cã nu este, dacã vei lucra... valul de oportunitãþi cãtre bogãþii – ºi Depozit nesfârºit de bogãþii Aºa cã nu rãmâi sãrac din cauza lip-
într-un anumit mod. aceastã carte îi va spune cum. Natura e un depozit nesfârºit de bo- sei de bogãþii. Acesta e un fapt pe care-l
În perioade diferite, valul de oportuni- gãþii; rezerva nu se va termina niciodatã. voi demonstra în continuare, arãtând cã
tãþi se aºeazã altfel, în funcþie de nevoia E suficient pentru toþi Substanþa originalã trãieºte ºi, cu ener- pânã ºi rezervele fãrã formã pot fi coman-
întregului ºi de stadiul social care a fost Nimeni nu rãmâne sãrac din cauza gie creativã, produce constant noi forme. date de bãrbaþii ºi femeile care acþionea-
atins. În prezent, în America, el s-a aºezat lipsei de bogãþii. E mai mult decât sufi- Când rezerva de materiale de con- zã într-un anumit mod.
înspre agriculturã ºi industriile ºi profe- cient pentru toþi. Un palat cum este Capi- strucþii se terminã, mai multe materiale (Continuare în numãrul viitor)
siile adiacente. Astãzi, oportunitatea este toliul de la Washington poate fi construit noi se vor produce. Când solul va fi epui-
deschisã pentru muncitorii din fabricã; pentru fiecare familie de pe pãmânt folo- zat, neputând astfel produce hranã sau Traducere ºi adaptare:
pentru omul de afaceri care îl aprovizio- sind doar materialele de construcþii aflate materiale pentru îmbrãcãminte, pãmântul Andrei Pavel

SUMAR
Întâmpinare Familia
Putere ºi Responsabilitate Tu citeºti?
de Constantin D. Pavel.................1 de Florentina Pavel..................15
Balanþa Þeluri
Incursiune în creaþie Lista lui Goddard
de Andreea Popescu.....................3 de Andrei Pavel .......................18
Noi înºine Iniþiere în psihologie

Depãºindu-ne limitele Personalitate ºi mediu (I) – Despre
de Diana Bercescu........................4 ªansã, Control, Spontaneitate
ºi Coerenþã
Lecþii de marketing de Ovidiu Petcu........................25
Trei principii
de Constantin D. Pavel.................7 Motivaþional
ªtiinþa îmbogãþirii (I)
Principii de viaþã de Wallace D. Wattles..............40
Hrana minþii noastre
de Florentina Pavel......................9
Debut
Nãscuþi pentru a învinge!
de Daniel Deaconu.....................12
Profesor de... Fericire Editor:

CONSTANTIN D. PAVEL
revistã motivaþionalã ºi de dezvoltare personalã Redactor:
FLORENTINA PAVEL
Anul VI, nr. 5, 2008
Redactori colaboratori:
ISSN - 1583-4999 ANDREEA POPESCU,
DIANA BERCESCU,
DANIEL DEACONU,
Publicaþie editatã de:
ANDREI PAVEL
SC PAVCON OVIDIU PETCU
Marketing Opportunities Grup SRL
Adresa:
© 2008 - SC PAVCON Marketing Str. Pictor Mirea G.D. nr. 12, ap. 9, sect. 1,
Opportunities Grup SRL Bucureºti, OP 2, cod 011396, România, UE
Toate drepturile sunt rezervate. Tel./Fax: 031.100.80.70

Reproducerea parþialã sau integralã a articolelor Tel.: 0723.26.90.40 / 0727.77.80.06
publicate în aceastã revistã, fãrã consimþãmântul Web: http://profesordefericire.tripod.com
scris al editurii, reprezintã o încãlcare a legii E-mail: profesor_de_fericire@yahoo.com
ºi se pedepseºte ca atare.
Notã: Articolele ºi scrisorile dvs. pot fi trimise

Punctele de vedere exprimate în articole pe adresa redacþiei ºi pe e-mail.
aparþin exclusiv autorilor. Materialele nepublicate nu se înapoiazã.

Profesor 5 Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Profesor 5 Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Întâmpinare...

Profesor de... Fericire 1

2 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 3

4 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 5

6 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 7

8 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 9

10 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 11

12 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 13

14 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 15

16 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 17

Lista lui Goddard

18 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 19

20 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 21

22 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 23

26 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 27

28 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 29

30 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 31

32 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 33

34 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 35

36 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 37

38 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 39

40 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 41

42 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 43

44 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 45

46 Profesor de... Fericire Profesor de... Fericire 47

Noi înºine Iniþiere în psihologie

Profesor de... Fericire Editor:

Toate drepturile sunt rezervate. Tel./Fax: 031.100.80.70

Notã: Articolele ºi scrisorile dvs. pot fi trimise

S-ar putea să vă placă și