Sunteți pe pagina 1din 205

(2016. 01. 17.

) Cine intelege stiintific, r ational un ar hetip, simbol, mit politic, nu este mai
putin posedat de acestea, decat cine este influentat dir ect, far a ca sa constienteze
semnificatiile! Influenta este dincolo de pr agul constiintei r ationale, fiind inconstient! Din
pacate inconstienta cr este in egala masur a cum cr este r ationalizar ea unilater ala a
simbolului, mitului politic! Omul stintei se inseala, cand cr ede deasupr a neantelegator i,
simbolur ilir , mitur ilor politice! Fiind si el supus unui ar hetip, hybr isului, hybr isul
cunoaster i lucifer ice! Din cauza asta e o iluziei de par tea omului stiintei, ca nu este posedat
de inconstientul sau colectiv, de ar hetipur i, simbolur i, mitur i, din cauza ca el intelege!
Omul, car e consider a la inalt nivel r ational, constiincios, la fel este posedat de inconstientul
colectiv, ca omul cel mai simplu, influentat de imaginile politicului cu mar e puter e! Star ea
de posedat aseaza in mijlocul multimi! Ar e un loc ales, dar tot in multime! Ales face faptul,
ca apar ent, pr intr ­o inteleger e r ationala, par ca nu este influentat de niste mutur i simbolur i
extr emiste, dar in alte par te este captat de mitur ile, imaginile stiintifice, car e tot au la fond,
inconstientul colectiv si bir uinta sa!

Liber tatea gandir i, asociativa, in cadr ul dogmelor este mult mai mar e, fiind simbolur i,
decat in cadr ul stiintei!

Egy or szágnak minnél szar abbul megy, jelene minnél zsákutcásabb, annál jobban vonzzák
a közelebbi, vagy távolabbi or szágok, a szabadulás céljának megfelelő mesianisztikus
szer eplőket!

Cazul lui Or ban Victor ar ata foar te clar cum functioneaza ar hetipul salvator ului! El si
simpatizanti sai fiind posedati de inacelasi ar hetip a salvator ului! Consecinta este
ingustar ea per sonalitati!

Inteleger ea exclusiv r ationala a imaginar ului, mitur ilor inconstientului colectiv, ar e un r ol


compensator iu ceea ce pr iveste lipsa tr air i acestor a!

Vannak népek melyeknek a nyelvük a szakr ális létbe ágyazott! Vannak meg akik ezt csak
ir igylik és minden ár on be akar ják bizonyítani, hogy az övék is az!

Tr ebuie sa facem difer enta intr e a cunoaste si a sti! Pr in ascultar e cunosti, pr in infor matie
sti numai! Pr in cunoaster e devi per soana, pr in infor mati apar ti unui colectivitate, unui
gr up masificat! Or tega a avut dr eptate, ca masele vor domina totul! Dar si el este uitat, ca
or ice ce este infor mational numai, este la nivelul a sti numai! Infor matia se consuma, pe
ur ma fiind consumat de infor matie! Pr oblema ganditor ilor occidentalil ca te infor meaza la
nivelul r atiuni, de a sti! Din cauza asta nar e efect nici­o cr itica deasupr a lumi occidentale!
Mai ales ca Occidentul r epr ezinta un ar hetip a r aului, car e este dincolo de r atiuni! Din
cauza asta Occidentul aflam si in noi! Pe car e nu constientizeaza apar ator i neamului pe
baza de a sti, pe baza de infor matie! Se constienteaza numai pr in cunoaster ea deplinatati
omului, inclus ca fond, car acter ul sau tr anscendent! Inconstienta ar e r ezultat ca si ei devin
posedati de ar hetipul Occidentului, ca Occidentul! Posedati, inconstienti sunt cei mai r ai
apar ator i ale neamului, ca ei pr ivesc totul in for ma, in mater ie exter ioar a! For ma, mater ia
in sine r ezulta o ener gie distr ugatoar e numai! Apar ar ea de azi a neamului este
infor mational numai, te infor meaza numai la nivelul r atiuni numai ce e bine, ce nu
neamului! Apeleaza la nivelul inteleger i numai, car e nu pr iveste deplinatatea omului, este
pur si simplu infor matie, nu este cunostinta adevar ata ce pr iveste exper imentar ea, tr air ea
dir ecta a omului, a lucr ur ilor ! Din cauza asta nu pr ea da r ezultat apar ar ea neamului, nu
numai din cauza inamicului! Cel mai mar e r ezultat este alimentar ea hybr isului per sonal,
pr int­un r ol al salvator ului!

A gond az, hogy a tömeg minden szinten jelen van, kivétel nélkül! Or tega ezen
megállapítását ma nem nagyon csipik, mer t az akadémiákat sem tar totta kivételnek! Szóval
a tudományosságot elnyelte a tömeg!

Daca vr ei sa r ealizezi ceva neapar at, ajungi la dictatur a!

Daca unui tar a, neam, mer ge tar e pr ost, este aser vit de inter ese str aine si se simte
incapabil, simpatia fata de jucator i salvator i mesianistici in alta tar a, este enor m de mar e!

Azi or iginalitatea e ca sa spui unacelasi, numai intr ­un alt context!

Oar e, cineva spune adevar ul in masmedia laica, secular izata!? Oar e in haos si in hypnoza
exista adevar ?!

*
Lumea de azi este dovada, ca or todoxia ar e dr eptate in faptul, ca n­a r anuntat de LIMITA!

Daca impui legi r eligioase cu for ta in lumea de azi, nu se difer a in nimic de ideologie!

In dictatur i er a la moda sanatatea, gr ija excesiva pentr u sanatate! Ca in dictatur a este totul
idol fals. Natur alul, natur a, sanatatea au devenit idoli false ale omului mater ialist! Masa
infor ma a mater iei si omul masificat au inacelasi spir it infor m! Infor malul, cu apar enta a
for mei in exter ior , poar ta in sine amenintar ea ne­Fintei, pe ur ma asta angoasa fata de
for tele neantizar i! Lipsa or dini divine naste gr ija pentr u mater ialitate, fiind singur a supor t
a omului mater ialist! Dar car e poar te in sine amenintar ea ne­Fiintei, tr ansfor mar ea omului
in simpla mater ie! Gr ija pentr u cor p, cultul mater iei r epr ezinta o negar e disper ata a mor ti,
negar ea esentei mater iei, ca este tr ecator !

In Evangeliile, Iisus aseaza omul pe fondul sau ontologic, pr in non­ingr ijor ar e fata de cele
mater iale, ca o pozitie de baza a omului fata de cele mater iale si de cer esti! El vor beste de
salvar ea vieti, salvar ea fiind gr ija pentr u cele mater iale, cor por ale! Vor beste despr e omul
mater ialist, car e se simte atacat de ne­Fiinta! Sur sa gr iji fiind lipsa ontologicului in viata
omului! Lipsa ontologicului face omul amenintat chiar dinspr e fondur ile existentei sale,
simtind atacat in existenta sa chiar ! Din cauza asta devine viata sa in totalitate o lupta
disper ata pentr u viata pe plan mater ial!

Mater ia este ca o mlastina in car e omul daca se simte ca scufunda si incear ca ca sa scapa,
tot mai adanc se scufunda! La asta se r efer ea Iisus, cand zicea, omul isi salvand viata isi
pier de! El vor bea de viata adevar ata, de cel eter n! Ca scufundar ea in mater ie r epr ezinta si
o indepar tar e a omului de sur sele sale ontologice! Iisus vor bise de o dinamica intr e divin si
mater ie! Cat mai tar e lupti pentr u viata biologica, inacelasi masur a indepar tezi si mai tar e
de fondul tau ontologic! Dinamica asta ar ata ca o cale de mijloc nu exista. Nu exista o viata
natur ala, omeneasca in sine, car ui este optional fondul sau de or igine! Indepar tar ea de
divin avand un car acter evolutiv si inver s!

Idolur ile sunt imaginile false ale salvar i, ca omul tot vr ea sa salveze de ne­Fiinta! Falsul
r epr ezinta, or izontalul, mater ia si nu omul cu esenta sa tr anscendenta! Asa apar e
maimuter ala Or ientului ca un idol a salvar i omului, fata de ne­Fiinta de car e se simte
atacat omul mater ialist! Se vinde ca o inalta spir itualitate a omenir i! Dar ca idol apar e la
nivelul or izontalului, a mater ialitati! Rolul idolului fiind al salvar i vieti omului numai,
alimentand hybr isul sau impotr iva atacul ne­Fiintei! Ca Or ientul nu pr omite mai putin, ca
pr in tehnica, a meditatiei, pr in pr opr ia for ta, devi Dumnezeu! Devi Dumnezeu fata de
angoasa ne­Fiintei, fiind una din cele mai false idei, asa numite spir ituale! Car e se continua
pe plan mater ial, biologic, cand omul masificat sper a salvar ea cor pului, pr in diver se cur e
vedice a pur ificar i, ca o compensar e a impur itatilor sufletest! Intr e Occident si Or ient este
o singur a cale or todoxia, ca si Or ientul nu este altceva decat un idol al salvar i a omului
masificat! Occidentul r epr ezinta mater ia in sine, dar nici Or ientul nu este mai pr esus,
numai in apar enta, dar tot biologicul cultivand!

Unde sanatatea tr upeasca este in ar monie cu cel sufletesc acolo se afla si Inceputul! Dupa
Inceput nu este in contr adictie mater ia cu sufletul! Numai in cazul far a Inceputului, ca
or ice idol este far a Inceput, adica este ne­zidit!

Intr e biser ica si spital divizar ea in apar enta se afla in exter ior , divizar ea este in om! La
inceputul cr estinismului, cand spitalele er au constr uite din iubir e fata de om si de
Dumnezeu, omul r epr ezenta un intr eg, astfel de divizar i n­au existat!

Abisalul, adica nevazutul aduc decizi adevar ate, cand constiinta, r atiunea ajunge intr ­o
imposibilitate de a decide, sau aduce decizi gr esite! In cazul deciziilor gr esite car e isi
schimba soar ta mod negativ, nevazutul ar e r olul de a cor ecta soar ta!

Omul masei este dominat de niste imagini cu mar e incar catur a de ener gie a abisalului!
Car e constr uieste pe sine insusi, pr in multe sufer inte far a sens, ca inacelasi ener gie
nimicniceste totul! Ca totul este constr uit de o ener gie nimicnicitoar e, ca sacr ul vazut
numai pe plan natur al, siesi, devine o for ta distr ugatoar e, dupa o apar enta constr uctoar e!
Natur alul tr ait far a car acter ul sau tr anscendent, devine o for ta distr ugatoar e! Fascismul
este cultul sacr ului far a Dumnezeu! Dar asa este or ice ideologie!

Numai o lume si un om in destr amar e ajunge la contr adicti car e ameninta existenta sa!
Sanatatea, vindecar ea in contr adictie cu biser ica e o r uptur a tr agica, ca far a fond ontologic
nu exista vindecar e adevar ata a omului in sine si nu numai un anumit numar de pacienti!

Lipsa vindecar i sufletest face bolnav omul! Totus sloganul " vr em spitale...!" , este r eal, ceea
ce pr iveste star ea societati, ca este sloganul unei societati bolnave!

Intelepciunea natur ala far a Hr istos devine ster eotip gol, dupa un timp, incr emeneste in
foma, in liter e si se goleste de spir it!

Multi se ingr ijor eaza ca ce va fi cu Eur opa! Totul este imper sonal! Intr ebar ea per sonala, ce
va fi cu tine omule, pr intr ­un semn al cr uci!?

In pr ivinta r efugiatilor sunt doua taber e! Pr oblema lor ca amandoua sunt unidimensionale,
ca cultur a eur opeana! Pr oblematizar ile unidimensionale, pr oblematizar ile tot mai
complexe mod r ational, tot unidimensionalitatea ser vesc, au mater ie, au for ma, dar nau
esenta! Esenta a dispar ut pr in cultul vizibilitati, concr etizar i, tot mai excesive! Salvar ea toti
vor in mater ie in for ma numai, car e nar e supor t in sine!

Az unitar izmus gyengélye épp abban r ejlik, amiben er ejét hiszi, már pedig az, hogy
kiküszöbölte a vallási élmény és kifejezés mód lényegéhez tar tozó vallásosságot! Így lett
belőle a civilizációnkat jellemző egydimenziójúság egyháza, de nem vallása!

Aki ma tudományosan fenkölt akar lenni az az egyfor maság híve! A különbségeket, csak
mellékesen eljátsza!

Ne pr óbálj senkit szembesíteni önmagával, mer t meggyűlöl!

Akik a Lét ér tékelője az nem siet!

Meg túlzás elvár ni a r ománoktól, hogy elhiggyék nekünk, hogy a Monar chia kisebbségi
par adicsom volt! Mer t a kiegyezés egy r észben az volt, hogy J óska császár a bir odalmi
r endőr szer epét, a piszkos munkát, a Nagy Magyar or szágban, a magyar okr a bizta, amit
piszkosul el is végeztek! Tudta kikr e kell bízni! Ez aztán visszaütött! Akkor minek az a sok
Tr ianonos nyivákolás!

Cine apr eciaza Fiinta, nu gr abeste!

*
Aki nemzeti élettér ől beszél, az beszűkíti saját világát!

A magyar nál az volt a gond, hogy nagyobb volt a bir odalmi gőg, mint a bir odalom és
annak er eje!

Mer t az igazi élő kultúr a, mint minden élő, nyitott! Így köszönheti minden nagy kultúr a,
létét, kölcsönhatásoknak! Ezér t baj, hogy még kur iozum számba mennek a székelyek
között a r omán kultúr ár a nyitottak!

Tudod Bátyám, a feudális magyar gondolkodásnak mindig is ter mészetes volt, hogy vannak
másodr endű állampolgár ai! Ami nem volt ilyen ter mészetes azoknak a polgár oknak,
r ománoknak akiket így sor oltak be! Na er r ől sajnos nem mondtak le, most ott vannak a
r omák, akiket a magyar nacionalizmus így sor ol be! Az egyik már megbosszulta magát!

Szóval itt is vannak bűnösök! Mer t nem ér tem minek kell pr ovokálni a r ománokat azzal,
hogy ahol abszolút többségben vannak a székelyek, középületr e, mint művelődési ház,
tűntetőleg csak magyar ul ír ják ki az intézmény nevét! Akkor , amikor a tör vény a r omán
mellett előír ja a magyar t is, még azt is előír ván, második helyt, hogy a magyar felír at is
akkor a betükkel legyen, mint a magyar ! Mi a második hely nem is jó!? Vagy van ahol azzal
tűntetnek, hogy az első helyr e teszik a magyar t! J og jócskán van, csak egy kicsit
diszkr étebben kéne élni vele! Szóval annyi jog van, hogy tényleg kár feszíteni a húr t!

Pr oblema extr emei, ca este un iubitor de sine cr onic, car e alimenteaza hybr isul! Neamul
r epr ezinta o masca a hybr isului numai!

Haosul se ascunde in amanunte!

Tot se zice ca r azboiul in Sir ia si in jur , migr atia este o pr oblema complexa! Da, este! Dar
ce este comun in ele ce se manifesta si in diver sitatea pr oblematizar i, ce este fondul comun,
car e se manifesta si in complexitatea cer cetar il pentr u ce se accentuaza diver sitatea
amanuntului in cer cetar e?! In toate se manifesta omul masificat: si in r azboi si in migr atie,
dar mai ales in par er i pr o si contr a!
E o er uptie vulcanica a adancur ilor , intr o for ma infor ma! Colectivul infor ma a
adancur ilor , inconstientului colectiv, se manifesta in colectivitatea omului masificat! Se
ciocnesc diver se gr upur i, inter ese ­ inter ese numai in er a maselor a apar ut ­ ale omului
masificat, gr upur ile fiind far a un nucleu­esenta adevar at! Nucleu­esenta adevar at fiind o
identitate, centr u, sine invizibil! Ca omul masei for teaza ce este vizibil numai, far a Centr u,
dar inacelasi timp este posedat de invizibilitatea adancur ilor sa infor me!

Si asa tr ebuie puse pr oblema, car e islam si car e cr estinism se ciocnesc, ca adevar ati se
r apor teaza la invizibil, ca fond comun pentr u amandou si nu ajung la impar teala!

Ceea ce pr iveste stiinta cu complexitatea sa, chiar este este a maselor , ca pr iveste vizibilul
numai, far a un nucleu, centr u, sine invizibil! In complexitatea pr oblematizar i, in
absolutizar ea par tialitati, se manifesta impr astier ea, in car e se manifesta adancur ile
infor male. In complexitatea r ationala a cer cetar i stiintifice se manifesta colectivitatea
infor ma ale adancur ilor , in asa fel stiinta fiind a omului masificat!

Nationalismele sunt unidimensionale, ei fiind pr oductul cultur i eur opene unidimensionale!


Ei vor besc de pastr ar ea identitati, pe plan mater ial, r ational, pe planul vizibilului, ca niste
entitati diver se, car e in cel mai bun caz este consider at pr oductul inacelasi suflet national,
car e este un consider ent mai mult r ational, far a simtir ea sufletului! Cand o adevar ata
identitate r epr ezinta ceva ascuns car e vr ea sa manifesta, car e vr ea sa r eleva! Cr ed ca
identitatea despr e car e tot se vor beste este cam gol, far a esenta!

Esenta ar fi daca ar r efer i la ceva, car e este identic cu sine, adica sinele, idea luand idea de
la sinele omului, mai ales, ca identitatea adevar ata este pur tat in adancul omului! Sinele
avand un car acter imper sonal, univer sal pe fond! In situatia asta pastr ar ea identitati, ar fi
r apor tul minti la sinele omului! Nor mal asta ar necesita un pr oces de dezvoltar e a
per sonalitati, e vor ba de pr ocesul de individuatie a lui J ung! O astfel de identitate ar fi
mult mai matur a psihologic, decat in pr ezent nationalismul omului masificat si identitatea
sa for mala! Ca ce este exter ior numai, se r ealizza si se sustine cu for ta, mod for tat!

Major itatea ar e nevoie de r ol si nu de adevar . Adevar ul pr esupus fiind un pr etext numai!

Cand o per soana se r apor teaza numai pe par tea exter ioar a a pr oblemei, se ingusteaza
per sonalitatea!

A tömegember akkor is tömegember ha igaza van! Ez a tudomány ember eir e is ér vényes!


Vagy r ájuk a leginkább?!

A ter mészet a jelenlévő és a mulandó!

Evolutia per sonalitati, individuatia nu este posibil far a sufer inta! Dar daca nu evoluezi pe
plan spir itual, tot sufer i! Depinde de car e sufer inta alegi! Pr oblema ca o decizie r ationala
intr e ele este imposibil! Ceva dincolo de tine, o for ta major a te impinge, for tand, la aleger e,
pr intr ­o situatie apar ent far a iesir e, ca sa alegi evolutia per sonalitati! Aicea incepe cur ajul
intr ­o singur atate!

Ca sa constientezi situatia necesita un fel de iluminar e! Car e e posibil numai intr ­o pustie a
vieti, cand cr ez ca viata pe nedr ept a mar ginalizat pe tine! Asa aducand liniste in viata ta,
pentr u o iluminar e cu o puter e a schimbar i decisiva intr ­o alta dir ectie, spr e inter ior , pr in
car e schimba si cele exter ioar a si r evitalizeaza cu un spir it nou, legand inter ior ul cu
exter ior ul intr ­un intr eg, intr ­o totalitate!

Daca nu alegi, te distr ugi, tot pr in sufer inta! 

O civilizatie de nicaier i! Pacat ca omul alb n­a r amas la povesti, ca er oul a avut unde sa
duca, cu putina in tr aista! Dar cand n­ai unde, vr ei totul, pr in or ice pr et! Pe ur ma
posesivitatea se degener eaza si mai tar e, posesiune pr in distr uger e! Car e nu este altcineva
decat omul posedat, car e adevar at se duce spr e nicaier i!

E mai bine daca pr intr ­o asteptar e te duci undeva, nu sti unde, dar te duci, ca Avr am,
pr intr ­un Duh calauzitor !

Minnél objektívebbnek hiszed magad, annál jobban ki vagy szolgáltatva a mélységeidnek!

Sok spir ituális nagy dumáju, olyan egzaktan beszél spir itualításr ól, mintha matek lenne!
Holott a spir itualításr ól leg egzaktabban a hullámok a tenger hullámai beszélnek! Hamvas
ezen a nyelven nem tudott beszélni, ő natek nyelven beszélt ar r ól, amir ől a hullámok
nyelvén kellett volna beszénie!

Multe lucr ur i negative se dator eaza masificar i, car e nu ocolesc nici biser ica! Se r apor teaza
la biser ica cu un compor tament a omului de masa! Pr ima data, schimbar ea spr e
degener ar ea omului se pr oduce pe un plan invizibil, totul intr and in om, influenta negativa,
mod invizibil! Cand se face vizibil, totul este ter minat! Fata de compor tamentul ster eotip
omului de masa, cel mai bun leac Filocalia si Par inti!

Amir ől ma a tudomány nem beszél, ahogy nem beszél, az nem létezik!

Vad pe fb multe lupte, pentr u neam, pentr u padur i, pentr u pamant, pentr u natur a, si
multe de multe pentr u, pentr u o gr amada pentr u, dar sunt si multe lupte impotr iva,
impotr iva guver nului mondial, impotr iva r usilor , impotr iva amer ici, dar in totul este
comun intentia salvar i, r olul salvator ului! Toti vor salvar ea, dar in exter ior numai, in
for ma si in mater ie numai, o lupta car e pr iveste exter ior ul numai! Intr ­o mar e salvar e nu
vad altceva, decat cr onicizar ea exter ior izar i omului!

Per icolul car e ne pr iveste in for ma si in mater ie, in exter ior , nu justifica exter ior izar ea pr in
lupta! Ca e vor ba de inacelasi exter ior izar e tr agica car e pr iveste toate omenir ea, din car e
nu face exceptie lupta pentr u neam! Vad niste identificar i mehanice, far a un minim de
r eflectie, cu r eflexe pavloviene, cu ar ticole de pilda, car e r efuza imigr anti in numele apar ar i
neamului, pr in car e pr edai in totalitate exter ior ului, pier zand nimic altceva, decat sufletul!

Pier der ea sufletului nu poate sa fie pr etul luptei, ca pr in pier der ea sufletului ai pier dut
totul si devi mult mai vulner abil manipular i, daca deja nu cumva esti! Nu se poate salva
neamul, pr in pier der ea sufletului, ca baza identitati si vitalitati este sufletul, per soana! Pr in
per soane adevar ate, pr in salvar ea sufletului salvezi neamul, ca pier der ile in exter ior , se
dator eaza pier der i in inter ior ! Pr ima data se pier de in inter ior si dupa in exter ior ! Daca
deja ai pier dut ceva in inter ior , lupta in exter ior se duce pentr u ceva gol!

Dar neamul isi poate pier de sufletul pr in schimbar i major e a star i lui, ca dupa pr abusir ea
comunismului! Odinioar a, de cativa mi de ani, sau, ultima data pr in pr otestantism, o
schimbar e major a er a schimbar ea r eligiei, tr ecer ea la o noua r eligie! Andr é Scr ima scr ie ca
in cazul schimbar i r eligiei, exista per icolul, comunitatea, neamul, isi pier de sufletul! Azi,
dupa cader ea comunismului, chiar neamur ile cu tr aditi puter nice, ca r omani, devin cel mai
vulner abile din cauza tr ecer i la capitalism, schimbar i sociale! Pr in schimbar e br usca si
chiar este br uscat, la ei exista per icolul de a se pier de sufletul!

Ca tr anzitie adevar ata in sens spir itual nu exista in pr ezent! Tr anzitia adevar ata este
tr anzitar ea pustiei, tr anzitia in pustie, intr ­un loc sar ac in exter ior , dupa car e ur meaza o
tr ansfigur ar e in fondur i inter ne, o r enaster e in r adacinile inter ne ale imaginar ului pr opr ie
ale neamului, pr in car e r evitalizeaza existenta sa exter ioar a, car e este avantajat de
exter ior itate sar aca! Azi inver s se face, este inbogatit exter ior ul si nu se face schimbar e
r eala din cauza asta. Ca cum scr ia J ung, ce nu se schimba in inter ior , nu se schimba nici in
exter ior ! O adevar ata schimbar e nu se constr uieste numai in exter ior , in for ma si in
mater ie numai, ci este r ealizar ea inter ior ului, a sufletului, mai ales a sinelui!

Stiti, sufletul se pier de chiar pr in tr aditia moar ta, pr in iubir ea imagini moar te ca idoli, nu
numai pr in r ationalism occidental, ca tot spr e exter ior te tr age, de la suflet te tr age, chiar
de la r adacinile vitale ale imaginar ului de distanteaza! Sufletul pastr ezi in tr anzitie, daca
neamul r enaste, chiar din sufletul sau pr opr ie, pr intr ­o r enaster e spontana ale
imaginar ului sau, cand ajunge la pr opr ia centr u, la pr opr ia Sinai, la pr opr ia Sine, la
centr ul sau ontologic, la pr opr ia loc de r evelatie!

Pe plan economic, politic, lupta se duce pentr u for me goale, ca planul economicului,
politicului, niciodata nu er a pr opr ie a sufletului, ca au r ealizat niste oameni car e deja au
pier dut sufletul! Nu degeaba spunea Ior ga, ca institutiile statului nu r epr ezinta instinctul
unui neam! Ca el vor bea de un instinct car e pr iveste neamul, ca o totalitate in sine! Un
neam se apar a pr in simtul ontologic, simtand­usi, noi suntem o totalitate, ca suntem a
divinului, r epr ezintam divinul, pr in car e suntem totalitate, o imagine, o icoana a divinului,
pr in biser ica, ca sufletul se pastr eaza pr in car acter ul sau tr anscendent!

Cr iza de azi este spir ituala, omul este in descompuner e totala, lipsa per sonalitati in lupta,
ca per sonalitatea este absor bit in masa far a identitate! In masa este absor bit pr in r olur i
sociale pur exter ioar e! Per sonalitatea se r educe la un r ol, de pilda activist ver de, pr in car e
se ingusteaza si devine total inchis, cand o adevar ata per soana este deschis. Per sonalitatea,
per sonalitatea deschisa este fondul comunitati, asa alcatuind comuniune, car e daca se
descompune, descompune si comunitatea!

Omul de azi pr iveste in exter ior numai si impr esia lui este, daca a pier dut ceva in mater ie,
in exter ior , a pier dut in totalitate! El asa vede daca nu face ceva in exter ior mod concr et,
nu se intampla nimic. Ba da, adevar ate intamplar i sunt ale sufletului, mod invizibil, car e
pr emer g adevar atele fapte. Asa se simte, ca a pier dut simtir ea sufletului si nu simte ca in
inter ior a pier dut totul deja, nu in exter ior ! Pier der ea in exter ior este un r ezultat numai a
pier der i sufletului!

Lupta car e apar ent se duce pentr u apar ar ea neamului, este lupta omului multimi,
r ezultatul fiind o er oziune totala a omului, descompuner ea sa! In diver se lupte se manifesta
for tele neantizar i, pr in car e se dispar e per sonalitatea, dispar e omul ca integr u, ca deplin,
ca desavar sit! Pr oblema e ca azi for tele haosului se manifesta, se lucr eaza in diver se for me
apar ent antinomice si intr ­o for ma apar ent nobila nu se r ecunoaste! Recunoaste omul cu
simtir ea sufletului, condus, iluminat de Duh!

*
Mar ele complexitate r ationala a abor dar i pr oblemelor , de pilda a migr atiei, ascunde sur sa
adevar ata a pr oblemei, pe cele inconstiente!

Nem tudom nem alapul venni a jungi tételt, hogy minden hábor ú először a kollektív
tudattalanban kezdődik, a szír iai hábor ú és a migr ánsok esetében sem! De itt tovább
folytatom a gondolatot egy szokatlan ir ányba! J ung ír ja továbbá, hogy a kollektív
tudattalan tar talmai a két alapvető ar chetípuson, a két alapvető pr incípiumon, a
maszkulinon és femininen ker esztül nyílvánulnak meg! Ezek alapján ar r a a következtetésr e
jutottam, hogy a konfliktusok az esetek nagy r észében magukon hor dozzák ennek a két
pólusnak a feszültségét, konfliktusát, már mint a kollektív tudattalanban! Ez tetten ér hető a
mítoszokban is, amikor a Nap népe har col a Hold népével! Ezt a két pólust véltem
felfedezni az Iszlám Világ és Nyugat konfliktusában! Az első lévén maszkulin jellegű, a
második feminin! Szer intem a nemi er őszakok, Németor szágban, mintha épp ezt a
konfliktust igazolnák! Szer intem valami más hábor ú folyik, mint, amit a tudományosság
összetett szemlélete láttatni vél!

Az összetett pr oblémákkal való foglalkozás, a magas szintűség, sok esetben az én illúziója,


mer t csak annak meger ősítését szolgálja!

Akit a r egényekben csodálunk, a valóságban mélyen elítéljük! Ez az ár nyékunk műve!

Pentr u foar te multi per sonalitatea devine r igida, chiar si pe fond stiintific, asa luand o
pozitie de apar ar e fata de r elativitatea eului! Relativitatea fiind per ceput ca o amenitar e a
ne­Fiintei!

Amikor állításodat igazolod, valójában önmagadat igazolod, énedet er ősíted!

Azi, omul numai este r eanoit in fondur ile sale inter ne, este r eciclat numai in r ealitatea sa
exter ioar a exclusiv!

Azi se vor beste de spontaneitate, dar far a ca sa uita omul la valur ile mar i! Daca ar uita, ar
da seama, ca far a mar e, far a exper ienta mar i in inter ior , nu poti fi spontan! Cr iza omului
de azi, ca exper ienta mar i a devenit exper ienta inecului, exper ienta lui Sfantu Petr u cand
scufundase in mar e, dar far a un r apor t la Centr ul existentei!

Haosul ar e la fond, lipsa centr ului ontologic, lipsa sinelui! Haosul invingi, indr eptand spr e
Sinai!

Ei vor istor ia neamului cenusie! Car e pe ur ma se instr aineaza de inima, r ezultatul pe ur ma


fiind indifer enta! Omul nou face ca inter eseaza, dar in adancimea sa este indifer ent, ca
acolo totul a devenit infor m! Pe fondul indifer entei se afla haosul!

Aventur a er oului in povesti, este o aventur a a cunoaster i, posibilitatile ascunse ale Fiintei!

A legutóbbi gener áció, z, vagy micsoda, az a " bent" ülő, akinek nincsen kint, csak bent, az
a bur ok intimitása, a magzaté, gener ációja! Az ember i személyiség, hogy egyr e inkább
képtelen kifejlődni, azzal a Létnek egy alapvető dimenziója vesz el, a kint, ami a
tr anszcendensr e való nyitottságot teszi lehetővé! A Lét alapvető str uktúr ája, a bent ­ kint,
semmisül meg, ami a tr anszcendens tapasztalat alapja!

A for mák világában akkor van szabadság, ha azok lényege láthatatlan, r ejtett!

Nonconfor mismul e autentic, cand e dur er os, cand nu poti altfel, ca o for ta major a te
obliga! Sfinti er au ninconfor misti adevar ati! Altfel nu este altceva, decat un compor tament
ister ic!

Ce este consider at azi r ealitate, este o r ealitate mazochista, ca pr evede exter ior ul numai si
este pr omovat cu intelectualism!

Omul cat mai tar e este pr eocupat de fabr icatia definitiilor , notiunilor cat mai cor ecte
r ational, este supus, posedat si mai tar e de inter ior itate nedefinita!

*
Des citesc pe net despr e cr iza din Sir ia si in jur , ca extr em de complicata! Da, adevar at, asa
este, dar pe supr afata numai, pentr u o per ceper e intelectualista a haosului!

Soljenitin spunea amer icanilor , despr e labilitatea asa numitului om civilizat a democtiei
ur matoar ele: destul de o pana de cur ent, intr ­un or as si scapase iadul, se pr oduce diver se
acte de violente, talhar i, daca omul scapa de sub contr olul legi!

Cr ed ca asta se intampla intr ­o par te cu imigr anti, nu cu toti. Uni se simt eliber ati de
r igor ile legi, fugind de acasa, chiar este vor ba si de legi islamice, pe car e vor in Eur opa!
Oar e, omul diver selor civilizati nu compor ta la fel, cand se simte scapat de sub contr ol!?

Daca islamul va r ealiza o expansiune in Eur opa, pe fond, nu se dator eaza niste for te oculte,
car e vor distr uge Eur opa cr estina, Amer ici, sau de stanga mar xista, nor mal poate sa­l
foloseasca in scopul lor , nu exclud, dar nici nu sustin, ca pentr u mine, in viziunea mea este
decisiv, ca islamul ar e un fond extr aor dinar de puter nic ar hetipal! Din pacate si cele
negative se dator eaza incar catur i puter nice ale ar hetipur ilor !

Foar te multi vor besc despr e islam in sens total negativ! Dar nimeni nu ia in consider ar e
pr incipiul de baza a exper ientei r eligioase, sacr ul! Car e, cum zice si psihologul J ung, ca
ar hetip poate sa fie enor m de benefic, dar si o for ta major a distr ugatoar e! Totul depinde ­
nu exclud lucr ar ea divinului ­ de r apor tul minti omului! Oar e, numai mahomedanul poate
da gr es in pr ivinta r apor tul minti!? Cine nu r apor teaza cum tr ebuie, devine posedat, pe
baza for tei imense ale inconstientului colectiv!

Dar imaginile sacr ului, adica ar hetipur ile, se afla si la fondul ideologiilor , intr ­o for ma
secular izata, distor sionata, car e au guver nat si guver neaza lumea, ca fascismul,
comunismul, capitalismul!

Mater ialismul ar e o incar catur a foar te puter nica pe plan ar hetipar , mater ia r epr ezentand,
mater ia nascatoar e, adica ar hetipul mater n, car e este datatoar e de viata dar inacelasi timp
poate sa­si ieie viata! Este imaginea inconstientului colectiv, la car e r apor tul minti nu poate
sa fie ar bitr ar , ca se declanseaza ca for ta distr ugatoar e!

Nu se poate for ma mater ia dupa placul nostr u mod ar bitr ar ! Dar nu se poate impune
imagini, r eguli r eligioase cu for ta, mod ar bitr ar , ca se declanseaza inacelasi for ta
distr ugatoar e ale inconstientului colectiv, ca in cazul mater ialismului, ideologiilor r ealizat
cu for ta, mod ar bitr ar ! Fundamentalismul r eligios si mater ialismul r epr ezinta inacelasi
r apor t gr esit la fondur ile inconstiente a minti omului! Din cauza asta sur sa comuna a
conflictului tot acolo se afla!

Totus intr ebar ea este, pentr u ce se dator eaza tensiunea imensa intr e lumea mater ialista,
occidentala si intr e musulmana fundamentalista?! J ung zice ca inconstientul colectiv se
manifesta pr in doua pr incipi difer ite, opuse, masculin si feminin! Mater ialismul de la sine
inteles r epr ezinta pe cel feminin! Islamul pr in car acter ul sau r azboinic, pr in cultul
er oismului r epr ezinta par tea opusa, pe cel masculin! Ei se afla conflict din natur a lor ,
masculinul vr ea sa domine pe cel feminin! Dar din pacate in lumea de azi, car e este
dominat de inconstientul colectiv, nici islamul nu face exceptie masificar i, car e inseamna de
a fi dominat de inconstientul colectiv si de feminitatea sa, dar totus pastr and car acter ul sau
er editar masculin fata de occidentul feminizat! Putem sa zicem si de lume feminizata,
dominata de inconstientul sau colectiv! Car e explica, sau ar ata mai bine, tensiunea car e
este intr e islam si lume! Intr e o lume feminina si intr e un islam masculin si daca
fundamentalismul lor r epr ezinta o dominatie a inconstientului colectiv, car e e o dominatie
feminina!

E posibil ca si in inima mahomedanului se ciocnesc cele doua pr incipi, se simte amenintat


de catr e inconstientul feminin in pr opr ia ogr ada, nu numai in chipul exter ior a
mater ialismului occidental! Car e nu este pe ur ma asa de exter ior , ca in gandir ea
mahomedana este un ar hetip a r aului! Cand ataca pe Occident, ca amenintator , pe ur ma se
simte amenintat in inter ior ! Si nu degeaba, ca bur icul lumi mater ialiste se afla in umea
ar aba, mahomedana! Ca pr in mater ie, ulei, se scoate pr ea multe din adancul pamantului!
Ar abul lupta in inima sa cu mater ialismul, nu numai in exter ior in chipul Occidentului
mater ialist! Nietzsche aver tizase, ca e pr ea per iculos, ca sa iei pr ea multe din adancur i, ca
se sufoca! Rapor t ar bitr ar pe plan mater ial la adancur i! Dar nimic nu e mater ie in sine si
daca asa se ar ata, totul este imagine, ale ar hetipur ilor , din cauza asta nu putem r apor ta
mod ar bitr ar nici la mater ie in sine! Expansiunea lumi mahomedana se dator eaza, chiar
tensiuni in inconstientul sau colectiv, se simte amenintat inninter ior , la car e r aspunsul este
o intar ir e r igida a for melor exter ioar a! In alta par te, ei sunt asezati dir ect inca pe fondur ile
ar hetipar e ale sacr ului, tr air ea lor este dir ecta inca, nemijlocita!

Se acuza islamul de o r aspandir e for tata ­ nici cr estinismul nu er a altfel, mai ales in
Occident! Nu poti r aspandi o r eligie far a o er uptie a inconstientului colectiv, far a o
manifestar e cu for ta imensa a ar hetipur ilor , car e putem sa zicem nu poate sa pr oduca far a
agr esiune, ca este o manifestar e agr esiva in sine, ca sacr ul este o ener gie puter nica! Nu poti
activa niste imagini ale inconstientului colectiv far a for ta multe cazur i!

Mater ialismul nu este altceva decat colectivitatea inconstientului colectiv! Mater ialismul
este haosul mascat, car e ameninta lumea, magna mater car e ucida copii sai! Omul
amenintat de haosul inconstientului colectiv vr ea sa scapa pr in niste legi exter ioar e foar te
r igide, pr in car e vr ea sa aper e fata de atacul inter n ale inconstientului colectiv! Dar atacul
fiind inconstient, nu scapa de tipar ele inconstientului, legile r igide ale exter ior ului, tot
tipar ele inter ior ului r aman, ca niste pr oiecti, asa devenind omul posedat de inconstitul sau!
Apar ar ea fata de atacul inconstientului, ale haosului, tot o dominar e va fi de catr e
inconstient! Asa se r ealizeaza mascar ea haosului cu apar enta or dini!

In lumea mahomedana exista o tensiune insupor tabila intr e amenintar ea inconstientului


colectiv, mai ales ca mahomedanul tr aieste nemijlocit sacr ul, din cauza asta mai supus
atacului inconstientului si amenintar i haosului si idea divina a or dini! El tr aieste per icolul
neantizar i, car e este si o sur sa a agr esiuni, car e multe or i, ter or ist sinucigasi, atr age chiar
in neant! Haosul la ei e clar , numai intelectualul occidental mascheaza cu apr ecier e
intelectualista, ca acolo pr oblemele sunt foar te complexe!

Tensiunea este pe ur ma intr e doua polur i ale pr incipiilor , masculin si feminin! Masculinul
r epr ezentand or dinea, fata de haosul feminin! Cele doua pr incipi se unesc numai pe fond
ontologic, in r ealizar ea imagini divine ale omului, Domnul a facut omul dupa imaginea si
asemanar ea sa bar bat si femeie! Unificar ea este imposibil far a lucr ar ea divinului, far a
ener giile sale necr eate lucr atoar e! Logosul, pr incipiul ziditor poate sa­si lucr eze impotr iva
haosului numai, pr in actele sale cr eatoar e! A cr ea fata de haos inseamna a aduna, ca
Hr istos spunea, am venit ca sa adun, venir ea sa fiind o r ezidir e a omenir i! Far a lucr ar ea
divinului, or dinea este un act biologic, pe baza tipar elor inconstientului, car e este o
apar enta exter ioar a a or dini! Fundamentalismul mahomedan este o for ta biologica imensa!
Lupta nu este intr e civilizati cum spunea Hutington, este mult mai pr ejos, lupta este la
nivelul inconstientului colectiv, este biologic numai! Omul de azi este sufocat de catr e
biologic, de pr incipiul feminin!

Adevar atul pr incipiu masculin, pater n a lumi este Divinul, Logosul intr upat, ca salvar ea in
timpul hedonismului Romei, a devenit pr in pr incipiul masculi al Salvator ului! Din cauza
asta spuneam ca pr incipiul masculin al islamului putin este r elativ! Ca Noe in timpul
potopului tot s­a adunat vietuitoar ele, dar pe baza initiativei pr incipiului masculin ale
divinului! Omul este r ealizat numai pr in lucr ar ea divinului, omul pe fond pr imeste numai!
Or cat de puter nic se manifesta ar hetipur ile, totul se r amana pe plan biologic, la nivelul asta
fiind explicabil r aspandir ea agr esiva unei r eligi! Or dinea adevar ata fata de astia se
dator eaza lucr ar i divinului, pr in ampr enta divinului pe ele! Putem analiza complex si
multidisciplinar islamul, fundamentalismul, un lucr u este cer t, adevar ata lucr ar e este a
divinului! Cr ed ca este cel mai simplu cr itica, dar si fondat in ontologic a impuner i niste
legi islamiste in lume, in Eur opa!

Iisus spunea, pr iviti pasar ile cer ului, cr inile campului! Car e sunt niste imagini ale
adancur ilor ! Indemnul Centr ului de a pr ivi, de a studia, de a cunoaste, ca in jur ul lui se
or ganizeaza actiunile imaginile adancur ile! Altfel imaginile devin pur exter ioar e, fr umos de
uitat ca imagine exter ioar a, ca mor minte fr umos var uite, dar cu adancur i putr ede la
spatele lor ! In lipsa Sinelui, te ameninta haosul adancur ilor !

Tot se zice de par tea oamenilor de stiinta in legatur a de pilda cu Sir ia, sau cu migr anti, ca
pr oblemele sunt foar te complicate! Car e nu este altceva decat haosul stiintific!

Ha valami a konkr ét valóságnak megfelel, gondolkodás a leg alapvetőbben, az a leg


alkalmasabb, hogy szter eotípiává váljon, igy tömegidentítás alapját képezze! Ez lehet
tudományos is! Mint a szir iai, migr áns kér déshez való viszony, mely azt hangoztatja, hogy
a pr obléma nagyon komplex! A komplexitás hangoztatása mögöt, egy nagyon is szter eotip,
pusztán csak az egyoldalú, külső identifikációt alapul vevő tömegidentítás található! Ezér t
nyogodtan mondhatjuk, hogy a tár gyi és r acionális komplexitás csak puszta látszat! Mer t
alapja nem más, mint a szellemi egyoldalúság egyszer űsége, ennek nyomán a külsővel való
identifikáció egyszer űsége!

A szellemi egyoldalúságnak mindig kisebbr endűségi komplexusai vannak! Ennek


köszönhetően mindig azzal mér i magát, amivel egyoldalúan azonosul! Mér céje a külső
egydimenziójúsága! A külő ér tékét és mér tékét, komplexitásában látja, amihez magát mér i,
mer t beki nincsen önálló, belső mér céje, mer t ő csak külső! Így a tudomány ember ének
önér tékelését a pr obléma minél nagyobb komplexitása adja! Külső idetifikációja a
mennyiséggel nem más, mint a kollektív tudattal való identifikáció, melyben a szeméyes én
elvész és a személyiség inflációját er edményezi!

A fenyegetettség nem igazol semmilyen szter eotip magatar tást!

Nici­un fel de amenintar e nu justifica compor tamente ster eotipe, chiar e cel mai per iculos!

J ézus Isten or szága csak az ér telmiségi intellektualizmusnak elvont, mint tr anszcendens


élmény egyáltalán nem az! Az elvont r acionalizmusnak elvont, mer t r acionálista
egyoldalúsága miatt, mint ar chetípust képtelen megismer ni!

Ma a vallás kutatása az ami legkevésbé képes megismer ni a vallást a maga ver tikális
lényegében, mer t csak, mint külső jelenséget tanulmányozza! Ismer etlen mar ad számár a
annak tudattalan gyöker e a mélymag, vagyis annak fedezete az ar chetípus. De eddig csak
biológia! Nem volt szó még annak tr anszcendens jellegér ől! Szóval bor oshor dót
tanulmáyozni annak ki a bor t hír ből sem ismer i!

Simplitatea este inchisul, deschis de catr e eter nitate, lucul lui fiind pustia, unde
tr ansfigur eaza omul!

Amikor a vallás csak külső szabály lesz, akkor már ér telmetlenség elvár ni, hogy azokat be
is tar tsák, mer t annak már nincsen, belső, tr anszcendens pillér e amir e támaszkodhatna!

Pr oblema ca omul este far a apar ar e fata manipular i! Modur ile de r ezistente a ajuns in
mainile maselor ! Masa e manipulabila ca este far a Centr u! E posibil locul r ezistentei va fi
pustia, locul r evenir i! Nu degeaba scr ie Apocalipsa ca Biser ica va fi alungat in pustie!
Pentr u r eanoir e avem nevoie de pustie, ca sa nu pier dem in activismul maselor ! Rezistenta
adevar ata inseamna r eanoir e! Ca sa r eanoiesti, tr ebuie sa iesi din actual, din Egiptul
mamonului, din car e n­a iesit Eur opa niciodata!

Avem par te de infor mati numai, suntem infor mati numai la nivelul constiintei, r atiuni, far a
par ticipar ea adancur ilor ! Far a adancur i nu intelegem, nu cunoastem nimic in intr egimea
sa! Far a cunoaster e in intr egime ne impr astiem, ca cunoaster ea nu este integr at in
integr itatea per soanei, Fiintei! Cunostintele supr afei ne duc la haosul inteligent, la
dizolvar ea per soanei!

A tör ténelem legéletképesebb ember e a szter eotíp ember , a ma ember e! Ez van leginkább
az önkonzer válásr a ber endezkedve! Ezér t lehet az iszlám veszély csak vészhar ang!

Ma a tudománynak, sok esetben mintha az lenne a kötelessége, hogy az egyfor maságot


bizonyítsa a tudományos kutatás r évén! Ez mintha a kollektív tudattal való azonosulása
lenne a szubjektumnak! A tömegember tudományos szter eotip szinten! Mer t a szter eotípia
legjobb alapja a csak külső, konkr ét igazság! Az egyfor maság biztos tudata gőgössé teszi a
tudomány ember ét! Ezér t van benne valami a lucifer i gőgből!

Szer intem kér dés, hogy a tudomány némely kutatási ter ületén vallási kategór iákkal
magyar ázni, vallási mintázatot felfedezni vélvén a szekular izált világban is lehet­e!
Tudomány vagy pr ojekció, vagy a tudomány is egy mitikus kivetítés! Vagy a szekular izált
lény a vallási ar chetípusoktól, a kollektív tudattalan ősképeitől képtelen megszabadulni,
mer t amit tagad, mint vallás, megjelenik mint tudományos kategór ia!? A tudomány
ember e fogja saját tudattalan képeinek! Aminek fogságában van az ember , kér dés, hogy
azt hitelesen tudja tanulmányozni! Ez is olyan, mint a bör tönben végzett tudományos
munka!

Amiér t valami konkr étan igaz, nem jelenti, hogy nem valami szter eotip gondolokodás,
magatar tás mintának felel meg!

Bar ca lui Noe, cu cur cubeul pe cer , r epr ezinta per sonalitatea deschisa spr e cer , cu contact
dir ect cu adancur i!

A tömeg ember apokaliptikus vízióit, mintha ugyan az a tömeg ember kutatná! Épp úgy
megtaláljuk a kutató esetében is a kollektív ideákkal való azonosulást a tudomány szintjén,
az én felszívódását abba, mint az alacsonyabb tár sadalmi szinten lévő tömegnél!

A kutatót a r acionális tudatosság r ejtett gőgje jellemzi az apokalipszisek hívőivel szemben,


akikben nem tudatos a képek jelentése a kutatóval ellentétben, aki ismer i a jelentéseket! A
tudatosság és a tudattalanság ellentét pár ja! A tudatosság r ejtett gőgje az általa
tudattalannak véltekkel szemben! A r acionális tudatosság a képekbe vetett vak, tudattalan
hittel szemben!

De mégis mi a közös bennük, belső, r ejtett, tudattalan alapjaikban, ami azonos szter eotíp
gondolkodást, magatar tást er edményez, aminek a következménye a kolektív ideákkal való
azonosulás!? A kollektív tudattalan ar chetípusait illetően egyfor mán tudattalanok! Épp
ezér t egyfor mán alávetettek a kollektív tudattalan ar chetípusainak! E felöl ugyan úgy
tudattalanok! Tehát itt tetten ér hető a bennük r ejlő közös, alapvető, mindent meghatár ozó
tudattalanság! A kutatónál, a tudásának r endkívüli felsőr endűségének gögje a jele, a
tudattalan ur almának! A tudásnak valami r endkívülisége jellemzi az apokalipszisek hívőit
is! Hasonlóan valami gőg van jelen, ami a tudattalan, tudattalansága nyomásának
köszönhető!

Politica de azi e un fel de vagabondaj pe dauna neamului!

*
Azi se vaita ca diver se popoar e ocupa Eur opa, mai ales or asele mar i, ca deja sau facut niste
aglomer ati de diver se popoar e! Ar hetipul, imaginea Babelului, e o imagine r eala!
Megalomania omului, constr uctiile hyper , asezamantele mar i, or asele mar i, au o tendinta
inconstienta ca sa sfar seasca in Babele! Cr ester ea nelimitata se sfar seste in haos, car e este o
tendinta din par tea inconstientului colectiv!

Vechi civilizati au auvut niste imagini ale limitei, spir itele tr ebuie tinute inchise, ca au
tendinta de a scapa, cutia Pandor ei de pilda! Fondul cr izei r azboiului din Sir ia, cr iza
migr antilor e o cr iza a spir itelor necontr olate, scapate sub contr ol! Restul e poveste, ca uni
vor sa islamizeze Eur opa, sau ingamfar ea omului stiintei, car e zice pr oblema este enom de
complexa! Explicatia in adancur ile omului, de unde a scapat spir itul necontr olat, si e
imposibil de intr odus inapoi! Se r etr age singur cand s­a obosit de distr uger e ca a distr us pe
supr afata totul si in adancur ile omului!

Cauzele sant in adancur i si nu in diver se explicati apocaliptice car e asteapta Eur opa! O
eventuala atentat impotr iva Eur opei nu r epr ezinta o cauza adevar ata! Din cauza, ca si
explicatiile sunt niste scapar i ale spir itelor din adancur ile omenir i, omului!

Azi multi se zic ca avem vr emur i apocaliptice, mai ales supusi imaginar ului apocaliptice!
Alti, omul stiintei de pilda vine cu sema lui imper sonala, ca nimic nou, totdeauna asa fost,
totdeauna sunt pr ezente imaginile apocaliptice! Dar totus cumun in ele, r apor tul
imper sonal catr e exter ior , la niste gandur i comune, imper sonale, ale omului masificat! La
amandoua lipseste r apor tul la ar hetipul in adancur ile omului, cunoscand la r adacini
imaginile apocalipticului! Ca este chiar " apocaliptic" r apor tul exter ior izat, masificat, r upt
de la ar hetipul sau inconstient, la imaginar ul apocalipsei! " Apocaliptic" este r uper ea minti
omului de la inconstientul colectiv, de la Sinele, de la Centr ul sau inter n! Pr oblema
psihologica a apocalipselor nu se poate inclusa intr ­o sema constanta pur or izontala! Omul
r upt de adancur ile sale se simte amenintat de adancur ile sale, pe car e este pr oiectat
deasupr a niste evenimente amenintatoar e! Car e nu in sine sunt per iculoase, ci din cauza
incar catur ei inconstiente! Pe car e foar te bine ar ata discur sul ca Eur opa este amenintat de
islamizar e! Eur opa se simte amenintat din adancur ile sale si islamisti r epr ezinta un supor t
de pr oiectie numai, ca cativa milioane de imiganti r epr ezinta per icol numai in cazul
incar catur i inconstiente! O imagine a Eur opei, pe car e des publicat pe net, car e vr ea sa
r epr ezinte per icolul musulman, ar ata har ta Eur opei, unde sub pamant iese un musulman
cu ar ma in mana, ar ata adevar ata amenintar e inconstienta!

Studier ea imaginar ul apocalipsei, pe plan exter ior numai, nu ar ata r olul adevar at,
psihologic, a ar hetipului, car e este masur a amenintar i din par tea inconstientului colectiv,
din cauza r apor tul necor espunzator la acesta din par tea minti omului! Din pacate r apor tul
minti omului, in spatiu si timp nu se poate sematiza, r ationaliza in diver se seme, ca
depaseste pr agul constiintei r ationale! O imagine apocaliptica, dar or ice ca imagine sacr a,
r apor tand la sur sa lui ca ar hetip, depaseste limitele imagini vizibile, mai ales, ca e vor ba de
o imagine ce depaseste natur a de catr e tr anscendent, catafaticul cu apofaticul r epr ezentand
inacelasi r ealitate! Miza adevar ata este r apor tul minti omului la adancur ile sale, car e in
toate cultur ile mar i vechi a fost miza cultur i si nu de a fi cult in sine! Rapor tul asta er a
schimbator in istor ia omenir i, cr izele insemnand r apor tul dificil al minti omului la
adancur ile sale, la centr ul sau inter n, la Sinele sale adevar ate inter ne! Daca r apor tul er a
schimbator si amenintar ile de par tea inconstientului colectiv, car e se manifesta in
imaginar ul apocaliptic, din cauza asta nu putem sematiza ca ar r epr ezenta o constanta la
fel. Pr ezenta constanta daca pr ivim pe supr afata numai nu ar ata star ea adancur ilor
omului, ce este cel mai impor tant! Ca r olul imaginar ului apocaliptic este de a ar ata
amenintar ile inter ne ale omului! Amenintar ile totus nu sunt per manente cu inacelasi
intensitate. Dovada este ca nu sunt per manent r azboaie, car e este cel mai per iculoasa
amenintar e de par tea inconstientului colectiv! Apocalipsele adevar ate, r eale sunt niste
schimbar i major e in inconstientul colectiv ale omenir i, car e totus depasesc mult
apocalipsele masificate de uz casnic!

Omul se simte amenintat cel mai tar e din cauza lipsei Centr ului, din cauza lipsei Sinele
sale! Exista o sete " ontologica" dupa Centr u, dupa Sinele omului, ca se simte in per icolul
neantizar i! Pe baza de asta eu vad doua tipur i de apocalipse: in car e apar e imaginea
Centr ului, Sinelui, car e ar ata setea omului dupa Centr u, dupa Sinele sale; al doilea este
apocalipsele in car e se inving for tele distr uger i, unde omul a pier dut total r apor tul sau,
amintir ea sa a Centr ului, a Sinelui, chiar si pe plan exter ior si este cupr ins de depr esia
neantizar i, ca o catastr ofa totala!

Cer cetar ea stiintifica pune sub semnul egalitati ideologiile ca seme apocaliptice cu cele
r eligioase, ca pe plan exter ior , imaginar ul ar e car acter istici asemanatoar e! Dar asemanar ea
este inseletaoar e, din cauza lipsei r apor tar i omului stiintei la ar hetipul apicalipsei, far a car e
nu exista o adevar ata cunoaster e a imaginar ul apocalipsei, ca imaginea exter ioar a nu poate
include totalitatea ar hetipului! O cer cetar e stiintifica, pur exter ioar a, r ationala, car e
pr iveste imaginea exter ioar a in sine a imaginar ului adancur ilor este cel mai mar e gr eseala
oe ce poate comite stiinta in cer cetar ea imaginar lui adancur ilor , ca ar hetipul include
enor m mai mult, decat imaginea exter ioar a in sine! In asa fel stiinta car e r apor teaza la
exter ior itatea imagini adancur ilor , r epr ezinta deficitul r apor tului intr e mintea omului si
adancur ilor sale, car e este miza adevar ata a imaginar ului! Miza fiind de a lega mintea
omului cu adancur ile sale, r olul adevar at unui cultur i or ganice! Nu poti vor bi despr e
imaginile apocalipsei, daca nu cunosti star ea r apor tul minti omului la adancur ile sale, pr in
car e poti cunoaste schimbar ile ce au in cur s in adancul omului! Ca imaginile apocaliptice
nu sunt niste seme exter ioar e pur cultur ale, car e se r epeta constant, ca un dat cultur al de la
sine, car e se tr ansmite pe plan r ational numai, ci este un r apor t, un mesaji din par tea
inconstientului colectiv, pr in car e se ar ata star ea inter na a omului, schimbar ile si
amenintar ile major e din par tea lui! Este un mesaj a inconstientului colectiv de catr e
constiinta omului, car e mesaji este impiedicat ca sa ajunga la constiinta din cauza
imaginar ului masificat ale imagini apocaliptice, ale imagini apocaliptice distor sionate ale
ideologiilor , ca imaginar ul inconstient exter ior izat este negar ea, pr in r efular ea celor
inter ioar e vie! Sunt niste imagini pe car e nu se poate sematiza in timp si spatiu, pe baza
asemanar i exter ioar e, ca sunt niste imagini vie, schimbatoar e ale imaginar ului adancur ile
omului!

Daca nu te confr unti cu umbr a ta, asa numita liber a expr imar e, car e in esenta este cr itica,
se numeste umbr a altor a, devine o lupta far a esenta, goala!

Far a de a confr unta umbr a, per sonalitatea devine o masca goala! Azi, dupa lege, masca ar e
dr eptul ca sa nu fie patat, masca este apar at de lege si nu per sonalitatea, car e nu exista!

Contr olul car e vr ea sa puna lacat gur a cr itici, pune lacat pe goliciunea gur i numai, lupta
intr e doua par t fiind total goala!

Daca expr imi ca in povesti, totul va fi umplut cu esente, mod necontr olat!

La Tvr 2 scr ie ca titlu, " Sentinta istor ica" , in cazul lui Visinescu! E o r usine ca sa scr i asa
ceva, spalar e de cr eier ! Comunisti cat au condamnat peste 25 de ani?!

A tudomány ma minden bonyolultsága ellenér e szimplizmus, mer t csak a kifele ir ányuló


azonosulással is megr légszik! Rationalizmusa miatt befele nincs is mivel!

Azi linistea inter ioar a a devenit un ster eotip uzat, golit in cer cur i car e maimutar esc
Or ientul! Nu r epr ezinta isihia adevar ata! Ca adevar ata liniste este a pietr ei intr ioar a, a
unghiular ului ar uncat! Ca sa ajungi la el, tr ebuie multe tacer e pr ealabila! Multi cunfunda
goliciunea inter ioar a, cu linistea inter ioar a! E posibil tr ebuie sa accepti goliciunea ta
inter ioar a, daca r ecunosti, ca poate deveni un loc tr ecator al linisti, al ascultar i!

Cr ed ca despr e piatr a asta vor bea Iisus, cand spunea lui Sfantu Petr u, ca el este piatr a,
temelia biser ici! Daca la asta gandise, temelia biser ici nu este Roma, ci Athosul!

In 89 pentr u condamnar ea teatr ala a lui Visinescu au mur it atatia?! Rezistenta


anticomunista a r ezultat atata, ca condamnar ea lui Visinescu!? Nor oc, ca r ezistenta
anticomunista a avut mor ala, coloana ver tebr ala in sine, car or a se dator eaza glor ia
spir ituala a r ezistentei!

Omul posesiv zice ar e timp liber , cr ede ca bir uieste timpul, timpul apar tine hybr isului lui!
Omul smer it, liber se simte ca par ticipa in timp, este a timpului si nu timpul este a lui! Asa
devine timpul o imagine a eter nitati in miscar e! Pr ima este inchis, al doilea deschis pentr u
eter nitate!

Meditatia inseamna, a sta in fatan fata cu imaginea divinului, a se pr ivi in timpul lui eter n,
a petr ece timpul cu pr ivir ea imagini!

A gyakor lati filozófia nem más, mint megélni a napot, nappalt és éjszakát, mint Lét­
Egészet, a Lét egzisztenciális kettősségeként, de egy egészként, Lét­Teljességként egyesítve!
Pihenésed nem a fár adt test és ideg pihentetése lesz csak, hanem megtér ésed önön
mélységeidbe, mélyebb életedbe, mir ől nem tudsz nappal! Az éjszaka az a tenger lesz a
maga végtelen mélységeivel, amin nappal jár sz, mint Péter apostol, J ézus fele mentében!
Éjszaka fedezzük fel azt a központot, a Logoszt, mer r e Péter tar tott!

Felfedezzük, hogy mélységeink élete tar t ar r a! Ha mi nem ar r a tar tunk, mer t az éjszakánk
is nappal, egy tudattalan nappal, akkor létünk ketté hasad! Akkor már csak a nem­Létr ől
csak filozófálni fog az ember , mer t nappala és éjszakája ketté hasadt! A nem­Lét
filozófiával csak védekezik a nem­Lét támadásaival szemben, mer t nem mer ül le az
éjszakába, ahol a Lét és nem­Lét titka van, mer t a titkok mindig r ejtettek, ár nyak r ejtik el,
a titkok, amik mindent egyesítenek! Mer t végül a titokban egy a Lét és nem­Lét, ami a
nappali ész világosságánál, egymást kizár ják! A földnek köszönhető, hogy nem fuladsz bele
az ör ök tenger be!

Ez az az egy nap, amir e P. Staniloaie or todox teológus utal, hogy elég ahhoz, hogy az ember
egész, teljes legyen!

Puter ea far a contr ol spir itual se diabolizeaza! Contr olul civil, car e in sine nu exista, liber a
expr imar e, la fel de diabolic este, ca r epr ezinta o sete neindeplinita a puter i, car e se
deplineste eventual mod indir ect, dar numai intr ­un mod iluzor iu!

A sokszempontúság egy általános kisebbr endűségi ér zésből fakad!


*

Azi luptele se duc pe supr afata r ealitati golite! Asta se numeste liber a expr imar e!

Azi, golul, linistea intr ioar a, r epr ezinta infor malul masificat al omului multimi ­ e vor ba de
Or ientul maimutar it!

Numai hybr isul indeamna la schimbar ea lumi!

Invatar ea indeamna omul la inchider e!

Oameni pot fi condusi, pr in natur a lor adevar ata, pr in desavar sir e, car e se duce la
implinir e! Omul ar e o singur a sete, de a fi implinit! Si cele mater iale ar e un singur r ol, de a
satisface sete de implinir e, setea de absolut!

A inlocui ca azi, indr umar ile or ganice, tr anscendente, cu legi exter ioar e, constr uit cu
ar tificialitate r ationala, str ain de cele inter ne, nu se duce nicaier i! Nu poti conduce omul, ce
este str ain de natur a lui, ca se duce la dezmembr ar ea omului si a comunitatii! Lumea de azi
incepe ca sa ar ata, omul imposibil de condus pr in legi ar tificiale!

Mindegy, hogy valamit a külső okok sokaságával, vagy egy kizár ólagos okkal magyar ázol,
ha az pusztán csak külső, a tömegeszmével való személytelen identifikációt jelent, mi alól a
tudomány sem kivétel!

Ar hetipul devine deschis, pr in car acter ul sau tr anscendent activat!

A hegyeket a köztük lévő völgyek mélyében folyó patakok kötik össze! Fenn a magasban, a
felhők és az ég!

Ma jelszó a folyamatos tanulás! Aki folyamatosan tanul az csak tud, de nem ismer !

*
A r áció magyar ázkodása, csak egy halvány magyar ázati képet tud nyújtani a tudattalan
képeir ől!

E mar e difer enta, ca sa ai sufletul neamului si sa fi posedat de niste r ealitati pur exter ioar e!

Gandir ea socr atica a r ezultat adancir ea pr apastiei intr e minte si inima in gandir ea
occidentala!

Gandir ea socr atica este o autoapar ar e mentala a omului fata de cele inconstiente! Car e pe
ur ma a devenit asa de inchis, ca nu exista iesir e din el! A devenit Egiptul gandir i, car e
inseamna impar atia inchisului! O intamplar e hasidica ne indeamna la iesir e din Egipt in
fiecar e zi! Liter a car e ucida, r epr ezinta manifestar ea impar atiei inchisului, Egiptului!

Reanoir ea gandir i, despr e car e asa de mult se vor beste, incepe cu iesir e din inchisul
gandir i, car e se r ealizeaza in pustie! In fiecar e zi tr ebuie te afli in pustie ca sa te r eanoiesti
in gandir e!

Az egyoldalúan r acionális gondolkodásbeli szabályszer űségekkel való, egyoldalúan


külsődleges azonosulás, az én inflációja gyanújár a ad okot!

In lumea in car e spir itul autentic este dominat de ster eotipur i, omul de masa, nu va fi
invins plagiatul! Nu e vor ba numai de cor ectitudine! Este vor ba de boala spir itului uman,
car or a este o simptoma intr e multele plagiatul! Este vor ba, ca falsul domina peste tot!

Cand pr oduci diplome in masa nui de mir ar e! In comunism vor beam despr e niste facultati
pr oducator i de diplome! Spir itul a r amas! Nu poti schimba gandir ea, far a schimbar ea
spir itului! Car e e mai gr eu, ca este vor ba ceva invizibil, si totus pr ezent peste tot! Car or a
puter ea de a domina, consta in invizibilitatea lui! Pe car e nu poti domina, daca faci ceva
concr et numai impotr iva lui, ca sub o alta infatisar e se supr avietuieste! Spir itul se naste,
r enaste si se schimba pr in r enaster e, din adancul omului! Spir it car e nu este pr actic, nici
pr agmatic!

Dictatur a nu consta din ceva anumite, ar e la baza un spir it pr opr ie, car e e sur sa lui!
Egiptul din car e au iesit evr ei, mai mult er a un spir it, decat ceva anume, pe car e duceau cu
ei si dupa iesir e! Din cauza asta r evoltau cu nostalgie fata de unde ieseau! Si din cauza asta,
se zice o intamplar e hasidica ca au iesit numai, cand au pr imit o noua r evelatie! Adica au
pr imit, au r ealizat o r efondar e ontologica! Locul er a Sinaiul, simbolul centr ului ontologic
ale fiintei, unde se r eanoieste fiinta, pr in r eantoar cer e la Or igini.

Filozoful din Ungar ia, Heller Ágnes, situatia dupa cader ea comunismului compar a cu
iesir ea din Egipt a evr eilor ! Dar a uitat un lucr a, ca n­am iesit nicaier i, ca am intr at intr ­un
alt Babilon, intr ­un spir it din car e n­am iesit! Ca schimbar ea for mei exter ioar a in sine, nu
te schimba cu nimic!

Ai iesit, sau incep ca sa iesi, cand incepi ca sa indr epti spr e Centr ul Ontologic ale Fiintei! Si
daca totul nu este constient, ca te indeamna str afundur ile existentei! Car e se activeaza in
pustie! Si aicea ur meaza o alta difer enta intr e evr ei si intr e pr ezent, ca din cauza ca n­am
iesit, nu ne aflam in pustie, ci ne aflam intr ­un alt Babilon, intr ­o alta infatisar e numai!

Dupa un exer citiu spir itual hasidic pustia este locul r eanoir i spir ituale inter ioar e! Despr e
car e J ung zice, daca schimbar ea in exter ior , nu este inaintat de o schimbar e in adancime,
schimbar ea in exter ior nar e valoar e! Schimbar ea in inter ior este indemnul despr e car e
vor beam ca r epr ezinta activar ea r esur selor inter ioar e car e r epr ezinta sur sa ener getica car e
te duce la Centr ul Ontologic ale Fiintei! Ca valoar ea Fiintei este pr imit de la sur sa sa!
Omul ar e constiinta adevar ata, valoar e de sine, daca se afla in Centr ul sau Ontologic!
Pr oblema falsului, ca plagiatul este un anume fals, incepe cu simtul non valor i ale omului,
car e se r ezulta din situatia, ca omul nu se afla in Centr ul sau, nu tr aieste Sinele sale
adevar ate inter ne!

Cultur ile vechi, far a ca sa vor beasca despr e identitate, pastr ar i identitati, se indr eptau la
anumite centr e spir ituale imaginar a, pr in car e au pastr at ce numim azi identitate, dar car e
er a mult mai mult, pe ce numim azi identitate, er a un adevar at spir it apar ator , car or a
sur sa er a Centr ul!

Dar ma intr eb, cand a iesit ultima data omul eur opean din Egipt!? O intamplar e hasidica
zice, ca in fiecar e zi tr ebuie sa iesim! Cr ed ca niciodata! Ca omul eur opean a uitat Fiinta,
pr in uitar ea Centr ului sau! In Occident amintir ea slaba a Centr ului, intr ­o for ma
filosofica­mistica aflam la mar ele mistici ale Evul Mediu ca Meister Eckhar t, Taule, Suso,
mai mult la anumite per soane! Ultimul r epr ezentant al Centr ului fiind un pr otestant,
J acob Böhme!

Dar in alte par te a cr estinismului, la or todocsi, aflam nu numai o amintir e a Centr ului, ci
r ealizar ea a Centr ului, pr in indumnezeir e si pr in unir ea cu Dumnezeu! Ca lipsa Centr ului
duce la dezastr u, la haos! Falsul este o for ma a haosului! Niste scopur i tr ecatoar e, car e sunt
sur ogate numai a Centr ului! Fiind multiple, chiar pr in ele se gener eaza haosul, ele nu fiind
r apor tate la Centr u! Pr oblema este ca ne aflam nicaier i, daca nu ne aflam in Centr u! Omul
car e nu ar e valoar e de sine, se afla nicaier i! Plagiator ul r epr ezinta omul de nicaier i! E o
boala a spir itului, car e nu se vindeca pr in r eglementar i! Ca spir itul valor i se naste din
Centr u, totdeauna nou!

Pe ur ma sunt doua spir ite, a valor i si a nonvalor i, adica a falsului! Toate valor ile pr imesc
valoar ea pr in Centr u! Non valoar ea fiind lipsa valor i, adica lipsa Centr ului! Si pr ezenta
haosului, ca o adevar ata sur sa a nonvalor i!

Tr ebuie sa iesi din impar atia haosului, ca sa incepi dr umul spr e Centr u! Gr eu de iesit, ca
lumea haosului se pr ezinta ca o lume a or dini, ca dictatur ile! Si sunt inchise, din cauza asta
zice un text de exer citiu spir itual hasidic, ca Egiptul inseamna inchisul! Adica tr ebuie sa
iesi din inchis, in pustia spir itului liber ! Fiecar e zi tr ebuie sa iesi din per sonalitatea ta
inchisa, din Egiptul tau inchis! Si tr ebuie te afli in pustia spir tului tau, ca sa poti indr epta
spr e Sinele tale inter ior , spr e Sinaiul tau intr ior , valoar ea ta adevar ata! Ca altfel, diploma,
pr in plagiat apar tine per sonalitati tale inchise, pr in car e, pr in anumit statut social, te
inchizi si mai bine! Autenticul este spir itul tau inter ior , pr in car e poti iesi din Egiptul tau
inchis, din haosul tau mascat pr in diplome!

Dar ma intr eb ce fel de posibilitate da stiinta actuala la autenticitate, intr ­o Eur opa car e
uitase Fiinta pr in uitar ea Centr ului, pr in uitar ea Sinele omului! Ca dupa tot o intamplar e
hasidica, sacr ificiul ar e valoar e, daca a validat pr ezenta Sinele omului, cu Dumnezeu in
centr ul sau!

Miér t épített r égen házat az ember ?! Otthon­Létéér t! Lenni hitelesen azt jelenti, otthon­
lenni! Minden hamis, ami a világban nem jelenti az otthon, vagyis idegennek lenni a Lét
ölén, puszta létezőként tengődni!

Az összetettség bár mennyir e is intelektuális lehet, nem más, mint a mennyiség var ázsa!

 *

Az egyoldalúan r acionális ember , a fogalommal megr agadó (begr ief ­ begr eifen) a szellemi
r agadozó!

Inceputul dictatur i este cand un model de societate devine scop in sine! Car e inseamna ca
omul se inchide intr ­o lume ar tificiala! Pr oblema dictatur i este r ealitea inchisa, car e sta la
bazele sale!

Cel mai impor tant ca sa ai timp ca sa inveti! Car e include r eapausul, ca intr e sunetele
linistea, cand joaca cineva la pian! Intr egul se r ealizeaza nu numai pr in sunete, ci si pr in
linistea intr e ele! Pr in linistea intr e sunete r ealizez omul ca intr eg, pr in invatar e! Invatar e
car e va fi r ealizat pr in cir cuitul ver tical intr e inima si minte, asa legand par tile pr incipale
ale per sonalitati omului, car e necesita linistea, pentr u adancir ea adevar ata a cunostintelor ,
in adancimea lui, asa r ealizand fondul de por nir e a integr itati per sonalitati! Altfel pr in
invatar e r obotizez, far a peisajul omului si a lumi intr ­o gr adina a Domnului!

A teljesen közegfüggő jel az már csak maszk!

Zicala activismului, " neapar at tr ebuie facut ceva" ! Omul exter ior izat consider a, daca nu
faci nu se misca nimic! Nar e exper ienta omului nemiscat, car e in nemiscar ea sa simte
activitatea adancur ile Fiintei, intentiile inter ior ului sau ascunsa, invizibila! Pe car e nu
simte omul activist, r efuland pr in activism, activitatea adancur ilor sale, car e vor sa ajuta,
inter venind din fondur ile pr opr i ale Fiintei! Si ce nu este fondat din adancur i, se
pr abuseste pe ur ma!

Pentr u omul multimi, sensul ascuns a vieti, este politica! Ca sa lupte pentr u scopur i nobile,
intr ­o lume pier dut de sens!

Or ice inselar e a politicului, ar e la baza autoanselar ea omului! Car e inseamna a cr ede in


idoli! Omul nici nu este asa de nevinovat! Nu degeaba acuzau pr ofeti de tr adar ea
Domnului intr ­o situatie cand er a asupr it, ca tot neamul este vinovat! Azi, inamicul este o
scuza de a pr ivi in noi!

Ca sa citesti ziar e, stir i, pe fond ai nevoie de anumit nivel de naivitate infantila! Politica,
vanzar ea pr oduselor ar e la baza omul infantil, per sonalitatea subevoluata!

Az ember t kér dezővé a tör ékenység egzisztenciális élménye teszi, addig infans mar ad!

A r egényből már hiányzik, ami a mítoszban alapvető és a legfontosabb visszakapcsolás a


tudattalan ar chetípusair a! Ez által kapják meg a mítoszban a tudattalan képei az egyik
alapvető funkciójukat jelentő szer epüket, közvetíteni a tudat és tudattalan között! Ez
világít r á a kultúr a egyik alapvető funkciójár a is, közvetítőnek lenni, tudat és tzdattalan
között! Ezen alapszik aztán a kollektív tudattalan ar chetípusai, képei tr anszcendens
jellegének élménye! Végül is a gond az, hogy ami alapvetően hiányzik a r egényből, az
ugyan úgy hiányzik, tr agikusan, a kultúr ából, ezér t lett pusztán csak külső öncél!

Az ember az " ÉN IDEJ ÉT" (a kifejezés az " ÁRNYJ ÁTÉK" fb oldalr ól kölcsönözve)
felcser élte " szabdidőr e" , mely csak a szabadság illuziója! A Lét egyik alapvető
pr oblémája:összegyűjteni, vagy szétszór atni, er r e az alapvető Lét­élményr e adott válaszok
csak kultúr a! Ez által válik a tudat, a gondolkodás pr oblémássá, mer t általa szór ódik szét
az ember ! Er r e különböző válaszok születtek: a tudat teljes kiür esítése, vagy hagyni
tovaszálni a gondolatokat! De kér dem én azt, hogy mikor szór szét a gondolkodás!? Akkor ,
amikor elveszíti kapcsolatát belső, tudattalan mélységeivel, de leginkább belső
központjával, a mély énnel és annak a tr anszcendens Központr a utaló képeivel! Ma nagy
divat a Keletet követők kör ében a látható tagadása, valami láthatatlan, magasabb
szellemiség nevében! Ez nem más, mint a nyugati egydimenziójúság, keleti maszkot
hor dva! A láthatóval nincsen semmi gond addig, míg betőlti igazi szer epét, magán túlr a, a
Láthatatlanba utal! A gond, amikor a r elatív látható abszolúttá akar lenni! Ekkor
megszűnik az Lét­egység a Látható és Láthatatlan között, amiből a szétszór atás lesz! Ennek
a ter mészetes egységnek a képe a tenger és hullámai egysége, mer t a kettő nem képez
ellentétet! Ha ülsz a tenger par tján, végül a tekinteted a r elatív hullámain a végtelenbe
síklik! A belső időd, " ÉN IDŐ" , az ör ökön folyó folyó benned, az óceán abszolútumába,
melyet a r elatív hullám­fátyla r ejt.

Ma a tudomány ember ének az élete ér telmét, megmagyar ázom a r észleteket, sokaságot a


sokaságal jelenti, hogy végül feledje az igazi ér telmet, az Egészet, a Teljeset!

Tot vad pilde cu politicieni cu altor state cum fac mai bine in apar ar ea neamului. In sensul
asta Or ban al Ungar iei e un star la noi! Dar oar e ce este asta, nu cumva o idolatr izar e?!
Dupa mine o incr eder e vanituoasa in pr opr ia for ta a omului!

Pr oblema adevar ata este, ca omul nici nu este constient, cand si cum pune accentul pr opr ia
for ta, divinizand lucifer ic pe sine insusi, opunand lucr ar i ener giilor divine pe fondul
existentei cr eate!

Wunenbur ger ír ja, hogy a sok kép is ár talmas! Nyugaton még a képpel is
szembefor dulnak, elfolytják a tudattalan élő képeit, vagyis melyek élni szer etnének! Mer t a
nyugati szimbolista költőknél, már a r eklámok világa előtt túltengne a kép! Ezér t kér déses
a megállapítás, hogy a tr anszcendencia képei Nyugaton nem a ker eszténységben, ami
r acionalizmusa r évén maga is szembefor dult a tr anszcendencia képeivel, hanem a
költészetben élnek tovább. Pedig az Úr , még a pislákoló gyer tyát sem oltja ki!

Az egyik taoista szöveg ír ja, hogy az igazi vezető, az igazi közösség nevelő is, a fa ápolója
önmagában! A fa egyik legősíbb ar chetípusunk képe! Vagyís ő az ősképek ápolója, amik a
gyer ek lelkében a legtisztább képi csír ák! A gyer ek szellemi nevelése, ezen csír a­képek
növekedésének fává ápolása lenne! Úgy, hogy ő is képes legyen tovább ápolni!

Mer t a fa kiteljesedése, a képek kiteljesedése az ember ben, a személyiség kiteljesedése!


Végül a képeknek így lesznek szemeik az élet második felében, mivel az ember lát. Kinyílik
a tr anszcendens szem a kép középontjában, mer t minden nagy kép, egy Isteni hár omszög!
A Lélek szeme mivel ismeté válik az ember i mélység önmaga számár a! Ez által ismer vén
meg a képekben r ejlő Logosz csír ákat is! A Logoszé, aki a ter emtésnél a nagy
tr anszcendens képekbe beleter emtette a Szó képi ér telmét! Ezér t mondhatjuk, hogy a képi
ápolása alapvetően vallásos cselekmény!

Memor ia adevar ata a omului este timpul, car e se scalda in oceanul eter nitati!

Ma minden csak az ér telemnek szól, ezér t nincsen igazi változás, csak for mális!

Azt hiszed sokat tudsz, ha sokat olvasol!? Nem, mer t minden könyv csak a pr ototípus, hol
jó, hol r ossz másolata!

Natur alul, ecologicul si bio, nu sunt altceva, decat idoli noi unei societati de consum!

Az ember iség nagy univer zális képeit nem sajátíthatja ki kultur álisan egy nemzeti közösség
sem! Mer t azok nem lehetnek öncélok, mivel azok szer epe az ar chetípushoz való
visszakapcsolás, mint gyökér hez!

A jó " politizálásnak" mindig köze van a tudattalan ösztönvilágához, mer t a tudat döntési
képessége mindig szűkebb. A tudatosságot meghaladó tör ténelmi helyzetekben neki jut a
szer ep! És messze nem az dönt, hogy kinek van er kölcsileg igaza!
A magyar ság ezzel az ösztönvilággal állt hadilábon mindig és áll! Ezér t lett ideállja a
kilátástalan, öngyilkos her oizmus!

Már államalapításunk kezdeteinél egy nemzeti tr aumalegendát találunk, az Augsbur g


melletti, Lech­mezei ütközet tör ténelmi emléke! Hogy végül tör ténelmünk a tr aumák
sor ozata legyen, ami a nemzethalál gondolatában csúcsosodik ki! Ezt a mai nivelláló
tudományos gondolkás a XIX. századi r omantika számlájár a ír ja, mer t egyfor mának lát
minden nációt pr oblémái tekintetében! A gond az, hogy a tudomány ember ei, épp azt a
tudattalan, ösztönös, belső r éteget képtelenek integr álni a tudatukba, ez által megismer ni,
ami ennek az ösztönpr oblémának a for r ása! Mer t a tr auma for r ása épp onnan er ed, hogy a
tudat képtelen komunikálni az őt meghaladó, de a határ helyzetekben segíteni kész
öztönvilággal! A kör nyezet változtatás, egy más kultúr ával való találkozás fel nem
dolgozása az ösztönvilág segítségével, vagy az azzal való azonosulás az ösztön világ
ellenében, egy tör ténelmet végig kísér ő tr auma for r ása lehet! Mer t a tr auma for r ássainál
nem a későbbi tr agikus események vannak! Eugen Dr ewer mann katolikus teológus,
jungiánus pszichológus ír ja, hogy ha valakit egy esemény tr aumatizál, akkor az már az
előtt tr aumatizálva volt! Mer t végül is a tr auma for r ása a r ossz alkalmazkodás,
ösztönvilágunktól cser ben hagyva és nem maga az esemény, mint külső ok! A magyar ság
esetében a r ossz kultúr ális alkalmazkodás, ösztön világa ellenében!

A Nyugat tudománya az ösztönvilág ellenében munkálkodó nyugati kultúr a ter méke! Ezér t
nem tudom mennyiben hivatott egy olyan kér dés vizsgálni, mely a tudatát meghaladva az
ember mélységeiben r ejlik! Valójában ez a konfliktus kultur álisan adott és nem csak a
számár a! De nekünk mivel nem saját kultur ális ter mékünk, jobban megsínylettük!

Bíbó zsákutcás magyar tör ténelemr ől beszél! Ahol a tör ténelmi határ helyzetekben az
ösztönöknek nem jut szer ep, ott az er edmény nem más, mint a tör ténelmi zsákutca! Már
csak azér t is, mer t Paul Tillich evangélikus teológus szer int az ösztönöség, vitalítás meg
nem ér demelten lefokozot biológiaivá a nyugati kultúr ában, mivel nagyon is szellemi
valóság! Szellemünk vitális ster ilítása nem oka­e ösztönösségünk hiányának?! Mer t
Hamvas szer int a ker eszténységet csak, mint intézményt vettük át! Szellemi vitális
ener giáink nem asszimilálták! Ezér t nem tudott a ker eszténység a nemzet számár a egy
ontológiai Alappá válni! Mer t a vitalítás alapja ontológiai! Nem csak metafor a, vagy nem
csak szimbolikusan kell ér teni a bibliai képet, hogy az Úr az élő for r ás, mer t ez mélységeink
ontológiájának ar chetípusa! Megmar adni egy közösségnek alapvető Lét­kér dés és nem
politikai! Nem hiába mondta Ior ga, hogy a politikai vezetés nem képviseli a közösség
ösztönvilágát, nem nyílvánul meg benne!

Akik nem ismer nek egy nagy általános Létkér dést, azok tudnak ennek fejtegetésébe valami
konkr ét, r ész pr oblémával beleakadni, vagyis kekeckedni!
*

In Capitalism, liber tatea par er i functioneaza in felul ur mator : cr itici leul, dar tu afli in
cusca lui si mananci ce da el tie!

A fi ar istor cat inseamna asumi umbr a ta! La politicieni, umbr a inseamna totalitatea
omului!

Azi masca omului multimi, e obiectiv, concr et, complex, se lauda cu fapte! Dar cel mai
impor tant, ar e par er e, dintr o bucata de masca comuna a societati!

A vélemény alapja az önér tékelés hiánya! Véleményed alapján másoktól vár od el, hogy
ér tékeljenek!

Cr iza autoapr ecier i omului ar ata faptul, ca omul se masoar a pe sine dupa exter ior , ca n­ar e
per ceptia valor i inter ioar a!

DNA­ul este r ealizator ul mai multor filme ser iale!

A mennyiség a hamis önér tékelésnek kedvez!

Felsőr endűek hinni magad a szélsőjobbal szemben a tudomány ember eként, annak
kutatójaként, csak egy illúzió, mer t a tudomáy ember e sem felsőr endűbb a saját
ár nyékával szemben! Ha azt hiszi, az ár nyékának a szélsőjobbr a való pr ojekciója r évén, az
nem más, mint a felfuvalkodott énje kr ónikus inflációja!

Lehet, Tőkés sok Bikavér t ivott és attól lett a Kár pátok bikája!

Az ember attól boldogtalan, hogy az élet ter mészetes mulandóságába, mester ségesen
beleavatkozik!
*

Aki aggodalmaskodik, az kimar ad az ör ökkévalóság ízleléséből!

Buna functionalitatea este idea ultima, per sonalitatilor , mintilor ster ile!

Omul s­a amputat r ealitatea! Str uctur a de baza a r ealului este inter ior ­ exter ior ! Pr in
exter ior esti deschis pentr u tr anscendent! Asa numitul democr atie car e in sine n­a existat si
nici nu exista, ca totdeauna capitalul a fost decisiv, r epr ezinta inter ior ul, far a exter ior , car e
e amputat si s­a inchis definitiv ca or ice ideologie! Inchisul r epr ezinta intimitatea uter ului
inchis, pr in car e omul alege, ca r amana infantil si moar e infantil! Infantilul teama de
infinitul tr anscendent, ca in el tr ebuie sa confr unti cu amenintar ea ne­Fiintei, far a car e nu
exista exper ienta tr anscendentei, mai ales a apofaticului! Omul moder n si postmoder n se
ascunde, se asigur a, pr in car e face temnita viata, pe car e a divinizat ca societate, fiind o
r ealitate inchisa! In inchisul asa numitului societate car e a devenit o divinitate a adevenit
imposibil ca sa exper imentezi sacr ul, expr imi sacr ul!

Pr oblema adevar ur ilor obiective, se pier d, daca sunt incar cate de pr oiectiile inconstientului
colectiv! Pr oblema mea cu imigr anti, pr o si contr a, ca mi se par e totul distor sionat, daca
este incar cate de pr oiecti!

Tar a tr ebuie salvat de str aini, de occidentali, de migr anti! Miscar ile de genul asta sub
incar catur a inconstientului colectiv devine o for ta nestapanita! Pr oblema omului de azi este
ca este stapanit de for te inconstiente, indifer ent ca este pr o Occidental sa contr a! Din cauza
asta si daca r efuzam migr anti, nu scapam ca sa fim posedati de for tele inconstientului
colectiv, car or a este r ezultatul er uptia vulcanica a migr antilor , din cauza tulbur ar i
inconstientului colectiv al omenir i! Adica luptam impotr iva inacelasi for te de car e suntem
stapaniti si noi! Astfel de lupta nu aduce o autoapar ar e adevar ata, ci o tulbur ar e continuu!
Apar ar ea adevar ata a omului si a neamului incepe in adancimea existentei!

Capitalismul nu este altceva decat lacomia institutionalizata! Capitalismul e o nume car e


ascunde r ealitatea adevar ata far a mila!

Dr eapta si stanga r epr ezinta o star e schizofr enica! In pr apastia intr e ele va scufunda omul!
Ca amandoua sunt niste constr uctii babeliene, car e pr ivesc hybr isul omului!
Hybr isul poate defor meze si r eligia, pr in exter ior izar ea sa, pr in car e va fi asemanator , ca o
ideologie! In pr ezent Statul Islamic r epr ezinta cam asa ceva! Uni cer cetator , folosind
asemanar ea, fac egal intr e ele, suger and par ca si r eligia ar fi o ideologie numai! Mai ales ca
la fond se afla inacelasi ar hetip! Dar se uita, ca ideologia r epr ezinta o defor mar e cel mai
gr ava a manifestar i ar hetipului, se distanteaza mult mai mult de esenta, decat r eligiozitatea
defor mata, pr in exter ior izar e! Or igen aver tizeaza, daca cineva este pr ea apr oape de foc se
ar de!

Totus pe fond se afla ceva lucifer ic, nu uitam, ca er a un cunoscator a divinului! Pr in


lucifer ic apar e divizar ea car e se afla la fondul dr eapta ­ stanga!

Haosul se manifesta in stir i! In fiecar e doua, tr ei saptamani o noua scandal! Car e ar e un


r ezultat catastr ofal, impr astiind mintile oamenilor !

Complexitatea nu poti domina pr in analize tot mai complexa, ci pr in simplitate! Pr in


simplitatea tacer i complexitatea se aduna in simplitatea totalitati, deplinatati, integr itati!
Sub munte, in centr ul munti si pe var ful munti!

Spun ce nu este tr aditional! Dar tot se vinde ca tr aditional! Tr aditionalul adevar at nu


r epr ezinta obiectul vanzar i! Tr aditionalul adevar at nu este idol incr emenit, obiectul
pr oiectiei! Dar este o lume, car ui spir it, daca nu manifesta in for mele, imaginile
tr aditionalului, putem vor bi de o tr aditie moar ta, sustinut pr in obisnuinta, car e in inter ior
indifer ent fata de tr aditie!

Cel mai per iculos indifer enta ascunsa, car e inter eseaza numai, car e r epr ezinta un r apor t
exter ior ! A inter esa, r epr ezinta un inter es, una psihologic, ascuns! Din cauza asta uni sunt
tr aditionalisti din cauza plictiseli si cauta un scop al vieti, dar ca or ice inter es r amana
totdeauna exter ior !

Adevar ata tr aditie fiind inr adacinat in inima dar ur cat in minte comunicand intr e ele!
Pana cand se indeplineste acest r ol e viu, cand nu e o imitar e exter ioar a numai! Cand se
imita numai, e mor t! Vasile Bancila zicea faptul asta despr e cultur a Occidentului!

Inima este un ar hetip pr incipal, car e contine totul! Si tr aditia este viu pana cand imaginile
sale sunt r apor tate la la ar hetipur ile adancimi la car e apar tin. Por nind din inima, oar e
avem nevoie de tr aditie, sau de inima!

Daca ne uitam povestile, tr aditia inseamna o evolutie spir ituala si nu ceva ce tr ebuie
tr ebuie neapar at pastr am, ca r eper exter ior , ca sa nu r atacim in viata!
Tr aditia este calea matur izar i spir ituala, ca sa nu r amanem infantil! In sensul asta tr aditia
este moar ta, ca r apor tul la tr aditie este un r apor t al omului infantil, car e foloseste tr aditia
ca o jucar ie, o mangaier e, ca sa nu cumva devine matur , ca sa scapa, de dur er ile
matur izar i, r amanand peste viata infantil!

Tr aditia a insemnat o lume a matur itati, a deplinatati omului la car e a ajuns! Lumea,
spir itul asta a tr aditiei a dispar ut! Car e este inlocuit cu o lume a intimitati infantilului, a
sigur antei uter ului! Contr ar iul cu ce se por neste pe dr um er oul povestilor !

S­a pier dut fondul r evelatiei, exper ienta divinului! Religia, pr in latinescul r eligio, r eliger e,
r eligar e, inseamna de a r e­lega! Imaginar ul r eligios, sau or icar ui tr aditie vie autentica,
tr ebuie r elegat per manent la r adacina sa ar hetipala, altfel se exter ior izeaza, r amana o
r ealitate bun de imitat in exter ior numai! Omul eur opean socr atic, pr in r ationalismul sau
unidimensional s­a opus imaginar ul inconstientului colectiv, pr in r uper e minti de fundul
ar hetipal al existentei imaginar e! In asa fel s­a pr udus o pr apastie intr e minte si inimia,
adica intr e inconstieul colectiv!

Imaginar ul existentei nu se mai indeplineste r olul sau de a lega cele doua polur i pr incipale
ale existentei si din cauza asta se simte par ca s­a pier dut ceva! Da am pier dut ceva, o lume
ar hetipala sa scufundat in adancimea omenir i, fondul sau ontologic sa scufundat! Dar
pr oblema asta nu este constient, ca constiinta s­a r upt de inconstientul colectiv si apar e
pier der ea intr o for ma pr oiectata in exter ior , pr in imaginea unui car te, sau manuscr isur i
pier dute! Imaginea car ti este imaginea ar hetipul r evelatiei! Am pier dut contactul viu cu
ar hetipul r evelatiei, cu divinul! Am pier dut Centr ul Ontologic a vieti, r eper ul ontologic!
Revelatia este imaginea Centr ului ontologic, pe ce am pier dut! Ce am scr is este valabil
pentr u lumea Occidentala, occidentalizata, in or todoxie inca exista, acolo inca n­au pier dut
Biblia!

Gandir ea socr atica a eur opeanului este o fundatur a, lume inchisa de unde nu exista cale de
iesir e! De de unde n­ai cum sa iesi, se ter mina cu catastr ofa!

A tömegek kor ában, mindegy melyik oldalon állsz! Akinek nem mind egy kiválik! És
elmegy a fához, mely ter mőr e áll!

Iisus bate la usa inimi! Omul nu deschide totus! De ce?! Ca usa este slabiciunea omului pe
car e omul nu accepta! Usa pr in slabiciune este chiar deschisa, dar omul inchide, pr in
mandr ie, pr in egoism, car e nu accepta slabiciunea!

Az udemer áj az egy őslénytani kér dés, ahogy az egész kelet­eur ópai politika! A 89 előtti
őslények átvészeltek egy klíma változást! Asztán újr a csor dákba ver ődtek! Így jött létr e az
udemer áj!

Or iginalitatea se tasneste din Or igini! Din r apor tul minti omului la Sinele sale, car e
r epr ezinta imagina or igini, imaginea lui fiind a Logosului, intr e altele, dar cel mai
pr incipal! Aicea aflam legatur a intr e cr eatia divina si cr eatia omului! Omul cr eator un
singur lucr u " imita" , Logosul car ea er a acolo la Inceputur i! Fondul ontologic daca se
pier de, se ajunge la imitar e ster eotipa! Filozoful Vasile Bancila acuza cultur a eur opeana,
occidentala cu o imitar e slugar nica! Dupa Her aclit, vor bind de filozofia Occidentului, n­am
pier dut ceva esential, o capacitate divina?!

Natur ist, comunist, toti " ­ism" , idealur ile omului multimi!

Politicul ar e la fond o ener gie gr atuita, pe car e tr ebuie sa gestioneze, dir ectionand pe
obiectul, sau pe per soana dor ita! E vor ba de ener giile inconstientului colectiv car e se
manifesta in pr oiecti, fiind o tendinta a inconstientului!

Pr oiectia ar hetipul salvator ului er a bine dir ectionat pe Iohannis! Capitalul ar hetipal a lui
Or ban, tot ar hetipul salvator ului este! Cr eduli sunt tur ma de por ci posedati! Car e cand
tr ezesc, cad in pr apastia dezamagir i, pier zand iluziile, mor acolo intr ­o moar te spir ituala!

A konkr ét bűvöletében élni, mint utolsó valóság és teljesen ar r a hagyatkozva élni, nem más,
mint a valóság, mint teljesség széthullása, kr ízise!

Meditatia a devenit un inlocuitor de r eligie, in calitate de sur ogat numai!

Sa fi pozitiv ar e fond unidimensionalitatea omului occidental! Inntr ­o par te, in alta par te
omul magic, gandir ea magica! E magie cur ata, car e apar e la oameni subevoluati spir itual!

Unidimensionalitatea pr edestina omul occidental la cultul vointei si faptei! Cult car e, pr in


optimismul sau nefondat ontologic, destul in sine vointa si fapta, r epr ezinta gandir ea
magica, car e este total gr esit consider at obiectiv! Ca omul obiectiv este mult mai ir ational,
decat omul pr imitiv sau a evului mediu!

Anticor uptia, DNA nu este altceva, decat r eglar i de contur i intr e bandele mafiote politice si
economice!

Ca cunoscand fr icile cunosti pe tine insuti, scr iam nu de mult! Pe baza unui text din
apocr iful Evangelia lui Toma! In car e scr ie, ce n­ai, ner ealizatul in tine te va ucide! Exista o
angoasa inter ioar a a mor ti! Far a ca sa r espectivul sa r idice la nivelul constiintei! Asa
devine o angoasa existentiala car e pr iveste toata viata! Teologul evangelic Paul Tillic scr ie
in car tea sa " Cur ajul de a fi" , ca cel mai adanca si intemeiata fr ica este, teama de
ner ealizar ea vieti, adica a Sinelui inter n! Adancul eu a lui J ung! Fondul fr ici, angoasei
existentiala este lipsa Centr ului inter n, Centr ul ontologic ale existentei! Lipsa pr oduce
fr ica, angoasa! Daca ne cunoastem ce ne lipseste, ajungem la sur sa adevar ata a cunostintei,
la Centr u! Inaintea or icar ui Sinai, tr ebuie sa tr eci pr in pustie, pr in mar e, dar inainte
tr ebuie sa lupti cu ispita imper iului! Asa cunosti pe tine insuti, pr in tine neamul!

Cine lupta impotr iva migr antilor , lupta impotr iva unui, sau mai multe simptome! Cauza
adevar ata nefiind cunoscut! Cauza adevar ata, tulbur ar ile adancur ilor , fiind pr ezent si in
adancur ile noastr a! Pe ur ma unde si ce tr ebuie opr it?! Sau r egasit undeva la fondul
existentei!?

Omul dupa ce a desacr alizat lumea, incepe ca sa cer ceteze r eligia, cu nu putina ar oganta!
Ce nonsens!

Fundamentalismul r eligios si ideologia ar e un fundament comun, ar hetipul totalitati, dar


pr oiectat in exter ior , car e ar e la or iginea r ealizar i for tata a ar hetipului. Faptul asta nu
fer este, ca sa fie posedati de catr e ar hetipul inconstientului colectiv. Adica ei sunt niste
posedati, ce este comun in ele!

Fata de ei total difer it este tr air ea r eligioasa a ar hetipului, car e inseamna tr ansfigur ar e
inter ioar a intr ­o totalitate a omului, r ealizar ea imagini divinului. Schimbar ile exter ioar a
fiind o consecinta numai a r ealizar i inter ioar a! Aicea se ar ata unde difer a r eligia de
ideologie, car e fapt la uni cer cetator i dispar e!
*

Magicianul este foar te optimist, la fel si omul faptei, activistul de azi! Inseamna ca cultul
faptei ar e la baza optimismul gandir i magice!

Rationalismul, scolastica, r ezulta dizolvar ea Realitati! Realitatea, car e este mar ea solida,
ontologica, sub picioar ele lui Iisus si Sfantu Petr u!

Cer cetar ea fanteziilor noastr e ar ata, am depasit, sau nu, psihic, copilar ia!

Din pacate azi, stiinta inseamna cultul nivelar i ­ masele lui Or tega ajunsi la nivel cel mai
inalt!

Azi, oameni car e discuta linistea inter ioar a, pe baza de filozofi or ientale, mai mult
pr oiecteaza pe notiunea linisti, ce este cel mai nivelat in inter ior ul sau, sufletul lor cenusiu!

Locul comun a fundamentalismelor si a ideologiilor este exter ior ul existentei! Cu r adacini


inconstiente in inconstientul colectiv! Faptul cel ulter ior face din ele niste posedati! Cand
imaginar ul inconstientului nu indeplineste r olul sau centr al, de a comunica intr e invizibil si
vizibil, intr e inter ior si exter ior , pr in car e indeplineste adevar atul r ol centr al, desavar sir ea
omului!

O intamplar e hasidica zice, ca fiecar e zi tr ebuie sa ne iesim din Egipt! Altfel viata devine
ceva inchis. Cum scr ie un exer citiu spir itual hasidic, Egiptul inseamna inchisul. Chiar si
biser ica poate deveni un Egipt! Din car e scapa ur mar ir ea lui Iisus, cum scr ie Sfantu Pavel,
dincolo de per eti!

Si nu uitam, ca cr itica pr agmatica nu r ezolva nimic, nu ca nu vor conducator i, ar e in el


spir itul secular izar i! Conducator i lacomi al biser ici r epr ezinta un semn al timpur ilor
apocaliptice! In timpur ile apocaliptice ne apar a spir itul pr ofetic, car e gandeste in
r amasitele Isr aelului car e nu pr in cantitate salveaza, ci in spir it. Car e stie ca sa ascunda
spir itul in ascunzis, stie sa intr e in catacombe, in ascunsul inter ior itati! Si nu pr in idealul
secular izat al socialului, pr in succesul in social vr ea sa supr avietuiasca, car e pr in Sfantul
Duh e posibil numai!
Cr itica, ca ar e un spir it secular izat, exclusiv r ational si pr agmatic, face or b semnelor !
Duhul se ar ata pr in semne, car e nu este inacelasi a sectantilor ! In sine, chiar nu pr oblemele
concr ete in biser ica sunt adevar ata pr obleme, de pilda limuzinele capi biser ici. Adevar ata
pr oblema a lumi de azi, lipsa simtir i lucr ar i divinului, exper ienta dir ecta a sacr ului ­
dir ecta nu exclude biser ica, ca sa nu fiu gr esit inteles!

Cr itca adevar ata se afla in Biblie, in pildele lui Iisus, eter nul ar hetip al far iseului, si a
omului de stinta, ca far iseu! In exter ior cur at, in inter ior plin cu mizer ie, sau mor mintele
fr umos var uite in exter ior , putr ed in exter ior ! Iisus er a cine a continuat simtir ea dir ecta a
divinului viu in inter ior , cum simteau pr ofeti, car e daca se stinge, ur meaza cultul
exter ior ului minunat, car e ca singur a r ealitate tr aita, devine o divinitate cioplita, o r utina
" divina" !

Andr é Scr ima bine a zis, ca adevar ata pr oblema a zilelor noastr e este exter ior izar ea! Nu e
destul cr itica conducer i biser ici, mod concr et, amanuntit, ca tot la exter ior apar tine si
putem pier de din veder e cele inter ioar e, putem pier de, chiar pr in cr itica faptelor r eale,
contactul cu Duhul, vr and binele pr agmatic al biser ici. Impor tant este ce am pier dut pr in
exter ior izar e! Ne salveaza cer cetar ea setei car e ne leaga la cele exter ioar e, ca in ele se
manifesta setea eter na dupa divin, dupa Domnu, dupa Hr istos, dupa Sfantul Duh, dupa
Sfanta Tr eime!

Evr ei stiau, ca si dincolo de hotar ele Egiptului se intinda lumea inca! Hotar ele Egiptului nu
sunt hotar ele lumi! In astfel de mod au avut sanse de a iesi!

Sfantu Pavel vor beste despr e ur mar ir ea lui Hr istos dincolo de per eti! Adica dincolo de
limite, de hotar e, dincolo de inchis! Pr oblema lumi telescoapelor , ca gr anitele Impar atiei de
azi sunt egale cu hotar ele lumi, nu este dincolo de per eti, unde sa ur mar esti pe Hr istos!

Cultul unidimensional a vizibilului ne a inchis intr ­o lume, din car e nu poti sa iesi! Am
mutilat totalitatea existentei! Am pier dut din veder e invizibilul! Am mutilat str uctur a de
baza a existentei, inter ior ­ exter ior ! Tr aim exter ior numai, dar cu exper ienta inter ior itati
exclusiva, pr intr ­o lume inchisa ce am constr uit ar tificial. Casa in lumea or ganica a avut la
baza, inter ior ­ exter ior ! Dar far a str uctur a inter ior ­ exter ior , desfiintam limita intr e
vizibil si invizibil, desfiintam lumea r eala!

Sfantu Petr u pe mar e cand a iesit din bar ca mer gand spr e Iisus, a tr ecut limita bar ci, dar
nu er a constient de difer ente si a inceput sa scufunde! A tr ecut limita per sonalitati vizibile,
pe car e pr ezinta imaginea bar ci, dar se compor ta ca in vizibil si a inceput ca sa scufunda in
mar e, in invizibil, se simtea inghitit de ea! A avut inca incr eder e in vizibil numai, inca n­a
cunoscut par tea invizibila a lui Hr istos si n­a avut incr eder e in El si a avut par te de atacul
ne­Fiintei. Cr ed ca exper ienta lui er a necesar , ca numai pr in amenintar ea ne­Fiintei tr ezim
la r ealitatea invizibilului tr anscendent, ca apofaticul tr anscendentei este amestecat cu
r ealitatea ne­Fiintei, asa sunt ei intr egi! Dar major itatea oamenilor fuge la sigur anta
iluzor ie a vizibiluli, se ascunde in el ca str utul ascunde capul in nisip, in nesigur !

Böhme vedea cam per iculos r apor tul siesi la Hr istos! Siesul inseamna cand nu iesi din
lumea ta inchisa asa vr ei pe Hr istos! Vr ei ca sa fie dr umul tau a lui Hr istos, in lumea
vizibilului exclus?! Hr istos zicea ca el este dr umul, car e inseamna doua calitati difer ita a
dr umului, vizibil si invizibil, intr ­o ar monie! Numai asa este dr umul a Lui si numai asa
depasim per etile despr e car e vor bea Sfantu Pavel!

Tema identitati nationala se ter mina in haosul disputelor ster ile! Cand adevar ata identitate
inseamna Centr ul, car e depaseste pe om! Numai pr intr ­o r ealitate car e te depaseste poti
pastr a neamul, pr in ceva mai mar e ca fond, ontologic! Nu pr in siesul vointei autosuficient!

Centr ul te pastr eaza daca toti adunam la El, pr intr ­un r apor t comun! A pastr a identitatea
inseamna a se aduna pr in Centr u! Hr istos zicea, " am venit ca sa adun" ! Pastr am
identitatea si neamul, pr intr ­un r apor t la Centr u!

Viziunea asta a neamului depaseste fundamentalismele si iluziile politice!

Pe cr estini au salvat catacombele! A venit timpul, ca poti salva, ascunzand in inter ior ul tau!
Dar unde ascunde omul, cand pr oblema adevar ata nu in exter ior sunt, ci in inter ior ! In
cazul car e vina este pr oiectat in exter ior !

Az élet beér i kevéssel! Az ember nem! Ezér t nem tud az ember maga az élet, megélt élet
lenni!

Capitalisti sunt fundamentalisti banului!

Azi toti fug dupa pr obleme concr ete si dupa r ezolvar ea lor ! Dar toti fug inacelasi timp, de
la sur sa lor neconcr eta, invizibila!

Az aktív lustaság világában, fontoskodó vezető ember ek r észér ől gyakr an hallani a


szter eotip szöveget, " sok a tenni való" !
*

Concr etul r epr ezinta cel mai per iculos mijloc al manipular i! Ca r ezulta iluzii numai! Car e
este scopul manipular i! Oameni sunt tr atati pr in iluzi, pe baza iluziile lor pr opr ie! Asa se
constr uieste o lume noua, o nou Pamant a Pr omisiunilor !

Este un ar hetip, pr in car e s­a r ealizat Amer ica! Dar inainte se face un genocid! In pr ezent,
un genocid spir itual! Tr ebuie sa ucizi tu in tine insuti, pr in avor tul imaginar ului tau
inter ior ! Car e este mai mult decat concr et, car e r epr ezinta niste spar tur i numai al
integr itati! In asa fel lumea ta or ganica nenascut, va adopta o lume pr efabr icata a iluziilor !
In car e ai iluzia, ca pastr ezi identitatea neamului, pastr ezi tr aditia. Dar , din cauza iluziilor
tale, car e sunt niste cunostinte cel mai valor oase si concr ete, nu devi constient, ca ai avor tat
pr uncul din inter ior ul tau, cu car acter tr anscendent! Far a car e tu nu nasti adevar at, ca om
desavar sit!

Pr oblema vitalitati este dincolo de biologic, se ascunde in ar hetipul pr uncului, car ui naster e
daca se avor teaza, r ezulta avor tul biologic!

Pr in vointa voita a eului exter ior , nu naste vitalitate! Vointa adevar ata e o ener gie a
inter ior ului, a divinului cr eator , fata de car e, chiar pr in eul exter ior pr ea voitor nu tr ebuie
sa­l opunem, tr ebuie sa lasam ca sa lucr eze!! Si va naste " de la sine" tot ce tr ebuie pentr u
supr avietuir ea unui neam!

Azi nu pr ea se intelege ce inseamna " de la sine" , ce inseamna r ealitatea lui vie! Azi se
intelege numai, ce se r ealizeaza pr in activitate exter ioar a, pr in r ezultat imediat! Din cauza
asta nu cunoaste omul, r ezultatul asteptar i! Mediteaza, dar nu stie ca sa astepte naster ea
pr uncului in inter ior ! Despr e car e Iisus vor bea!

Imper iile sunt constr uctiile vointei pr ea voitoar e! Din car e tr ebuie sa iesi in pustie, ca sa
r enasti din " de la sine" , ce este singur ul autentic, nefiind de loc pr efabr icat! Numai acolo
cunosti r ealitatea vie a " de la sine" , ca numai " de la sine" poti r enaste numai si nu de la
pr efabr icat, pr in asa numitul schimbar ea gandir i, pr in for me exter ioar e pr efabr icate! Dar
tr ebuie sa sti, ca pr in puter ea, pr in vointa ta nu ajungi mod autentic in pustie, numai
pr intr ­o for ta car e depaseste pe tine pr in car acter ul sau tr anscendent, car e te duce acolo!

Vointa pr ea voitoar e, faptele concr ete voite, car e vor se asigur e viitor ul, se nasc, din gr ija
pentr u zilele de maine, din nesigur anta! Dar din nisipul nesigur antei in pustie, pr in cur ajul
asteptar i se naste stanca, muntele in tine, pentr u neam!

In pustie n­ai supor t exter ior , ca in meditatie! Din cauza asta necesita mai mult cur aj, decat
meditatia! Uni din cauza asta fug la meditatie, fata de incer car i, pr in car e ajungi in pustia
singur atati! Si nu se naste in ei muntele! Adica Petr u, in cine s­a nascut muntele, fondul
comunitati in fiecar e om, identitatea de stanca, pe car e zicea Hr istos, ca se constr uieste
comuniunea biser ici! Stanca si copilul r epr ezinta imaginea eter nitati, pe car e n­ai fabr icat
tu, si sta la fondul lumi, comuniuni autentice!

Az idő az álmod hitelességének póbája!

Ha csak szer zett tudásod szer int gondolkodol, nem vagy szabad! Van egy másik, amit nem
szer eztél, de állandóan kapsz, az az elengedhetetlen, a szer zett csak r á jön! Sajnos ma a
szer zett elfolytja azt, amit állandóan kapsz!

Este comun in comunism si in capitalism, ca omul tr aieste intr ­o eufor ie negativa, tr aind
mitul balaur ului car e inghite omul! Sur sa amenintar i se afla in inacelasi adancime a
omului!

Tudhatod e, hogy hejesen gondolkodol e, vagy nem?! Mer t azt valaki biztosr a, csak a
mélységeidben tudja! Mer t Ő látja át az Egészet, aki te vagy! Csak az Egészben dől el, a
sor szer űség hosszú táv futamában, hogy mi volt helyes, mi nem! Mer t önmagában véve,
csak kategór iák!

A filozofálni lehet a létezésr ől, de maga létezés nem filozofia!

A tömegek kor ában már nincsen liber alizmus, mer t már mindenki a maga szter eotip
békjójában ver gődik!

In discuti e la moda, daca vr ei sa tr ucezi vor ba altuia, vr ei sa fi mai destept fata de el, ca sa
spui adver sar ului, " nu tr ebuie gener aliza" ! In astfel de discuti, nu iese la iveala pr oblema
adevar ata, psihologica, a gener alizar i, ca nu este altceva in major itatea cazur ilor , in discuti,
decat pr oiecti! Pr oiectiei suntem supusi toti! Cel mai mult inteligentul car e neaga! Ca dupa
dou, tr ei vor be, cade in capcana lui!

Nu poti vor bi far a de a nu gener aliza! Dar omul, car e este dezmembr at ca intr egime, car e a
dezmembr at si lumea xa intr egime, nu cunoaste r olul vor bei gener alizatoar e si par tea
opusa r olul unicului, r olul unicitati, ca numai in integr itate, deplinatate tr aita aflam
sensur ile lor in intr egime! Far a de a pr ivi sensur ile lor in deplin, devin niste ingamfar e
intelectualiste goale!

Pe fondul pr oiectiei in amandoua cazur i se afla, nevoia de a r ealiza totalitate, deplinatatea


fiintei! Dar far a o comunicar e intr e constient si inconstient, se pr oiecteaza in exter ior
numai! Si aicea aflam pr oblema adevar ata pe fond, imper sonalul inconstientului colectiv,
car e ameninta per sonalitatea, car e n­a integr at in el, imper sonalul inconstientului colectiv,
din cauza, ca si ca individualitate este subevoluata! De a nu gener aliza, r epr ezinta o masca
de autoapar ar e a per sonalitati, car e n­a putut sa r ealizeze gener alul si individualul, ca
totalitati separ ate, unificand intr ­o totalitate a per sonalitati!

In for mar ea istor iei, ar e cel mai mar e cuvant umbr a omului! Si pr ezentam adver sar i sub
aspectul umbr ei noastr e!

Aki obijektívnek hiszi magát az csak kifele koher ens, mint a maszk! Azér t obijektivek
némelyek, összetett pr obléma látással, mer t maszkot hor danak!

Az obiektivitás hangoztatásában, " a pr obléma annál összetettebb" , van valami nagyzási


mánia, hóbor t!

Végül is liber ális demokr ácia, mint olyan, nincsen, mer t az nem más, mint az anyagiak, a
pénz, a tőke fundamentalizmusa!

Az ember csak a halál külső tényével pr óbál szembesülni, még a legmagasabb filozófiai
kér désként is! És nem kér dez r á önmagár a, hogy ki is vagyok én, aki félek! Mer t az ember
nem csak a halál gondolatától fél, hanem létében fél, mindennapjaiban!

Ha megtudod mitől félsz, megismer ed önmagad! Az ember ben nem tudatos, hogy
félelmének az oka a hiány, ami szor os összefüggésben van a halállal, az elmúlással! Az
ember egy hiánytól szenvedő lény, úgy ér zi, elpusztíthatja! Vagyis, ami nincs, az fenyegeti!
Annyir a, hogy úgy ér zi az ember , létében fenyegeti!

De mi az, ami nincs?! Tamás apokr if evangéliuma adja meg er r e a választ! " J ézus
mondta: Ha magatokban azt hozzátok létr e, amitek van, meg fog menteni titeket.
Ha az nincs bennetek, az, ami nincs bennetek, meg fog ölni titeket" ! Az
" amitek van" , az az Önvalónk!

Amir ől az egyik haszid tör ténet is beszél, az áldozat ér vényességével kapcsolatban! A


tör ténet ar r a kér dez r á, hogy mi teszi ér vényessé az áldozatot! A tör ténet válaszként azt
mondja, hogy Ábr ahám vite ő is, vitte az Ő­jét is az áldozat bemutatásának szinhelyér e,
ami végül is hitelesítette az áldozatot, mint az Önvalója!

Külső létünknek ér vényt a belső Önvalónk, központunk szer ez! Végül is az ember , az
ér vénytelen létében ér zi fenyegetve magát, a nem­Léttől! Ezér t szor ul a személyiség,
pusztán külső létében, állandó meger ősítésr e! Ahol a belső ontológiai alap, a belső központ,
a belső vár kastély nem er ősség!

Sajnos a pr otestáns ének, " Er ős vár nekünk az Isten" , már nélkülöz minden belső alapot!
Mer t az " amitek van" , az ar r a utal, " aki VAN" , a belső, tr anszcendens vár , az ember i lét
ontológiai alapjaiban! Az ember , aki ma pusztán csak külső tényként kénytelen
szembesülni a halállal, az külső, ér vénytelen létében ér zi fenyegetve magát! Mivel az csak
pejva, amit Isten tüze elemészt! Ezér t a halállal csak ontológiai alapokon lehet szembesülni
úgy igazán!

De ahhoz, hogy szembesülni tudjunk a halállal, már most az életben meg kell halnunk!
Er r e utal J ézus, amikor azt mondja, hogy " aki meg akar ja menteni életét az elveszíti, de
aki elveszíti Én ér tem, az megnyer i" ! Aki meg akar ja menteni életét az nem más, mint aki
állandóan évényt akar szer ezni ér vénytelen, pusztán külső létnek! Elveszíti, elvesztegetvén
életét, egy halott én mester séges fenntar tásár a. Elveszíti, mer t " ami nincs benned"
ér vényteleníti külső éned. Állandóan a pusztulástól fenyegetetté válik, végül elhal, az
állandó fenyegetettségnek köszönhetően, ür es, külső for ma, maszk mar ad! Ami szellemileg
nem ér vényes az halott. Ez a halott én, amir ől J ézus azt mondja a far izeusoknak címezve,
hogy olyan mint a meszelt sír , kívül szép, belül r othadás! A r othadás az ami belülr ől öl,
pusztítja a látszat személyiséget! A r othadás az, " ami nincs" és megöl!

Ennek az ér vénytelen személyiségnek a halála, az élet látszatának a halála nyit meg annak
" amitek van" ! Ahogy J ézus mondta, aki elveszíti életét Én ér tem, az megnyer i! Belső
ontológiai központunk az, amir e mondhatjuk " amitek van" , mer t alapja " aki VAN" ! A
" VAN" a ter emtő er őt jelenti, de hiányként, ha az ember nem vonatkoztatja r á magát,
pusztító er ő a tr anszcendens ener gia, ezér t ír ja Tamás evangéliuma, " az, ami nincsen
bennetek, meg fog ölni titeket" . Maga a hiány önmagában véve is pusztító! De ha azt betőlti
" Isten har agja" , akkor teljes a pusztulás! Így viszonyunk vele nem lehet tetszőleges! Ezér t
nyer jük el általa az életet, mer t ter emtőként, élő ontológiai gyökér ként, az élet for r ása, és
külső létünknek, csak általa szer ezhetünk ér vényt, mer t annak van ér vénye, ami élő, élő
ontológiai gyöker ekből táplálkozik!

A halállal szembesülni csak a Lét ontológiai alapjair a helyezkedve lehet, olyanr a ami igenli
a Létet, ontológiai alapjával együtt! Mer t az ontológiai alapr a való hejezkedés ismer teti
meg a világot olyannak amilyen, mulandónak! Er r e utal a Tamás evangéliuma következő
idézete is! " J ézus mondta: Aki fölismer te a világot, egy hullát talált, és aki egy hullát
talált, a világ nem méltó hozzá." Itt nem a világ tagadásár ól van szó, hanem
mulandóságár ól, ami a világtól való megválásnak egyik alapvető feltétele, amely csak
ontológiai alapr a helyezkedve lehetséges!

Ebben az ősi ir atban messze több van, mint Umber to Eco ür es intellektualizmusában,
amikor a der űs halálr ól ír ! Szer inte, hogy az élettől való búcsú könnyű legyen, hülyének
kell nézni azt a több milliár d ember t, akik a földet lakják! Mer t csak a múlandón
r agyoghat át az ör ökkévaló fénye! Az apokr if szavai messze többr e utalnak, épp azér t mer t
csak utal, mint a tudomány pr ecíz fogalmi definiciói, vagy az intellektualizmus öncélú
játékai!

Aki elnyer i az életet tr anszcendens alapjaiban, er r ől szól J ézus mondása, tanítása, annak
már élet és halál nem ellentétek, hanem Lét­egységet képeznek, ami csak a tr anszcendensen
belül lehetséges! Ő azt mondja, hogy a magnak el kell halnia! Ebben a képben az élet és
halál ter mészetes Lét­egységet alkotnak! A kettő ellentéte az önmagával szemben
meghasonlott ember ben létezik, ezér t kín neki a halál gondolata! Ha nem képeznének
egységet, akkor a halál r évén nem lehetne elnyer ni az életet, ahogy J ézus mondja! A halált
csak Léten belüli egységben az élettel, Lét­egységként lehet elfogadni!

Aki " VAN" , mer t van amilye van, mivel létr ehozta, az tud csak szembesülni a halállal,
mint a Lét ür es ar cával! Tamás evangéliuma egyik mondása világít r á, hogy milyennek kell
lennie az ember nek a halál előtti állapotban. " J ézus mondta: Legyetek, midőn elmúltok!"
Lenni csak az tud, aki " VAN" , mer t csak benne létezik az élet és halál egymást Lét­
egységgé átható dinamizmusa!

Mer t lenni nem más, mint átalakulás, ez által nyer i el az élet és halál az or ganikus egységet!
Létr ehozni azt " amid van" nem lehet a nélkül, hogy ne átalakulnál át a halálod r évén!
Mer t ha nem hozod létr e " amid van" , azzá lesz, " amid nincs" és megöl! Amit létr e kell
hozni, az az Isten kép, az or todoxia megistenült ember e. Ha nem teszed, akkor mutatja meg
a halál az igazi, pusztító ar cát! A halálnak két ar ca van! Mindkettő félelmetes! De, ha az
egyikkel szembe nézünk, megszabadulunk a másiktól! Az által, hogy halálunk vissza vezet
alapjainkr a! Ez által a halál elveszíti a másik, félelmetes álar cát! Ezér t meghalni igazán
csak a megistenült ember képes!

Chiar dupa 89, la inceputul anilor 90, er am student teolog la Cluj­Napoca, la sectia
unitar iana a teologiei pr otestanta. Fiind o biser ica liber ala, pana la ateism ascuns, dupa
cur sur i, cu colegul meu de clasa, cate odata intr am la o car sma in apr opier e, nu er a
pr oblema! Pr ima data cand intr am m­a sur pr ins pr imir ea calda de par tea unui
mar amur esean. Cu un accent r omanesc a inceput sa vor beasca cu noi pe ungur este si a pus
muzica maghiar a! Er a un r oman deschis fata de ungur i! Cu intamplar ea nu vr eau sa
suger ezi, ca asa tr ebui sa ne compor ta cu noi ungur i, toti r omani, ca sa ne mangaie. Nu e o
asteptar e, nu cumva sa fiu inteles gr esit. Pilda r omanului am povestit, ca sa dau pilda unui
compor tament deschis, de par tea unui r oman, fata de doua secui, pr in car e vr eau sa ar at
mod compar ativ, in celalate par te compor tamentul secuilor , car e r efuza tot ce e r omanesc!

Dar inacelasi timp ce am vazut in zona Odor heiului, unde locuiam?! Autobuzele car e
mer geau in satele in jur er au inscr iptionate exclusiv in limba maghiar a. Langa dr um intr e
Mier cur ea Ciuc si Sovata, cine vindeau ceva, numele mar fei tr eceau numai pe ungur este.
Ungur i, secui, chiar pr in pr imele semne, dupa 89 ar atau r efuzul fata de r omani! In loc de o
deschider e fata de r omani, pr in r ecunoaster ea gr eselilor istor ice de par tea maghar imi fata
r omani, de pilda, am luat imediat o pozitie de r efuz, de izolar e, a ar iciului de minge!

Er a inceputul numai, unei evoluti negative din par tea secuilor in Har ghita si Covasna. Pe
car e am ur mar it si ur mar esc in Covasna, mai apr oape, unde evolutia r efuzului tot ce este
r omanesc a luat o for ma gr ava, de cand Tamás Sándor si Antal Ár pád Andr ás a ajuns la
puter e! In istor ia or asului Sfantu Gheor ghe nu se afla nimic despr e r omani, despr e
per sonalitati mar cante r omani, cum ar ata car tea publicata cu pr ilejul aniver sar i 550 ani
ale or asului Sfantu Gheor ghe!

Tr ebuie sa ma r eantor c la pr oblema inscr iptionar i exclusiv in limba maghiar a, car e nu s­a
ter minat cu entuziasmul dupa 89! In judetu Covasna in satele pr eponder ent locuit de catr e
secui, cum am vazut, de loc nu se r especta Constitutia, limba oficiala a tar i! Bine, nici in
Har ghita nu este altfel, dar acuma vor besc de baza de exper iente. Inscr iptiile oficiale sunt
pe ungur est sau in cel mai bun caz, inscr iptia in limba r omana, cel oficial, este pe al doilea
loc, car e pe ur ma tot nu este legal! De pilda la Ghidfalau, caminul cultur al, er a
inscr iptionat exclusiv in limba maghiar a, " Müvelődési ház" ! Posibil er a, ca eu si Dan
Tanasa am sesizat si pr imar ia a pr imit or din de inlatur ar e!

Un pr opr ietar lant de magazine in doua judete, din Odor hei a discr iminat pe r omani, pr in
inscr iptionar e exclusiv in limba maghiar a ale mar fur ilor in magazinul din Ciuc, car e caz a
ajuns la antidiscr iminar e!

La Duna Tv, un tanar intr un bar la Balvanos, deschis a declar at, citezi:" noi nu iubim pe
r omani" ! Declar atie tiner ei, nu este ceva per sonal izolat! Repr ezinta spir itul antir omanesc
gener al, in Har ghita si Covasna! Degeaba vin uni, ca am pr ieteni maghiar i, sau r omani si
ne intelegem bine, spir itul in gener e este antir omanesc! Asta a simtit un fost ofiter de
car ier a, car e din Moldova a ajuns langa Sfantu Gheor ghe, la comuna Bodoc. Valer iu
Tanasa, dupa 89, cum scr ie in car tea sa " Rostir i ziditoar e" , er a nevoit ca sa mear ga inapoi
in Moldova, fata de ur a " tot ce este r omanesc" ! Unde secui se izoleaza pr in ur a fata de " tot
ce este r omanesc" , pr ietenia intr e doua natii e poveste, sau sunt cazur i izolate!

Cum am scr is, de cand cei doi magnifici gr ofi, Antal Ár pád si Tamás Sándor a pus mana pe
judet, nu numai din istor ie vor sa le excluda pe r omani, ci si din imaginar ul cultur al al
or asului Sfantu Gheor ghe! Antal a declar at la inagur ar ea statui Tur ul, pasar ea mitologica
a maghiar imi, ca, " tr ebuie sa ne ocupam spatiul nostr u vital cu simbolur ile noastr e
nationale" ! Cr ed ca pe ur ma asta a declar at numai, Kelemen Hunor ­ babuinul de ser viciu
in fr untea udemer eului, ca e un babuin politic numai, alti conduc ­ ca tr ebuie sa ne ocupam
pamantul natal! Declar atia lui Antal pot car acter iza, pr in r evolutia cultur ala chinezeasca a
lui Mao. Cr ed ca el este Mao cel mic a secuilor , car e a declar at impotr iva r omanilor o
r evolutie cultur ala, mai ales ca vr ea sa inlatur a si statuia lui Mihai Viteazul!

Pr oblema imaginar ului nu este asa de simplu cum gandeste pr imar ul or asului, ca la
imaginar ul adancimi omului, cu mar e incar catur a de ener gie, nu poate sa fie ar bitr ar .
Daca asa gandeste, nu stie ce inseamna pr oblema identitati, car e ar e la fond imaginar ul
adancimi omului. Rapor tul ar bitr ar , pr in mar e incar catur a de ener gii ale imaginar ului,
poate declansa tensiuni! Ca ar bitr ar ul r apor teaza numai la exter ior itatea imagini, far a un
r apor t la fondul sau inconstient, adica la ar hetip, car e contine inexpr imabil mai mult decat
imaginea sa exter ioar a! In asa fel, imaginea exter ioar a a ar hetipului devine o r ealitate
inchisa, contr ar iu natur i ar hetipului car e este o r ealitate deschisa! Dar cand vr ei sa­l
inchizi niste ener gi pr in natur a lor deschise spr e infinit, pr in imaginar ul exter ior a
ar hetipur ilor , situatia devine tensionata, r epr ezentand un per icol de explozi in adancul
omului! Ca r olul ar hetipur ilor , ener giilor sale nu este ca sa izoleze omul! Nar e r olul ca sa
izoleze un neam intr e alti! Ci inver s, ca sa uneasca in integr itatea Fiintei, Existentei!

Dar aicea sa vede ca nu cunoaste cele doua magnifici ale Covasnei natur a imaginar ului
adancimi omului, ca vr ea sa le foloseasca, niste imagini univer sale, pe pr im plan pentr u
izolar e, cand natur a lui este de a fi deschis spr e exter ior , spr e infinit. In alta par te, r olul
simbolului este, de a se lega, de a se uni cele doua neamur i, si nu a se izola, a se impotr ivi, a
se r efuza.

Cand se izoleaza pr in imaginar , pr in simbol, e vor ba de cr iza de identitate!A se r etr age in


cadr ul intimitati imagini, a se inchide in intimitatea pr opr ie ale neamului, pr in imagini, nu
inseamna altceva, decat sa fi dominat, dependent de ar hetipul mamei. Car e fapt este foar te
explicit expr imat in izolar e pr in autonomie!
Cr ed ca concluzia este foar te simplu: scopul maghiar imi, secuimi ­ in afar a de defr isar i
padur ilor de catr e conducator i sai ­ este, de a tr ai far a r omani in Romania!

Favor abilul e inventia omului unidimensional, din car e ur meaza comoditatea, sau poate si
inver s, din comoditate r ezulta unidimensionalitatea! O intamplar e hasidica intr eaba, " ce
inseamna a fi evr eu?!" Raspunsul, " a fi gr eu, ca sa fi evr eu!" Azi liter atur a nar e gr eutate,
adica este pur intelectualista, comoditatea intelectualului e domina si in gandir e, ca nar e
gr eutate viata, pr in incer car i! Din car e au nascut mitur ile, fondul liter atur i! Liter atur a,
car e nu este altceva, decat dezmembr ar ea mitur ilor ! Ar e gr eutate omul, car e a cobor at si s­
a ur cat, car e nu exista far a iner car e! Cr eatie autentica nu exista far a o calator ie ver ticala!
Daca nu oper a r epr ezinta o masca, peste masca per sonalitati! In car e locuieste omul
infantil, car e asteapta tot, ca sa fie mangaiat pr in favor ur i, pr in favor abil! Pe ur ma
favor abilul este asteptar ea omului infantil, nenascut ca per sonalitate adevar ata, incer cata!

Pentr u cine noaptea r epr ezinta odihna numai, tr aieste intr ­o angoasa ascunsa fata de ne­
Fiinta!

" Nem szabad általánosítani" , nem más, mint egy fajta szter eotip vonyítás!

A szellemi felsőr endűsködés, beképzeltség álar ca, " nem szabad általánosítani" !

Din ster eotipur i se fabr ica mastile! Major itatea, sunt gata facut vandute!

In lumea in car e spir itul autentic este dominat de ster eotipur i, omul de masa, nu va fi
invins plagiatul! Nu e vor ba numai de cor ectitudine! Este vor ba de boala spir itului uman,
car or a este o simptoma intr e multele plagiatul! Este vor ba, ca falsul domina peste tot!

Cand pr oduci diplome in masa nui de mir ar e! In comunism vor beam despr e niste facultati
pr oducator i de diplome! Spir itul a r amas! Nu poti schimba gandir ea, far a schimbar ea
spir itului! Car e e mai gr eu, ca este vor ba ceva invizibil, si totus pr ezent peste tot! Car or a
puter ea de a domina, consta in invizibilitatea lui! Pe car e nu poti domina, daca faci ceva
concr et numai impotr iva lui, ca sub o alta infatisar e se supr avietuieste! Spir itul se naste,
r enaste si se schimba pr in r enaster e, din adancul omului! Spir it car e nu este pr actic, nici
pr agmatic!

Dictatur a nu consta din ceva anumite, ar e la baza un spir it pr opr ie, car e e sur sa lui!
Egiptul din car e au iesit evr ei, mai mult er a un spir it, decat ceva anume, pe car e duceau cu
ei si dupa iesir e! Din cauza asta r evoltau cu nostalgie fata de unde ieseau! Si din cauza asta,
se zice o intamplar e hasidica ca au iesit numai, cand au pr imit o noua r evelatie! Adica au
pr imit, au r ealizat o r efondar e ontologica! Locul er a Sinaiul, simbolul centr ului ontologic
ale fiintei, unde se r eanoieste fiinta, pr in r eantoar cer e la Or igini.

Filozoful din Ungar ia, Heller Ágnes, situatia dupa cader ea comunismului compar a cu
iesir ea din Egipt a evr eilor ! Dar a uitat un lucr a, ca n­am iesit nicaier i, ca am intr at intr ­un
alt Babilon, intr ­un spir it din car e n­am iesit! Ca schimbar ea for mei exter ioar a in sine, nu
te schimba cu nimic!

Ai iesit, sau incep ca sa iesi, cand incepi ca sa indr epti spr e Centr ul Ontologic ale Fiintei! Si
daca totul nu este constient, ca te indeamna str afundur ile existentei! Car e se activeaza in
pustie! Si aicea ur meaza o alta difer enta intr e evr ei si intr e pr ezent, ca din cauza ca n­am
iesit, nu ne aflam in pustie, ci ne aflam intr ­un alt Babilon, intr ­o alta infatisar e numai!

Dupa un exer citiu spir itual hasidic pustia este locul r eanoir i spir ituale inter ioar e! Despr e
car e J ung zice, daca schimbar ea in exter ior , nu este inaintat de o schimbar e in adancime,
schimbar ea in exter ior nar e valoar e! Schimbar ea in inter ior este indemnul despr e car e
vor beam ca r epr ezinta activar ea r esur selor inter ioar e car e r epr ezinta sur sa ener getica car e
te duce la Centr ul Ontologic ale Fiintei! Ca valoar ea Fiintei este pr imit de la sur sa sa!
Omul ar e constiinta adevar ata, valoar e de sine, daca se afla in Centr ul sau Ontologic!
Pr oblema falsului, ca plagiatul este un anume fals, incepe cu simtul non valor i ale omului,
car e se r ezulta din situatia, ca omul nu se afla in Centr ul sau, nu tr aieste Sinele sale
adevar ate inter ne!

Cultur ile vechi, far a ca sa vor beasca despr e identitate, pastr ar i identitati, se indr eptau la
anumite centr e spir ituale imaginar a, pr in car e au pastr at ce numim azi identitate, dar car e
er a mult mai mult, pe ce numim azi identitate, er a un adevar at spir it apar ator , car or a
sur sa er a Centr ul!

Dar ma intr eb, cand a iesit ultima data omul eur opean din Egipt!? O intamplar e hasidica
zice, ca in fiecar e zi tr ebuie sa iesim! Cr ed ca niciodata! Ca omul eur opean a uitat Fiinta,
pr in uitar ea Centr ului sau! In Occident amintir ea slaba a Centr ului, intr ­o for ma
filosofica­mistica aflam la mar ele mistici ale Evul Mediu ca Meister Eckhar t, Taule, Suso,
mai mult la anumite per soane! Ultimul r epr ezentant al Centr ului fiind un pr otestant,
J acob Böhme!

Dar in alte par te a cr estinismului, la or todocsi, aflam nu numai o amintir e a Centr ului, ci
r ealizar ea a Centr ului, pr in indumnezeir e si pr in unir ea cu Dumnezeu! Ca lipsa Centr ului
duce la dezastr u, la haos! Falsul este o for ma a haosului! Niste scopur i tr ecatoar e, car e sunt
sur ogate numai a Centr ului! Fiind multiple, chiar pr in ele se gener eaza haosul, ele nu fiind
r apor tate la Centr u! Pr oblema este ca ne aflam nicaier i, daca nu ne aflam in Centr u! Omul
car e nu ar e valoar e de sine, se afla nicaier i! Plagiator ul r epr ezinta omul de nicaier i! E o
boala a spir itului, car e nu se vindeca pr in r eglementar i! Ca spir itul valor i se naste din
Centr u, totdeauna nou!

Pe ur ma sunt doua spir ite, a valor i si a nonvalor i, adica a falsului! Toate valor ile pr imesc
valoar ea pr in Centr u! Non valoar ea fiind lipsa valor i, adica lipsa Centr ului! Si pr ezenta
haosului, ca o adevar ata sur sa a nonvalor i!

Tr ebuie sa iesi din impar atia haosului, ca sa incepi dr umul spr e Centr u! Gr eu de iesit, ca
lumea haosului se pr ezinta ca o lume a or dini, ca dictatur ile! Si sunt inchise, din cauza asta
zice un text de exer citiu spir itual hasidic, ca Egiptul inseamna inchisul! Adica tr ebuie sa
iesi din inchis, in pustia spir itului liber ! Fiecar e zi tr ebuie sa iesi din per sonalitatea ta
inchisa, din Egiptul tau inchis! Si tr ebuie te afli in pustia spir tului tau, ca sa poti indr epta
spr e Sinele tale inter ior , spr e Sinaiul tau intr ior , valoar ea ta adevar ata! Ca altfel, diploma,
pr in plagiat apar tine per sonalitati tale inchise, pr in car e, pr in anumit statut social, te
inchizi si mai bine! Autenticul este spir itul tau inter ior , pr in car e poti iesi din Egiptul tau
inchis, din haosul tau mascat pr in diplome!

Dar ma intr eb ce fel de posibilitate da stiinta actuala la autenticitate, intr ­o Eur opa car e
uitase Fiinta pr in uitar ea Centr ului, pr in uitar ea Sinele omului! Ca dupa tot o intamplar e
hasidica, sacr ificiul ar e valoar e, daca a validat pr ezenta Sinele omului, cu Dumnezeu in
centr ul sau!

A kapitalizmusnál kegyetlenebb nincs! Mer t elvár ja, hogy a megélhetés oltár án feláldozd
álmaidat! És még pimasz is, mer t ezt a legmagasabb ér téknek tekinti!

A kapitalizmusban a szélsőséges kapzsiság ítéli el az un. szélsőségeket!

Adevar ata intr ebar e filozofica e o nevoie launtr ica, nefiind teor etica! Din adancimea
pr opr ie, psalmistului! Esti for tati ca sa intr ebi, n­ai incotr o! Far a sufer inta nu este
intr ebar e! Ca Iov! Nimicnicia omului pune intr ebar ile! Si r aspunsul nu este definitie! Vine
dupa lunga asteptar e! Cand deja nici nu asteptam! Din cauza asta nu este r ezultatul
car tilor filozofice citite! Vine cand nu poti dor mi! Sufletul nu lasa, ca sa fi cu tine insuti! Ca
sa fi pr egatit pentr u r aspuns, pr in tr ezvie! Pe ur ma nici nu sti, daca pr imeai r aspuns!
Simti, par ca ai pr imit ceva, pr in niste gandur i, pe car e n­ai putut stapani! Pe ur ma
obisnuiesti, ca esti cate odata pustnic in noapte! Unde intr ebar ea sufer ita te duce! Pe ur ma
aflam, ce avem, ca noaptea ar e de toate!

Aki a szélsőségeket tanulmányozza, az magában képtelen felismer ni!

Intr o lume, car e a pier dut semnificatiile ar hetipale, nu poti schimba nimic! Numai cu
ajutor ul ar hetipur ilor , pr in car acter ul sau divin se schimba lucr ur ile, spr e o mai mar e
deplinatate, car e este adevar atul sens a schimbar i!

Identitatea comunitati, unui neam, inseamna autenticitatea imaginar ului sau in r apor t cu
adancimile sale, in r apor t cu ar hetipur ile adancimi! Si nu ca ceva adevar ur i istor ice
absolute, concr ete, car e pr ivesc exter ior ul numai, cer and o identificar e exter ioar a! Pr in
car e se pier de r apor tul imaginar ului cultur al, de catr e ar hetipur ile adancimi, car e da viata
imaginar ului, ca r adacina pomului! In asa fel putem spune, ca imaginar ul tr ait difer a, de
imaginar ul sustinut de automatisme, obisnuinta, pe car e putem consider a mor t!

Az intelektualista finomkodásban, van valami infantilis! Aminek a szelemi alapja, a


tudomány bizonyos szakter ületébe való beavatottság intimitása. Ez az un. intimitás
infantilis szfér ája! Mindmegannyi infantilis szfér a!

" Igénybe sem kell venni" , vajon ennek mi lehet a szemiotikai jelentése, ha az újszövetségi
szegletkőr e vonatkoztatjuk?! Ebből esetleg megtudhatjuk az ember t megvető gőg
szemiotikáját, újszövetségi háttér megvilágításban!

Fondul stiintei este ascunsul, secr etul, car e tr ebuie r evelat! Aicea aflam si ar hetipul
Revelatiei, car e este despar tit, r upt de fondul sau, car e este ascunsul! A r upt siesul
omenesc, car e r evendica de la Dumnezeu r olul r evelator ului! Ascunsul si Revelatia intr ­o
unitate r epr ezinta o totalitate adevar ata! Nu poti r upe Revelatia, Revelator ul, de fondul
sau ontologic ascuns, ner evelat, nemanifestat! Nemanifestatul si manifestatul tr ebuie sa
r epr ezinta o unitate ontologica or ganica! Din cauza asta putem zice ca adevar ata stiinta ar e
la fond Revelatia!

*
Foar te multi vor binele neamului, sau altor cauze, dar major itatea poar ta, ca niste masti
numai a siesului! Asa devine tr aditia, in faza sa ultima a pier der i, o masca numai pr in car e
se apar a pe el insusi! Si lumea pr agmatista justifica!

Pe fer icir e uni cr ed ca tr ebuie sa r ealizeze! Fer icit este, cine lasa fer icir ea, ca sa r ealizeze pe
el insusi! Cine este el insusi, " eu sunt, cine sunt" este fer icit numai! Si poate sa dar uiasca
fer icir ea! Fer icir ea este o ener gie necr eata divina, pe car e nu poti pr oduce! Rolul tau fiind
ca te lasi ca sa te cupr inde! Cand te face desavar sit, indumnezeit, inseamna ca tea cupr ins
in totalitate si tu ai pr edat pe tine insuti for telor sale, car e inseamna esti total fer icit!
Fer icir ea este per soana absoluta, cu car acter tr anscendent r ealizat!

Pr in r ationalism suntem atr asi spr e tot mai difer entiat! Daca miscar ea r atiuni nu va fi o
miscar e continua intr e difer entiat si nondifer entiat, r atiunea pr in difer entier e continua, se
duce spr e dezmembr atea de sine!

Miscar ea r atiuni tr ebuie sa fie la fel ca miscar ea valur ile mar i! J os in sus, sus in jos, intr e
nondifer entiat si difer entiat!

Multitudinea pr oblemelor este ca nor oiul! Rezolvand te scufunzi!

Iisus zicea despr e pomul ner oditor ca tr ebuie taiat! Pomul, un simbol al ar hetipului
deplinului, daca nu r ealizeaza si el deplinul, adica fr uctul, simbol a deplinului r ealizat,
tr ebuie taiat. Imaginea, simbolul tr ebuie r eadus la r adacina sa ar hetipala, pr in r egr es, de a
r eanoi simbolul! Numai simbolul r eanoit din r adacini, poate r ealizeze iar asi fr ucte noi ale
deplinatati! Reanoir ea apr opape egal cu o noua r evelatie! Reanoir e nu exista far a
r eanoir ea car acter ului tr anscendent ale simbolului, imaginar ului!

Azi in domeniul cer cetar i e la moda o nivelar e pe planul imaginar ului! Car e zice ca in timp
si spatiu se manifesta inacelasi imaginar ! Dar dupa fr uctul sau cunosti pomul! Oar e
imaginar ul ar hetipal a r eclamei r ealizeaza fr ucte noi ale deplinatati?! Pr in imaginar ul
r eclamelor se r ealizeaza omul desavar sit, ca un fr uct adevar at a deplinatati!? Par ca e
inver s, se r ealizeaza impr astier ea omului! Cand simbolul tr ait autentic, ar e r olul de a
aduna la Centr u, la Sinele omului, r ealizand deplinatatea, indumnezeir ea omului, car e este
adevar atul fr uct divin!

Cr ed ca dupa fr uct putem face difer enta intr e simbol si simbol, facand doua categor ii mar i,
car e au fr ucte si car e nau, car e sunt ster ile! Ster ilitatea fiind pr oblema pr incipala unei
cultur i in declin! Cu car e intalnim si in basme, cand un r egat, campiile devin ner oditoar e!
Pr oblema ar e la fond, cand doua ar hetipur i pr incipale, pr incipiile masculin si feminin, pr in
car e se manifesta inconstientul colectiv nu indeplinesc r olul lor ! Pr in unificar ea pr incipiilor
r ealizand fr uctul, deplinul! Azi tot se plange, ca familia este in cr iza, dar nu cumva cr iza se
afla in adancur i, fata de car e omul s­a intor s spatele! Din cauza asta cr iza este mult mai
adanca, este ster ilizat imaginar ul omenir i!

Azi e moda, moda stiintifica, de a explica inter actiunile pr in str uctur a r itur ilor ! Par ca ei se
manifesta sematic in timp si in spatiu! Pr oblema este, ca omul de azi, nelinistit, totul vede
in punct de veder e a comunicar i, par ca asta ar fi ultimul scop al imaginar ului, r itului! Nu
tr ebuie sa uitam scopur ile veche, de a r eintegr a in deplin, de a r eanoi existenta ca deplin!
Degeaba este pr ezent inacelasi str uctur a per manent in timp si in spatiu daca fr uctul
deplinatati r amana ner ealizat! Adica str uctur ile, imaginar ul poate sa­si degener eze dupa
r azultat! Ca omul deja r ealizase in China oua car e n­a vazut gaina, o imagina ar tificiala a
deplinatati!

Azi se vor beste tot despr e pastr ar ea valor ilor cultur ale, pastr ar ea tr aditiei nationale,
r eligioasa! Dar pentr u r eanoir e avem nevoie si de r egr es, de pier der e, ca altfel ne pastr am
niste imagini ster ile, moar te! Avem nevoie de apocalipse, ar hetipul r egr esului r eanoir i
tr anscendentale, car e aduce la lumina intr o haina noua a imaginar ului, Inceputul divin! Ca
adevar atul r ol a imaginar ului, r itului este tr ansfigur ar ea omului in divin! Pe car e daca nu
r ealizeaza, cum scr ie evangelia apocr ifa a lui Toma, ner ealizatul te ucide! Poti te ucide,
sinucizi si pr in imaginar , asa ar ata r ealizar ea ideologiilor , imaginar ul lor ! Imaginar ul fiind
ca focul poate sa te faca scr um, sau poate sa deie viata, intr ­o par te depinzand de r apor tul
omului la ele. Pe car e nu le pr ivesc cer cetar ile, r apor tul lor fiind static, din cauza asta
consider and imaginile la fel statice in miscar ea lor !

Dovada, ca suntem condusi de secur isti, ca doua or i am cer ut de la CNSAS dosar ul meu si
r aspunsul er a, ca nu am, nu sunt in evidenta! Nu pe dr acu! Ultima data er am audiat de
Secur iate la data de 05. 12. 1989 la Odor hei, inainte de r evolutie! Er am suspectat cu fur t de
munitie, e posibil m­a salvat r evolutia, si n­am dosar !

Azi se zice, vai nu tr ebuie gener aliza! Par e r eal, dar e un ster eotip numai! Chiar din cauza,
ca e r eal! Ca nu pot sa spui, ca r omani, ungur i, sau tigani sunt r ai! Oar e o abor dar e
complexa, mai adecvata r ezolva pr oblema! Eu zic ca nu! Ca pr oblema adevar ata nu este,
ca sa fim cat mai adecvati! Pr oblema adevar ata este pr oiectia umbr ei, car e nu se r ezolva
pr intr ­o r ezolvar e adecvata r ationala, ca umbr a r amana neconstientizat! Situatia chiar se
agr aveaza, ca pr in abor dar e exclusiv exter ioar a a adecvatului exter ior , se r efuleaza umbr a!
Adecvatul, adica sa fi far a pr ejudecati, va fi un fr umos exter ior , ca mor mintele fr umos
var uite, dar in inter ior putr ed, daca nu exista constientizar ea umbr ei, pr in confr untar e,
putr edul fiind umbr a! Dar cel mai sumbr u, putr edul nu r amana in sine, ci va fi inghitit de
catr e pamant, de inconstientul colectiv!

Pr opozitiile, ver setele din car e iese o lume intr eaga, ar e gr eutate adevar ata, din cauza asta
nu se epuizeaza niciodata! Astfel de pr opoziti, ver sete aflam in r evelati!

In lumea stiintei e impor tan ca sa explici si nu ca sa tr aiesti din deplin r ealitatea explicata!
Omul a pier dut sensul adevar at al vieti si se multumeste cu explicati numai!

A invata din istor ie e o iluzie moder na! Exista o cor ectie a sor ti, pr in r etr air ea mitur ilor ,
basmelor !

A lauda pe Or ban pentr u dr agul neamului, nu te ajuta la nimic, ca e o pr oiectie numai, pe


baza ar hetipul salvator ului! Pr oiectia de indepar teaza de centr ul tau inter n, car e este
adevar atul apar ator al neamului! Fondul adevar at a cr izelor , omul sa uitat de Centr u!
Or ban este un conducator posedat de habr isul sau, pr in imaginea salvator ului! El este o
imagine a omului r upt de centr u! Astfel de om nu ajuta la nimic, ca este o imagine
negativa, pr in car e nu poti pastr a nimic! Gar dur ile lui sunt niste iluzi!

De a " nu gener aliza" , sau " pr oblemele sunt mult mai complexe" , sunt folosite cu cel mai
mar e r andament la manipular e!

Szóval az ur alkodó ideológiát r égen nem volt szabad bántani! Ma nem illik! Az illem
hatékonyabb, mint a kényszer , föleg, ha azt egy láthatatlan, nem fájdalmas er őszakkal
kikényszer ítik!

Er a r azboaielor , moder ne si posmoder ne, cand nu castiga nimeni! Ca se distr uge tot!

Pr oblema r elatiilor inter umane, se ascunde in adancul omului, dar mai mult este
consider at ca o pr oblema exclusiv exter ioar a, pr ivind r elatiile exter ioar a! Pana cand omul
este nevoit ca sa tr aiasca intr ­o autoapar ar e contnua fata de ne­Fiinta, car e se manifesta in
asigur ar ea zilei de maine, r elatiile va ser vi sigur anta fata de angoasa ne­Fiintei! Asta nu
este teor etic! Ca la Iisus o pr oblema centr ala, cand vor beste despr e salvar ea vieti! Fata de
ce?! Fata de a nu exista!

Imaginea omului de azi este Petr u in scufundar e in mar e! Si cu fr ica in sani, de a nu fi


inghitit de adancur i! Solidul r epr ezinta Hr istos! Dar cum ajungi la el?! El explicase cine
este demn ca sa ur mar easca! Cine a devenit matur psihologic, sa despr ins de par inti, de
mamar ! Ur mar ir ea lui Hr istos, r apor tul la Centr u este posibil pe baza de matur itate
numai! Cate compor tamente r eligioasa cultiva, de a nu deveni matur ! Relatiile inter umana
tr ebuie sa seamana cu r apor tul la Centr u, ca in fiecar e om se afla un Centr u ontologic! Asa
ajungem la Sfanta Tr eime, ca fond ontologic si antr opologic a r elatiilor inter umane!

Azi r elatiile inter umane cultiva sigur anta, adica iluzia, car e nu este altceva, decat cultul
infantilismului!

Omul matur inacelasi timp se aseaza si in afar a comunitati! Ca Moise facand cor tul in
afar a asezamantul comunitati! Sau Avr am a iesit din pamantul neamului! A se matur iza
tr ebuie sa iesi, din sigur anta tur mei! Ca bar bat devi in pustie! Nu degeaba scr ia Sfantu
Pavel, despr e ur mar ir ea lui Hr istos, ca se ur mar este dincolo de per eti! Tr ebuie sa iesi din
sigur anta uter ului, din sigur anta inchisului si tr ebuie sa nasti pentr u bar batie! Din
impar atiile uter elor egiptene ale sigur antei mamar e! Ca or ice impar atie a inchisului, se
constr uieste nevoia de sigur anta! Te inchide lipsa cur ajului existentiala, nevoia de
sigur anta din cauza fr icai, nesigur anta existentiala, angoasa existentiala. Ideologiile,
dictatur ile se nasc din nevoia sigur antei! Tr ebuie sa iese omul, din inchisul omenesc a
fr icai, a angoasei, in lumea tr anscendentei deschise a cur ajului de a fi! Relatia incepe intr ­o
lume deschisa a cur ajului intr e oameni, asa se r ealizeaza comuniunea comunitati!
Comuniunea pr in spontaneitatea adancimi, pr in spontaneitatea deschisului eter n. Numai,
daca poti aseza nevoia ta de sigur anta in Centr ul tau ontologic a Logosului intr upat, ca
numai acolo afli tu, sigur anta ta existentiala, in r apor tul minti tale la Centr u!

Pr ima data tr ebuie constientezi, ca te afli intr ­o situatie a inchisului, din car e tr ebuie sa iesi,
ca sa poti schimba! Pe fondul inchisului este imposibil schimbar ea, ca schimbar ea se
pr oduce in dir ectia deschider i, ca schimbar ea inseamna a se deschide inchisul pe pr im
plan! Pentr u vointa omului in sine este imposibil iesir ea! Tr ebuie o for ta major a
tr anscendenta, car e te ilumineaza si impinge in exter ior , in liber tate! Ca oameni vor besc
numai de liber tate, dar se inchid fata de liber tate, din fr ica de liber tate, ca in liber tate este
inclus si amenintar ea ne­Fiintei! Realizar ea liber tati insemnand, sa fi liber in confr untar e
cu ne­Fiinta! Cur ajul pier der i vieti in ne­Fiinta, ca sa r egasesti pe un fond absolut a
Centr ului ontologic inter n a Logosului intr upat! Far a car e nu exista r elatie inter umana!

Dar dupa cader ea comunismului, n­avem constiinta, ca ne aflam intr ­o situatie de unde
tr ebuie sa ne iesim! N­avem, ca Eur opa n­a r ealizat niciodata, r eanoir ea spir ituala, pr in
iesir e din inchisul vechiului! Noi am mar saluit totdeauna de la o ideologie la alta! Si far a
iesir e din inchis in deschis, n­avem nici­o sansa a schimbar i! Ca totul se naste, se cr este, din
inter ior spr e exter ior , din sigur anta existentiala a Centr ului ontologic inter n a Logosului
intr upat, legand cele doua lumi! Ca r olul cr ester i este de a ajunge din adancur i, de pe
pamant la Cer , r elegand incodata pe acestia!

Razboiul simbolic e foar te per misiv, usor , ca poti consider a invins de catr e tine un inamic,
cu car e in r ealitate n­ai confr untat! Oar e nu cumva sunt luptele simbolice putin si jocur i
infantile?!

Masmedia ar e un singur mesaj catr e om, nu esti in sigur anta!

Tr ecer ea r apida a vieti, pe sensibili salveaza, ca sa nu doar me in toate viata! Contnua


amenintar e a ne­Fiintei, pune nemijlocit fatan ­ fata cu Fiinta, cu Existenta, din car e se
naste adevar ata r eflectie pr opr ie a vieti, pr in car e iesi dintr e automatismele vieti! Tr ebuie
sa ai o exper ienta existentiala pr opr ie a vieti, dincolo de cunostinte, pentr u o viata tr aita!
Far a gandul mor ti in toate viata, cu chinur i pana in maduva oasei, nu exista viata
autentica! Pentr u car e doua lucr u exista moar tea si Dumnezeu, r estul e filozofie numai!
Reflectar ea car acter ul tr ecator a vieti aduce la cunostinta, ca esti singur fata de moar te!
Car e ar ata tie, ca esti singur fata de Fiinta si de Dumnezeu! Numai asa cunost adevar ata
valoar e a Fiintei, a existentei, daca ai o exper ienta per sonala pr opr ie a mor ti si a Existentei!
Car e este adevar ata r ealizar e a vieti, mai mult, decat cunostinte acumulate! Asa tr eci
identificar ile cultur ale exter ioar e, spr e intalnir ea ta pr opr ie unica si per sonala cu Fiinta!
Numai gandul mor ti si chinur ile sale te face autentic!

Eu am meditat per soana lui Basescu, far a amanunte politice, car e, pentr u multi ascunde
car acter istica de baza a lui Base! Asa ajunsesem la concluzia, ca impr euna cu Putin, ar e
car acter ul unui sef de tr ib, pe baza instinctelor foar te bune! Pe car e s­a acumulat din
adancul mar ilor si oceanelor !

In ultimele zile am r evenit la per soana lui Basescu! Si tr ebuie sa r ectific consider entele!
Recunosc in continuar e, ca ar e instincte bune, dar nu pot vedea ca un sef de tr ib, pot
consider a numai ca un conducator de haita de lupi! Mai ales, ca lupi se mananca la nevoie
pe colegul de haita! Ur latur ile sale m­a dus la concluzia ultima!
Pr oblema instinctelor la om, daca ultimul cuvant nu va fi a r atiuni, se duce la r apa!
Hybr isul nu este un aliat a r atiuni, car e face totul pentr u puter e! Si Hitler a avut instincte
bune, pana la o limita, unde a inceput r atiunea catastr ofei!

Cand pr ofetismul este inlocuit cu fundamentalism, inseamna o incr emenir e cel mai gr ava
in istor ia unui r eligie!

Sokszor az, amit igényességnek mondanak, nem más, mint a hybr is maszkja!

Cr ed ca, cand oameni se judeca pe islam, ar tr ebui r ecitit Rudolf Otto in legatur a de cele
doua fete ale exper ientei nemijlocite ale sacr ului!

Stir ile de aver tizar e, in legatur a cu ce fel de otr ave sunt tr atate mancar ur ile, apar ent
binevoitoar e, pr oduc hor moni de str es si simtul nesigur antei, ce tot otr ava psihologica este!
Dar tot pentr u pr ofit fac!

Ma az egyszer űsítő magyar ázatokat felváltják az összetettek. Ami kimar ad az egészből, az


a közös gyökér , ami az ember teljesség igénye! Ez az igény, minden magyar ázatnál
alapvetőbb! És az ember titkon ezt vár ja el mindentől, minden magyar ázattól, még a
tudománytól is! Ennek ma nagy a gyanúm nem felel meg egyik sem! Mer t a szavak
halottak! Mivel a gyöker ük nem az őszinte teljesség igény, hanem a hybr is, ami hamis! Ma
az igazság a hybr is álr uhája!

Ma az igazság a hybr is álr uhája!

Cand vor bim de democr atie, ca ceva bun pentr u toate lumea, nu cumva este vor ba de un
ar hetip a impar atiei cer ur ilor , intr ­o for ma secular izata, dar tot ational, decat o constr uctie
r ationala?!

Tur nul Babel a fost constr uit nu numai de a ajunge la cer , mod siesi, ci si impotr iva
r epetar i unui potop! Car e r epr ezinta imaginea haosului! Rationalismul ir ational, cu car e se
" constr uieste" democr atia peste tot, tot un tur n Babel este impotr iva amenintar i haosului
de par ta inconstientului colectiv! La asta sunt r aspunsur i ideologiile, dictatur ile,
democr atia, capitalismul si fundamentalismele!

Democr atia va sfar si cu scuza, ca in cazul comunismului, ca tot o pr omisiune a par adizului
este, " ca teor ie er a buna, dar nu er a bine aplicat" !

Religia adevar at ver ticala, pr iveste adancur ile Fiintei si impacar ea cu ele, de unde se
por neste or ice r azboi! Din cauza asta nu se poate justifica, cu motive r eligioase r azboaiele
r eligiose, atentatele!

Oar e e vor ba de niste musulmani r azboinici, car e fac atentate in Eur opa linistita?! Pe car e
destul daca opr im cu niste legi aspr e la gr anitele Eur opei, la gr anitele tar ilor ?! Oar e
nelinistea asta agr esiva, car e atenteaza, este pr opr ie a ar abilor , musulmanilor si r epr ezinta
un impor t numai in Eur opa linistita?! Cr ed ca Or ientul Mijlociu, lumea ar aba, lumea
mahomedana, r epr ezinta locul er uptiei a nelinisti in inconstientul colectiv al omenir i! Ca la
fondur ile sale inconstiente, nu difer a eur opeanul in nimic de lumea mahomedana, ar aba!
Spir itul capitalismului fiind agr esiunea, car e se ascunde sub o infatisar e mult mai
nemijlocita, decat ter oar ea, sau sub o infatisar e spir itualizata, de pilda ca r eclamele, sau
stiinta, car e tot invaziv este!

Pe planul inconstientului colectiv, ciocnir ile intr e diver se lumi, lumea ar abo­mahomedana
si cea Eur opeana se afla intr ­o star e nemijlocita, din cauza asta nu se poate opr i ter oar ea la
gr anite, e o iluzie, ca ne aflam la fondur ile noastr e inconstiente in aceasi star e! Car e se
pr ovoaca r ecipr oc! Dincolo de pr agul constiintei ne pr ovocam r ecipr oc! Sau putem zice, ca
agr esivitatea eur opeana, pe planul inconstientului colectiv, pr ovocase lumea ar abo­
mahomedana!

Ce inseamna de a pr ovoca?! Imaginar ul veter o­testamentar ar ata cel mai bine, pr in


pedeapsa divinului! Cand Isr aelul a fost cupr ins de pacat, s­a indepar tat de Dumnu, er a
pedepsit de catr e El, pr intr ­o puter e imper iala diabolica! Imaginile biblice au fond pe
planul inconstientului colectiv, r epr ezentand ca niste ar hetipur i in adancul inimi si nu
r epr ezinta niste acte jur idice numai pe plan exter ior , pentr u ner espectar ea anumitor i
r eguli mor ale! Pr intr ­o pr ivir e mor alizatoar e, exter ior izata, am pier dut semnificatiile
ar hetipale ale imaginar ului biblic, adica r apor tul imaginilor biblice la r adacinile sale
inconstiente, ar hetipale, de unde pr imesc ei viata si adevar ata semnificatie!

Razboaiele mondiale nu er au intamplatoar e, accidentale numai! Fascismul ger man, de


pilda, nu er a o nenor ocir e accidentala, pe car e er a invins pe ur ma, de niste for te pozitive! A
ar atat str afundul adevar at a eur opeanului, car e star e a inconstientului colectiv nu s­a
schimbat nimic, numai supr afata s­a linistit, spir itualizand, mascand pe supr afata
agr esiunea, tr aind peste un vulcan intr ­un clocot ascuns! Tr ansfigur ar e spir ituala inter na
in sufletul eur opeanului nu s­a pr odus nici dupa doua r azboaie mondiala!

Star ea fiind o pacatosenie a inimi, conflict in adancul inconstientului colectiv, car e


pr ovoaca fur ia divinului, car e se manifesta sub imaginea ar hetipala unui imper iu diabolic,
car e ataca comunitatea cu inima pacatoasa, comunitatea car e in inconstientul sau colectiv
se afla in star e de r azboi inconstient cu sine! For tele distr ugatoar e ale inconstientului
colectiv a comunitati, inima pacatoasa, pr ovoaca pe planul inconstientului colectiv niste
for te cu inacelasi car acter ! O for ta mult mai puter nica a distr uger i in inconstientul colectiv,
ar hetipul imper iul diabolicului! Imaginea ar hetipul imper iului, ca for ta major a,
r epr ezentand pedeapsa divinului! For ta car e nu este altceva, decat " imper iul" umbr ei
inconstieului colectiv ale omenir i, for tele distr ugatoar e ale umbr ei! Dincolo de biologic, ca
mijloc sa zicem a pedepsei divinului, aflam for tele distr ugatoar e ale sacr ului, pe car e
conflictul inter n a omului pr ovocase, car e se manifesta impotr iva omului, ca pedeapsa
pr opr ie a sacr ului, divinului!

For te distr ugatoar e, pr ovoaca for te dustr ugatoar e, din cauza asta nu r epr ezinta r azboiul o
cale de r ezolvar e spr e pace! Si unde e vor ba de umbr a, diabolizar ea inamicului, intar este
for ta autodistr ugatoar e a umbr ei, pr in pr oiectie!

Daca r educem totul la etica in sine, car e pr iveste totul intr ­o r elatie exter ioar a, neglijand
r eflectia star ea adancimi, inimi, ajungem intr ­o star e far iseica, ceea ce pr iveste exter ior ul si
star ea inimi incr emenita! Incr emenir ea fiind tensiunea cel mai per iculoasa a inimi! Dar
este si mai per iculos, iluzia in car e se afla far iseul! Far iseul fiind eur opeanul, cu cultur a sa
lucifer ica!

Cel mai impor tant este r eflectia star i inimi, car e pr ovoaca! Ca atacul este pr imit chiar pe
par tea cel mai slaba a eur opeanului, in inima! Ar ata mod inconstient o har ta a Eur opei,
unde, sub pamant iese un ter or ist mahomedan! Car e ar ata, ca degeaba apar am gr anitele,
ca atacul pr iveste adancimea eur opeanului, de car e gr anitele nu ne apar a! Pana cand nu ne
aflam, ca r azboiul se afla in inimile noastr e, indifer ent, ca e vor ba de mahomedani, sau
eur openi, r azboiul nu se ter mina si nu ne apar a nici­o lege, ar ma, car e pr iveste exter ior ul
numai a or izontalului si nu apeleaza la ver tical, la for tele major e a sacr ului, car e au puter e
numai deasupr a imper iului diabolicului, umbr ei, fiind o singur a apar ar e, cum au zis
pr ofeti, r eantoar cer ea la divin, la Domnu!

Asa numitele " dialogur i inter r eligioase, inter cultur ale" ale intelectualistilor , nu r ezolva
nimic, daca nar e la fond dialogul inimilor , misticilor , isihastilor , sufistilor , pe baza
exper ientei nemijlocite ale divinului!
*

Cine consider a, ca pr oblema atentatelor apar tine a lumi exter ioar e a etici exclusiv,
gr eseste! Ca este vor ba de o for ta major a a inconstientului colectiv, pe car e nu putem
r edr esa cu intelectualismele r atiuni pur e! Omul de azi, r atiunea este depasit de o for ta
major a a adancur ilor sale, fata de car e a intor s spatele de mult, dar a venit timpul ca sa fie
atacat din spate, de catr e for tele r espective, fata de car e s­a intor s spatele!

Atentatele dovedesc, cum au dovedit si cele doua r azboaie mondiale, ca civilizatia lui
Socr ate nu face fata de atacul inconstientului colectiv! Ca r epr ezinta o r uptur a intr e
constient si inconstient!

Tot ne masur am cu un Occident plictisitor , ster eotip, intr ­o cr iza a ideilor , demult! Car e
ar e la baza imitar ea slugar nica, cum scr ie filozoful Vasile Bancila! Unde dialogul inseamna
o r epetar e inchisa a imitar i!

Un Occident car e a r upt mintea de inima, impotr ivand imaginar ului adancur ilor sale, in
asa fel cuvintele pier zand gr eutatea lor , pr in imagine! Pr in imagine r efer indusi numai, la
ceva, lasand deschis obiectul discutiei, pr in car e pr imeste cuvantul gr eutatea lui! Gr eutatea
pr ovenind pe ur ma, din posibilitatea de a r eflecta in continuar e, de a nu se inchide pr in
definiti, definitiv!

Pr in imagine ar atam numai, la ceva, intr ­o dir ectie, indr umam pr ivir ea, car e din natur a lui
este deschis! Cel mai bine pr in par abole cum facea si Iisus! Zicand auditor iului, uitativa
cr inile campiilor , pasar ile cer ului!

Multe notiune a textelor spir ituale veche sunt tar e neclar e, r amanand deschis pentr u
totdeauna r eflexiei! Car e mai mult este o contemplatie a imagini! Pr in car e dialogam cu noi
insine, pr in adancur ile noastr e!

Dialogul incepe cu noi insine, far a car e adevar at dialog nu exista cu ceilalti oameni!
Exper ienta de sine, pr in dialogul cu Sinele tale da adevar ata gr eutate cuvintelor tale,
simtandusi, ca spui ceva, r efer i la ceva, tr imitand pr ivir ea altor a la ceva, pr in car e
dialogezi, pr intr ­o " contemplatie" comuna!

Dialogul devenind ca ceva esential, pr in car e te tr ansfigur ezi! Dialogul ur mand


integr itatea, deplinatatea, desavar situl! Pr in dialog devenind mai complet, activand ceva in
noi, o imagine a deplinatati!

Dialogul va fi deschis numai, daca pr iveste deplinul, imaginile sale de a integr a in


per sonalitate! Altfel dialogul devine o lume inchisa in car e omul invar ta nesfar sit in jur , ca
in ceata, r atacindusi ca intr ­o padur a!

Dialog car e r ealizeaza intimitatea inchisa a infantilismului siesi, pr in ster eotipur ile
inchisului!

Cand punem asteptar ile intr ­o imagine a salvar i, ca democr atia, car e devine obligator iu
pentr u fiecar e om cult, putem sa zicem ca tr aim intr ­o lume inchisa, imposibil dialogului,
ca dialogul este deschis si va r amana deschis intr ­o lume deschisa a imaginar ului! Cr iza
incepe cand omul inchida intr ­o singur a r ealitate posibila, definit mai mult r ational, ca in
pr ezent!

Ca sa pui, ca ideal, masur a, o lume a inchisului, car e pr in autoiubir e pr omoveaza pe sine,


ca singur a salvar e, inseamna, ca te inchizi definitiv! Si nu pr in faptul, ca n­ai cur aj de a
dialoga, ci pr in faptul ca n­ai cur aj de a iesi din inchis intr ­o lume deschisa! Pui ca masur a
o lume inchisa, pr in oboseala, egal cu moar tea spir ituala!

Ce se voteaza in asa numitul democr atie?! Iluziile!!! Car e mai mult sunt fabr icate! Nor mal
pe baza iluziilor tale per sonale! Asa se fabr ica o lume noua ar tificiala a iluziilor in jur ul
puter i politice de a sustine!

Comunismul nu er a viabil, ca n­a putut sa cr eeze astfel de lume sinestatatoar e a iluziilor ,


pentr u sustiner i puter i sale! Car e ar e la baza mitul dezvoltar i! Pe car e comunismul n­a
putut sa gestioneze pr in stiinta si daca se autotitula stiintific! Pe car e s­a putut sa faca
capitalismul, mai bine zis, punand in slujba iluziilor stiinta!

Pe ur ma putem sa zicem, ca nu civilizatiile se ciocnesc, ci ideile apocaliptice! Asa numitul


democr atie, ca apocalipsa, r evendicand dr eptul asupr a lumi intr egi! Pe car e contesta
miscar ile apocaliptice ale islamului, r evendicand singur , dr eptul la r ealizar ea apocalipsei!

Dar apocalipsa nu este r ealizar ea omului, ci r ealizar ea divinului, r olul omului fiind, de a
pr ovoca numai! Dar inainte de or ice apocalipsa globala, omul poate sa implini! Ca pe ur ma
nici apocalipsa globala nu este altceva, decat a se implini! Impar atia cer ur ilor se implineste
in om, pr in lucr ar ea divinului, cu par ticipar ea omului! Si ma intr eb, de ce atata ister ie
jur nalistica in jur ul apocalipselor for tat de catr e omenesc!

Daca esti in biser ica te obliga for ta imagini sacr ului! Daca te afli captat intr ­o ideologie, te
obliga omenescul! Dar tot esti captat intr ­o imagine supr aomenesc al abisalului, car e te face
posedat! Difer enta intr e ele apar tine in domeniul inimi, a sufletului, ca el simte numai!
Intr ­o lume, unde lipseste inima, devine imposibil simtir ea difer entei intr e doua for ta, una
fiind divin, celalalt natur al, ar hetip a inconstientului colectiv! Adevar ata simtir e fiind,
pr ezenta divinului in abisalul natur i! Unde nu se simte, se autoconsuma natur a, adica se
alege autodistr uger ea!

Identitate vie unui popor ar e, pana cand identitatea sa este expr imat pr in imagini vie ale
deplinului, desavar sitului, cu car acter tr anscendent, pr in imaginile divinului! Avand r ol in
desavar sir ea omului! In asa fel identitatea se r eanoieste in fiecar e membr u a comunitati,
pr in desavar sir ea omului! Asta fiind adevar ata for ta vitala unui neam! Vitalizand
biologicul cu for te spir ituala ale tr anscendentei! Pastr ar ea identitati insemnand r eanoir ea
sa, pr in desavar sir e, pr in imaginar ul identitati! Imaginile identitati asa pr imesc noi si noi
ener gi vitale spir ituale, cir culand pr in ele ener giile necr eate ale divinului, pr in
indumnezeir e si pr in unir e cu divinul!

Állítólag Bukar estet és Budapestet is megfenyegették a gyilkos legények! Én már kezdtem


gondolkodni, tippelni, hol is követhetik el! Abból indulok ki, hogy a hely, ahol elkövetik
maga az üzenet, melynek er ős üzenetnek kell lennie! Mely valahonnan valami képzeletbeli
fenntr ől sugár zik lefele a tömegr e, mint célpontr a!

És a tömeg befogadja, mer t a tömeg titkos vágya, hogy fenyegetve legyen, hogy hábor ú
legyen! A tömeg titkos vágya az önpusztításban való kéjelgés! Ezér t hatékonyak a
lefejezéses videók, képek!

Ahogy mondták, hogy " nekünk Mohács kellett" , Eur ópának ter r or kell, mely belülr ől
mar cangolja! Mer t Eur ópa r ég nem volt izgatott, mit csak a pusztulás képes nyújtani!
Eur ópa jólétében halálr a unta magát, ezér t kell neki a halál, hogy megszabaduljon
unalmától! A hábor ú a legizgatóbb izgalom, mir e az ember vágyott! Az izgalom ar r a jó,
hogy ér ezze az ember , hogy létezik! Csak a nem­Léttől való fenyegetettség képes ar r a, hogy
az unalomba elvesztett létezés­ér zetet felevelenítse! Létezni a pusztulás izgalma r évén, a
legtöményebb izgalom! A Létet tagadva r észesülni a létezés ör ömében, a dekadens kor ok
végnapjair a jellemző! A végnapok hősei a gladiátor ok!

És akkor hol követhetik el Budapesten a leglátványosabb mer ényletet! Pesten vagy


Budán?! A Halászbástyán, mer t az fentr ől lefele hat, a vár os egy nagy r észér e! Vagyis a
Halálbástyán! Igen, mor bid fantázia! Mer t Camus Pestise valóság lett!

Nelinistea minti cr eaza iluzia, ca suntem inteligenti!

Slabiciunea stiintei, ca se multumeste cu identificar e cu exter ior ul! Identificar ea exter ioar a
limiteaza r eflexia pr opr ie, pr in deplinatatea per soanei! Asa se r ealizeaza or ice lume inchisa
in sine! Car e incet, incet moar e si dispar e, ca or ice inchis in sine!

Stiinta apar ent apar e, ca o autoapar ar e a spir itului! Dar numai acolo, unde nar e spir itul
incr eder e in sine! Unde ar e incr eder e in sine se dezvaluie si nu se limiteaza la cer cetar ea
exter ior ului, car e este un semn a inchisului in sine! Ultima inter pr etar e de sine a spir itului,
er a hasidismul! Eur opa ar e incr eder e in explicati si nu in spir it, ca nar e incr eder e in
spir itul sau inter n, ca e mor t! Multe inter pr etar i mor tificase! Pr in spir itul cer cetator
eur opeanul se inchide in sine definitiv si moar e in lipsa incr eder i in spir itul viu
autodezvaluitor ! Ar e incr eder e in pr efabr icate si nu in spir it viu!

Pr in identificar e cu exter ior pier zi incr eder ea in spir itul tau inter n! Asa se explica cel mai
clar , de ce nu este compatibil stiinta cu spir itul! Ca spir itul autentic este dezvaluir e de sine
a spir itului! Numai asa ar e inteles lucr ar ea Duhului! Vor bele lui Hr istos, catr e apostoli, ca
sa nu pr emediteze vor bele, ca Duhul spune, ce tr ebuie sa r ostest!

Am constr uit pr ea mult, car e necesita identificar e exter ioar a numai! Si a venit timpul
samantar i, car e cr este din adancur i, din adancur ile spir itului! Textele adevar ate cr esc din
adancur i, spr e cer ! Ca niste par abole, car e ar ata spr e cer !

Nu exista alte explicati, cand omul ajunge acolo, ca in zoo pr ezinta si oameni, consider and
r asa mai infer ioar a, pe baza culor i pieli, ca omul ar e r elatii defectuoasa cu par tea inter na a
per sonalitati, nu r ecunoaste ceva! Ca mor ala in sine, s­a dovedit bun de pr edica numai!
Din cauza, ca peste cativa mii de ani n­a dat r oada! Daca pana acuma nu, nu pr ea avem
sansa, ca va da in viitor ! Mor ala nar e car acter evolutiv, ca nici omul nu ar e! Numai a
inventat evolutia, sub influenta ar hetipului r ai pier dut, ca o nostalgie!

Sau desavar sir ea natur ala, samanta se face pom, da r oade, a dus ca idee pr ea depar te, pana
la nesfar sit, ce nu exista!

Sau dur ata er a per ceput gr esit, de catr e om, ca ceva, car e duce la nesfar sit?! Dur ata, car e
pr in cur ger ea timpului, da o gustar e din eter nitate! Car e pe ur ma nu este o miscar e
nesfar sita in timp, nu este un timp eter n! Ci este o desavar sir e a timpului, pr in pr ezenta,
pr in car e ai par te in eter nitate, simtand ceva din el.

Se disputa cu mar e invar sunar e, pr o si contr a imigr antilor si se condamna aspr u r ecipr oc!
Pentr u mine ar e pr o si contr a un aspect comun: cer e o identificar e pur exter ioar a
amandoua, fata de car e ma simt din inter ior un r efuz! Un r efuz fata de masificar e! Din
pacate vad, ca si stiinta ar e un sungur " scop" , masificar e, fiind captat si el in masificar e!
Idetificand cu exter ior , pier zi tar a cel mai scumpa, pe cel din inter ior ! Pe car e daca ai
pier dut, degeaba aper i pe cel in exter ior , ca chestie de timp, ca sa pier zi! Si nu mai
r ecuper ezi, ca ai pier dut fondul sau inter n! Ce ai pier dut in inter ior , ai pier dut definitiv!
Recuper ezi numai in pustie, iesind din inchisul exter n ale Egiptului, din adancur ile eter ne
ale nemului, ajungand la identitatea adevar ata ale neamului, la muntele inter n ale
Sinaiului de a r elega neamul la fondul sau ontologic, fiind adevar ata sa identitate
tr anscendenta.

Cine vr ea sa aper e ceva in totalitate azi, gandeste pe plan exter ior numai, pe plan mater ial
exclusiv! Si ar e mar e sansa ca sa r amana cu nimic! Planul spir itual gandeste, ca evr ei
veter otestamentar i, gandind in r amasitele Isr aelului! Gandeste in r amasite spir ituala, in
pastr ar ea semintei spir ituala, din car e r enaste totul!

Episcopul or todox Sfantul Andr ei Saguna zicea, cand tiner i r omani invatau la Pesta, la
facultate! Nu este impor tant cine cloceste oua de gaina, impor tant este, ca gaina sa fie!

Pastr ar ea identitati, muntelui, pamantului inter ior , inseamna ascunsul fie pastr at in
adancimea omului, pr in r ealizar ea sa! Realizar ea muntelui fiind Revelatia! Ca adevar ata
identitate este ascunsul, despr e car e nu se vor beste peste tot, adevar at nici nu este natur a
lui, ca este a putinilor , din pacate nici nu se stie si asa se pier de, far a ca sa fim ocupati de
occidentali, sau mahomedani! Se pier de, nici putini nu sunt, ca sa r ealizeze! Ramasitele
Isr aelului, sunt putini, car e r ealizeaza oua neamului, Sinaiul neamului, Sinele neamului, ca
identita vie, car e te apar a, apar a si neamul!

Multe or i aud zicala ster eotipa a oamenilor de stiinta, " pr oblema este mult mai complexa" !
Car e, te indeamna la o identificar e exter ioar a! Oar e ce se cunoaste, pr intr ­o identicar e
exter ioar a exclusiv?! Oar e, r ealitatea?! Pe car e?!

Azi e la moda, ca sa maimutar esti Unul filozofiilor or ientale, adica nondifer entiatul! El este
ca mar ea! Dar se uita, ca se poate ineca, ca Petr u, mer gand spr e Iisus pe apa mar i! Faptul
asta nu este aminti, car e inseamna ca Unul este teor etic car e maimutar esc! Dar
nondifer entiatul in adancimea omului, mar ea inter na, nu este teor etic, per icolul inecului
exista!

E posibil ster eotipul ster il a Unului, salveaza pe per sonalitatile ster ile, ca o bar ca din car e
n­au cur aj ca sa iasa! Asa r aman si ei nedifer entiati, ca per sonalitati, din cauza lipsei
cur ajului, potr ivit ster eotipului Unu nondifer entiat! E pacat, ca cur ajosi scufunda in
adancimea mar i si gasesc Centr ul ascuns in el, secr etul totului!

Pe pir amida sub mar e, car e se afla azi in deser t! Si omul tot cauta secr etul pir amidelor , dar
nu gaseste! Tr ebuie sa duca inapoi in adancimea mar i, ale sale si se afla secr etul
pir amidelor in Sinele sale, ca Sinele sale, fiind in Sinele sale! Sinele face adevar at Unu din
mar e nondifer entiat, pr in difer entier e r ealizand or dinea in haosul nondifer entiatului!

Intr ­un stat mafiot si or ganizatiile minor itar e tot mafii sunt, condusi de niste mafioti, sub
diver se pr etexte nationaliste, sovene!

Ascunsul este, car e nu numai se manifesta, este si locul unde se r etr age omul ganditor in
vr emur i nefaste! Reflectia nar e r ol, ca sa expui neapar at! Valoar ea nu se ar unca neapar at
por cilor ! Pe gandir ea nu poti sa obligi la r ezistenta fata de multimi, ca sigur se pier de
lupta! Locul gandir i nu se afla pe piete, ca gandir ea este din cauza natur i lui ezoter ic!
Pr oblema asta simtit de Noica, cand s­a r etr as in munti Fagar asului!

Gandir ea e pustnic, dupa natur a lui! Numai in er a multimi sa facut iluzia, ca e comun
tutur or ! Asa am ajuns la intelectualul omul multimi, car e nu gandeste!

Gandir ea pr opr ie necesita cur aj, fata de cel obisnuit, incr emenit! Oameni e fr ica de r usine!
Or ice neobisnuit este etichetat cu r usine, de car e fug oameni! In afar a de incapacitate de a
gandi, tr ebuie sa invingi si r usinea! Doua lucr ur i eticheteaza cu r usine, sar acia si gandir ea
pr opr ie!

Pentr u gandir ea pr opr ie tr ebuie sa fi sar ac, adica, ca sa nu fi cupr ins de posesivitate,
mater iale si spir ituala! Azi nu este la moda, cand se apr eciaza cunostintele enciclopedice,
simplitatea, ca fond a r eflexiei pr opr ie!

Reflexia pr opr ie e o cale pr opr ie, pe car e egal cu cur ajul unui er ou! Pe car e incepe cu
simplitatea, ca dr umul de zece mi de metr i, car e cu pr imul metr u incepe! Inceputul er oului
in basme, e o bucata de paine in tr aista!

Azi se lauda cu pr ivir e complexa! Dar pr ivir ea simpla vede in sine Fiinta, Existenta! Ca
cum scr ie J ung, nu putem adauga nimic la ar hetipur i! Pr in cunostinte, cer cetar e, nu putem
adauga nimic, Fiintei, Existentei, Omului! Daca nu, tr ebuie r eflectam cum este in
simplitatea lui! Dr umul pr opr ie a gandir i pr opr ie ar e la fond simplitatea! Ca ce ai in sine,
neadaugat este pr opr ie! Gandir ea pr opr ie se gandeste pe baza pr opr iei, pr opr iei mijloace,
ce este Omul, Fiinta, Existenta in sine!

Reflectia mai mult este un dar de par tea Fiintei, Divinului si nu un efor t a omului in sine!
Gandir ea tr ebuie pr imit, ca manifestar ea ascunsul Fiintei, Divinului, par ca ceva r eveleaza!
Pe car e cel simplu, gol, tr ebuie sa pr imeasca! Putem zice, ca gandir ea nu este un efor t, ci
pr imir e! Este un pustnic ganditor ul si se fuge de multime!
Ascunsul e apar ent pasiv, ca ar e si r olul de a activa! Pr in pasivul pr imir i activeaza
gandir ea! Gandir ea in asa fel avand un car acter pasiv ­ activ, ca valur ile mar i. Cir culatia
intr e activ ­ pasiv face gandir ea in miscar ea sa ver ticala pe car e comunica intr e pamant si
cer , ver ticalitatea tr anscendentei!

Dar unde nu exista simtul adanc a ascunsului, gandir ea se masifica! Ca ascunsul face pe
ur ma pr opr ie gandir ea! Azi pr in masificar ea gandir i este dobor at statuia Ganditor ului!

Ganditor ului, car e e dincolo de statuie, dincolo de om! Ganditor ul ascuns in noi,
intr uchipat in noi, ca Logos cr eator , ganditor in noi! Te gandesti, cand El r eflecteaza in
tine, pe tine, ca El cunoaste pr in Sfantul Duh, conlucr and, adancimile tale, pr in r eflexiile
lor cunoscand adancimile Fiintei, Existentei, ale tale!

Cand r etr agi in ascuns, r etr agi la Logosul tau inter n, la Logosul Inceputur ilor , deacolo
incepe adevar ata gandir e, r eflectie a Divinului, a Fiintei, a Existentei, a Omului, r eanoir ea
gandir i!

Asa te simti numai, ca te gandesti, simtind in inima, ca pr in gandur ile tale cur ge ceva
eter n! Car e da autenticitatea, or iginalitatea gandir i si nu incitanta pr esupusului nou!

Ma intr eb, oar e la Sfantu Gheor ghe, r epar atiile, sunt facute, numai din inter esul or asului,
sau r epr ezinta inter esul unui fir me de constr uctie?! Si mai uni mir a, ca DNA­ul s­a ajuns si
la Antal Ár pád Andr ás!

 Amikor az elvont ér telmiségi hangoztatja a " ker esztény ér tékeket" , egy pusztán elvont
valóságot, még konkr ét megvalósulásában is, a far izeusok jönnek be mindig nekem! Ők is
az " ér tékr end" megvalósítói voltak és J ézus mégis elítélte, mer t az csak külső volt, tetteiben
is!

Mer t mit ér az ember , ha külső életében tökéletes, de belül halott! Kívül tökéletes, mint egy
meszelt sír , de belül r othadás! A r othadás az ár nyék, amivel képtelen szembesülni, épp a
csak külső er kölcsi tökéletességnek köszönhetően!

Ez a fajta ér telmiségi ster il, mer t belül halott! Mivel identifikációs kényszer e kifele hajtja,
ami tipikusan ér telmiségi betegség!

Ma amit ér ték, ér tékr end szóval illetnek, az eleve csak külső identifikációt hor doz
magában, ami elszakítja a külsőt a belsőtől, szkizoid állapotot idézve elő az ember ben!
Ezér t nem ér zékeli belül azt az alacsonyr endűt, amit másokban elítél! És képtelen
r eflektálni, hogy amit az egyháziasságban elítél az egy sajátosan ember i, ami benne is ott
van!

De ő az " ér tékr end" elvont teor etikusa, lélek nélküli, r ideg eszményei vannak csak. Amivel
azonosul és mint egy maszkot hor dozza, saját tökéletessége maszkját! Így lesz a tudomány
absztr akt ember énél, a " ker esztény ér tékek" pietista ideológia! Amit, valami önhitt
er kölcsi fölénnyel, mint egy igazi far izeus, számon kér másokon! Ez az, amikor az er kölcs,
mefisztói, lucifer i vonásokat ölt a ker esztény ér tékr endben hívő ér telmiséginél!

Mer t lemondott ar r ól, hogy egész, teljes legyen, az evangéliumok jungi individuációjának
útját jár ja! Neki már csak egy kívülr ől kötelező, sablonos, kényszer zubbony er kölcse van,
mit kényszer esen magár a őlt! Ő már csak a pietista er kölcs eur ópai ör ököse! Az ilyen
ér telmiség pusztán csak pietista! Ezzel védekezik ár nyékával, mélységeivel szemben,
melyek épp pietista hite miatt fenyegetik!

Következménye, hisztér ikus er kölcse van, mint Ár va Bethlen Katának! Ez a hisztis


ér telmiségi tudja mit kell tenni állandóan! Ez oktat ki másokat menekült űgyben! Közben ő
is menekült! A külvilágba, önmaga elől! Őt ki fogadja be?! A hozzá hasonlók, mer t egymás
kölcsönös igazolásár a szor ulnak, így védekeznek önön ár nyékukkal szemben, mely üldözi!
Lehet álmaikban hullákkal álmodnak, far kasok üldözik, de ott egyedül vannak a hullákkal,
vadakkal szemben!

De az ár nyéka ugyan az, mint a ter or istáké, csak ker esztényien finoman nyílvánul meg!
Er kölcsével az ember i mélységek azon káosza ellen védekezik, mely ember ek millóit szór ja
a nagyvilágba!

Stim unde s­au dus nationalismele in r azboiul mondial! Dar inca nu stim unde se duce
lacomia, hybr isul tehnic! Sau hybr isul e inacelasi, ar e diver se fete numai, nationalist,
mater ialist, r eligios fanatic!? Oar e putem sa zicem, ca una e bun si una nu!? Fiecar e sistem
isi ascunde par tea sa negativa, car e nu este altceva decat umbr a omului, ca si in comunism,
ca asa este omul!

La spatele or icar ui sistem se afla inacelasi om, car e dupa mitur i este tentat ca sa
constr uiasca Babele! Eur opa totdeauna a vr ut sa constr uiasca! Dar n­a luat niciodata in
calcul par tea intunecoasa a omului! Ca in cazul Titanicului! Par tea intunecoasa,
adancimea, peste car e se afla omul nu er a luat in calcul! Ceea ce pr iveste par tea
intunecoasa a omului, nu difer im in nimic de Hitler ! Numai hybr isul ne indeamna ca
suntem mai buni, decat Eur opa fascista!

Azi mitur ile se studiaza, adica se cer ceteaza la nivel inalt, dar se ser veste hybr isul, ca mitul
nu se duce omul mai apr oape de adancimea sa de unde se por nesc catastr ofele, car e nu s­a
schimbat in nimic peste 2000 de ani! Din cauza asta, par er ea adver sa, totdeauna este
aber ant! Eu nu vad nici­o difer enta calitativa intr e oameni, car e vor si car e nu vor pe
emigr anti, sau intr e pr o Occidentali si antioccidentali, ca toti sunt diver se fete ale omului
multimi, diver se fete ale hybr isului!

Multe constr ucti tr ag jos omul in adancimea sa, scufunda ca Titanicul!

Este putin r eflectat in istor ia cr estinismului, ce inseamna vor bele lui Sfantu Pavel, ceea ce
pr iveste ur mar ir ea lui Hr istos, dincolo de per eti! Centr ul este dincolo de limite! Dar
tr ebuie totusi asumi limita, pe car e spir itul Eur opei n­a stiut! Dincolo a insemnat, ca negase
limita! Limita e necesar , ca este vor ba de doua lumi, vizibil si invizibil! Dar aicea gr esesc,
car e maimutar esc invizibilul Or ientului, ca limita leaga doua lumi ale vizibilului si
invizibilului! Biser ica par ca este tentat ca sa inchida intr e per eti, cand imaginar ul
tr anscendentei, sacr ului, sunt la gr anita cele doua lumi, car e duc dincolo in invizibil, totus
pastr and impor tanta imagini vizibile! Aicea se afla liber tatea!

A gond az, hogy a tömeg ár nyékaból jön elő a diktátor , mint valami kísér tet! Abból az
ár nyékból, amit a tömeg nem ismer el a magáéként! Itt van minden diktatur a titka és itt
r ejlik életképessége, a tömeg ár nyékában! Ezér t nehéz har colni ellene, mer t saját
ár nyékunk is! Ezér t gar antált a viszonylag hosszas ur alma, mer t az ember i ár nyék ener giái
éltetik!

Eur ópa veszte az, hogy soha nem szembesült önön ár nyékával!

De ce inacelasi, ca esti antioccidental, sau pr o?! Tot in capcana pr oiectiilor te afli!

Liber tatea in ver tical si or izontal se impar te intr e liber de posesivitate si intr e r elativ liber i
pr in posesivitate. Relativul insemnand iluzia liber tati, ca posesivitatea inseamna
constr anger e, adica lipsa liber tati adevar ata in ver tical, car e este posibil pr in
nonposesivitate! Asa se impar ta liber tea de cand lumea exista! In asa fel capitalul n­ar e
cum sa asigur a liber tate! Ca cine poseda, pr in constr anger ea posesivitati, foloseste pentr u
sine insusi numai! Lasand altor a iluzia iluziei liber tatea posesivitati!

Iluzia omului de azi, ca r elativul ofer a o liber tate nemar ginita, car e r epr ezinta sur sa
idolului complexitati! Relativul e constr anger e, de car e a vr ut sa scapa or ice mistica! Dar ,
cand a avut per ceptia dir ecta a r elativului, pr in car e a tr ait per icolul dezmembr ar i
per sonalitati, integr itati sale! Omul pr ezent numai simte, ca impr astier ea a devenit
per sonalitatea lui ideala pe car e tr ebuie sa r ealizeze, daca vr ea sa pr imeasca societatea de
azi! Lumea impr astiata, sociatea tr ebuie sa r ecunoasca, ca a atins un nivel inalt a
impr astier i! Sloganul lui fiind, " pr oblema e mult mai complexa" , pr in car e totdeauna
tr ebuie sa dovedeasca, ca se evolueaza in impr astier e!

Cine cr ede ca Occidentul, lumea nu este in cr iza spir ituala, tr ebuie sa uite in sine! Dar e
fr ica! Lumea fr ica de sine! Cauza adevar ata a cr izei spir ituala, ca cr iza de azi, e spir ituala!

A tudományos kutatás az egyediség látszata a tömegben!

Pentr u pietism, Domnul este un pr etext numai!

Doamna Popescu, daca bine amintesc, intr ­un inter viu amintiti abundenta r olur ilor dupa
89! Cam asa este! Dar mi se par e e vor ba de niste masti a " salvator ilor " , in diver se domeni!
Ener gia vitala ale mastilor , sunt ener gia psihica ale ister iei!

Daca nu te aper i natur a ta adevar ata in tine, nu vei fi apar at de catr e El si vei fi neapar at
fata de El, degeaba aper i mediul, natur a, ca nu este altceva decat identificar ea cu exter ior ,
pr in car e pier zi natur a ta adevar ata! Natur a, mediul inseamna sa fi bogat in semnele
tr anscendentei!

A apar a mediul, natur a, inseamna de a nu lasa ca sa pier de natur a semnificatia


tr anscendenta! Omul in sensul asta este apar at de mediu, pr in semnificati tr anscendente!
Fata de nihilism, car e ameninta altfel! Apar ar ea intelectualista a natur i, r epr ezinta un
compor tament ster il a intelectualului in compar atie de natur a adevar ata! Fiind un
compensar e numai a pier der i natur i adevar ata! Compensar ea car e r epr ezinta o apar ar e
fata de atacul nihilului, din cauza pier der i semnificatiei tr anscendente ale natur i!

Lipsa integr itati, deplinatati este nevoit, ca sa compenseze, cu identificar e in exter ior ! Car e
nu pr iveste pr oblema mediului, natur i ca a pr oblema a deplinatati, integr itati natur i,
omului, lipsa lui! Pr oblema tr ebui e pr ivit in integr itatea, deplinatatea lui spir ituala a
natur i a omului, altfel nu ne aflam esenta adevar ata a pr oblemei mediului, natur i! In asa
fel, va fi bun numai, ca sa identifici cu masca salvator ului! Car e va fi o ingamfar e ster ila
numai a omului dezr adacinat spir itual! In asa fel nu ne aflam miza pr oblemei batur i,
mediului, ca omul s­a izgonit pe sine insusi din natur a, din " r ai" , imaginea r aiului
semnificand omului integr itatea, deplinatatea ce ar tr ebui sa semnifice natur a pastr and
car acter ul sau tr anscendent! Adevar atul mediua a omului find, mediul divin, in divin!

A szellemileg gyökér telen, ster il ér telmiségi egyik sokat hangoztatott szter eotip jelszava a
" kör nyezet tudatosság" ! A szellemi ster ilítás oka a szellemi egyoldalúság, a külsővel való
egyoldalú identifikáció! A könyezet tudatosságban, tudata csak ar r a a kör nyezetr e
vonatkoztatott, ami csak a külsőt jelenti! Így soha nem eszmél r á a pr obléma igazi
gyöker ér e, hogy a kör nyezetnek és a tudatnak épp az lenne a szer epe, hogy közvetítsen a
külső és belső között! Így a külső kör nyezet, ter mészet, megőr ízné az igazi szer epét,
tr anszcendens jellegénél fogva, közvetítő a látható és Láthatatlan között! Vajon, nem azér t
nem tiszteli az ember a saját ter mészetes kör nyezetét, mer t nem tiszteli benne a
tr anszcendens jelet, mint saját, belső képeit?! A ter mészetben Istent és önmagát kéne
tisztelnie az ember nek! Ezér t a könyezet r ombolás oka a szellemi válság! Aki csak a
kör nyezetet, a ter mészetet védi, az csak a következményeket or vosolja! Aminek a
következménye ugyan az a betegség, mint a kör nyezet r ombolás, szellemi ster ilítás! Amely
r évén a belső szellemi ter mészet tovább pusztul, aminek a következménye a külső ter mészet
pusztulása!

A kör nyezet tudatosság, csak a r ossz lelkiismer et megnyugtatásár a jó, mint a pietizmus! A
kör nyezet tudatosság, nem más, mint a ter mészettel szembeni kegyes magatar tás! És, mint
minden igazi pietizmus, a ter mézetr e, csak mint külső valóságr a ir ányul! A pietista a
jámbor far izeus! A kör nyezet tudatosság nem más, mint a postmoder n far izeizmus! Ahol a
ter mészet belső szellemi gyöker ei r othadnak, de a külső kör nyezet zöldül, vir ágzik, mint
J ézus példázatában a meszelt sír ok! Ezt nagyon jól szemlélteti a papir figur ákból készült
animációs pr opaganda film, a kör nyezet tudatosságot hivatott pr opagálni! A papir
ter mészet a filmben, nagyon jól szemlélteti, az ér telmiségi amely alkotta, annak lelki,
szellemi ster ilítását! Er r ől az a por tugál er dő jut eszembe, amit a haszonelv telepített újr a,
valami gyor san nővő, a világ más tájár ól szár mazó fával, de a madar ak dalát bem lehetett
hallani benne, mer t ér dekes módon nem tanyáztak benne!

Ma, akik Kelet nyomán egyebet sem ismételgetnek gépiesen, mint a belső csendet, azokban
van valami ster il! Belső, szellemi, lelki szinten! Ez a a csendes tömeg! Pedig a belső
csendnek épp az lenne a szer epe, hogy életet adjon a belső, szellemi, lelki valóságoknak és
nem azok ellenében legyen!

*
Miscar ile postmoder nitati, car e apar a natur a, mediul, ar e un car acter pietist, fata de
natur a, mediu! Car e nu este altceva, decat un far iseism postmoder n!

Politica ar e ser iozitatea unui meci de fotbal! Cine comenteaza ar e atata ser iozitate, ca
ur latur ile de pe tr ibune! Totul e ar ena numai, totul e cir c! Bine, pentr u uni, nu far a folos!

Spectator ul nicodata n­a r ealizat r egulile r egizar i! Dar cel mai mar e pr oblema, ca piesa
este ales de alti, nu de spectator i! Fur tbookul face adevar ata ar ena, din lume, pr in fur tul
vietile multimi, ca sa devina si mai multi!

Oameni r eactioneaza insemnar ile pe fb, car e ar e car acter r epetitiv! Se poate r epeta pana la
nesfar sit, far a a r eflecta. Totus consider and, ca au constiinciozitate inalta! Repetitia ar e la
fond o identificar e spr e exter ior , car e exclude r eflectia!

Pr o, sau contr a imigr antilor , ar e la fond r epetitia slugar nica! Ca nu este constiinciozitate
inalta daca pr imesti pe baza valor ilor cr estine, sau r efuzi, cu motivatia apar ar i neamului,
tar i, ca in amandoua cazur i e vor ba de o identificar e a omului multimi cu spir itul masei,
identificand cu ceva dat din exter ior !

Neamul, identitatea lui, este spir itul tau, in inter ior ul tau, pe car e poti pier de, salvand
neamul, pr in identificar ea ta cu exter ior ul! Cel mai per iculos inamic se afla totdeauna in
tine! Pe car e, daca nu contentizezi, te ataca in spate, cand ai nevoie ca sa aper i fata de
inamicul exter ior r eal! Pr oiectand umbr a ta pe inamicul r eal, slabesti ener giile tale de
autoapar e! Pr ofeti nu degeaba spuneau popor ului, ca sa confr unta cu pacatele!

Cultur a eur opeana dupa evul mediu, par ca este o r eactie adver sa numai fata de aceasta,
far a un spir it autonom adevar at!

Hamvas a tr adicionalista kér ődző!

Descopar ir ile lui Basescu si altor politicieni, sunt la fel, ca mar ile dezvalur i in legatur a de
r evolutia r omana! In car e, pentr u mine cel mai semnificativ este puner ea in umbr a a
Secur itati, mod intentionat!

In ultimile timpur i am o suspiciune, ca s­a dus un r azboi adevar at intr e doua gr upar i, pr o
occidentali si pr o r usi! Gr upar ile au avut ca nucleu, ser viciile secr ete, exter n si inter n! Pe
ur ma ar mele n­au decis! Si r azboiul s­a continuat, ca un r azboi r ece pe plan politic! Car e
nu de mult s­a incheiat, cu pier der ea de ter en, mod definitiv a pr o r usilor ! Car e s­a
manifestat cu demiter ea lui Ponta, r eluar ea cazul lui Iliescu si inaltar ea lui J ohannis si
Ciolos, cel mai ster il politicieni in istor ia r omanilor !

Dupa par er ea mea ar tr ebui vopsite niste imagini cutr emur atoar e si pe ar me, pusti,
r achete, avioane, ca pe tigar i! Ca sa fie complet far iseismul omului postmoder n!

Dar si politicieni ar tr ebui sa poar ta niste imagini pe spate si pe piept, ca la pachetele de


tigar i!

A tömeg gyűlöletellenes szter eotip jelszavai, az elfolytott gyűlöletből szár maznak!

Pentr u uni, daca cr itici democr atia, pune o intr ebar e cu scopul tr ucar i, " spune mie alta,
mai bun" ! Cu apar enta coer entei absolute, fiind coer ent spr e exter ior numai!

Cr ed ca, conducer ea r epr ezentativa este mult mai vechi decat democr atia ­ nu ma r efer la
gr eci! Ma gandesc la vr emur i mai ar haice, r epr ezentar e, pr in intelepti batr ani! Si nu, pr in
aventur ier i, pr in car ier a!

Conducer ea unei comunitati ar tr ebui insemna, ce a spus Hr istos, " am venit, ca sa adun" !
A se aduna, pr in r epr ezentanti intelepti!

In democr atie condusa de niste inter ese numai, pr in tensiunile intr e diver se inter ese, se
impr astie comunitatea, se face societate numai, bazat pe tensiunile diver selor inter ese!

Semnificativ este politica, bazata pe doua polur i pr incipale adver se, stanga ­ dr eapta, unde
duplicitatea semnifica tensiunea neampacabila intr e doua polur i, car e se duce la
dezmembr ar ea inter na, la impr astier ea comunitati!

A se aduna intr ­o ar monie, intr e cer si pamant, intr ­o comunitate, ca un simbol a


deplinatati, integr itati, pe car e semnifica cer cul hor ei si asa numita societate deschisa a
democr atiei bazat pe o tensiune neampacabila, intr e difer entele ei, aflam adevar ata
pr oblema a democr atiei!

Cr ed, ca adevar ata pr oblema a migr antilor este pr incipala pr oblema a omenir i, a se aduna,
sau a se impr astia! Pe car e nu se r ezolva nici ingr ijor ar ea pietista, pr agmatica, nici
ingr ijor ar ea pentr u neam si tar a, daca nu se r apor teaza pr oblema la Centr ul Ontologic ale
existentei, pr in r apor tul minti la Sinele omului!

Filozofia eur opeana, incepand cu Socr ate, este o filozofie a posesiuni spir itualizata,
nonmater iala!

Esenta pr oblemelor de azi, omul este invins de r elativitate! Asa am ajuns la migr ar ea
nebuna a omului in lume!

Pr oblemele omului nu sunt tr atate pe baza cauzelor adevar ate adanci, consecintele sunt
vazute dr ept cauze! Pe baza viziuni de supr afata a r atiuni exclusiv, car e nu se duce
nicaier i! Omul din cauza asta devine tot mai ingr ijor at! Dar mod inter esant, totus devine
tot mai incr ezut, tot r epetand sloganul ster eotip, " fapte, fapte" . Pr in car e ingamfar ea
cr este numai, cr ezand atotputer nic in " r ezolvar e" .

Rutina si Duhul sunt intr ­un conflict per manent!

Nu exista nici­o " Biblie pier duta" ! Sensur ile tr anscendentei sunt pier duta, car e inacelasi
timp bat pe usa inimi!

Analistul este " er oul" lucifer icului!

Ha magadtól emelkedsz fel, magadtól leszel függővé!

Pe baza r apor tului r ational exclusiv la tr ecut, este exclus invatar ea! Rapor tul tr ebuie sa
aiba fond imaginar , mitic, car e leaga cu str afundur ile existent, unde sunt acumulate
exper iente de mii de ani, car e tr ebuie r idicat la nivelul constiintei, sa lasat ca sa patr unda la
timpul sau potr ivit, necesar !

Imaginar ul ce a pier dut vitalitatea, fondul ar hetipal, se supr avituieste, dar incet, incet
moar e, pr in pr oiecti!

Mi se par e, ca democr atia in spir itul lui nu difer a de comunism: cine nu este cu noi, e
impotr iva noastr a! E spir itul de baza or icar ui ideologie! Ideologia fiind r ealizar ea omului
unidemensional! Din r eligie unidimensionalitatea face ideologie! In cazul avor tului, nu e
vor ba numai de avor t, ci ideologizar ea r eligiei! Ar hetipul multidimensional a cr uci, nu se
potr iveste cu unidimensionalitatea ideologiei!

Daca bar batul si femeia ii iubesc r ecipr oc in adancur ile omului, e capabil ca sa iubeasca,
altfel nu!

Democr atia s­a nascut din ar hetipul " impar atiei cer ur ilor " , ca si comunismul, intr ­o
var ianta secular izata a acestuia! Ca or ice ideologie! Car e par r ationale, dar total sunt
ir ationale, pe ur ma fondul lor ar hetipal, dar mai ales pe ur ma r ealizar i secular izate,
defor mate a ar hetipului! Ca ar hetipul contine r atiunea lui, ca nucleul lui necesar ! Pe car e
nu poti inventa, ca r ationalismele ideologia! Rationalismul fiind o inventie a r atiuni
unidimensionala! Rationalismul inventand pe sine! Adevar ata r atiune este per ceput de
catr e om, pr in r evelatir ! Ar hetipul avand un car acter r evelator !

Democr atia este sustinut mod ir ational, pr in cr edinta! Fondul cr edintei fiind incr eder ea in
nevazut, in ar hetip! Adevar ata cr edinta ar e incr eder e in amandoua aspect al ar hetipului, in
manifestat vizibil si nemanifestat invizibil! Ideologia ar e incr eder e mai mult in par tea sa
vizibila! Par tea invizibila a ideologiei, ca se va implini! Multimea, car e aseaza incr eder ea in
par tea ar hetipala, invizibila a ideologiei, aseaza incr eder ea in, a se va implini, in viitor , cu
car acter apocaliptic! Ei tot r epeta ster eotipul, ca tr ebuie mer s inainte! Ei nau tr ecut, nau
pr ezent, ci viitor numai! Aceasta este omul multimi total dezr adacinat, car e tr aieste pentr u
viitor numai!

Intelectualul pietist cr ede, ca pr oblema migr antilor e atata, ca sa pr imim " cr estineste" !
Pr oblema pietismului cr estin, ca este r upt de adancul omului, de unde por nesc r elele! In
sensul asta el nar e inima in si cu car e se per cepe umbr a pr opr ie, pr in el umbr a omului!
Cr estinul far a umbr a, e pr acticant numai, ca far isei!

Intr ­o lume fabr icata, pr efabr icata a democr atiei, votul egal cu zer o, ca se fabr ica si votul
pr in mijloacele de manipular e, la nevoie ­ vezi J ohannis! Lumea democr atiei de azi este
pr efabr icat, ca sa fie absolut posibil pr efabr icar ea votur ilor !

Azi, magia se joaca cu concr etul, cu par tialul! Cu car e se poate tr uca or ice, mai ales ce
r evendica dr eptul la integr itate, desavar sir e, deplinatate! Omul a r amas magician!
Gandir ea sa magica, azi nar e limite! Pr oblema chiar aicea este, spir itul magic e scapat sub
contr ol! La cel mai inalt nivel se numeste stiinta! Apar enta ser iozitati, r ationalitati stiintei,
ascunde numai, scapar ea sub contr ol a spir itului magic!

Salvator i pr ofita, din identificar ea omului multimi cu exter ior ! Intenticand sa­l salveze,
apar entele!

Van a tudományos hybr isnek egy fellengzős magatar tása, amely azt állítja, hogy a maguk
összetettségében látja az eseményeket és nem fekete ­ fehér ben, tudományos gőggel
megvetvén emezt! Pedig fekete ­ fehér nélkül nincsen az a Lét­Alap, mely nem más, mint az
ellentétek egybeesése! Aminek az összetettség, csak megnyílvánulása! Mi nélkül az
összetettség, csak a szétszór attatás fele tar t!

Udemer eu in Har ghita si Covasna e o militie, car e inchide gur ile r ebele!

Umbr a r efulata a Eur opei s­a activat in imaginea Amer ici, jandar mul lumi! Car e puter e
politica si militar a continua cr uciadele Eur opei, cu inacelasi blandete!

Omul stiintei, este " pr eotul" confor mismului stiintific!

Totus nu pot sa fiu deacor d cu condamnar ea totala a islamului, ca omul nu poate


condamna pr opr ia umbr a in alti, ca condamna pe sine insusi! Cine condamna, este
ter or istul numar u 1.! Condamnar es duce la ter oar e, car e este in fiecar e om!

Pentr u omul ster eotipur ilor asta nu spune nimic, ca ster eotipul este vehicolul condamnar i!

Ramana, ce este lasat, ca sa r amana in noi, in pace! Pacea fiind r ealizator ul paci, car e si
r amana!

Multi vor besc, mod ster eotip de pacea inter na, maimutoi Or ientului, dar nu cunosc
autor eflexia, car e da r ezultatele psihologice ale paci, autocunoaster ea pr in pace!

Un comentar iu r aspuns lui Ilias Kaloker inos! Pr oblema este cu notiunea de " cr edinta" !
Realitatea cr edintei nu este de a accepta, ci incr eder ea in ceva! In sensul asta cr ed ca de
doua mi de ani vor besc foar te multi aiur ea despr e cr edinta!

Incr eder a inseamna a te aseza cu incr edr ea ta peste ceva, sau te afli cu incr eder e pe ceva!
Pr oblema asta este existential, indifer ent de cr edinta sau necr edinta! Fiecar e om avand
nevoie pentr u existenta sa un supor t solid peste car e se afla viata lui! Incr eder ea in tine,
incr eder ea in Sinele tale inter n, e o nevoie vitala! Din pacate nevoia adevar ata depaseste
cele per ceptibile pe supr afata, totdeauna vr ea dincolo de tot, pr in car e ajunge mod nor mal
la nevoia, ca sa aiba sub el ceva solid cu car acter tr anscendent!

Din cauza asta nu inteleg, car e se multumesc, cu cer cetar ea vizibiluli, concr etului, cu o
lume inchisa, banala! Dar degeaba discutam, ca avem exper ienta difer ita, ca doi oameni,
car e mananca doua difer ite mer e! Una mananca copt, dulce! Celalalt necopt, amar ! Si intr ­
un moment dat ei se cear ta, ca mer ea e dulce, sau amar ! Sigur , ca nu ajung la un consens!

Ar mele de pr ecizie pe ur ma pr opagandei, loveste tintele numai cu impor tanta str ategica, cu
putine victime in r andul civililor ! Pe ur ma unui film despr e lunetisti, mi se par e, ca ar mele
de mar e pr ecizie au scop, ca sa n­naiba inamicul nici­o sansa, ca sa r amana in viata! In
dir ectia asta evolueaza toate ar mele!

Adancima cultur i depinde de cur ajul de a fi! Mar ea r espect fata de cer cetar e, de amanunte,
ar ata lipsei cur ajului de a fi! E seceta in cultur a!

A kutató, amit a szent ir atokban kútat, csodál, mint külső jelenség­ar chetípust csak, azt
valós jelenségként gyűlöli! Mer t magát is gyűlöli az Új Szövetség kitaszítottaiban! A belső
ember t, akit az elméje kitaszított, megvetett, tár sadalmon kívülivé tett! Amiér t
intellektuálisan r ajong, azt belső önmagában megveti, gyűlöli! Ez a kettősség elfolytott
gyűlölködővé teszi a szer etet pr édikáció leple alatt! Ketté hasadt személyisége, tudatt alatt
gyűlöli mind azt, ami tudattalan, amit így elútasít magában! A gyűlölet tehetetlenségből
szár mazik, a képtelenségből, hogy nappali énjébe integr álja, az éjszakait, a tudattalant, az
obskur ust! Az elme világossága, amir e tör ekszik, az lényegében nem fény, hanem csak
annak látszata! Ennek a látszatnak a lényege nem a r acionális világosság, hanem az
elutasítása mindannak, ami tudattalan, de tudatosulni szer etne! Elutasítja a látszat ér telmi
világossággal az igazi fényt, ami a tudattalan éjszakájában szer etne megszületni! Végül is
ezt gyülöli! Az ő ér telmi világossága az ar chetípus nélküli fény, ezér t csak látszat!

Din cazul lui Szegedi Csanád, putem tr age totus o concluzie pozitiva! Calea pentr u
minor itati este bicultur alitatea, dubla identitate! Pr oblema incepe cu per sonalitatea,
puter ea sa de integr ar e, de unificar e! In astfel de cazur i, putem sa spunem adunam ceva,
mai mult ar hetipur i, imagini! Car or a e nevoie un centr u unificator ! Noe a adunat
vietuitoar ele! El este omul inter n, Centr ul inter n, Sinele, car e unifica diver se ar hetipur i ale
inconstientului colectiv! Unificar ea este in mar e cr iza azi, ca este inlocuit cu o falsa imagine
a unificar i, globalizar ea! Unificar ea este slabit, ca au slabit r olul unificator a celor doua
pr incipi unificatoar e, doua ar hetipur i pr incipale ale inconstientului colectiv, masculin si
feminin, pr in car e se manifesta ar hetipur ile inconstientului colectiv!

Dar nu e vor ba, ca pr incipiile nu se indeplinesc numai r olul lor unificator ! Pr oblema este,
ca ce nu indeplineste r olul unificator , se tr ansfor ma r olul in dezbinator , se afla innfondul
inconstient a tensiunilor politice, etnice, sau, fond inconstient a r azboaielor ! In situatia asta,
mai mult au castig de cauza dezbinator i, tendintele minor itar e de a izola, de a confr unta
far a sens cu major itatea, ca Tamás si Antal de pilda in Covasna! Ca sa fi bicultur al tr ebuie
sa ai si psihicul necesar , for mat!

Rolul adevar at al cultur i ar tr ebui sa fie, ca sa tine tr eaz imaginar ul sacr u in adancimea
omului! Din pacate in sensul asta cultur a este incr emenita, far a viata! Si ar e r ol inver s,
mor tificar ea imaginar ului sacr u!

Vitalitatea si moar tea se afla in adancimile noastr e! Daca r ealizam pr in unificar ea


pr incipiilor , masculin si feminin, deplinatatea, am r ealizat viata, am ales viata. Moar tea
este ner ealizar e, cum scr ie Evangelia lui Toma, ner ealizatul te va ucide!

Cr ed ca secr etul pr oblemei natalitati se afla in inconstientul colectiv a neamului! Car e se


manifesta pr in doua ar hetipur i pr incipale, masculin si feminin! In r elatia intr e doua
pr incipi se afla toate pr oblema! Faptul asta dovedesc mitur ile, povestile, in car e nu se da
r oada nimic, ca fii, fetele r egelui nu casator esc! Pr oblema se afla dincolo de pr agmatic, de
niste stimular i! Aicea se aflam, ca pr oblema vitalitati r epr ezinta o pr oblema mai mult
spir ituala, decat biologica! Pr oblema este dincolo de institutii!

Ar hetipul mamei da viata, dar inacelasi timp si ucida! Pr oblema este modul de r apor tar e a
minti noastr e! Cel mai pr oblematic este lipsa r apor tului, cand se supar a si ia viata inapoi!

A kutató, amit a szent ir atokban kútat, csodál, mint külső jelenség­ar chetípust csak, azt
valós jelenségként gyűlöli! Mer t magát is gyűlöli az Új Szövetség kitaszítottaiban! A belső
ember t, akit az elméje kitaszított, megvetett, tár sadalmon kívülivé tett! Amiér t
intellektuálisan r ajong, azt belső önmagában megveti, gyűlöli! Ez a kettősség elfolytott
gyűlölködővé teszi a szer etet pr édikáció leple alatt! Ketté hasadt személyisége, tudatt alatt
gyűlöli mind azt, ami tudattalan, amit így elútasít magában! A gyűlölet tehetetlenségből
szár mazik, a képtelenségből, hogy nappali énjébe integr álja, az éjszakait, a tudattalant, az
obskur ust! Az elme világossága, amir e tör ekszik, az lényegében nem fény, hanem csak
annak látszata! Ennek a látszatnak a lényege nem a r acionális világosság, hanem az
elutasítása mindannak, ami tudattalan, de tudatosulni szer etne! Elutasítja a látszat ér telmi
világossággal az igazi fényt, ami a tudattalan éjszakájában szer etne megszületni! Végül is
ezt gyülöli! Az ő ér telmi világossága az ar chetípus nélküli fény, ezér t csak látszat!

Asimilar ea cultur ala se r ealizeaza pr in usi, cai nepazite! Vigilenta spir ituala pazea candva,
car e pr ivea r ealitatea natiuni, star ea iei, ca un intr eg, complet, deplin! Atacul er a
consider at un atac impotr iva integr itati, deplinatati, completitudini neamului! Cine se afla
in integr itati, deplinatati sale spir ituale, er a in star ea vigilentei, car e pr ivea toate accesele
ascunse, mai ales cele inconstiente, unde cel mai des se intampla nepazir ea, pe car e chiar
numai vigilenta spir ituala pazeste! Ca cel mai impor tant este pazir ea identitati, deplinatati
ascunse, pe car e daca pier dem, am pier dut totul! La asa ceva sunt incapabil galagiosi ale
ster eotipur ilor exter ior izar i! Ca daca vom pier de exter ior ul, avem de unde r enasca
exter ior ul, ca in cazul evr eilor , dupa iesir ea din Egipt in pustie!

Az élet nem gyakor latias, ezér t nem élik ma sokan az életüket!

Citesc despr e migr anti, ca astia nu sunt imigr anti, agr esivi, peste tot! Oar e ce ne a atacat!
Mi se par e pr opr ia noastr a umbr a r efulata! Eur opa este atacat de catr e pr opr ia umbr a, pe
car e a r efulat mor ala sa far iseica! Anumite evenimente, dupa par er ea mea au un car acter
ar hetipal, adica apocaliptic! Ca apocalipsa inseamna evenimente cu car acter ar hetipal, in
plus avand si car acter tr anscendent! Eur opa este pedepsit, dinspr e fondur ile sale
ar hetipale, inconstiente! Din pacate inca nu intelegem pedeapsa divinului pe baza fondului
nostr u ar hetipal, ca nu cunoastem cauzalitatea la nivelul inconstientului colectiv, ar hetipal
si daca uni maimutar esc invatatur i despr e car ma!

Multi cr ed ca, identitatea nationala puter nica inseamna, cat mai r igida identificar e
exter ioar a, cu niste for me cultur ala exter ioar a, cat mai r igide, statica! Exista o pastr ar e
or ganica, inter ioar a, cobor and in adancur i si dupa, cr escand spr e exter ior , mod ver tical,
spr e cer !

Sfantul Andr ei Saguna zicea cand tiner i r omani din Tr ansilvania invatau la Pesta, ca nu
este inter esant cine cloceste oua de gaina, impor tant este ca sa fie pui de gaina! Oua
r epr ezinta deplinatatea ascunsa, ca " identitate" car e tr ebuie sa manifesta, tr ebuia sa
r ealizeze! Intr ­o pr ivir e or ganica, pastr ar ea " identitati" , deplinatati ascunsa a oului,
inseamna, r ealizar ea acestuia, dupa natur a sa, sa fie ceea ce este! Pastr ar ea " identitati" ,
inseamna, ca sa r ealizezi, ceea ce esti in adancimea ta! Ai identitate numai in cazul, daca ai
r ealizat, nu si pr in identificar e spr e exter ior , cum cr ede omul masificat!

Degeaba pastr ezi samanta, sau planta in sine, daca nu pui in adancimea pamantului, ca sa
r ealizeze natur a in fiecar e an! Ner ealizar ea natur i este moar tea adevar ata, nu moar tea
individuala, ca viata este un continuum a eter nitati!

Pr ivir ea or ganica a vieti unui comunitate, unui neam, pr iveste viitor ul dinspr e r adacinile
sale adanci! Vr ea sa aiba viata si in viitor , ca viata este un continuum, car e gar anteaza
viitor ul unui neam!

Pr oblema " identitati" , pastr ar i " identitati" , nu este altceva, decat, e ideologic! Repr ezinta
ceva static, car e se multumeste cu o identificar e masificat pur exter ioar a, cu niste notiuni
cu car ecter cultur al! Bine putem sa dam un inteles spir itual, or ganic, ca identitate de sine,
adica cu Sinele, cu centr ul inter ior , car e nu este in uzul omului masificat, ca el este
masificat din cauza indepar tar i de Centr u, de centr ul, de Sinele sau inter n!

Cr ed ca un limbaj or ganic pe plan imaginar , pe fond biblic, ne duce mai apr oape despr e ce
este vor ba! O comunitate vr ea ca sa aiba viata! Viata, car e inseamna continuitate,
continuumul viitor ului! Azi tot vor bim de pastr ar e, car e e static si far a viata! Daca vr em sa
ne pastr am, tr ebuie sa tr aim pr ezentul ca neam, ca sa­l avem si in viitor !

Imaginar ul biblic vor beste despr e Dumnezeu, pr in imaginea apei de pilda, car e e datator
de viata eter na! E vor ba de un ar hetip, car e nu numai pe plan mater ial da viata ca apa! Ci
si ca o entitate spir ituala, cu car acter tr anscendent! Pr in ver ticalitatea cur ger i eter ne unui
r au, spr e eter nitatea oceanului!

Daca vr em, ca sa avem viata si in viitor ca neam, tr ebuie sa tr ecem la un alt limbaj, ca
limbajul nationalismului politic, masificat, este ideologic si uzat, este far a viata, cum a zis si
Cior an! Repr ezinta inflatia neamului! Tr ebuie sa tr ecem la limbajul or ganic, biblic, pe car e
o avem mod or ganic pr in or todoxie! Tr ebuie sa ne r apor tam la niste imagini sacr e in
adancimea noastr a, datator de viata spir ituala, ca biologicul ar e viata numai acolo, unde si
spir itul cu car acter tr anscendent ar e viata in biologic!

Nu degeaba er a vitala cunoaster ea, tr air ea mitur ilor , in cadr ul unui tr ib, ca er a datator de
viata! Ca pr in mitur i se r apor tau viata lor la ar hetipur ile si imaginile adancimi, sur sa vieti
spir ituala si biologice! Imaginile adancimi sunt car e gar anteaza continuitatea vieti, car e
sunt sur sa vitalitati unui neam, ca imaginar ul adancimi noastr e este datator de viata in
sens pr opr iu a cuvantului! Numai daca imaginar ul vieti exter ioar a este tr ait in r apor t cu
r adacina sa ar hetipala in adancimea omului!

Car e pe ur ma pr in imaginile spir itului r apor teaza mintea la centr ul inter n, la Sinele, car e
poar ta imaginile Centr ului ontologic a omului! Car e ar e un r ol despr e car e Hr istos vor bea,
" am venit, ca sa adun" ! " Identitatea" ar e sens numai pe plan ver tical, sacr u, ca Centr u,
car e aduna omul si omameni in comunitati, in deplinatatea comuniuni! Imaginar ul biblic,
ar hetipur ile au sens, numai, pr in r apor tul lor la Centr u! Pr in r apor tul minti la Centr u,
pr in imaginar ul sacr ului, pr in tr air e putem obser va numai, car acter ul ideologic si teor etic
numai, a asa numitului identitate nationala masificata! Car e a apar ut pe ur ma masificar i
simtului national, ca un suflet masificat, ca o expr imar e a inflatiei natiuni!

Inflatia natiuni se vindeca pr in metanoia, r eantoar cer e la Sinele omului, la Centr ul


ontologic a Fiintei, pr in cobor ar ea minti in adancul omului, inimi, pr in imaginar ul
tr anscendentei, pr intr ­o " identitate" spir ituala r ecastigata!

" Identitatea" omului, natiuni, nu este ceva dat in sine in exter ior , cu car e tr ebuie
identificat numai si atata! Ai " identitate" , pr in identitate de sine, pr in Sinele tale! In asa fel
" identitatea" inseamna si r ealizar ea sa, ai identitate, daca r ealizezi, pr in r apor tul minti la
Sinele tale! " Identitate" insemnand, r apor tul minti la Sinele tale, un dialog intr e ele!
Identitate inseamna r ealizar e, ca pr in r ealizar e obti identitatea! Car e tr ebuie sa fie o
r ealizar e contnuu, pr in tr ezvie, ca mintea poate sa uita de Sine! Pastr ar ea " identitati"
r epr ezinta pastr ar ea unui r apor t spir itual intr e mintea si Sinele, pr in vigilenta spir ituala,
ca r epr ezinta o spir itualitate inalta! Car e n­ar e nimic cu identificar i ideologice, politice,
national­inflationiste, pe plan exter ior , potr ivit omului masificat! Nu multimea pastr eaza,
ci putini spir ituali!

Difer enta intr e comunitate ca comuniune si societate este, ca difer enta intr e pom viu si
intr e r umegus!

Pr ima data tr ebuie sa alegi liber tatea de a r enunta, numai dupa aia vei fi liber in fapte!

Fata de multime n­ai dr eptur i, ca sa ai cuvantul pr opr ie, esti obligat ca sa spui ce spune
omul multimi! Singur a sansa a ta fata de multime, este azilul! Dar la azil tr ebuie sa ai
cur aj! Cel mai mult cur aj necesita pustia desconsider ar i!

E posibil acolo va cr este un munte vulcanic pe ur ma, car e r e va inalta la Cer ur i! Cel
ar uncat devine piatr a unghiular a in pustie! Ca in cazul lui Hr istos! Er a condamnatul
multimi! Inaltat pr in Golgota!

Esenta unui neam nu r epr ezinta niste instituti ster ile, mai ales daca este dominat de niste
hoti, numai din inter esul lor pr opr i, ca nici nu sunt mici! Esenta unui tar a, se manifesta
intr ­o intimitate spir ituala tr aita! Unde nu poti obliga ca sa pr imeasca niste elemente
str aine! Apar ar ea intimitati e mai mult, decat etica ster ila a intelectualilor , pr in car e sunt
sustinuta pr imir ea migr antilor , consider at cr estina, car e ar e mai multe ampr ente jur idice,
decat adevar at cr estina! Car e etica ar e mai multa coer enta spr e exter ior , decat spr e
inter ior ul intimitati!

Nu esti obligat ca sa pr imesti str aini, pr in pr etul distr uger i intimitati tale! Car e intimitate
este pus in per icol pr in elemente de instr ainar e! Inlocuind cu intimitatea infantilismului!
Pr in obiecte la car e se adr eseaza iubir ea infantila!

Esenta imaginar ului sacr u, este plina de ener giile iubir i ale divinului!

Imaginar ul sacr u far a un r apor t la invizibil, apofatic, aduce dupa sine idolatr ia! Inver s,
idolatr ia golului, far a imaginar , e o vizionar e maniacala a Unului iluzor iu, far a sens!

Teologia Romei s­a desfiintat fondul ontologic a imaginar ului biblic! Pentr u catolici, pe
ur ma lor , intr ­un mod si mai gr av, imaginar ul biblic ar e un car acter r etor ic numai, cel mai
bun caz metafor ic! Imaginile au devenit entitati pur mentale, far a un r apor t la adancul
inimi! Teologia catolicismului a ster ilizat imaginar ul sacr u, car e a adus secular izar ea
imaginar ului cultur al! Imaginar ul s­a r edus la nivelul, cum se zice ca " e simbolic numai" !
Pe ur ma car or a stiinta secular izar i cer ceteaza imaginar ul numai pr in r atiune, pe plan
exter ior ! Car e ar tr ebui sa fie cer cetat in inima, pr intr ­o r atiune deschisa, pr in cobor ar ea
minti in inima, unde Logosul intr upat in inima r eveleaza sensul, r atiunea imaginar ului
sacr u de catr e minte, car e cer ceteaza! Asa devine imaginar ul sacr u o bar ca cu vele, pe
mar ele nemar ginite ale apofaticului, unde capitanul este Logosul, vantul este Spir itul,
Duhul!

Apa, car e ar e semnificatie ontologica foar te puter nica, semnificand " apa vie" , cu car acter
ter anscendent, in teologia catolica a pier dut semnificatia ontologica tr aita in adancul inimi
omului! Si in asa fel s­a r ealizat seceta in imaginar ul lumi occidentala, pe car e au incear cat,
ca sa compenseze simbolismul, cu o simbolistica pr ea abundenta in imagini, din cauza asta
multe or i dulcios!

Imaginar ul biblic, ca si dr umul pr in mar e, ar e sensul tr ansfigur ar i, indumnezeir i omului!


In asa fel a pier dut teologia catolica sensul, scopul adevar at a cr estinismului,
indumnezeir ea! Dar cel mai gr av, ca a pier dut sensul adevar at a Tr eimi! Indumnezeir ea
fiind r ezultatul lucr ar i Tr eimi in om!

De ce apar a animalele pomul padur i nu si omul! Din cauza, ca omul s­a impotr ivit
imaginar ului adancur ilor sale! Din cauza asta pomul a pier dut car acter ul sau sacr u si
devenise pomul ispitei! Adancur ile noastr e la car e nu ne mai r apor tam, unde se ascunde
fondul nostr u ontologic si natur al, devine o for ta inconstienta ispititor ! Asa devine omul un
posedat a adancur ilor sale! Din cauza asta poate foloseasca r eclama imaginar ul
ar hetipur ilor adancimi noastr e, cu car acter ispitor ! Din pacate omul numai cunoaste, mod
tr ait, mod r eflectat, pr in confr untar e, sensul ispitei in r apor t cu adancur ile noastr e!
Cultur a noastr a cr ed ca ar pr imi un alt aspect, int­o alta lumina!

Defr isar ea padur ilor e mai mult decat pr oblema ecologica! Ar e un car acter ar hetipal,
padur ea fiind imaginea ar hetipul inconstientului colectiv, cu car e omul ar e o r elatie
catastr ofala! Ur a fata de adancur ile sale, ar ata defr isar ea padur ilor . Nu este o pr oblema
pur economica! Intamplar ile in viata noastr a ar e un car acter ar hetipal, intamplar ea ca
imagine, ar e o semnificatie dincolo de r eal, car e ar tr ebui sa dir ectioneze mintea noastr a,
pr in semnificatia sa imaginar a la adancimile noastr e, cu car acter alar mant, apocaliptic!

Necr edinta ar e o cr edinta falsa. Cr ede, cr ede numai, ca pr in faptul simpla, ca el este
necr edincios, pr icepe mai bine pr oblemele r eligioasa, decat omul r eligios! Din pacate este
sustinut si un studiu amer ican! Or ice poti sa susti la comanda!

*
A fenyegetettség ér zése elmélyíti a nem gondolkodásr a való hajlamot és a külső
identifikációt a szter eotípiákkal!

Ce este secr etul, ca ne conduc niste cr iminal, peste deceni! Mod psihologic sunt ei sustinuti
de catr e masele! Masele au nevoie de o conducer e cor upta, dintr ­o nevoie psihologica!
Conducator i cor upti r epr ezinta supor tul pr oiectiei, pe car e omul multimi pr oiecteaza
umbr a sa! Fiind vital, pentr u el pr oiectia umbr ei, pe car e fac si par tidele, mod r ecipr oc,
intr ­un mod mult mai calculat!

" Solutie, soluti" , mi se par e un demon, car e chinuieste peste tot pe oameni, multimea!

Fondul democr atiei nu este altceva, decat efectul platebo!

La noi aleger ile sunt ecologice! Se r e­selecteaza gunoiul in diver se par tide, dupa aia se
r ecicleaza pr in aleger i!

Tehnicile de meditatie or ientale, r epr ezinta pseudo­r eligia omului multimi! El tr ebuie stie
cei de facut! Si tot face, ca el r amana in continuar e pr agmatic, investeste multa munca si in
cele spir ituale! Nu lasa condus de divin, car e la inceput par e, ca nu se duce nicaier i! Din
cauza asta nu se duce adevar at dincolo si tot dincolo, nesfar sit, de limite!

Az ar chetípusok segítsége nélkül nem tudunk semmit " megmagyar ázni" !

Un par tid imposibil ca sa existe, far a inamicul de clasa! Idea asta nu este o inventie a
comunistilor , r epr ezinta ontologicul par tidelor ! Tapul ispasitor , pr oiectia este in natur a
omului!

Par tidele sunt cr eate impotr iva, car e este car acter istica lumi occidentale, dar nu numai, de
pilda buddhismul. A apar tine unui comunitate nu poti r ealiza impotr iva! A apar tine
cumunitati se r ealizeaza, pr in apar tenenta fiintei! Dar car e este valabil si inver s, pr in
comunitate adevar ata te apar ti fiintei!
Legatur a intr e membr i comunitati se r ealizeaza pr in imaginar ul fiintei, in adancur ilor sale,
car e r epr ezinta mijlocul de r apor t la fiinta! Si aicea incep toate pr oblemele, cu cr iza foar te
veche a imaginar ului, car e se manifesta in dezbinar e intr e imagine si r atiune, car e se uneste
in ar hetipul Logosului! Rezultatul, mod indir ect, diver se nationalisme ideologice, car e apar
pe ur ma dispar tiei comunitati, ca comuniune, pe ur ma car or a apar e asa numitul societate,
cu omul masificat!

Dar putem vor bi despr e o pr oblema si mai gr ava, dezbinar ea fiintei, intr e vizibil si
invizibil! Uitar ea pe ur ma lui a invizibilului si r apor tar ea unidimensionala a omului la cele
vizibile, ca neapar at tr ebuie sa vor bim in plur al, ca este vor ba de r elativizar ea,
impr astier ea fiintei! Pe ur ma, unidimensionalul este totdeauna impotr iva, ca or ice pozitie
solicita o singur a pozitie, identificar e cu unidimensionalitatea vizibilului, exter ior ului!

Pr oblema faptei, munci, ca o r ealizar e pr in exclusivitatea lor , ca desfiinteaza pe omul


deschis de catr e gr atuitatea pr imir i tr anscendentei! Aicea se afla secr etul pr imir i cu br ate
deschise a tehnicilor de meditatie a Or ientului!

Natur alul de azi este inventia omului far a natur a inter na pr opr ie adevar ata!

Democr atia nu este altceva, decat mitul salvar i, intr ­o for ma secular izata, ideologica!

Omul car e nu confr unta cu umbr a sa, vede far a umbr a colectiva, far a umbr a omului ca
per soana, ideologiile salvatoar e, obligator ie, ca de pilda democr atia! Sau vede intr ­o
" umbr a" r ecunuscuta, umbr a adevar ata a omului, si in umbr a vede niste defectiuni
tr ecatoar e numai!

Car e va fi cor ectat pr untr ­un sistem autonom, ca democr atia, car e e capabil de
autocor ectar e, de eliminar ea deficientelor , ca r epr ezinta o inalta constiinta a r ationalitati!
Car e r ezulta pe ur ma autonomia autoanselar i, ca toate deficientele par tr ecatoar e numai si
totul se indr eapta spr e o viziune secular izata a " impar atiei cer ur ilor " , intr ­o for ma
ideologica, exter ior izata!

Constr uctiile r ationale ideale, ideologice, pe ur ma se pr abusesc din cauza umbr ei


neasumate! Si cat sunt si mai r ationale in exces, atacul umbr ei din spate este si mai
puter inica! In asa fel, toate ideologiile poar ta pecetea umbr ei, nu numai fascismul,
comunismul, ci si democr atia­stiintifica, car e este cel mai per iculoasa, din cauza, ca
ascunde, mascheaza cel mai bine umbr a omului, pr in niste ster eotipur i goale, ca
multicultur alism, toler anta, nonviolenta!

Liber a expr imar e a democr atiei ar e la fond, cum gandea fostul dictator a Ugandei, Idi
Amin! El zicea, " fiecar e gandeste cum vr ea, pr esupunand, ca gandeste la fel ca eu" ! Si in
democr atie, ca singur mit obligator iu al salvar i, esti obligat ca sa identifici cu el! Altfel esti
legionar , comunist, antisemit, adica ceva r etr ogr ad, de mana doua, car e r epr ezinta un
per icol pentr u suflete fine democr atice! Asa au inceput dictatur ile, cu " sloganul
per icolului" !

Niciodata nu mi­a placut ca sa fiu obligat la o identificar e slugar nica, ster eotipa, pur
exter ioar a, far a o r eflexie cu totalitatea per soanei, car e r ezulta dez­umanizar ea!

Mi se par e apar ator i asa numitului " democr atie" , car e nici n­a existat, nici nu exista si nici
nu va exista, ca cel existent este capitalismul numai, ca capitalul decidea totdeauna, se
eticheteaza tot mai pr imitiv, ce nu r epr ezinta pe ei! Cine nu este pe placul lor , imediat
pr imeste eticheta per iculozitati sociala, comunist, legionar , asa vor sa elimine din scena
politica adver sar ul!

Dar ma intr eb, " toler anta" pe car e tot se lauda, nu este valabil pentr u " adver sar i" ?! Daca
se autoconsider a toler anti, de ce nu consider a pe adver sar i politici, ca par tner i egal?! De ce
se autoconsider a totdeauna ceva mai inalt calitativ?! Stiu, de ce! Visul este ster ilitatea far a
esenta, car e este cel mai usor guver nat! Sau pe inamicul politic pr oiecteaza umbr a pr opr ie!
Ca cer cetator ul " extr emismelor nationale" !

Tapul ispasitor a " democr atiei r omana" , au devenit asa numiti " legionar i" , car e
r epr ezinta cel mai mar e per icol! Dar foar te inter esant, ca ne conduc la fiecar e nivel a
statului niste cr iminali, nu e per icol, ci " legionar i" ! Intelectualul fin, car e se consider a
democr at mod occidental se multumeste cu mor maitul lui intelectualiste si atata! Dar nu
der anjeaza pe intelectuali acestia, ca cor ecti politici ale democr atiei occidentale, in
schimbul jefuir i tar i si pentr u a r amane la puter e, au vandut popor ul fostilor secur isti!

In democr atie, extr emismul r epr ezinta un mijloc de manipular e ster eotipa, din cauza asta
functioneaza bine! Dar inacelasi timp in democr atie extr emisti sunt acuzati ca cr eaza
imagini false ale inamicului! Nu cumva umbr a este car e pr oiecteaza si acuza, far a
difer enta, ca e democr at sau extr emist?!

Inteligenta inalta, cu functii inalta, se inghesuie ca sa laude pe " valor ile eur opene" ! Cine se
aduna la inghesuiala?! Omul multimi!

Intr ­un fel, ca in comunism! Din fr ica! Nu cumva sa fie etichetat r etr ogr ad, " legionar " !
Noul confor mism a inteligentei inalta!

Dar despr e car e " valoar e a Eur opei" este vor ba?! Car e a ajutat pe secur isti ca sa r amana
la puter e?! Intr e valor ile Eur opei de azi se numer e supr avietuir ea dictatur i secur istilor ,
intr ­o for ma ascunsa, apar ent mai blanda!

" Valor i eur opene" , este o noua metoda si continut spalar i cr eielelor !

Cel mai per iculos este cand multimea devine posedat de un spir it colectiv, un ism, ca
" valor ile eur opene" ! In sensul asta comunismul nu er a asa de per iculos, ca putin cr edeau
in el!

Ce nu place mie in " valor i eur opene" !? Este sustinut cu un compor tament ister ic din
par tea adeptilor , ca or ice ideologie! Cel mai gr ava manifestar ea am vazut la publicista
Par ászka Bor óka, r edactor la Radio Tg. Mur es in limba magniar a.

Br usselul, UE, este r enaster ea Romei papale, intr ­o for ma secular izata! Ar hetipul este dat
in inconstientul colectiv a Eur opei! Manifestar ile sale vulcanice, Napoleon, Hitler ! UE, o
noua for ma a hitler ismului! Si ei acuza cu " leginar ism" !

Adepti democr atiei, daca cr itici sfanta salvatoar e, unica, a democr atiei, car e ar e fond in
mitul evolutiei, ca mitul salvar i secular izate, ei vin cu ster eotipul clasic si gol, " spune ceva
mai bun" ! E o intr ebar e de capcana, car ui adevar ar e in car acter ul sau sugestiv, nu si in
continut, ca ala nar e din cauza coer entei exclusiv spr e exter ior numai! E o tr ucar e numai!
Adeptul democr atiei pune intr ebar ea pe baza sigur antei, ca nu poti sa zici alta! Dar nu stie,
oar e de ce!? Ca degener ar ea omenir i asa de gr av, ca nar e incotr o! Tr ebuie sa multumeasca
cu cel mai r au, car e inca nu este, dar car e e cel mai bun!

Pr oblema omului de azi, ce este cel mai gr av, lipsa smer eniei! Din cauza asta, cr itica
capitalismului, lumi occidentale, car e nu este altceva, decat constr uctia hybr isului, tot din
or goliul hybr isului vine! Lucifer icul este un spir it, car e ne cupr inde pe toti!
*

De a fi r oman, secui, maghiar , eur opean, democr at, din or goliu, pe fondul hybr isului,
r epr ezinta pier der ea identitati, adica centr ului, sineleui inter ior , pr in car e pier zi, asa
numitul identitate nationala! Car e azi, este r edus la o for ma masificata, ca eur openismul,
de a fi suflet democr at! In masele, ca o cloaca, au inghitit totul!

Imaginile cultur i, identitati autentice vie, intr ­o for ma de cr uce, ver ticalul inaltand
or izontalul, se manifesta pr in smer enie, pr in micimia omului!

In politica, cel mai mar e r au, castiga ter en, cu apar entei, cel mai mic r au! Asa pacalise
masa inconstienta, masinar ia de manipular e, car e a dat puter e lui Besescu! Cu pr ivir ea
unui gaina, car e isi cauta samanta pe pamant! (Obser vatia cu gaina nu apar tine mie! Un
membr u a antidiscr iminar i spusese mie, la o convor bir e telefonica. Dar er am deacor d si mi
a placut!)

La omul exter ior izat, aflam inacelasi identificar e cu exter ior ul. Inacelasi mod aflam, la pr o­
occidentalul si la fel la anti­occidentalul!

În lumea r elativismului absolut, sunt multe ide! Ai posibilitate ca să alegi, ca in magazine


de haine, mâna doua!

De a fi " anti" , e copilul lumi moder ne! Car e nu opr este dezmembr ar ea omului! Singur ă,
car e e necesar , cine uneste! Hr istos a venit cum a zis, ca să unească!

Nagyon r itkán, Par ászka Bor óka megasszondó ír ásait olvasva, nem tudom észr e nem venni,
hogy az egész pszichés ener gia ami mozgatja, ír ásai élét adja, az a benne r ejlő hisztér ika!
J ó, hát ezzel nem lóg ki a sor ból, mer t ma, ha nem r eagálsz hisztér ikusan, észr e sem
vesznek! De ennyir e kr ónikusan, ahogy Bor óka teszi az már sok, még ha az egy tár sadalmi
betegség! Gondolkodom, mik lehetnek az okok?! Apa komplexusból er edően az animusza
dominálja, ebből következően az énje inflációja?! Mer t nem lehet nem észr e venni a nagy
vagdalkozásai mögött az énje inflációját!

Először csak halvány sejtés volt ez, a foghegyr ől való, nagyképű kioktatásai nyomán a fb­n,
meg ír ásai alapján, amit végül egy kijelentése tett nyílvánvalóvá számomr a! Azt
nyílatkozta, hogy csak multikultúr ális közegben ér zi jól magát, a homogénban nem!
Szer intem a hisztér ia ar r a utal, hogy sehol!

Ez a hisztér ika kényszer es identifikációja, kultúr ális, megfelelni akar ás kényszer e! Az


ír ásaiból ennek a hisztér ikus kényszer ességnek a feszültsége ér ződik ki! Ez a tehetséggel
pár osulva, sokakat megtéveszt, magával r agad, ami az újságír ásban, publicisztikában,
sajnos egy kór os jelenség! Csak el kell olvasni összehasonlításul, Ady, Kosztolányi, Mór a,
Kemény J ános, Ar any, J ókai publicisztikáját és kier ződik a gondolkodó ember
r eakciójának hangneme, szemben a ma publicistáinak, hisztér ikusan, csak r eagáló, nem
gondolkodó hangnemével! Ter mészetesen vannak gondolkodók is, mint Bír ó Béla például,
nem csak nyafka, hisztér ikus mitugr álszak!

Már r égebb, egy r omán pszichiáter analizálta az akkor i r omán politikum " nagyjait" , s egy
könyvben megír ta! Az er edmény szomor ú volt, beteges személyiségek vezetik az or szágot!
Nem hiszem, hogy azóta ker ültek volna egészségesebbek közéjük!

Szer intem ér demes volna az ilyen Bor ókákat is kianalizálni! Mivel a média ember ei,
lehetvalami szakmai betegség, nagyon hasonlítanak azokhoz a politikusokhoz,
előljár ókhoz, akiket kr itizálnak, vagy dícsér nek ­ lehet ez az ár nyékuk pr ojekciós csele! Az
az ér zésem, hogy az újságír ók, publicisták, amikor kr itizálják a hatalmat, inkább saját
ár nyékukkal küzdenek, így kompenzálva, hogy a hatalom teljességében nem vehetnek
aktívan r észt, mer t a kr itika a hybr is hatalom mániáját r ejti magában!

A Bor ókák, hajlamosak, megr endelésr e, hozzájuk hasonló, beteges személyiségű,


r észegesfalusi előljár ónak dolgozni, sunyin, alattomban, ger inctelenül befér kőzve a
médiában lejár atandó személy bizalmába, hogy bizalmas infor mációkat szer ezzen,
beleér tve a cikk utólagos hatását!

Ez ter mészetes egy hisztér ika, multikultis nyafkától, aki nem gondolokodik, csak r eagál,
mer t az er kölcsi alapon való elútasításához az ilyen felkér éseknek, gondolkodnia is kellene!
A gond ezekkel a személyiségkkel, hogy önér tékelésük sincsen, mer t hiányzik az ahhoz
szülséges mélyr eflexió! Saját tapasztalatból ír om, mer t a médiában a lejár atási kampány
ellenem ir ányult! De megér te, sokakat így ismer tem meg, egész egyetemi tanár szintig, mer t
egy egész ár mádia bevonásával tör tént, szál egyedül ellenem!

A nagy összefüggések azé a kultúr áé, azé az ember é, mely tényleg tar t valamer r e! A
kutatás, mely már nem tar t semer r e!

Eu m­aşi cita " sinodalilor " pe Sfântu Pavel, în legătur ă cu declar atiile de fidelitate a
pr eotilor , despr e ur măr ir ea lui Hr istos! Unde scr ie, că Hr istos tr ebuie ur măr it dincolo de
per eți! Cetatea in sine nu este negat, dar Centr ul se află dincolo!

Omul car e nu se alflă în ur măr ir ea lui Hr istos, se inchide într e per eti, sub diver se pr etexte
a apar ar i institutiei biser ici! Tr ebuie să iesi, ca Avr am, ca toate imaginile Divinului sunt
deschise, cătr e El! Hr istos fiind dr umul, car e nar e fundatur a inchisului!

Dr umul r amana deschis pr in vigilenta inimi si pr in tr ezvia minti in r apor t cu inima. Inima,
din natur a lui adevar ata nu se inchide niciodata! Calea r amana deschis catr e Centr ul sau
eter n, catr e Hr istos!

Totus exista incr emenir ea, inchider ea inimi, pr in infidelitatea minti, pr in car e isi pier de
ver ticalitatea! Star ea incr emita a inimi este star ea angoasei, a nesigur antei! Car e da un
car acter evolutiv inchider i inimi si totul, la ce se r apor teaza in exter ior . Nesigur anta peste
tot isi cauta mijloacele sigur antei, pr in car e evolueaza inchider ea institutionala! Dar , car e
ca o r eactie adver sa, cr este angoasa, totul fiind un cer c vicios! Despr e asta zicea Hr istos,
cine vr ea sa­l salveze viata, isi pier de!

E vor ba de Petr u, cine cand iesea din sigur anta bar ci pe mar e, dincolo de per eti in
ur mar ir ea lui Hr istos, er a nesigur , sper iat de vant, din cauza lipsei de incer car i, si a
inceput ca sa scufunda in mar e, ca er a obisnuit intr e per eti numai, datator de sigur anta!
Inca nu er a obisnuit cu o adevar ata ur mar ir e a lui Hr istos! De la Hr istos a asteptat
sigur anta per etilor ! De la un Hr istos, pe car e Duhul nu intr e per eti a dus, ci in pustie! Car e
ar ata, ca nici ur mar ir ea nu se poate sa fie altfel! Duhul te duce in adancimile tale, ca sa
confr unti cu ele. Ca far a exper ienta angoasei pr apastiei, scufundar i, a cobor ar i, nu exista
ur car e! Lipsa cobor ar i si ur car i este inchisul! Lipsa ver ticalitati, a se inchide in or izontal!

Ne apar am fata de incer car ile adancimi noastr e, car e e necesar deschider i! Numai o inima
incer cata de adancimile sale se deschide Centr ului sau, lui Hr istos, cand se bate pe usa
inimi. Cand nu mai agata in ener giile negative a incr emenir i, a autoapar ar i iluzor ie, si se
intinde de catr e Centr ului sau infinit!

Angoasa ascunsa, inconstienta, justifica diver se acte a apar ar i institutionale, car e evolueaza
incr emenir ea institutionala a biser ici! Catr e Duh, Spir it esti condus in adancimile tale,
catr e Centr ul tau ontologic! Tr ebuie sa tr eci dincolo de per etile sigur e ale vizibilului, ca sa
ai incr eder e in conducer ea Duhului, Spir itului invizibil, ca numai cunoscator i adancur ilor
poate sa conduca omul, catr e pr apastiile sale invizibile, ca sa cunoasca! Ascunsul,
invizibilul tau, va fi descoper it, de catr e Duhul, Spir itul, cu inacelasi car acter invizibil!
Catr e invizibil nu poti duce pe baza sigur antei vizibilului, ca te cupr inde nebunia! Cine
vr ea neapar at sigur anta, nebuneste, asa va nebuni lumea!

E o apar enta inselatoar e apar ar ea spr e exter ior , in vizibil! Ne apar am fata de par tea
noastr a invizibila, fata de apofaticul nostr u, pr in car e ne cunoastem apofaticul Divinului,
de catr e Duh! Ne apar am impotr iva incer car ile adancimi noastr e. Impotr iva lucr ar i
Duhului, car e pr in incer car i, pr in car e conduce, vr ea sa ne faca cunoscut adancimile
noastr e, pr in car e ajungem la Centr ul nostr u ontologic!

Ne apar am fata de noi insine si fata de Dumnezeu, pr in incr emenir e institutionala, pr in


autoapar e spr e exter ior exclusiv! Dar cine isi pier de viata pentr u Hr istos, sigur anta in
exter ior ul vizibil, va r ecastiga, pr in Centr ul sau invizibil! In afar a de lucr ar i divinului,
gar antia este fidelitatea minti fata de inima, pr intr ­o miscar e ver ticala pr intr ­o cobor ar e in
adancul inimi si pr intr ­o ur car e de catr e cer ul inimi, car e leaga cele doua, pana unir ea, si
nu va fi necesar e de niste har ti de fidelitate! Incr eder ea in har ti, este semnul cr izei
incr eder i in Duh! In biser ica Duhul lucr eaza neancetat, dar omul poate sa­si
impotr iveasca! In asa fel lucr ar i Duhului, aducand apocalipsa!

Eu cândva am negat necesitatea biser ici, din cauza exper ientei negativă a inchisului
biser ici, asa am ajuns la anar hismul r eligios! Dar dupa un timp indelungat am aflat, că
sacr ul r amână sacr u in r ealitatea biser ici si dacă oameni se inchid în eul lor îngust! Sacr ul
totdeauna r ămână deschis si dacă omul încear că ca să inchide! Si avem nevoie de biser ică,
că e un semn divin a totalităti divine! Car e tr ebuie cladit pe o stanca car e se afla dincolo de
per eti. Petr u este altfel stanca, decat Roma gandeste. Pentr u Roma Hr istos este r edus la
r olul per eti institutional, este institutionalizat. Petr u r epr ezinta totalitatea omului
indumnezeit Centr ul sau fiind Hr istos, dincolo de per eti, dar totus Repr ezintand Centr ul
ontologic a biser ici!

E o axa a mundi, Ier usalimul! Si ar e fețe dublă, ca or ice sacr u! În astfel de caz, pacea
depinde numai, de r apor tul omului de cătr e adâncur ile sale! Locur ile sfinte, sunt locur i
vulcanice, din natur a lor , că planul ver tical se află deschis, car e e sur sa conflictului!
Confr untar ile aduc pacea, dar numai in cazul, daca se r apor teaza la adancur i, la for tele
sale unificatoar e!

În context jungian, acolo există o r uptur ă, pr ăpastie de cătr e inconstientul colectiv! Din
cauza ăsta omul se află mai apr oape de sacr u! Car e aduce aver tizar ea lui J ung, citănd pe
Or igen, " cine se află apr oape de foc, ar de" !

Învațătur a de smer enie la Moise a " r ugului apr ins" ! Sacr ul r epr ezintă o bine cuvântar e,
dar si un mar e per icol! La fundamentalişti lipseşte smer enia apr opier i la sacr u! De aicea
începe or ice fundamentalism, r ăzboi r eligios!

In cazul fundamentalismului r eligios, e vor bă o identificar e totală cu imaginea divinului,


unde lipseşte liber tatea! Liber tatea r ecipr ocă intr e divin si om! Sacr ul nu este obligator iu,
că este în fata ta!

*
Foar te inter esant este faptul, că îndepăr tar ea de Dumnezeu înmulțeşte cunoştințele
analitice ştiințifice despr e r eligie! E o posibilă compensar e a acestuia!

A mítoszok nem hazudnak, az ember hazudik önmagának!

Capitalismul, (democr ația), este un demon, car e a scapat dintr ­un PET!

Totdeauna am invațat gr eu, ca am vr ut sa caut eu singur !

Mitur ile nu mint, omul minte sine insuşi!

Cer cetar ea stiintifică a r eligiei, vr ea să fie pentr u puțin, o pseudo­r eligiozitate r ațională,
făr ă Dumnezeu!

In situați de limita omul este mişcat de o for tă major ă tr anscendenta! Zenul zice nici golul
nu exista! Totus for ța major ă mai mult este, decât " nici golul" ! Ca din Egiptul tău, te duce
in pustie, unde nici filosofia zenului nu exista despr e gol! Totuş e impor tant ce te mişca, la
ce te umbli, ca Petr u pe mar e!

Spir itul evului mediu er a mult mai deschis, decăt stiința de azi!

Raționalismul s­a născut din fr ica de liber tatea imaginar ului, spir itului!

Omul de azi ar e o singur ă obligativitate la modă, sa fie r elativ! Adică tot tr ebuie sa fie
absolut, dar in r elativismul sau! Pr in absolut se desființează Absolutul!

Stiința este o pseudo­cr edință, car e inseamnă a accepta numai, dar n­ai incr eder e in el, din
inima, din sufletul tău, ca in cazul sacr ului!
*

Unidimensionalitatea e o sur să de bază a agr esivitați, pr in r ealizăr ile sale unilater ale, fiind
o dezmembr ar e agr esivă a deplinului multidimensional! Or ice r ealizar e pe baza
unidimensionalului, se r ealizeaza împotr iva fir i adevar ată a omului, car e r epr ezinta
deplinul, cu car acter tr anscendent şi r epr ezintă o agr esiune împotr iva acestuia! Ce se
constr uieste ca unilater al, se constr uieste impotr iva fir i! Ce este împotr iva fir i, e o
agr esiune! Să fi pozitiv, e o agr esiune " pozitivistă" !

Far a fond ontologic, de a fi pozitiv, va deveni o capcana, o gaur a neagr a, din car e sau
nascut toate dictatur ile!

Cu un singur cuvănt se poate car acter iza politica in România: măcel!

Iadul va începe, cănd şi poveştile va fi inter zise, ca dăunatoar e copilului!

Cine vr ea neapar at sigur anta, nebuneste, asa va nebuni lumea!

Oar e in gener al cr itica puter i de par tea masmediei, de par tea jur nalismului, analistilor
politici nu cumva e un act impotent?! Si daca da, pentr u ce?! E o apar enta numai intentia
buna, ca sa­si schimba puter ea in bine! Mascheaza numai, ca au inacelasi vointa a puter i ca
politicieni, dar ei se multumesc cu o for ma simbolica a dominatiei, cu car e ei cr ed deasupr a
puter i politice! Amandoua avand inacelasi motivati, ei sunt dependenti de unu de altu,
avand inacelasi calitate psihologica!

Par ca exista o dependenta psihologica nociva, intr e puter ea cor upta si intr e societate, ca
intr ­o casator ie unde femeia psihic este dependent de un bar bat betiv car e bate pe ea! Se
simte bine intr ­o situatie pr ecar a!

Vor ba omului a pier dut fondul imaginar , intelept, par abolic si a inlocuit cu for ta sugestiva
a liter elor , cuvintelor , pr opozitiilor ! Coer enta spr e exter ior a ambalajului, gol in inter ior ,
adica ambalajul a devenit mesaj! Dar totus cu un continut ascuns, inconstient a vointei a
dominar i!

A povestea intr ­o liniste s­a tr ansfor mat intr ­o galagie a par er ilor car e ar e scop, de a
domina r ecipr oc, intr ­o lupta acer ba a par er ilor ! Setea de puter e, de a domina a cupr ins
toate societatea, far a mila! Omul de r and, psihic, nu difer a ceea ce pr iveste vointa de
dominatie, de puter e, fata de alesi cor upti! Numai intr ­un mod cantitativ, nu si calitativ!
Unde nu exista difer enta de calitate, nu se schimba nimic in bine!

Far a fond tr anscendent a fr umosului, jur nalistica este o oglinda numai a puter i cor upte,
far a o difer enta calitativa!

Daca omul e inacelasi ier i, azi si maine, nu tr ebuie sa te gandesti! Par ca e o tendinta si in
stiinta, filozofie!

Rapor tul minti a vesteur openilor la fondur ile memor iei ar hetipale multimilenar e a
inconstientului colectiv a fost bulver sat pr in navalir ea nomazilor ! Car e a putut sa­l
pr imeasca o r efondar e filozofica, pr intr ­o filozofie gr eaca, car e pr in r ationalismul sau, s­a
opus imaginar ului mitic ar hetipal, tot r epr ezentand o uitar e a fiintei, dar mai mult, a
imagini ontologicului! Ca or ice r uptur a pe plan ver tical, r epr ezinta o r uptur a fata de
ontologic! O navalir a noua a Eur opei, ar fi o r uptur a absoluta!

Azi se confunda apar enta liber tati a haosului! Liber tatea omului de a alege, de a decide, nu
este dat in sine! Mai ales, ca liber tatea nu este o liber tate a optiuni numai! Optiunea devine
din pier der ea liber tati! Repr ezinta o constr anger e din cauza pier der i liber tati!

Liber tatea se afla dincolo de or ice constr anger e, car e se afla in vizibil! Car e nu este negar ea
vizibilului, constr anger ilor sale, cu intentia scapar i, intr ­o for ma a negar i mater iei de pilda!
Liber tatea se afla intr ­un r apor t a vizibilului la invizibil! Afland in vizibil, depasind
vizibilul, intr ­o unificar e a opozitiilor ! Car e se r ealizeaza pr in lucr ar ea Spir itului, Duhului
invizibil! Pr intr ­o liber tate spir ituala mai inalta!

Liber tatea se r ealizeaza, pr in lucr ar ea liber tatii spir ituale in om! Car e lar geste
per sonalitatea omului spr e infinitul tr anscendentei, pr intr ­o depasir e, dar nu si negar e a
limitelor ! Cu cuvintele lui Sfantu Pavel, " dincolo de per eti" , de per etile per sonalitati!
Liber tatea te duce spr e Centr ul tau ontologic inter n, car e se afla dincolo! Liber tatea in asa
fel se afla in inter ior ul tau, pr in lucr ar i divinului, pr in ener giile sale necr eate, lucr atoar e!
Tr ebuie sa te deschizi liber tati, lucr ar i sale! Liber tatea inseamna de a fi deschis, catr e
infinitatea ontologicului! A te deschide este un act de liber tate, dar nu este liber tatea in
sine, fiind inceputul numai, ca liber tatea r epr ezinta un act infinit! Din cauza asta nu putem
zice ca liber tatea se r efer a la niste acte izolate a deciziilor ! Mai ales, ca a te deveni deschis
in inter ior ul tau, este r ealizar ea tot niste for te inter ioar e, car e te depasesc, intr ­o miscar e a
adancur ilor , a divinului! E posibil, ca totul incepe tot in invizibil, car e depaseste actele
constiintei, deciziile sale! Pe ur mar e a fi liber la ceva, sau a a fi liber de ceva, r epr ezinta o
distinctie ar tificiala a r atiuni! Ca scopul final a omului de a fi liber in Spir it, in Duh, in
ener giile necr eate, lucr atoar e ale divinului!

Nu stiu, unidimensionalitatea pozitivului nu cumva e mai per iculos?! Cel mai per iculos
este, daca nu r ecunosti ceva! Daca r ecunosti, confr unti cu el, poti sa ti intr e limite violenta!
Dar tr ebuie sa­l cunosti in adancur ile tale, ca sa poti contr ola! Daca cunosti, descoper i, ca
pr in limitar ea mijloacelor violentei poti contr ola violenta! Dar nu ulter ior , ca in cazul
ar melor distr uger i in masa, ci inainte! Hybr isul evolutiei a distr us cel mai impor tanta
autoapar ar e a omului, de a nu depasi niste limite, car e apar tinuse sacr ului! Pe car e putem
sa zicem, ca baza de sacr u functioneaza numai!

Am devenit iluminati, anuland limitele! Dar suntem depasiti de spir it, car e a iesit din cutia
Pandor ei, nu putem domina! Cel mai mar e pr oblema, ca am pier dut simtul inter ior a
spir itului, pr in car e cunoastem pe plan spir itual per icolul depasir i limitelor , fata cealalta a
monedei! Pe car e pr in adancur ile noastr e, pr in umbr a noastr a putem cunoaste!

Spir itul poate pastr eze in cutie, poate sa­si domine, cine tr aieste in spir it, cunoaste difer itele
fete ale spir itului, cele r ele si cele bune! La car e nu este capabil omul unidimensional, cel
pozitiv exclusiv! Idea avand la fond, bunul Dumnezeu exclusiv, r apor tand la om intr ­o
var ianta degener ata, ster ila si unidimensionala!

O astfel de cunoaster e a spir itului , cu fete contr ar ie, putem cunoaste unde se afla limita!
Or ice limita se afla intr e bine si r au! Intr e neant, intr e pier zanie, intr e ne­fiinta si fiinta!
Intr e a fi si de nu a fi ar e un car acter dinamic, evolutiv! Pe car e intelectul exclusiv nu poate
sa­si cunoasca! Numai o simtir e inter ioar a, car e tr imite intelectului pentr u constientizar e
poata sa­si cunoasca cele doua! De unde incepe, unde ne indr eptam, de a fi, sau de a nu fi!

Pr oblema evolutiei este, ca la fondul sau lipseste simtul inter ior a difer entei intr e zidir e si
intr e distr uger e, fiind o idee unidimensional pozitiva! Din cauza asta suntem depasiti de un
spir it autonom a constr uctiei! Simtir ea mitologica in adancur ile omului a simtit astfel de
pr obleme, ca in cazul mitului tur nului Babel!

Pe ur ma avem niste imagini, pr in car e putem cubor a in adancur ile noastr e! Dar e posibil,
tar ziu! Ca demonul constr uctiei in ur car e mai puter nic, decat puter ea minti, ca sa coboar a
pr in mitur i in adancur ile sale, ca sa inalta deacolo sus in spir it! Ca se poate depasi limitele,
dar intr ­un spir it car e uneste contr ar iile! Ca sa fie unite cele doua malur i ale limitei!
Realizand spir itul, dincolo de limitele mater ialitati, spir itualizand mater ia! Ca spir itul
cunoaste numai pr oblema adevar ata: mater ia este capcana si daca fugi de el si daca iubesti!
Si aicea aflam r olul limitei, car e ar ata limita mater iei, violentei, far a ca sa neaga in
totalitate, dar inacelasi timp limita ar ata, ca dr umul spir itului se duce dincolo de limita, de
mater ie, de violenta! Rolul limitei este de a ar ata ce este dincolo, ca sa nu infunzi in mater ie
in violenta! Ca sa nu duci dincolo, car e nu apar tine lumi de dincolo!

Pe ur ma totul ar e la fond, pier der ea, necunoaster ea, netr air ea imagini ontologice ale
omului! Ce se ser veste desavar sir ea omului si ce neantizar ea! Ca adevar atele limite aicea
sunt!

Idea evolutiei se afla la baza neancr eder i omului in fiinta! Incr eder ea in fapte, in r ealizar i,
inseamna neancr eder ea in fiinta! Fondul tutur or , se afla in incr eder ea in vizibil si in
neancr eder ea in invizibil!

Apar ar ea patr imoniul national, cultur al si mater ial n­ar tr ebui sa­si per mite ur car ea la
puter e unui mafiot ca Or ban, ca sa avem idoli fals, ca idoli falsi falsifica totul! In asa fel si
iei r epr ezinta un per icol pe adr esa cultur i nationale autentice, ca Occidentul!

Exista o tendinta gener ala de incr emenir e, car e sta la baza fundamentalismelor si
ideologiilor , dictatur ilor , ca r aspuns fata de atacul haosului! Atacul car e ar e la fond
neancr eder i omului in fiinta, pe plan ontologic si pe plan natur al!

Cand er am tanar la Ditr au, am obser vat dupa asfaltar e a ter enului de spor t, cum
str apungea iar ba, r adacinile asfaltul! Imaginea m­a insotit in toate viata! Radacinile far a
mijloace, din for ta lor pr opr ie! Cand asfaltul cate mojloace a necisitat! TVA­ul lipsea in
timpul r espectiv! Adevar ata ciocnir e exista intr e adancur i, r adacini si intr e exter ior ,
civilizatie si nu intr e civilizati!

Apocalipsa nu este altceva, decat ciocnir e intr e adancur i si exter ior , dus la extr eme pe plan
ver tical!

*
Tr ebuie sa mer gem inapoi, de la complex, deja mer geam pr ea depar te, la simplitatea
imagini, par abolicului, pr in simtir ea inimi, sufletului! Avem nevoie o metanoia pr in
imaginar , a imaginar ului!

Un singur lucr u limiteaza divinul! Nu e pacatosul, ci omul pr ost!

Situatia Ungar iei e mai r ea, decat a Romaniei, ca Ungar ia a ajuns sub dictatur a unei famili
mafiote, a lui Or ban!

Ha az ar cod kötelez, az kényszer es kötelességgé válhat, ami meghatár ozza majd az egész
személyiséget! Így lesz az ar cból személyiség maszk!

Nelinistea omului de azi se compenseaza pr in asa numitul " dialog" !

Tot se r epeta sloganul gol, " fapte, fapte" ! De ce a devenit asa de impor tant fapta?! Omul
devenise fapta, identic cu fapta sa, adica nu este deja om in sensul deplinatati, ca se
identifica ca r ealizar ile sale fr agmentar e, car e inlocuieste esenta sa divina! Cativa secole,
er a inca ceea ce gandea, zicandu­si, " gandesc, deci exist" ! Sur sa simtul existentei pr ovenea
din gandir e, dintr ­o capacitate numai! Nu si din existenta fiintei in sine! Cu asta
accidentalul a inceput sa inlocuiasca esentialul, ontologicul!

Oar e si gandir ea nu cumva er a inlocuit, mod inconstient, sublim, cu fapta?! Faptuir ea fiind
inlocuit cu apar enta gandir i, imitar e pr in ster eotipur i! Din car e s­a nascut omul
cumunicatiei! Car e zice, " comunic, deci exist" ! Azi fapta si comunicar e nu necesita nici
macar gandir ea, car e totus er a un demn r ezultat a spir itului!

De la simtir ea ontologica a inimi, sufletului, ca simtir ea in esenta ascunsa a existentei, am


ajuns la o existenta total r edusa, pr in simtul existentei r edus la accidental, zicandu­si omul,
" faptuiesc, comunic, deci exist" , simtul existentei asigur andusi pr in niste r ealizar i
accidentale, pr in fapte, pr in comunicar e!

Car e sunt r ealizar i in masa unde deja de mult nu exista omul deplin, desavar sit, ca
imaginea divinului, masificar ea fiind r ezultatul dispar itiei acestuia! Unde sub apar enta
calitativului a apar ut subjugar ea pr in cantitativ, masa domina pr in masa! Complexitatea
fiind, car e ar ata cel mai bine dominatia cantitativului sub masca calitativului! In discur sul
stiintific se zice des ster eotipul, " pr oblema este mult mai complexa" , car e complexitate
r epr ezinta o apar enta numai a calitativului, in sine pr oblema fiind cvantificat numai!

Azi totul este uitat din per spectiva per icolelor exter ioar a! Omul uitandusi, ca per icolele
exter ioar e sunt pr oiectiile per icolelor inter ioar e mult mai mar e! Cel mai mar e per icol fiind,
dezintegear ea omului si a lumi sale din inter ior ul sau, totul fiind in exter ior r ezultatul
acestuia numai!

Capitalismul r epr ezinta r azbunar ea adancur ile mater iei­mama ­ spus in spir itul lui
Böhme!

Poti " r obotiza" omul, pr in asa numitele avantaje, pr omoti, pr in car e r educi omul la r eflexe
pavloviene!

Demonizar ea fascismului, de catr e suflete fr umusica ale democr atiei, e o manipular e


mur dar a in favoar ea capitalului far a bastina! Mai exista o metoda de manipular e, pr in
etichetar e, " e o teor ie a conspir atiei numai" ! Pr oblema adevar ata este, ca pe amandoua
par te a bar icadei se afla omul masei! Car e nici pr o, nici contr a nu se duce nicaier i!

Rasponsabilitatea nu este altceva, decat goliciunea sinestatatoar a! Coaja oului vopsit,


podobit, gol! Etica omului gol! Ingamfar ea mor alizatoar e! De a fi incr ezut, pe baza de
etica!

Chiar posesivitatea exacer bata a distr us, ce este pr opr ie, este adevar at al tau! Pr in
posesivitate, pr in exter ior izar e, s­a pier dut sensul adevar at, ver tical a cuvantului, pr opr ie!
Car e pr in imaginar ul tau inter n, pr opr ie, devine pr opr ie, nu pr in posesiune! Obiectele pr in
imaginar indeplinesc r olul lor adevar at de inter medier e si nu scop in sine, pr in car e
mechanicieaza omul! Omul ar haic nu degeaba a pr oiectat imaginar ul sau inter n pe
obiectele sale! N­a facut cu scopul podoabei in sine! Asa sunt lucr ur ile pr opr ie, daca
constr uiest o lume intr eaga pr in imaginar ul tau pr opr ie inter n! Imagini, car e r epr ezinta,
pe fond ontologic, integr itatea, deplinatatea omului si a neamului ­ pe plan comunitar cel
mai bine pr in biser ica! Pr in posesiune dezmembr ez lumea imaginar ului cu fond ontologic,
pr edand omul for telor neantizar i!
*

Her meneuticile imaginar ului sacr u sunt dogmatice fata de imagine in sine! Imaginea este
deschisa, her meneutica este inchisa! Liter a pe ur ma ucide!

Tr aditia este expansiunea r evelatiei biblice in Duh!

Pe baza cer cetar i stiintifice ale sacr ului sta or goliul, hybr isul omenesc, car e vr ea sa domina
toul! Car e consider a, sunt capabil ca sa cer cetezi, deci sunt deasupr a, pot domina imagini
sacr ului! Car e ar e r ezultat, cer cetator ul devine posedat de ar hetipul imagini! In asa fel
cunoaster ea stiintifica devine o iluzie, din cauza inconstientei omului, ca devenise posedat!
Car e este o necunoaster e adevar ata a natur i sacr ului!

Ma intr eb, cr estini de ce au mar tir i in pr ezent, numai intr ­o zona ar aba?! Accesul la sacr u
e mai viu, mai nemijlocit?!

(Comentar iu) Eu nu neg, ca cr estinismul ar e si un aspect iluzor ie, pentr u foar te multi, car e
r epr ezinta o for ma degener ata, gr esita, masificata a tr air i! Dar in esenta, din r adacina sa
mistica totus nu este iluzor ie, si nici pe plan biblic! Modalitatea tr air i iluzor ie a r eligiei nu
inseamna, ca r eligia pe plan ar hetipal este iluzor ie!

Mar x in multe pr ivinte ar e dr eptate ceea ce pr iveste r eligiozitatea, intr ­o for ma degener ata
in secolul sau si inainte de cativa secole si dupa in Occident, dar nu este valabil ceea ce
pr iveste r eligia in sine! Nu putem sa zicem ca r eligia este o fuga in sine fata de moar te!

Dar putem sa zicem ca r ationalismul este o fuga, fata de adancur ile omului, din cauza asta
iluzor iu! Inacelasi pr oblema ar e si r eligiozitatea iluzor ie, amandoua fiind r apor tur i gr esite
a minti de catr e adancur i!

Amenintar e de moar te intr ­o for ma de amenintar e inghitir i de catr e adancur i, poate sa­si
pr ezinte moar tea ceva negr u, ca consecinta! In sensul asta nu gandul mor ti este
amenintator , ci fondur ile nesigur e, lipsa tr air i ale ontologicului, ale fiintei! Scufundar ea lui
Petr u pe mar e!

Moar tea adevar ata ne ameninta din inter ior ! Aice conteaza cum stai cu fondur ile tale
inter ne! De aicea incepe fuga omului, nu din simplul gand a mor ti, ci din inter ior vine
angoasa fata de moar te! In sensul asta civilizatia noastr a este fuga adevar ata fata de
moar te, fata de ne­Fiinta, la fel, sau mai mult, ca la r eligiozitate iluzor ie! Omul car e
tr aieste pe pamant, par ca ar fi eter n, fuge de moar te!

Ar hetipur ile sacr ului nu sunt iluzi! Iluzia r atiuni ar e, ca poate descvalifica! Dar pr intr ­o
iubir e infantile poate sa­si aiba un r apor t iluzor iu fata de sacr u si omul r eligios. La
amandoua contand r apor tul gr esit, iluzor iu, la sacr u! Pe ur ma iluzi ar e omul si nu cr estinul
in sine sau ateul! Cr estinul in r apor tul sau sacr u, poate sa­si cr eeze iluzi, nor mal, ca sa­si
scapa de gandul mor ti!

Divinul nu supor ta omul far a natur a, omul ster il! Sa fi cald or i r ece, zicea Iisus! Omul de
azi, omul masificat, este omul far a natur a, omul ster il!

Az időt nem szabad múlandósággal mér ni!

Cel mai gr eu per ceput, ca ne­Fiinta ar e legatur a cu ar hetipul mamei! Dar din cauza asta
suntem pamanteni!

Daca r azboiul este haosul violent, pacea haosul nonviolent, cu apar enta or dini!

Ce este tr aditia?! Cer ul si pamantul!

Eu am avut nor oc, căci pr ofesor ii mei din liceul de la Ditr ău er au mai per misivi; dacă
vedeau că te inter esează ceva anume, te lăsau să apr ofundezi acele lucr ur i, iar r estul îl mai
tr eceau cu veder ea. Iar eu er am inter esat să caut singur , chiar şi după liceu am făcut
acelaşi lucr u, la facultatea de teologie r omano­catolică din Alba Iulia. Acolo iar ăşi am avut
nor oc, pentr u că peste tr ei ani am putut fi bibliotecar , bibiliotecar ­şef peste doi ani. Astfel,
îmi petr eceam zilele în bibliotecă, unde căutam ce mă inter esa!

În copilăr ie mă impr esionau găinile; când înver zea totul le lăsam să iasă din cur tea lor ,
spr e sear ă, să se bucur e de ver deaţă! Eu er am cel car e avea gr ijă de ele! Întotdeauna mă
uitam cum îşi caută hr ana, alegând doar ce le plăcea! Astăzi nu se mai fac căutăr i în mod
spir itual, condus adică de Spir it; azi se fac doar cer cetăr i metodice! Adică într ­un mod
închis, exact contr ar iul spir itului deschis cătr e tr anscendent!

Pe ur mă tr ebuie să vezi nemijlocit ce se întâmplă şi cum se întâmplă! Metoda se află în


jur ul tău, este înţelepciunea imaginar ului, a întâmplăr ii, car e se află deja în tine, în
str ăfundur ile fiinţei tale! Toată viaţa suntem sufocaţi de metode! Iar lucr ur ile adevăr ate se
întâmplă de la sine, nemijlocit!

M­a impr esionat întotdeauna viaţa în toate, de pildă felul în car e iar ba str ăpunge asfaltul!
Făr ă mijloace, doar din for ţa r ădăcinilor ! For ţa asta o au mitur ile, imaginar ul lor , semănat
în noi de milenii! În copilul car e se naşte există deja seminţele imaginar ului, ale mitului,
imaginile sacr ului, pe car e noi tr ebuie doar să le cultivăm, căci ele cr esc de la sine! Tr ebuie
mai ales să avem gr ijă ca nu cumva să distr ugem seminţele Logosului, această plantă
timidă a sufletului copilului, pr in educar e r igidă, învăţar e for ţată, violentă, căci violenţa
începe în şcoală, pr in pr ocesul de învăţar e!

Este acesta un gr ădinăr it în gr ădina divinului, car e ar tr ebui cultivat potr ivit natur ii
or iginar e, ca să se îndeplinească deplinul ascuns în ele! Toate r elele pr ovin din r enunţar ea
la deplin! Tot ceea ce nu ar ată ca semnul viu al deplinului devine un asfalt gr eu tur nat
peste noi, car e ne sufocă şi pe car e­l căr ăm cu gr eu pe umer i! Tot ce nu este semn viu al
spir itului îl duci cu gr eutate, căci e o piatr ă, o povar ă! Iar pietr ele pot fi o imagine,
unghiular ă, a Logosului car e te eliber ează...

Întotdeauna mi­a fost gr eu să memor ez; a „învăţa” er a pentr u mine un chin, în schimb
cititul mă inter esa foar te mult, er a o mar e eliber ar e! Se pot însă ar de căr ţile şi pr in
obligativitate! Avem vântur i seci, sau car e sufocă, cu ploaia, dar par că n­avem vântur ile
spir itului, car e ne eliber ează!
În fine, educator ul ar e mai ales r olul de a avea gr ijă de fiinţă, pr in îngr ijir ea sămânţei
desăvâr şitului, în copil!
*
Dictatur a copiilor deasupr a par intilor este posibil pr in faptul, ca si ei sunt infantili, e o
situatie imposibila!

Linistea, pustia este inchisul, car e inacelasi timp este cel mai deschis spr e infinitul
tr anscendentului!

Natur alul este o nua idol a paganismului nou!

Omul de azi nu se teme de spir ite, ci de o mie de per icole!

Totus fondul, mar ea pe car e ne umblam, este tot ce este inainte de exegeza!

Munca nu este altceva, decat nonsensul valor ificat!

Az egyoldalúan r acionális ismer etek olyanok, mint a halott denevér szár nyai!

Az élő egzegézis, csak önmagunk egzisztenciális inter pr etációjaként lehetséges, mélységeink


képeinek r eflexiójaként!

A mester séges for mavilágot egy fajta dinamikát, er őt sugár zás hatja át! A lélekben
infantilis ember , az er ő, pusztán csak külső, for mális képeibe kapaszkodik, mintha egy
elnyeléssel fenyegető szakadék fölött kapaszkodna ezekbe!

In lumea for melor ar tificiale exter ioar a a patr uns un dinamism fals a impr esionar i cu
puter e! Iluzia puter i a omului infantil, slab in inter ior !

Manifestar ea vie a sacr ului, pr in asa numitul " scandalos" , din pacate a fost eliminat, pr in
inblanzir ea cr estinismului, pr in socializar ea, nivelar ea ei! Par ca ter ebuie o noua Hr istos,
cine va avea cur aj ca sa fie " scandalos" !
*

Ha csendesség r uháját öltöd magadr a, megnyílsz ott belül a végtelenek!

Daca ei pe tine haina linisti, te deschizi in inter ior infinitului tr anscendent!

In semnul cr uci se unifica omul si lumea! Este un semn al deplinului! Deplinul putem iubi,
nor mal cu car acter teanscendent, ca se afla dincolo de eu! Ca pr in deplin, pr in deplinatatea
noastr a ne iubim, pe noi insine si pe alti, in car e este inclus lumea si omul!

A szent ir atok nem határ oznak meg, nem magyar áznak meg semmit, hanem csak utalnak
valamir e! A csak utalás a nyitottságuk alapja, feltétele! Utólag a sok magyar ázat
megpr óbálja ezt bezár ni!

Daca nu esti smer it, apofaticul divinului r epr ezinta niste cuvinte goala! Hr istos, pr in
umilir ea de sine, pana la golir ea totala a sinelui, a ar atat dr umul catr e apofaticul
Domnului, cu ajutor ul Duhului! Asa r evelase apofaticul Tr eimi!

Numai tr air ea vie a tr anscendentului poate unifica divinul cu natur a! Azi, chiar asta
lipseste si din cauza asta este r upt natur a de divin, pana la negar ea lui! Ateismul ar e la
fond, r uptur a intr e divin si natur a! Ce nu este tr ait, nu poti cunoaste!

Degeaba inveti, daca cele invatate, deja nu se afla in tine ascuns!

Far a apofatic, imaginea sacr ului devine un obstacol catr e divin! Foar te multi, obstacolele
consider a casa Domnului!

Aki nagy akar lenni " démonok" szálják meg! Van, aki általuk jut hatalomhoz! Ezek a
megszállott vezetők!

*
Az ember , ontológiailag, apokaliptikus sóvár gástól meghatár ozott!

Rationalismul cr estinismului occidental s­a r upt omul de fondul sau ontologic! Mai mult
este definit pr in r ationalismul teologicului, decat pr in fondul sau ontologic! Omul a r amas
definit ontologic in exper ienta mistica a cr estinismului or todox!

" Ne aggódjatok! J ól tudja a ti Atyátok, mir e van szükségtek" ! Ez a Létbe, Istenbe vetett
ősbizalom. A vallási ősélményen alapszik, ami ma a legkevésbé van jelen! Sajnos a nyugati
ker eszténység teológiai r acionalizmusa kilúgozta az ontológiai meghatár ozottságot a
vallásos élményből! Peddig e nélkül nincsen Kr isztus élmény ontológiai alapokon! Ha ez
nincsen a ma ker eszténye nem mondhatja el magár ól a szent páli lényeget, " nem én élek,
Kr isztus él énbennem" ! Ez még a jungi pszichológia alapján is megálja a helyét, a nélkül,
hogy elpszichológizálnánk!

Tr ebuie sa fi ca muntele, ca sa nasca in tine muntele, piatr a unghiular a a Logosului!

Foar te inter esant, nimeni nu atr age atentia, ca imaginile sacr ului poate deveni, sau din
cauza masificar i cr edintei, intr ­o mar e par te au si devenit idoli mor ti ale cultului r eligioase,
un car e Duhul Sfant a incetat ca sa lucr eze!

Cr edinta in minune poate sa­si r epr ezinta cultul unui idoli falsi! Pentr u oameni cu cr edinta
slaba, cu incr eder e slaba in Dumnezeu apofatic! Au nevoie de minunea vizibilului, oameni,
car e nau incr eder e in invizibilitate, in apofaticul lor si a Domnului! Neincr eder ea naste
nesigur anta, angoasa, car e necesita o automangaier e pr in minunea vizibil, ca sa scapa de
chinur i existentiale! Pr in minune vor sa­l salveze viata! Dar Iisus zicea, cine vr ea sa­l
salveze, isi va pir ede, sur sa invizibila a vieti, ontologicul!

In alta par te uni au nevoie de senzati tar i, isi cauta senzationalul, iesit din comun, a omului
masificat, pr in car e se simte, ca exista, ca n­au simtir e a invizibilului! Masa, idoli,
incr emenir ea apar e pe ur ma neper ceper i invizibilului! Cand semnele sacr ului si minunea
fiind un semn a sacr ului, ca celalalte cele obisnuite, nu indeplinesc r olul r ol adevar at, car e
nu este altceva, decat punte intr e vizibil si invizibil! Minunea n­ar e sens in sine, ca minune,
ci pr in r apor tul lui la invizibil! Minunea fiind si el o imagine a sacr ului, sensul adevar at se
afla dincolo de imagine, dincolo de minune, in invizibil!
Lucr ar ea Duhului Sfant, liber tatea un Duh ar e sens numai pe fondul invizibilului! Esti
liber in vizibil in Duh, daca ai incr eder e in invizibil! Petr u cobor and din bar ca pe mar e,
cand vazuse pe Iisus mer gand pe mar e, a inceput dupa un timp ca sa scufunda, ca er a inca
mai mult obisnuit cu vizibilul, pe car e simbolizeaza bar ca, inca nu si cu invizibilul, pe car e
ar ata scufundar ea! La Hr istos, ca Centr u ontologic inter ior , dr umul pe ur ma se duce,
dincolo de vizibil, far a negar ea acestuia, pr in invizibil, car e r epr ezinta adevar atul fond
ontologic a existentei! Ontologicul invizibil este dincolo de minunea vizibilului si daca
r epr ezinta manifestar ea, liber tatea sa!

Iisus a r efuzat ca sa faca minuni, cand vazuse ca este vor ba de o cr edinta pus in vizibil
numai! Cr edinta in vizibil este o necr edinta ascunsa! Din cauza asta zic, ca unitar ieni sunt
atei ascunsi, ca ei cr ed in baza r atiuni numai ­ cunosc pe ei, ca am ter minat teologia lor ,
dupa 5 ani de teologie catolica. Iisus a r epr osat lui Toma, ca cr ede vizibilului numai! Si pe
ur ma zicea, ca El tr ebuie sa plece, ca sa poate veni Sfantul Duh! Cum scr ie Andr é Scr ima,
Hr istos vizibil, tr ebuia sa pr edeie locul sau Duhului invizibil! Daca nu pleaca, omul se
inchide, ca intr ­un obstacol in vizibil! Astazi lipsesc pr ofeti tr imisi de invizibil, de
apofaticul divinului, ca sa distr uga idoli incr emenita ale vizibilului!

Mater ialismul este idolul vizibilului! Dar nu difer a de el in nimic r eligiozitatea, car e se
r apor teaza exclusiv la vizibil! Ce sens ar e antioccidentalismul r eligios, daca si omul r eligios
cultiva vizibilul, ca omul occidental!

" A pr obléma annál összetettebb" szter eotipia is lehet annál összetettebb! Magában
hor dozhat r ejtett motivációkat, felsőr endűségi komplexust!

Exter ior izar ea inseamna ca pe centr ul nostr u inter n, vr em sa asezam intr ­un obiect, sau
obiecte exter ioar a! Asta este explicatia identificar i for tata cu exter ior ul! Vr em sa tr aim
exter ior ca centr u, in locul adevar atei centr u inter n, car e ascunde si centr ul fiintei!

Cenzur a democr atiei este ignor anta, car e functioneaza mai bine, decat cenzur a dictatur i!

A ma ember e a kézzel foghatóba kapaszkodik! Ő a kézzel foghatóság, a konkr ét ember e!


Tehát majom mar adt, mer t alapvető nála a kézzel fogható!

Am eliminat mister ele si in locul ei avem par te de mister ele luptelor intr e bandele
cr iminale, pe car e au nume unor instituti de stat!

Politicieni vor sa domina pe tine! Pr in par er e vr ei inacelasi lucr u! Vr ei dominatia peste


alti! Dar daca cetateanul este tar e naiv, ar e posibilitatea mod iluzor iu, ca sa domina
politicianul mod simbolic numai, pr in par er e! Naivi sunt pe ur ma major itar i, car e cr ed in
eficienta lupti simbolice numai! Naivul cr ede enor m in constiinciozitatea sa, fiind o iluzie
centr ala, piatea unghiular a a per sonalitati sale! Manipular ea politica ar e la baza
constiinciozitatea iluzor ie! Politicieni te cumpar a platind cu iluzie! Capitalismul, por eclit
democr atie, ar e la fond per sonalitatea iluzie.

Cam scump platim, ca simbolur ile au devenit numai simbolur i, pr intr ­o degr adar e, car e
consta, imaginea nefiind r apor tat la ar hetipul sau in adancimea omului! Din cauza toti
avem iluzi si puter ea si supusi!

E difer enta mar e intr e omul car e temea de spir ite si omul de azi car e teme de o mie de
per icole! Omul ar haic a avut r espect fata de spir ite! Pe car e daca luam in consider ar e,
r epr ezentau niste functii, sau ar hetipur i ale inconstientului colectiv, adica er a ceva foar te
bine fondat!

Omul r ational nu mai cr ede in spir ite, dar aceasta nu inseamna ca ar hetipur ile, functiile nu
sunt pr ezente! Nu numai, ca sunt pr ezente, dar mod inconstient r epr ezinta si mai mar e
per icole, ca pr intr ­un r apor t a minti nu sunt inblanzite! Fr ica omului ar haic fata de cele
inconstiente er a tar e fondate, ca r epr ezinta niste per icole adevar ate de par tea
inconstientului colectiv, daca sunt desconsider ate total si mai mar e!

Si aicea am ajuns la difer enta enor ma intr e omul ar haic si de azi! A teme de spir ite, de
niste functi ale inconstientului colectiv, sufletului nu er a nefondat, inseamna ca niste
per icole er au luate in consider ar e! Car e la omul de azi nu sunt luate in consider ar e si omul
se simte mod inconstient mult mai amenintat de catr e acestia! Amenintar ea asta r epr ezinta
mai mult decat a teme de ceva, r ezulta angoasa existentiala, car e se manifesta pr in o mie de
per icole!

Bine la amandoua e vor ba si de pr oiecti, dar pr ima totus ar e niste r apor tur i, pr in car e ia in
consider ar e per icolul de par tea inconstientului colectiv ce r epr ezinta el, intr ­un fel putem
sa zicem, ca la nivelul ar haicului integr eaza in constiinta si daca constiinta omului ar haic
er a mult mai slab in sensul nostr u!

Pr oblema omului de azi si cel mai mar e per icol, r apor tul zer o a constiintei fata de
inconstientul colectiv! Cand la r ealizar ea per sonalitati r epr ezinta ceva baza, integr ar ea
inconstientului in constient! Unde nu se r ealizeaza, r ezulta o tensiune insupor tabila intr e
cele doua, car e ar e par te in angoasa omului de azi! Rezultand golul, nihilul inter ior , atacul
ne­fiintei, car e pe ur ma r ezulta angoasa!

Pe fond si r eligiile au avut acest aspect impor tant, dar intr ­o mar e par te au pier dut in
favoar e r utinei cr edulitati exter ior izate! Dar cel neglijat, ner ealizat, din nihilul, golul
inter ior ataca pr in spate pe om, pr in tensiunea pe car e acumulase pr in neglijar e si
tensiunile r ezulta r azboaie, angoasa fata de o mie de per icole!

A supr avietui este un mod, stil de viata! Sau model?! Nu mi place cuvantul model, ca e
abstr act, gol! Pe ur ma nici stil, ca deja exista si stilist! Modul, cel mai potr ivit, ca te obliga
situatia necesitati, n­ai incotr o si din cauza asta nu e o viata abstr acta, gol! Nu este inventat
ca modelul, facatur a ca stilul de viata, car e se potr iveste intelectualului abstr act, inventiv!
Mod de viata de supr avietuir e, cand te duce sper anta, dar intr ­um viitor neclar !

Asa car lemne de foc din Br asov, de la ser vici, acasa la Chichis, ca sa avem lemne de foc!
Incr ezuti dispr etuiesc!

Daca esti apr oape de pamant, de natur a, de natur a ta, esti apr oape si de Cer ! Daca esti
apr oape de Cer , esti apr oape si de pamant, de natur a, natur a ta! Ecologicul nar e astfel de
divinatie a natur i, car e pastr eaza adevar at!

Dr umul tr anscendentei si a natur i este comun, tr ansfigur ar e, r ealizand in asa fel


desavar situl, completul!

Cel mai gr av este ca si autoapar ar ea nu este altceva decat pier der e de Sine!

Az egydimenziójú ember mindig a másik ellentmondásait vadássza!

In Eur opa, adevar ata pr oblema nu este islamul! Pr oblema adevar ata este ca, Eur opa
occidentala a consumat ener giile sale spir ituale, ar e r ezer ve, din car e se r eanoiasca, sau nu!
Sau deja nici nu exista!?

Occidentul e un idol a per sonalitatilor ster ile!


*

Intr ­o civilizatie ster ila e nor mal, ca puter ea va fi pr eluat de o r asa, r eligie, car e la sange, la
spir it este mai viu! Nu stiu de ce tr ebuie tot plangem pentr u Eur opa, ca popoar ele vin si
pleaca in istor ie, asa si cultur ile si civilizatiile! Natur a r amana inacelasi, car e e dincolo de
cultur a civilizatie! Daca ne simtim nesigur in timpul mar ilor schimbar i, putem gasi
sigur anta in imaginile, ar hetipur ile eter ne ale cosmosului, in spir itul lor tr anscendent!

Civilizatia eur opeana cu car acter feminin, va fi invins sigur de una, car e ar e un car acter
masculin, ar abo ­ mahomedan! Ar intelegem mai mult conflictele, daca ar fi car acter izate
cu cele doua pr incipi, ar hetipur i mar i, masculin si feminin! Violur ile sunt mai multe in
semnificatia lor ! Dar din pacate totul se r educe la o etica ingusta, pr in car e semnificatiile
simbolice, foar te impor tante se pier d!

Uni tot se vaita pentr u cultur a, civilizatia eur opeana! Pentr u cr estinism! In Occident e
mor t! Adevar at niciodata n­a fost! Cine vaita nu stie ca, semnele spir itului, manifestar ea,
nu poate sa fie un scop in sine! Cand devine, for ma a pier dut contactul cu suflar ea! Oar e,
puter ea islamului nu cumva consta, ca for mele cultur i lor inca au contact cu suflar ea!

Sau, luam dupa consider atia lui J ung. El vede pr oblema cr estinismului occidenta ca
imaginar ul sacr ului nu mai este r apor tat la fondul lor ar hetipar ! Oar e, puter ea islamului
nu cumva consta in faptul, ca imaginar ul sacr u ale islamului pastr eaza inca r apor tul la
ar hetipur ile inconstientului colectiv, la fondul lor vital! Din car e tasneste si vitalitatea
biologica! Cine plange numai, ca ei fac multi copii intr ­o Eur opa cu putin si exclama
per icolul numai, nu intelege despr e ce este vor ba! Totdeauna spir itul este invingator , r estul
este poveste!

Cel mai gr av este ca, s­a pier dut intelesul adanc, ar hetipar a imagini idol!

Civilizatia s­a nascut, ca o modalitate de fuga, fata de haosul inter n!

Oameni vor besc mult despr e " adevar " , dar nu­l cunosc adevar atul sens! Este adevar at ce
se indeplineste r olul sau in inter ior ul deplinului, completului! Indeplineste, par tialul, daca
ar e in veder e deplinul, imaginea sa, se r apor teaza per manent la el! Daca cunoaste Adevar ul
supr em, ca o imagine r epr ezentativa a imagini sale!
*

Degeaba avem definiti, daca n­avem simtir ea!

S­a r ealizat ca mintea omului devine cub de Rubik! Pe car e or icine poate sa­si for meze cum
vr ea el! Dupa inter ese politice! Din oameni astia, pr otestatar i, s­a r ezultat guver nul Ciolos!

In democr atie dr ogur ile au inacelasi r ol, ca votca la soldati r usi in r azboiul mondial a II­a!

Vigilenta poti multumi inamicilor !

Cr itica lumi occidentale ar tr ebui sa fie pr intr ­o pr ivir e cr itica a sinelui! Ca difer enta fata
de noi e atata numai, ca acolo s­a dezvoltat mai bine, tehnic, umbr a omului! Noi n­am avut
posibilitate tehnica ca sa dezvoltam umbr a noastr a si am r amas in ur ma! Nu, ca nu santem
mai buni! E posibil din cauza subdezvoltar i tehnice, nu suntem asa de ster ili! Dar se ia in
ur ma foar te r epede!

Nu uitam ca in mitologie apusul r epr ezinta mater ialitatea, acumular ea r elelor , noaptea, cu
sens total negativ, opusul r asar itului, Soar elui, cel pozitiv! Confr untar ea cu Occidentul nu
este asa de simplu, cum cr ed entuziasmati anti­occidentali, ca e un ar hetip a inconstientului
colectiv! Ei cr ed tar e constienti de negativitatea Occidentului, fata de neam, dar nu sunt
constienti de fondul sau ar hetipar si devin posedati ar hetipului! Ei gandesc ca sunt liber i de
Occident, dar devin posedati mod inconstient de ar hetip!

Daca confr unta omul mod inconstient de un ar hetip cu mar e incar acatur a de ener gie a
inconstientului colectiv, sigur ca va fi invins de acesta! Oar e Occidentul ne invinge pr in
pr opr ia ar hetip, fiind neconstientizat, ner idicat la nivelul constiintei, neintegr at in
constiinta?! Adevar ata constiinta ar fi impotr iva Occidentului, r idicar ea la nivelul
constiintei, ar hetipul inconstient a apusului! Pe ur ma lupt doua taber e posedate de
ar hetipul apusului! Posedati toti va fi distr usi de ar hetip!

Luptator i anti­Occidentali ei cr ed tar e constiinciosi ceea ce pr iveste valoar ea neamului fata


de Occident! Ei gandesc cu o constiinta car e cr ede, ca nu este manipulat de catr e Occident
si sunt mandr i de acesta! Ei sunt constienti de fondul ar hetipar a neamului, mama
pr otectoar a?! Car e pe ur ma r epr ezinta pamantul, inconstientul colectiv ale neamului! Pe
car e daca nu integr ezi in constiinta, nu poti integr a nici ar hetipul apusului si inver s! Daca
nu r idici acestia, adica inconstientul colectiv la nivelul constientului, nu poti fi constient,
numai inconstient!

Amandoua ar hetip ar e car acter feminin! Pr in lupta ta pentr u neam, impotr iva
Occidentului, devi posedat de feminitate! Adica vei avea un car acter la fel ca cultur a,
civilizatia occidentala feminizata, ca esti posedat pr in inconstient! Pe ur ma te afli intr ­o
cultur a fata de car e lupti! Cineva a atr as pe sine insusi din apa balti, tr agand de pr opr ia
par ?! Pe ur ma azi o singur a pr oblema exista, pe car e r epr ezinta Occidentul, dominatia
pr incipiului feminin ale inconstientului colectiv! Omenir ea a devenit posedat de pr opr iul
sau inconstient colectiv! Car e pe ur ma cand se er upe, se ajunge la r azboaie!

Posedatul se tr aieste in haos, haosul inconstientului colectiv, cu car acter feminin! Fata de
car e omul incear ca ca sa aper e cu r eguli cat mai str icte, asa se nasc dictatur ile, tot cu
car acter feminin! In haosul asta se vor beste mult despr e diver se identitati, dar din pacate
intr ­un mod iluzor iu, ca in haos s­a r upt de Centr ul ontologic ale fiintei, de Logos, ca
imaginar ul inconstientului colectiv, cu car acter ul sau tr anscendent nu r epr ezinta un dr um
de catr e Sinele, de catr e Centr ul ontologic ale fiintei! O singur a identitate exista pentr u om
si neam, Centr ul ontologic ale fiintei, Logosul intr upat, cu car acter masculin! Cine a zis,
" eu adun" , haosul fiind impr astier ea, pe car e pr in ontologicul pr opr ie poti invinge, cu
car acter masculin!

Pr oblema omenir i de azi este haosul! Pe car e daca nu invinge pr in Centr u masculin
cr eator , pr intr ­un autoapar ar e de r eflex fals fata de amenintar ile inconstientului colectiv,
se instituie o dictatur a nemaivazuta! Tur nul Babel a fost constr uit fata de o noua potop,
car e r epr ezinta haosul! Dupa al doilea r azboi mondial, se apar a fata de haos ce r epr ezenta
r azboiul, niste megaconstr ucti ar tificiale ca UE!

Dar Soar ele divin la sfar situl zilei coboar a im infer n, ca Hr istos in iad! Soar ele coboar a in
umbr a omului, in noaptea fiintei! Soar ele nu r efuza umbr a, noaptea sufletuluinsi Iisus s­a
confr untat in pustie cu diabolicul! Pe plan psihologic mar ele anti­occidentalism, pentr u
dr agul neamului este un r efuz a umbr ei pr opr ie, r estul e masca! E o capcana psihologica!
Omul cazut in capcana nu salveaza pe nimeni, ca este incapabil ca sa salveze pe sine insusi!

Pe ur ma Apusul si Or ientul, femininul si masculinul, tr ebuie integr at intr ­o totalitate, nici


una invins! Ca cine vr ea sa invinge este contr a numai, far a continut spir itual integr ator !
Lumea haosului este compus din contr a, pr in dezbinar i! Scopul ar fi de a zidi completul,
desavar situl, deplinul! Si deloc a lupta contr a, car e este r ezultatul haosului, lumi
Occidentale, fata de car e lupta er oul fals ale neamului, la fel fiind un luptator contr a
numai!

Neamul este spir it si suflet, nu este destul daca apar am pe plan exter ior , in for ma si in
mater ie numai! Daca ne apar am pe plan exter ior numai, este posibil ca sa nu mai fie spir it
si suflet!

Ma következetesen végig gondolni, r eflektálni egy alapvető dolgot, a maga


egyszer űségében, szimpla szintézisként nem divat! Ma nem egyesít az ember , hanem
szétszed, amit kutatásnak nevez és nem vezet sehova! Az út mindig egyszer ű, az által
egyesít, mer t ez az egyedüli cél, hogy az egész, a teljes legyen minden, mindenben, így a
teljesség r endje ur alkodjon!

Nem a madár nevével van a baj, ahogy Kr ishnamur ti állítja, amennyiben az kép! A madár
meg egyér telműen kép! Hanem a tudatalanban r ejlő ar hetipussal való r övidzár latos
kapcsolattal van a baj, minek a következtében a név, a kép akadájjá válik, az által, hogy
definicióvá lesz a kép, és pusztán külsődleges identifikációr a késztet! A gond az, amikor a
kép, név, e miatt nem tőlti be a híd szer epét, látható és láthatatlan, tudatos és tudattalan
között! És a külső így lesz szembe helyezkedés a tudattalannal! Ami sok keleti
metafizikának is alapvető pr oblémája épp úgy, mint a nyugatinak!

Amiér t nincs név, azér t még a madár , vagyis a szellem ar chetípusa nem lesz élő az
ember ben! A képnek, vagyis a névnek aktiváló szer epe lehet! A gond a külsődleges
identifikáció a névvel, nem maga a név! Tehát a külsővel való, egyoldalú, külsődleges
identifikáció! Ezt mindenkinek magának kell tetten ér ni magában egy belső r eflexióval!
Mer t ha nem akkor az ember a madár neve helyett a Kr ishnamur ti kijelentéssel fog
azonosulni, ami egy és ugyan az, mer t végül nem a madár neve az akadály, hanem a
személynek az eleve kifele való ir ányultsága! S az nem a madár nevén, nem a neveken
múlik, hanem a személynek a külsővel való egyoldalú identifikációján,
egydimenziójúságán, ami sok keleti metafizikár a is jellemző, csak fodítva! E miatt nem
" látjuk" , nem a madar at, hanem belső önmagunkat! Vagyis nem ér zékeljük!

Sok keleti kijelentésnek hiányzik a belső pszichológiai ismer ete! Ennek az er edménye a
pusztán külsődleges identifikáció! Ezér t nincsen ér telme a gondolati külső tagadásának,
mer t az is egy épp olyan szellemi egyoldalúság, mint a külsővel való azonosulás! A Lét
maga egység, a látható és láthatatlan egysége, a belső és külső egysége! Ebben a láthatónak
híd szer epe van a kettő között, mer t így képeznek totalítást, egységet! A kettőt, vagyis ami
kettő, egyesíteni kell, nem megszűntetni! A tenger hullámai soha nem lesznek annak
tagadásai!

Azi multi se zic ca avem vr emur i apocaliptice, mai ales supusi imaginar ului apocaliptice!
Alti, omul stiintei de pilda vine cu sema lui imper sonala, ca nimic nou, totdeauna asa fost,
totdeauna sunt pr ezente imaginile apocaliptice! Dar totus cumun in ele, r apor tul
imper sonal catr e exter ior , la niste gandur i comune, imper sonale, ale omului masificat! La
amandoua lipseste r apor tul la ar hetipul in adancur ile omului, cunoscand la r adacini
imaginile apocalipticului!

Ca este chiar " apocaliptic" r apor tul exter ior izat, masificat, r upt de la ar hetipul sau
inconstient, la imaginar ul apocalipsei! " Apocaliptic" este r uper ea minti omului de la
inconstientul colectiv, de la Sinele, de la Centr ul sau inter n! Pr oblema psihologica a
apocalipselor nu se poate inclusa intr ­o sema constanta pur or izontala! Omul r upt de
adancur ile sale se simte amenintat de adancur ile sale, pe car e este pr oiectat deasupr a niste
evenimente amenintatoar e! Car e nu in sine sunt per iculoase, ci din cauza incar catur i
inconstiente!

Pe car e foar te bine ar ata discur sul ca Eur opa este amenintat de islamizar e, cu car acter
apocaliptic! Apocalipticul insemnand ceva str ain car e ameninta! Dar str ainul este
adancur ile de car e instr ainase omul, pr oiectat pe str aini r eali, car e ameninta! Ca sa
intelegem gandir ea apocaliptica tr ebuie sa r eflectam supr apuner ea asta. Eur opa se simte
amenintat din adancur ile sale si islamisti r epr ezinta un supor t de pr oiectie numai, ca cativa
milioane de imigr anti r epr ezinta per icol numai in cazul incar catur i inconstiente! O imagine
a Eur opei, pe car e des publicat pe net, car e vr ea sa r epr ezinte per icolul musulman, ar ata
har ta Eur opei, unde sub pamant iese un musulman cu ar ma in mana, ar ata adevar ata
amenintar e inconstienta!

Studier ea imaginar ul apocalipsei, pe plan exter ior numai, nu ar ata r olul adevar at,
psihologic, a ar hetipului, car e este masur a amenintar i din par tea inconstientului colectiv,
din cauza r apor tul necor espunzator la acesta din par tea minti omului! Din pacate r apor tul
minti omului, in spatiu si timp nu se poate sematiza, r ationaliza in diver se seme, ca
depaseste pr agul constiintei r ationale! O imagine apocaliptica, dar or ice ca imagine sacr a,
r apor tand la sur sa lui ca ar hetip, depaseste limitele imagini vizibile, mai ales, ca e vor ba de
o imagine ce depaseste natur a de catr e tr anscendent, catafaticul cu apofaticul r epr ezentand
inacelasi r ealitate!

Miza adevar ata este r apor tul minti omului la adancur ile sale, car e in toate cultur ile mar i
vechi a fost miza cultur i si nu de a fi cult in sine, sau a cunoaste pentr u cunoaster e, sau mod
pr agmatic numai! Rapor tul asta er a schimbator in istor ia omenir i, cr izele insemnand
r apor tul dificil al minti omului la adancur ile sale, la centr ul sau inter n, la Sinele sale
adevar ate inter ne! Daca r apor tul er a schimbator si amenintar ile de par tea inconstientului
colectiv, car e se manifesta in imaginar ul apocaliptic, din cauza asta nu putem sematiza ca
ar r epr ezenta o constanta la fel.

Pr ezenta constanta daca pr ivim pe supr afata numai nu ar ata star ea adancur ilor omului, ce
este cel mai impor tant! Ca r olul imaginar ului apocaliptic este de a ar ata amenintar ile
inter ne ale omului! Amenintar ile totus nu sunt per manente cu inacelasi intensitate. Dovada
este ca nu sunt per manent r azboaie, car e este cel mai per iculoasa amenintar e de par tea
inconstientului colectiv! Apocalipsele adevar ate, r eale sunt niste schimbar i major e in
inconstientul colectiv ale omenir i, car e totus depasesc mult apocalipsele masificate de uz
casnic!

Omul se simte amenintat cel mai tar e din cauza lipsei Centr ului, din cauza lipsei Sinelui
sale! Exista o sete " ontologica" dupa Centr u, dupa Sinele omului, ca se simte in per icolul
neantizar i! Pe baza de asta eu vad doua tipur i de apocalipse: in car e apar e imaginea
Centr ului, Sinelui, car e ar ata setea omului dupa Centr u, dupa Sinele sale; al doilea este
apocalipsele in car e se inving for tele distr uger i, unde omul a pier dut total r apor tul sau,
amintir ea sa a Centr ului, a Sinelui, chiar si pe plan exter ior si este cupr ins de depr esia
neantizar i, ca o catastr ofa totala!

Cer cetar ea stiintifica pune sub semnul egalitati ideologiile ca seme apocaliptice cu cele
r eligioase, ca pe plan exter ior , imaginar ul ar e car acter istici asemanatoar e! Dar asemanar ea
este inseletaoar e, din cauza lipsei r apor tar i omului stiintei la ar hetipul apocalipsei, far a
car e nu exista o adevar ata cunoaster e a imaginar ul apocalipsei, ca imaginea exter ioar a nu
poate include totalitatea ar hetipului, car e totus r amana par tiala! O cer cetar e stiintifica,
pur exter ioar a, r ationala, car e pr iveste imaginea exter ioar a in sine a imaginar ului
adancur ilor este cel mai mar e gr eseala pe ce poate comite stiinta in cer cetar ea imaginar ului
adancur ilor , ca ar hetipul include enor m mai mult, decat imaginea exter ioar a in sine! In asa
fel stiinta car e r apor teaza la exter ior itatea imagini adancur ilor , r epr ezinta deficitul
r apor tului intr e mintea omului si adancur ilor sale, car e este miza adevar ata a
imaginar ului! Miza fiind de a lega mintea omului cu adancur ile sale, r olul adevar at unui
cultur i or ganice!

Nu poti vor bi despr e imaginile apocalipsei, daca nu cunosti star ea r apor tul minti omului la
adancur ile sale, pr in car e poti cunoaste schimbar ile ce au in cur s in adancul omului! Ca
imaginile apocaliptice nu sunt niste seme exter ioar e pur cultur ale, car e se r epeta constant,
ca un dat cultur al de la sine, car e se tr ansmite pe plan r ational numai, ci este un r apor t, un
mesaj din par tea inconstientului colectiv, pr in car e se ar ata star ea inter na a omului,
schimbar ile si amenintar ile major e din par tea lui! Este un mesaj a inconstientului colectiv
de catr e constiinta omului, car e mesaj este impiedicat ca sa ajunga la constiinta, din cauza
imaginar ului masificat ale imagini apocaliptice, ale imagini apocaliptice distor sionate ale
ideologiilor , ca imaginar ul inconstient exter ior izat este negar ea, r efular ea celor inter ioar e
vie! Sunt niste imagini pe car e nu se poate sematiza in timp si spatiu, pe baza asemanar i
exter ioar e, ca sunt niste imagini vie, schimbatoar e ale imaginar ului adancur ile omului!

Kr ishnamur ti gondolatai keletiek! Ahogy kifejti, fár asztóan, ezér t végül unalmasan
nyugati!
*

Anar chismul e nonsens! Statul se omoar a de la sine! Adica omoar a pamantul statul, car e
nu e in ar monie cu el! Pamantul, car e ar e legi divine!

A r ohanó élet olyan, mint a mester ségesen gyor san növekedő növény, izetlen, nem ér zed az
élet sajátos ízét!

A tömegnek Kelet egy fal csak, ami eltakar ja a napfelkeltét! Ezek az ér etlen ör ök ifjak,
mer t napszentülte sincsen nekik, mivel a mélységeikbe soha nem bukik le a Nap, hogy
megismer jék!

Ameddig valaki akar sz lenni, van neved, mer t ez az igazi név, ami a legnagyobb akadály!

Nu uitam, ca ener gia r autati e o ener gie cr eativa, dar se manifesta intr ­un plan distr uctiv!

Ca sa devi adult tr ebuie sa desavar sest imaginile copilar iei! In asa fel ca sa­si r amana
inacelasi timp si nepr ihanita!

De ce este posibil filosofia la copil?! Copilul este inceputul filosofiei!

Psihologic cam asa este, eu sunt mar ca r espectiva, eu sunt calitatea ger mana, in car e ma
imbr ac! Eu sunt el, ea! Omul multimi nu numai ca este nascut de o degr adar e a
per sonalitati, dar ca un r ezultat a evolutiei este si fabr icat.

Ne inmultim cunostintele, cand la fondul vieti se afla cativa imagini de fond!

Az egydimenziójú ember a teljes békér e tör ekszik, mintha már a tör ekvésnek nem
lehetnének negatív következményei! Az gondolja a teljes békér ől, hogy az nem jár hat
negatív következményekkel! Ezt csak az ár nyékával nem szembesült ember állitja! Amit az
indivídum megvalósíthat, nem biztos, hogy azt az ember iség is megvalósíthatja! Ezér t
illúzió a világbékéér t való meditácó! J ézus azt mondta, hogy " Isten or szága bennetek van" ,
a személybe helyezte! A botr ány keltőkr ől azt tar totta mindig lesznek!

Activismul este efor tul omului si nu a fiintei! Din cauza asta e un nonsens!

A mi kultúr ánk nem más, mint a mítoszaiban kételkedő gör ög kultúr ája!

A tur izmus alapja a kötelező csodálkozás kényszer képzete!

A műveltség a szellemi impotencia találmánya!

Pr agmatismul ucide de a bucur a de gandur i spontane, liber e! Ne ucide in noi bucur ia de


gandi cu mintea inimi!

Dumnezeu in loc de scutur i antir acheta pr efer a scutecele! Ca in scutece nu exista intenti
r azboinice inca!

Dialogul se pr actica de catr e inimile impietr ite, unde lipseste simtir ea inimi! Compenseaza
lipsa dialogului intr e mintile inimi, unde inter medier ea se face Logosul intr upat!

Tr enul mic a lui Or ban, car e se duce la satul lui natal, la Felcsút! Dictator ul visator ! Din
pacate nu r amane la vise, nebunia minti sale si se r ealizeaza! Asa nici Ceausescu n­a visat!
Ca nu er a asa de infantil! Fiecar e dictator este un copil puter nic! Si nu obser va ca ce face
este un joc copilar esc! La fel si constr uir ea stadioanelor ! In ultimele deceni v­ati auzit o
echipa maghiar a in cupele eur opene cu un r ezultat semnificativ! Ca sa joci adevar at,
tr ebuie sa fie adult! Copilul in tine tr ebuie matur izat la jocur i matur e!

Altfel visul dictator ului este r ealizat din fondur i eur opene! Au mintit mai multe mii de
calator i!

Titlul cam asa se tr aduce: cine dor este singur atate, faca un tur cu tr enul mic a lui Or ban!

Posibilitatea de a schimba lumea in bine, e o iluzie numai! Ca cine au avut puter e, deja au
schimbat, ir evocabil!

In foar te multa cazur i vanitatea, hybr isul per sonal este pr oiectat pe plan istor ic!

Az általános szabályok a személytelenség maszkjai lettek! Gyakr an mondja: " nem csak, is ­
is" !

Omul cult si incr ezut de r ationalitatea sa, adeptul democr atiei, mai mult de stanga, acuza
de extr ema dr eapta de o politizar e emotionala fata de r ationalitate pr agmatica ale
democr atiei! Dar ir ationalitatea r ationalismului democr atic cr eaza fondul emotional a
manipular i, car e includa toate societatea! Fondul manipular i tot un ir ational r amana,
imaginile de baza ale inconstientului colectiv, car e nu functioneaza far a emoti! In asa fel
baza manipulatiei in democr atie sunt emotiile, car e include cele mai culte r atiuni!

Nivelar ea de catr e maselor democr atice, in car e sunt inclusi si oameni stiintei, nu fac
difer enta intr e diver se nivele ale emotiilor ! Simplificand putem zice, ca sunt emotii
pr imitive, neevoluate pe plan spir itual! Ner idicate la nivelul constiintei! La car e e
impor tant, ca incar catur a ener giilor emotiei e o ener gie car e pr ovine din inconstientul
colectiv si per sonal! Si emoti matur izate, evoluate pe plan spir itual! Emotiile se
matur izeaza pr intr ­o ar monie intr e constient si inconstient! Catastr ofa omului moder n si
postmoder n r uptur a intr e cele doua, pana la izolar e minti fata de inconstientul colectiv!

Refular ea emotiilor pr in izolar ea minti fata de inconstient, pr in r ationalism, nu aduce dupa


sine dispar itia lor in favoar ea r atiuni! Ci aduce dupa sine incar car ea gandir i cu emotii
ascunse, supr aincar cate cu ener giile inconstientului! Car e r ezulta niste r eactii ister ice de
par tea omului " r ational" masificat! Ister icul, din car e e compus asa numitul societate, este
cel mai vulner abil fata de manipular e!

Izolar ea minti fata de inconstientul colectiv nu inseamna ca mintea a scapat de ceva


povar a! Ar hetipur ile, imaginar ul, str uctur ile inconstientului colectiv, mod inconstient si
agr esiv patr und in constiinta omului r ational! Dar intr ­o for ma neevoluata, nematur izata
pe plan spir itual! Car e inver s ar fi pr in r idicar ea lor la nivelul constiintei! Ei r aman la un
nivel " pr imitiv" si asa patr und in constiinta pe o baza de incar catur a ener gie emotionala!
Pr imitiv am pus intr e gilimele, asa ar atand, ca omul de azi este si mai pr imitiv ceea ce
pr iveste r apor tul lui la nivelul inconstientului colectiv, fata de cel pr imitiv, ca mitur ile,
povestile, r eligiile ar ata ca, el er a mult mai constient de inconstientul colectiv si de per icole
pe ce r epr ezinta! Omul de azi nu este deloc constient si este supus, ca niciodata, de atacul
inconstientului colectiv!

Mitur ile ar ata ce per icol r epr ezinta inconsentul colectiv, pe car e tot cunoaste omul cult, dar
intr ­o for ma neintegr ata in constiinta! In asa fel mitul nu poate sa indeplineasca r olul sau,
fiind mesager ul inconstientului de catr e constient, asa unind cele doua, fiind si punte intr e
ele! Stiinta de azi cer ceteaza far a r ost mitur ile, r eligiile, imaginar ul lor , ca cele cer cetate nu
sunt r apor tate la ar hetipur ile lor inconstiente. Cer cetar ea r epr ezentand un r apor t car e
pr iveste manifestar ea pur exter ioar a a imaginar ului inconstientului colectiv! Inconstientul
este cel mai bine r efulat pr in studier ea sa exclusiv r ationala! Dar cel neasumat va ataca!

Realizar ile gigantice ale omenir i, mater iale si ideologice, se nasc sub pr esiunea
inconstientului colectiv, car e pr in natur a lui vr ea sa manifeste! Fascismul, comunismul,
capitalismul, democr atia sau nascut sub pr esiunea inconstientului, intr ­o for ma
" pr imitiva" a manifestar i inconstientului colectiv, nefiind integr ate in constiinta, nefiind
matur izate pr in spir itualizar e, car e inseamna r apor tul metafizic, r apor tul tr anscendent a
acestuia! Pe planul metafizic se ar ata si pe plan tr anscendent se r ealizeaza scopul adevar at
a adancur ilor , desavar sir ea omului, r ealizar ea deplinului pr in comuniunea indivizilor ,
r ealizand adevar ata comunitate!

Inacelasi scop au si ideologiile, dar intr ­o for ma degr adata, din cauza neintegr ar i in
constiinta a imaginar ului adancur ilor ! Degr adar ea se dator eaza modul agr esiv pr in car e
patr und continutur ile inconstientului colectiv in constiinta! Din cauza asta desavar sir ea nu
va fi altceva, decat o for ma, un mod inconstienta a autodistr uger i sub pr esiunea
adancur ilor , sub pr esiunea imaginilor desavar sir i, desavar sitului!

Aicea apar e o iluzie! For mele adancur ilor apar inacelasi timp ca niste posibilitati de
autoapar ar e fata de atacul inconstientului colectiv! Se intampla din cauza ca atacul pe
ur ma este a haosului, dar mod inselator pr in for me solide, concr ete, car e pe ur ma este
soliditatea mlastini! Iluzia se dator eaza neintegr ar i in constiinta a inconstientului colectiv!
Asa pr ocedau constr uctor i tur nului Babel! Lucr au mod inconstient sub pr esiunea
inconstientului colectiv, dar scopul er a casa aper e fata de haosul inconstientului colectiv, de
car e simteau amenintat, pr in imaginea potopului, fata de car e au constr uit ca autoapar ar e!

Per icolul de par tea inconstientului colectiv se per cepe pr in emoti, destul de emotional!
Dupa doua r azboaie mondiale catastr ofale, pe car e omul a per ceput, din pacate mod
inconstient numai, ca atac a inconstientului colectiv, se afla intr ­o star e emotionala
incar cata, incer cand ca sa constr uiasca niste Babele noi ca UE, fata de acesta, car e ar e
inacelasi car acter dublu, se constr uieste sub pr esiunea ale inconstientului, dar inacelasi
timp e o for ma inconstienta a apar ar i iluzor ie!

Omul pe ur ma nu r amana far a emotii, or icat de r ational ar fi! Iluzia r ationalismului far a
emoti se dator eaza r uptur i intr e constient si inconstient! Sunt emoti " pr imitive" , car e par
inexistent la omul r ational pr in r efular e! Dar inacelasi emoti apar la extr ema dr eapta,
neascuns, manifestand vulcanic!

A tudomány némely önhittebb ember ének diskur zusa hasonlít a volt szekusokér a, mikor
kihallgattak! A bevezető volt a puhítás, ami abból állt, hogy ér zékeltették, mindent tudnak
r ólad, előttük nincsen titok! Némely kutatóban van egy ilyen, jobban tudom, mint ők
maguk, jobban ismer em őket, mint ők, saját magukat! De vajon magával, hogy áll!?

Or bán r övid pszichológiája! Or bán kisvasútja, nem egy infantilisnak mar adt " felnőtt"
játéka?! Mer t a diktátor okban van valami infantilis! Ő az er ős gyer mek, aki a többit
ter r or izálja!

Létezik a másnál való többet tudásnak a kényszer képzete, mely szívesen hangoztatja, " a
pr obléma annál összetettebb" !

Tur ismul este inventia omului pr efabr icat! Tur istul este peler inul pavlovian!

Nagy hittel ittam mindig, amíg ittam! Hittem mindig abban, hogy ami előttem van ital
megbír om, meg a lábaim haza visznek!

Cel mai multi fer esc de viata, par ca ar fi o amenitar e!

Daca ai identificat cu ceva exter ior nu mai gandesti, mimezi numai, pr intr ­un mod
pr efabr icat!

Si ca neam, ca icoana divinului devi mar e ­ in spir it!


*

Razboiul din Afganistan, este cel mai mar e r azboi pur tat pana acuma pentr u contr olul
comer cializar i dr ogului!Si guver nul SUA, nu pr ima data este implicat in comer tul
dr ogur ilor ! Etica apostoli democr atiei, societati viitor ului!

Filosofia omului de azi foar te simplu, ca e r edus la deter minism! N­ai incotr o, musai sa­l
faci, ce­l deter minat de conjunctur a!

In istor ie ideologia dominanta nu er a ier tator ! Si azi suntem supusi unei singur e ideologie!
Car e inseamna tr aim o lume inchisa, car e pe ur ma se sfar seste in dictatur a! Cine nu iese
din Egipt, moar e in Egipt!

Numai pe fondur i ontologice poti cunoaste limitele! Car e pe ur ma nu te inchida, ci te


apar a! Ca nelimitatul, dincolo de limite, ar e doua fete: una pozitiv, tr anscendent, car e pr in
limita te apar a, deschizand de catr e tr anscendentul infinit, dincolo de limite, car e nu neaga
in r apor t cu infinit limita, ci ascunde in El; al doilea este cel negativ, car e negand limita in
r apor t cu un infinit mai mult filosofic, teor etic, r amana cu o sete numai a infinitului!

Setea nesatur abile se dator eaza lipsei limitei, viata far a fond ontologic! Setea te consuma,
car e autoconsumatie nu este altceva, decat neantizar ea de sine! Setea de infinit poate sa­si
te duca la Domnu, dar poate sa­si neantizeze pe tine! Neantul n­ar e limite din cauza asta
ar e o apar enta a nelimitatului, a infinitului! Par e far a mar gini, far a gr anite, far a limite,
total deschis! Nelimitatul neantului este acela r elativ absolut, ceea ce este mult mai inchis,
absolut inchis, fata de limita deschisa catr e infinit!

Limita pe ur ma este imaginea divinului, ca numai asa ceva poate sa fie inacelasi timp si
limita, car e pe ur ma nu te inchida, ci deschide spr e infinit!

Relativul tot imaginea divinului este, din car e omul a expulzat divinul, dar nu si setea
infinitului! Imaginea car e a pier dut r apor tul sau la Centr u ontologic se r elativizeaza, dar
r elativul este absolutizat pr in setea infinitului! In asa fel semnele sacr ului devin semnele
maselor , a nedifer entiatului, inver sul difer entier i inalta a Tr eimi!

Cer cetar ea stiintifica pune un egal intr e ele, car e r apor teaza mai mult la nedifer entiat,
decat la o difer entier e pr in desavar sir e, difer entier e pr in indumnezeir e, adica se niveleaza
pr in r ationalizar e!

*
Az ar chetípusok, a mítoszok, ahogy J ung ír ja, nagyon nagy áldás, de nagyon nagy átok is
lehet! Az Isten­élménynek és a megszállottságnak a tudattalan gyöker ei lehetnek nagyon is
azonosak! Ha elengeded a szélben őket, nem r agadnak magukkal! De ne aggódj
visszatér nek! Ezér t nem kell gör csösen r agaszkodni hozzájuk, hogy megszálljanak! Ezér t
az identítás elveszítése azon hisztér ikusok aggodalma, akik már elveszítették!

Az ur alom ar chetípusaitól csak szellemi, individuálódott személyiségek lehetnek


függetlenek, mint vezetők, mer t ha nem, ők válnak ur altá tőle! Mint Mózes, aki alázattal,
tisztes távolr a közelítette meg az égő csipke bokr ot! A szenthez csak az alázat visz közel,
úgy, hogy meg ne égesd magad ­ a tudományos kutatásához elég a gőg is! Mindenkinek a
maga hybr isze, mint ker esztje!

A ker eszt a tűz mely éget! Mer t az ar chetípus, ahogy Or igenész ír ja, olyan, mint a tűz, aki
közel van hozza megégeti! A szenthez, mint tűzhöz, lehet tudományosan túl közel lenni,
vagy anakr onisztikus megszálottként! A pr obléma a közelség, még ha az tudományosan
kor ekt távolságtar tással álcázza a hybr iszét, mely közel viszi, épp úgy, mint a kir ály
ar chetípusától megszálottat! Mer t mindkettőnek ugyan az a hybr isz adja az ener giát! A
hybr isz, melynek az egyik, tudományos kor ektséget mimelő fegyver e a gúny, mint valami
tőr , mivel diszkr éten leszúr !

Esti imun daca mer gi pe apa, ca Hr istos! El ar atase cr edinta adevar ata in ontologic, intr ­o
imagine! Ca sa ai cur aj existential, cr edinta, ca sa asezi cu toate incr eder ea ta, pe
adancur ile tale invizibile, natur ale si tr anscendente! Daca nu, te ia diver se boli fizice si
psihice pe fondul angoasei, pe ur ma neancr eder i existentiala!

In evulmediu inca au putut sa gandeasca in semne, ca omul nu s­a impotr ivit imaginar ului
sau! Pomul este omul! Omul este impotr iva sinelui! Impotr ivir ea imaginar ului sau, aduce
dupa sine r ezultat gr av: iconoclasmul distr uger i in imaginar ul natur i! Ce face omul, ca
semne, tr adeaza omul!

A népszavazás, az népszar vazás!

A " demokr áciában" ­ vagyis a kapitalizmusban, mer t demokr ácia soha nem is volt, nincs,
nem is lesz, mer t a tőke döntöt mindig ­ a legfontosabb tudomány a felszar vazás
tudománya!

*
Egy fajta szekular izált unitár ius Isten­or szága akar lennie az er délyi toler ancia r endelet!
Politikai kényszer helyzet szülte! Bőlcs politikai húzás volt J ános Zsigmond r észér ől és nem
valami szellemi magasr endűség diktálta! Belátta, hogy a vallási ellentétek Er dély létét
veszélyeztetik, a káoszba sülyedhet az or szág! Kiszolgáltatottabb lesz a nagyhatalmi
ér dekeknek! Ter mészetesen a saját hatalmát is látta veszélyeztetve egy vallási alapú
villongástól! Ez gyakor latilag politikai lépés volt, egy olyan vallási mozgalom r észér ől, mely
külföldi támogatást nem kaphatott, de a vele szemben állók igen! Tehát kénytelen volt a
" toler ancia" szellemi fegyver éhez nyúlni a többiekkel szemben, mer t nem engedhette meg
magának a konfliktust! Az or szág egysége miatt közös nevezőr e kellett hozni a különböző
tábor okat, egyházakat, mer t az egyházak mögött nagyon is hatalmi, politikai ér dekek
feszültek! J ó volna tudni, hogy a toler ancia r endeletből mi a mítosz és mi a politikai, pr ózai
valóság!

Catafaticul nu este oponentul apofaticului! Oponentul este omul, eul exter ior , car e
identifica cu imaginar ul sacr ului exclusiv! Cum zic niste metafizici or ientale, vizibilul nu
r epr ezinta o impiedica exper ientei invizibilului! Mai mult, face o tr imiter e mai dir ecta
catr e invizibil, decat metafizicile omului!

Pr in institutionalizar e, filosofia de mult a pier dut liber tatea gandir i! Cand par tea invizibila
a Fiintei, Logosului, Existentei gandeste in om, cand Duhul lucr eaza in om!

Nu exista tr aditie vie far a desavar sir e! Far a desavar sir e, ca tr aditie, numai mase
tr aditionaliste exista! Maimutoi tr aditionaliste! Cer scuze de la maimute!

A tr ecut 100 de ani dupa scufundar ea Titanicului. A scufundat o imagine in ocean, pe car e
n­am r idicat la nivelul constiintei! Pr oblema e ca tot se scufunda in continuar e!

De ce este necinstit r azboiul de azi?! Omul este vanat cu niste ar me sofisticate, ca bietul
animal far a apar ar e! Din ce cauza! Lipseste tot mai mult cur ajul de a mur i, cur ajul de a
sacr ifica!

Az ür esség, a belső csend, csak a sivatag, amin át kell haladnod a Központ, a központod
fele!
*

Multe or i cam gr eu se face difer enta intr e hybr isul per sonal si intr e asa numitul identitate
nationala! Gr eu, ca amandoua ar e la baza identificar ile cu exter ior ul!

Responsabilitatea sociala inseamna, cand for tele inter ne spir ituala sunt epuizate, sau
neglijate si tr ebuie inlocuite pr intr ­o obligativitate mor ala pur exter ioar a! Car e da loc
ideologizar i, r elativizar i si r elativul manipular i!

A mesehős, ha nem tévedne, nem lenne mese! A tudomány ezér t nem mese!

Gandir ea in sine nu apr eciaza nimeni, ca nu este r ezultatul munci gr ele! Gandir ea
adevar ata e un dar , a Logosului si a Duhului si nu se masoar a cu valoar ea munci investite,
pr in bibliogr afi!

Omul de azi este pr eocupat cu un singur efor t, de a opune haosului car e ameninta cu
inghitir e! Pr oblema e ca se afla omul in capcana! For mele impotr iva haosolui este ofer it de
inacelasi inconstient colectiv, car e ameninta cu haosul!

Se poate usor tr uca pr otestul ca nimic nu este r ational in el! Er uptia vulcanica a maselor
infor me! Pe car e poate for meze or icine!

Copilul car e nu matur izeaza in tine te ucida, ca e incapabil ca sa iubeasca pe tine!

Omul car e devine incapabil ca sa r eanoiasca in inter ior , devine bun de r eciclar e!

Totdeauna, un altfel de Dumnezeu avem nevoie! Dumnezeul despr e car e sfantul Pavel zicea
atheneilor , ca e neconoscut! Numai divinul necunoscut e altfel si inacelasi, el ar e numai
chip viu! Ca numai in chip viu se unesc pr incipiile divine, bar batul si femeia! Totul pr in
ele, pr in unificar ea lor au viata numai! Divinului nu place omul car e se autocondamna la
fr ica cautand numai sigur anta! Fuge la el fugand de el, pr intr ­o singur a imagine a
divinului, a tatalui sau a mamei!!

Logosul ur mar este cel liber de sigur anta, de imaginea par intilor ! El por neste singur , far a
sigur anta imaginile lasitati! Foar te multi vor besc de goliciunea inter ioar a, de liniste
inter ioar a, de invizibil, dar din fr ica vor sa ascunda in vizibil! In vizibil se ascunde
cr edinciosul de r utina si omul pr agmatic, ca amandoua sunt pr agmatici a vizibilului!

Viata far a secr et! Pr imi pr agmatici a vizibilului, dupa intamplar e biblica, er au Adam si
Eva, au vr ut sa ascunde fata de divinul invizibil, in sigur anta iluzor ie a vizibilului, intr ­o
viata far a secr et, far a eveniment r eal din cauza asta! Nu er au constiinciosi, ca vizibilul sunt
ochi divinului pe planul vizibilitati!

Viata autentica asuma r iscur ile ascunsului, secr etului si nu ascunde in cenusia ster eotipului
cunoscut! Cel mai mar e chin, cand te omoar a cunoscutul in suflet si in inima! Constiinta
liber ar e cine asuma r iscul, asa r ealizand autonomia constiintei gandir i! Ca a te gandi
autentic, inseamna a se afli singur fata­n ­ fata cu un r isc existential!

Dar cine vr ea sa existe autentic, tr ebuie sa ieie dr umul pr igonir i in pustie, in singur atate!
Iisus nu vor bea de sigur anta bunei, cor ectei pr actici a r eligiozitati, ca o fuga de divin! El
vor bea de pr igonir e de catr e far isei, de catr e car e se ascund in sigur anta falsa a r utinei!

Tr ebuie sa avem cur aj ca sa facem difer enta, fata de dogmatici lasitati, intr e r eligiozitatea a
cur ajului si intr e a lasitati, de omul fugar catr e sigur anta, pe car e tot cauta disper at!

Duhul pr efer a cine nar e nimic ca sa ascunda in ele! Iisus zicea, ca vulpea ar e gaur a, dar
Fiul Omului, nar e unde sa puna capul, nar e unde sa ascunda! Logosul car e a venit ca sa
dezvaluie nici n­a cautat ca sa fie ascuns! Pe pr im plan fiind liber de par inti, de sigur anta
natala, biologica, numai asa putut sa asuma pustia si ispitele!

Tr ebuie sa intr ebam, ce este biser ica, imaginile divinului, locul unde ne ascundem de fr ica
de lasitate existentiala, sau biser ica pr igonita in pustie?! Ca sa iubeasca, pr igonitul stie
numai, pr igonit de far isei vizibilului, car e neapar at for teaza si pentr u alti sigur anta
vizibilului, ca o singur a salvar e! E vor ba de a asuma Sinele in loc de lasitate, de fuga, tot cu
car acter ul sau tr anscendent, car e munte Sinai se afla in pustie, fondul biser ici!

Pr oblema nationalismului maghiar , ca pr ea se indr eapta fata de altor popoar e, foar te


ascutit fata de r omani, din cauza asta gr eu de sustinut, nu este viabil! Esenta par ca nu e
neamul, ci inamicul inchipuit! Astfel de nationalisme sunt condamnate la moar te!

Azi e la moda ca sa identifici cu r olul omului ingr ijor at! Ingr ijor atul ar e inacelasi car acter ,
indifer ent daca pentr u neam, pentr u democr atie, sau pentr u natur a se ingr ijor eaza! Mod
inconstient, el cr ede salvator , identificand mod inconstient cu ar hetipul, cu imaginea
salvator ului! Pe ur ma car e putem zice ca ingr ijor ar ea pe diver se planur i, este o
manifestar e a inflatiei eului! Peoblema se agr aveaza, cand una dintr e ele, mai " talentat" ,
cu o gur a mai mar e, cu o inflatie a eului mult mai ar zatoar e fata de alti, pr in ener giile
exceptionale a inflatiei, fiind mult mai patologic, decat alti, iese deasupr a multimi si
pr imeste de par tea lor cr edibilitate! Gr av este, cand patologicul este consider at, de catr e
multime, car acter puter nic! Consider atia ar e la baza pr opr ia inflatie a eului fiecar uia! Se
identifica cu patologicul exceptional, r idicat deasupr a multimi, par ca ar fi a pr opr ie! Se
duce la o catastr ofa sociala, cand patologicul ajunge sa fie conducator ! Din pacate avem
par te de sstfel de conducator i numai! Exceptionalitatea lui Or ban ca politician, se
dator eaza inflatiei eului sau, car e ar e la baza identificar ea sa cu ar hetipul, imaginea
salvator ului! Si este bine pr imit de catr e multime car e ar e inacelasi car acter , pr in
identificar e asemanatoar e a salvator ului!

" Adevar ul e undeva la mijloc" (Octav Biber e), dar nu sa fie a mijlociei, a multimi! Mijlocul
adevar at se afla in mijlocul abisalului tau! Numai acolo afli autonomia per sonalitati si a
gandir i! Cel mai tr aiesc cu scopul unic, ca sa fer easca fata de tentatiile abisalului!
Tentatiile sunt a sacr ului cu dou fete! Uni in toate viata fer esc de vizita divinului, de
musafir i necunoacuti, pe car e pr imise Avr am!

Pr oblema omului de azi: identificar ea sa intr ­o for ma infantila cu ar hetipur ile si imaginile
abisalur ile sale si in alte par te, identificar ea sa cu r ealul pur exter ior concr et, vizibil, fiind
inclus in acesta r ealul stiintific cel mai inalt! Mod r eal e vor ba de un amestec! De pilda
cand stiinta cer ceteaza imaginar ul r eligios! Se intampla din cauza, ca omul niciodata nu
scapa de influenta inconstientului colectiv si daca cr ede liber pr in r ationalism! Iluzia
liber tati pr in r ationalism, da cel mai mar e posibilitate de influenta de par tea
inconstientului! Din cauza asta, identificar ea exclusiva cu exter ior ul, te face posedatul a
inter ior ului, car e cel mai bun tar am a manipular i pr in exter ior , cu efecte absulute in
inter ior !

Obr aznicia udemer eului n­ar e limite, ca pr in santajul politic ei pot per mite pr ea mult, la
car e da posibilitate mediul politic cor upt, vanzar ea tar i!

Aki a mélységeivel szemben védekezik, az a vigasztalást kívülr e helyezi! Ez lehet akár


kar ier is!
*

Az egy életr e szóló kutatási ter ület azt jelenti, hogy az illető személy lemond az élet igazi
céljár ól, ar r ól, hogy egész legyen és inkább a mellett dönt, hogy fr agmentum legyen,
életcélként választva ezt!

Multimea stir ilor , infor matiilor , este o pr apastie in car e se pier de individul! Este o
pr apastie a haosului contr olat!

Cand er am la teologia r omano catolica la Alba, sub pr esiunea numer us clausus, er am intr e
120 ­ 150 de teologi, pe sase ani, daca bine amintesc! Sigur ca mult peste o suta er am!
Pr ofesor i car e au vizitat Occidentul plangeau acolo pentr u numer us clausus! Acolo ziceau,
sa fiti bucur osi si pentr u atata, ca la noi se inchid teologiile lipsa de teologi, de lipsa de
vocati! Dupa 89, acuma nu stiu daca au 20 pe toate anur ile!

La or todocsi banuiesc inca nu este asa, dar nu vin vr emur i bune! In comunism er a tar e
bucur os vicer ector ul teologiei, ca au pr imit inapoi, la cer er e cladir i, pentr u camin! Car e au
fost r epar ate si mobilate apr oape ca in Occident, ca la teologiile deacolo! Azi sunt goale!

Catedr ala Mantuir i Neamului e simpatic, place mie! Stiu ca la or todocsi inca nu este
pr oblema asa de gr av, dar totus cu cine se umpla in viitor ?! Si e usor ca sa dam vina pe
lumea secular izata! Lumea secular izata e r ezultatul uscaciuni r adacinile sacr ului in inima!
Multe lucr ur i negative sunt consecinte si nu cauze si e gr av daca n­avem atata
autocunoaster e ca sa constientizam si r ecunoastem!

Daca r ecunoastem, intelegem, de ce evr ei si daca au visat de r econstr uctia biser ici, sper anta
au pus in r amasitele neamului si nu in multime neatinsa, imposibil ca sa supr avietuiasca in
cr ize major a! Biser ica, ca o noua inceput va constr ui r amasitele neamului, cei pr obati si nu
multimea masei! Numai lumea secular izata pune sper anta, pr in pr otest, in multimea
masei! Car e chiar din cauza for tei pur cantitative este schimbatoar a, ca lor lipseste
stator nicia r amasitei! Numai pr in ener giile necr eate ale sacr ului poti alimenta stator nicia
r amasitei, car e supr avietuieste cr iza si va fi fondul r eanoir i!

E o iluzie ca pr in multime ne salvam! Adica totdeauna tr ebuie salvat multimea in


intr egime, ca sa ne salvam pr in multime, pr in cantitativ, ce e imposibil! E o gandir e
mater ialista, cantitativa, car e ascunde necr edinta in divin, neasezar ea omului in ener giile
sale necr eate ale Domnului!

Azi cr edinta, ceea ce pr iveste viitor ul, este confundat si de cr edinciosi, cu optimismul
vulgar ! Cr edinta este incr eder ea in divin, car e te face deschis patr under i in inima ta
ener giile sale necr eate ale divinului, car e sunt pr ezente pe ur ma totdeauna, dar nu sunt
pr imite din cauza inimi incr emenite ca sa lucr eze, tr ansfigur and omul in om indumnezeit!
Putini sunt in car e da r ezultat lucr ar ea divinului, car e r epr ezinta r amasitele Isr aelului,
adica ale neamului! Ei sunt salvator i neamului si nu bar osani, car e azi sunt la moda! Car e
zic, uitati la mine, eu salvezi neamul! Ei sunt posedati, car e sunt necr edinciosi ascunsi, car e
apeleaza totdeauna la cantitativ! Sunt niste zeloti a r evoltei, car e pr iveste for ta numai!

Sunt posedati de ar hetipul salvator ului, a mesiei! Car e pe ur ma asta au o inflatie puter nica
a eului, cu multe ener gi a ar hetipului, pe plan biologic, ca sunt posedati de un ar hetip cu o
ener gie imensa, car e ener gie da iluzia, ca sunt chemati! Pr oblema este, ca ener giile asta,
manifestand spr e exter ior , ar e o puter nica sugestivitate, car e invr ajbeste multimea si intr a
in capcana unui posedat! Asa functionat per sonalitatea lui Hitler !

Din cauza dezvoltar i tehnici de manipular e, nu mai exista per icolul apar itiei unei Hitler !
Tir ania apar e mult mai calculat, mult mai pr evizibil, dar si mai per iculos, ca adevar ati
tir ani se ascund, nu iesi la r ampa cu o sugestivitate dir ecta! Har ismatici de azi nu pr ea au
sansa, ei sunt mici jucator i anacr onici, pe car e invinge sistemul si daca apar ent au cuvant!
Nor mal si Hitler a folosit tehnica, dar sugestivitatea per sonalitati sale er a dominant! Nu si
in cazul politicienilor de azi, car e mai mult sunt cr eatur i, de catr e exper ti, ca Obama!

Contr ar iul sau fiind Putin, unde har ismaticul sugestiv se asociaza foar te bine cu tehnica
manipular i! Nu intamplator este si nu se dator eaza sistemului numai, ca in cativa state fost
comuniste conducator ul este un fost sef a spionajul! Spionul er a nevoit ca sa dezvolte
instictele, ca totdeauna er a nevoit ca sa confr unta cu impr evizibilul! Asta a dat o
posibilitate enor ma si difer ita ca sa dezvolta per sonalitatea, fata de alti, oameni de r and!
Bine, nu er a o dezvoltar e ver ticala in sens spir itual, dar lega la niste ar hetipur i, cu o
ener gie de mar e incar catur a de par tea inconstientului colectiv, car e r epr ezenta si o
indr umar e a eului! Nor mal, dezvoltar ea per sonalitati lor , de pilda la Putin, nu e vor ba de o
dezvoltar e a per sonalitati cu scopul integr itati, deplinatati, pr in desavar sir e! E vor ba de o
dezvoltar e unilater ala, la car e putem sa zicem, ca cuvantul dezvoltar e este tar e inselator , ca
aflam pe ei intr ­o star e de cr iza a per sonalitati! Eul lor este posedat de totalitatea Sinelui,
car e r ezulta inflatia eului! Pe ur ma avem par te o globalizar e a cr izei per sonalitati omului,
in sensul deplinatati, integr itati sale!

Pe ur ma asta e inselator pr oblema asa pus, ca sa fie, sau nu, Catedr ala Mantuir i Neamului!
Pr oblema este, cine constr uieste! Ca tr ebuie cinstr uit din temeli, pe stanca despr e car e
vor bea Hr istos, car e stanca este in fiecar e om, dar nu in fiecar e este dezvoltat pe plan
ver tical! Ramasitele neamului, nucleul indumnezeitilor sunt car e r epr ezinta stanca, pe car e
se r e­constr uieste biser ica din temeli, ca fiecar e biser ica r epr ezinta o totalitate a sacr ului,
totalitatea munti Sinaiului! Pe car e poti constr ui, daca ai iesit din Egipt, din inchis, ca
Avr am din or asul natal Uhr , din inchis, in lar gul deschisului divin, sau cum spunea sfantul
Pavel, Hr istos tr ebuie ur mar it, dincolo de per eti, in deschisul infinitului tr anscendent!
Or ice constr uctie sacr a, r epr ezinta o r efondar e noua in sacr u, din temeli, car e e posibil
daca omul a iesit din Egipt, din inchis, in lar gul deschisului tr anscendent! Cum zice o
intamplar e hasidica, ca in fiecar e zi tr ebuie sa iesim din Egipt, din inchis! Pe ur ma si
femeia lui Lot a iesit din inchis, dar a uitat inapoi, sovaia inchisul si s­a facut stalp de sar e!
Per sonalitate inchisa definitiv, inima impietr ita! Nu sa fim incr ezuti si punem intr ebar ea,
cine constr uieste si ce se constr uieste, inchis, sau deschis, ca totul tr ebuie sa indr eapta de
catr e Cer ul lar g deschis catr e tr anscendent!

Nu stiu, dar mie de la inceput " Hexi Phar ma" m­a sunat cu un gust de Har y Potter ! S­a
dovedit ca adevar at ar e ceva din Har y Potter !

Se zice ca, patr onul lui Hexi Phar ma er a desfigur at fata! S­a distr us masca numai, ca nici
in viata nu er a altfel, pentr u aia er a nevoie masca! Asa sunt actor i zilelor noastr a, car e
distr eaza multimea, la fel sunt si cu masca si far a, ca n­au fata adevar ata, r eala! Azi putin
au fata, toti poar ta masca! Moar tea in sine nu i­a nimic, ca sunt mor ti vi!

Az ör ömnek, hanem te magad vagy a for r ása, ott belül önmagad teljességében, akkor csak
koldulod, kölcsön veszed legjobbik esetben annak illúzióját!

Cand e vor ba de autonomia Tr ansilvaniei, sau a secuimi, nimeni nu pune intr ebar ea, e
vor ba de autonomie, sau putem incadr a intr ­un pr oces negativ a fr agmentar i globalizate!

Statistica este masur a sar aciei in spir it!

Cel mai gr eu poti invinge imaginea atr agatoar e unei hybr is ofer it de societate!

Sovinismul maghiar e un sovinism anacr onic!

Cr ed ca am gasit secr etul asa numitului Hexi Phar ma! Astia er au alchimisti, ca acolo se
pr acticau, dilatar ea!
*

A szociálisan támogatott, siker es hybr isz a legkegyetlenebb! Attól nincsen szabadulás, mer t
bem adatik meg a ver eség általi szembesülés lehetősége!

Az Isten­or szága kényszer képzetek általában diktatur ában végződnek!

Tot aud schimbar ea mentalitati! Omul r edus la mentalitate, supus ter or i mentalului
ar tificial, pur r ational! E o spalar e de cr eier , ca sa r aspunzi la comanda! Asa se r ealizeaza
omul ster il, car e n­ar e alta vointa ca sa identifice cu cele date din exter ior de catr e exper ti!

Par ca mentalitate e ca o haina, poti schimba mod ar bitr ar , or icand, in or ice mod si la or ice
indifer ent de adancur ile individului! La omul r amas far a centr u ontologic, da! La omul
multimi poti schimba or ice si intr ­un mod exper imental, ca au devenit ca animalele, far a
per sonalitate!

Cr ester ea natur ala, or ganica, car e cunoaste limitele sale a fost schimbat de ideologia
cr ester i nelimitate, car ui om nu cunoaste limitele! Omul car e nu cunoaste limitele e om
ster il!

In ster etipul " schimbar ea mentalitati" , se ascunde noul pater nalism, car e r ezulta multimea
infantila in lipsa ar hetipului, imagini vie a tatalui!

Az unitar izmus csak lábjegyzet a többi nagy vallás, egyház viszonylatában!

Ma intr eb, pr oblemele neamului sunt scandalur ile, in fiecar e doua saptamani una?!

Neamul car e nu este capabil ca sa r ezista pr in a se ascunde, pr in ascuns, pr in for tele sale
ascunse, va pier i! Catacombele sunt simbolur i eter ne ale r ezistentei spir ituale!

Omul se cor upe pr in alienar e de Sine si de divin, totul e consecinte numai a acestor a!
Cor uptia e r ezultatul cor uper i, dar vor bim despr e cor uptie par ca ar fi adevar ata cauza a
tutur or r elelor ! Adevar ata cauza, alinear ea r amana o cauza necunoscuta! Cauza
necunoscuta ne macina! Bine asta nu poate apar e ca stir e de scandal! Si nu poate sa fie un
motiv a r olul salvator ului!

Omul se cor upe pr in alienar e de Sine si de divin, totul e consecinte numai a acestor a!
Cor uptia e r ezultatul cor uper i, dar vor bim despr e cor uptie par ca ar fi adevar ata cauza a
tutur or r elelor ! Adevar ata cauza, alinear ea r amana o cauza necunoscuta! Cauza
necunoscuta ne macina! Bine asta nu poate apar e ca stir e de scandal! Si nu poate sa fie un
motiv a r olul salvator ului!

A titok azér t titok, hogy jó r észben az mar adjon! Mer t ha nem, a titoktól megszállott lesz
az ember , mint a kommunizmusban, vagy lehet ma sem másként, mer t mintha valami lét­
alap­igény a titok, a r ejtett! Lehet ezér t sztár ok ma is a titkosszolgálatok! Csak az a gond,
hogy a tömegnek önmaga titkai és mások titkai összemosódnak! Ez a fajta homály
megszállottá tesz!

Az ar anyat ott kell hagyni a viz r ejtett mélyén, ahova a buddhista mester a másik dar abot
dobta, hogy megmutassa az előzőt! Szóval Nietzschének igaza van, hogy a mélyből, ha túl
sokat hozunk fel veszélyes!

Viata politica la noi ar e o calitate unui ser ial sud­amer ican! Nu e vor ba, ca politica in sine
poate sa fie calitativ, ca este r ezultatul unui r egr es spir itual!

Azi este consider at compor tament nor mal, de a fi posedat! O sur sa a agr esivitati, far a car e
intr ­o lume bazat pe agr esiune ascunsa, nu se poate afir ma! Dar ar e o nume " civilizata" ,
" de a fi dinamic" !

Cer cetar ea imaginar ului, r epr ezinta o imaginatie activa inconstienta, esuata!

Alienar ea totdeauna e o posibilitate de o r econstr uctie din temeli!

*
" Viata mer ge inainte" , este ster eotipul mult iubit a indifer entei, ster ilitati in atasar e!

Politica exter na a guver nului Or ban, el jucand er oul antioccidental, este o mascar e a
jafului tar i din inter esul pr opr iei sale famili si mafiotilor asociati! Pr oblema este, ca
Ungar ia asa de mica, ca nu se poate impar ti intr e hoti occidentali si autohtoni! Hoti
autohtoni nu lasa par tea lor ! De loc nu e vor ba binele popor ului! Totul este un mijloc,
opor tunism, pentr u Or ban, numai! Altfel, mod ascuns si str aini pr imesc par tea lor ! Ca
politica lui ar e totdeauna doua fete, pe car e iubitor i r oman nu vad! Totul este pentr u
puter e, nu pentr u neam! Laudele de par tea simpatizantilor r omani, mai mult ascunde
neputinta!

Tr ebuie sa fim capabil, sa fim neam liber si far a idoli str aini, ca Or ban, ca Putin, ca
poloneji! Sau, neputinta cer e idoli!? Liber , inseamna si liber i de idoli!

Cate odata si cuvintele tr ebuie dusi in pustie, la tacer e, ca sa r enasca!

Ma asociezi si pe Nietzsce, in legatur a cu uitar ea r eanoitoar e! Ce ai uitat, nu se pier de


definitiv, daca nu se incr emeneste inima si mintea, ca se va r eantoar ce la timp, cand e
necesar , ca un tr imis, pline cu ener gii noi, din adancur ile omului, unde s­a cobor at, din
cauza lipsei de ener gie, fiind si cauza uitar i!

Rusi in r azboaie, cand au fost intuitivi, cand au fost multi, or i amandoua!

Repr ezinta o gandir e pr imitiva, daca cineva pe plan politic opune, mer ita laudat! Far a
r eflectie, pr in simpla identificar e cu fapta sa si cu per soana sa, indifer ent pe ur ma cine este,
om cinstit, sau mafiot! Pr in gandir ea asta pr imitiva acoper a Or ban, puter ea sa mafiota in
Ungar ia!

Azi r eductionismul vor beste in numele cmplexitatea pr oblemelor ! Legea compensar i!

Ter mészetes, hogy akinek csak sablonok vannak, az végül csak azokat látja! Aki csak
savanyú almát evett, annak csak az van! Az almát, mint egészet nem látja! Neki az alma
egyenlő csak egy jellemzővel, azzal, hogy savanyú! Így lesz nem egész a valóság­élmény!
Ennek következtében az ember sem!

Hamvas ar r a jó, hogy a r ajongója ne lássa saját ár nyékát!

Azi, Unul Or ientului si masa infantila far a identitate, impr euna, tot unul este!

Azi r ezistentele se pr oduc in exter ior numai, inter ior ul, identitatea adevar ata ascunsa, se
pr abuseste intr ­o gaur a neagr a a inconstientului colectiv! La fel se intampla in cultur a,
civilizatia occidentala, fata de car e r ezistentele se pr oduc! O lume intr eaga va scufunda, ca
sa r enasca din adancur i, intr un mod apocaliptic, ca in timpul catacombelor cr estine, din
adancur ile sale! Ca dupa apar itia cr estinismului, r eanoir e apocaliptica nu er a!

Intr ­un loc de munca, unde un coleg nu vr ea sa r enunte de pr ovocar i, acolo lucr eaza la
comanda, sau ar e pr obleme psihice
­ e posibil din cauza defor mar i cor por ale, compensand
acesta!

Rapor tul ar bitr ar , de pilda cer cetar ea stiintifica a imaginar ului, sau r eclama, la imaginile
psihicului, r epr ezinta o agr esiune impotr iva psihicului!

E un simulacr u numai, ca tar a este condus! Din pacate este si votat!

E fals, ca islamul ameninta Eur opa, Occidentul! Islamul car e impune for tat in exter ior , este
inacelasi ca mater ialismul, car e impune tot in exter ior , amandoua sunt mater ialisme! Ca
mater ialismul inseamna, eul identificat cu imaginea inconstientului inter ior , tr ait ca
exter ior !

Ma divat az egzoticum! Ma a tudományos r észlet­kutatás ezen a közös alapon áll!

*
Sensul se asteapta, nu se impune! Daca impui din extr r iot, e ideologie si dictatur a! Sensul
pr imit, r evelat, te tr ansfigur eaza, te eliber eaza! Sensul impus din exter ior , te distr uge,
incatusand din exter ior ! Aceasta star e decida, ca imaginar ul adancur ilor e tr ait r eligios,
sau ideologie, pe baza imagini degr adate ale adancur ilor !

Ideologia e static in exter ior , dar chiar din cauza asta ascunde in el, o dinamica puter nica a
distr uger i, de par tea inconstientului colectiv! Or ice incr emenir e eliber eaza astfel de ener gi
distr uctive de par tea inconstientului!

Cand omul este incapabil ca sa aminteasca in sens platonic, sau sa­l constientizeze
adancur ile sale, devine posedat de catr e ar hetipul par adizului!

Az egzaktság, amivel Hamvas fogalmaz szellemi, nem egzakt dolgokba, mintha kívülr e
helyezné azt, ami alapjaiban belső!

In momente gr ele a vieti omul asa simte, par ca n­a invatat, n­a studiat, n­a per ceput, n­a
exper imentat nimic in viata, nu stie nimic! Par ca devine gol! Momente gr ele sunt necesar e
schimbar i, tr ansfigur ar i! Numai in gol intr a cel nou si eter n!

Daca nu poti accepta slabiciunea, te incr emenesti!

Tr aditia in ultima faza e o scandur a numai, pe supr afata mar i adancur ilor , pr in car e vr ea
sa­l salveze omul pe sine, de scufundar e in adancur ile sale tot mai amenintatoar e!

Se poate distr a cu valur ile mar i, se poate scufunda in ele, numai in ele! Si se poate pr ivi ca
o totalitate, ca o imagine a adancur ilor , a tr anscendentei, unde daca scufunzibin adancur ile
sale exista intoar cer e, adevar at pentr u putini si putini conteaza!

Azi ce se numeste pastr ar ea identitati, mai mult r epr ezinta o pastr ar e a datelor , car e se afls
in exter ior ! Ele fiind un supor t a exter ior izar i pr in pr oiectie! In astfel de caz r epr ezinta o
for ma a inconstientei, ca sa vor besti de constiinta nationala, ca pr oiectia in situatia asta e
un act inconstient! Ce este inconstient se poate manipula! Nor mal, numai inamicul este cel
vinovat, cand nu ne cunoastem pe noi insine pe plan ver tcal!

Umanismul se degener eaza, ca nu poti absolutiza far a consecinte ce n­ar e car acter absolut!

Chiar multitudinea supor tur ilor face pe ur ma viata insupor tabila!

Pe fondul definitiei familiei pr oblema pr incipala este, Absolutul n­ar e dr ept ca sa fie
absolut, ca locul Absolutului este r evendicat de r elativ! Totul este consecinta acestuia! Asa
numitul dialog se functioneaza in cadr ul r elativului, ca e inventia lui! Asta inseamna ca
intr e Absolut si intr e r elativ, lupta este pe moar te si viata, ca r elativul ar e viata numai ca
subor donat Absolutului!

Mitur ile se r enasc, dar nu in sensul pr opr iu a cuvantului! In selfi a telefonului mobil,
r enaste mitul Nar tisei, car e sa indr agostit de pr opr ie imagine!

Sajnos beigazolódott, akik egymásr a hallgatnak, egymás életét menthetik meg!

Nagyon ér dekes, épp az antiszemiták kezdenek a zsidóság szellemtör téneti utánzásába!

Daca lucr i, sluga esti! Daca fur i, tot sluga esti, a banilor ! Sa fi pustnic!

Ha mer ev kategór iákban akar sz gondolkodni, nézd először a tenger hullámait!

Candva, mai mult de un secol si jumatate, popor ul simpatiza pe haiduci! Acuma


simpatizeaza, pr in vot, " nobilimea" noua hoti!

In mediul divin sti unde in ce dir ectie se evolueaza lucr ur ile! In mediul secular izat,
niciodata nu sti, ce intor satur a ia, initial pozitive in sine! Cele mai buna intenti, ca sa zicem
asa, se degener eaza in demonic!

Magicul, mod secular izat, se continua in politica! De a invr ajbi multimea! Azi, de a simti ca
existi, necesita magia politicului, de a fi invr ajbit, ce este oponentul ontologicului de a Fi!

A konkr ét az egyér telműség látszata! Ezér t csak, vég nélküli magyar ázatokr a ad
lehetőséget!

Denigr ar ea ar e la fond, imaginea nepr opr ie, imaginea de impr umut, de mana a doua!

Secular izati vor besc de liber tatea gandir i! Di pe ur ma este vor ba de o gandir e intr ­o
dir ectie numai, car e e incapabil ca sa tr anscende, r amana inchis! Intr ­o gandir e inchisa
unde vom afla liber tatea gandir i! Liber tatea inseamna capacitatea de a tr ece dincolo, far a a
nega! Ca negatia te leaga la limita, mai mult decat afir matia, pe car e vr ei sa tr eci pr in
negar e si niciodata nu tr eci dincolo ca sa fi liber !

Azi, politica inseamna de a face mici! Dar din pacate nui r omanesc! Ca esenta fabr icar i, de
a macina totul, intr ­un infor m, ca sa potr iveasca infor malul unui for me a scopului str aine!

De a fi er ou e un ar hetip a tr ansfigur ar i inter ioar a! Daca este tr ait din plin si car acter ul
sau tr anscendent poate sa­si r epr ezinte mantuir ea! De a sacr ifica eul exter ior , pentr u
exper imentar ea sinelui inter ior , tot cu car acter ul sau tr anscendent, potr ivit esentei sale
divin!

Sacr aficar ea eului pe ur ma nefiind o nimicnicir e totala ca la or ientali, ci o r eanoir e dupa


imaginea sa divina, dup imaginea Logosului intr upat, asta insemnand " imitar ea lui
Hr istos" ! Ar hetipul er oului in sens cr estin s­a manifestat in r ealitatea ontologica a cr uci! In
afar a de cr ucea lui Hr istos nu cumva fabr icam niste idoli cioplite ale er oismului, pe car e ne
cinstim plan exter ior numai instr ainand inima de ar hetipul inter n ale cr uci tr anscendente!

Notite pe mar ginea intr unir i Pan Or todoxa! Hr istos zicea, " Eu adun" ! O singur a miza a
avut omenir ea totdeauna, a se aduna, sau a impr astia! Cr ed ca or todocsi nu supar a totus,
ca un ne­or todox baga nasul in tr ebur ile or todoxiei, ca ne­pr iceput! Dar ma intr eb, oar e
cine a adunat, oar e Hr istos, cine ar e r olul asta de a aduna!? Ca la pr imele secole la
intr unir ile sinodale, la decizi dogmatice se simte, ca s­a cr istalizat ceva enor m de impor tant
si cur at pe fond ontologic! Chiar J ung r ecunoaste pe plan biologic, ca din adancul omului,
s­a r idicat ceva spir itual, cr istalizand tot mai bine! Se simte lucr ar ea Duhului Sfant!

Dar se poate intr ­uni, la un nivel mai scazut, la un nivel pr otestant, facand o adunatur a a
membr ilor unui comunitate, dar nu o comuniune adevar ata, lipsand exper ienta autentica
ale sacr ulu, car e aduna, car e constr ange, far a for ta! Templul pr otestant nu r epr ezinta
pr ezenta divinului, ci membr ilor adunati! Ispita pr otestanta, este ispita efor tului omenesc!
Acuma cine face efor tul?! Nor mal nici nu putem cade nici in ispita anumitor secte
spir itualiste la inceputul pr otestantismului, pietiste, car e negau or ice institutie in numele
Sfantului Duh! Ca r eceptor ul semnele Duhului, este biser ica, e fiind cel mai autentic semn
vizibil ale Duhului! Dar semnele Duhului Sfant, ne amintesc adevar at la r ealitatea
adevar ata a apofaticului, pr in car e lucr eaza ener giile necr eate ale Tr initati! Ca ei aduna
cele mai impor tante, vizibil si invizibil, car e daca se divizeaza, se impr astie totul! In Sfantul
Duh, se aduna cel mai " or ganic" , cele doua entitati, vizibil si invizibilul tr anscendent!

Az egészséges életmód a lélek r ákos betegsége!

A káosz, amiben ma él az ember , anyir a sem tudatos, ­ ezen töbett ér tek, mint pusztán
r acionális tudatiságot ­ mint a halnak, mely akvár iumban él, hogy hol is él!

Banalul e cel mai per iculos ar ma a politicului! Ocoleste neobser vat r eflexele natur ale ale
psihicului!

Dupa 89 Basescu er a cel mai genial om politic a vacuitati politice!

Bio, natur al, tr aditional, r epr ezinta mai ales noile continutur i ale r eclamelor !

Fer icir ea este str ans legat de desavar sir e si nu de multumir e in sine! Adevar at, fr uctul
desavar sir i, deplinatatea ta poate sa te satisfaca numai, sa fi fer icit din plin, din
deplinatatea per sonalitati, sinelui tale! Multumir ea in sine te aseaza intr ­o lume inchisa,
cand desavar sir ea te deschide catr e infinitul teanscendent! Fer icir ea adevar ata, se izvor este
din abundenta infinita a tr anscendentei. Plinul nesfar sit te face fer icit!

Dar far a dur er ea tr ansfigur ar i in deplin, far a dur er ea sacr ficiului, sacr ificand ceva din tine
pr in tar ansfigur ar e, nu exista fer icir e! Fer icir e far a dur er e a sacr ificiului per sonalitati nu
exista! Car e difer a de oboseala munci, car e te face multumit numai! Pr imul e o r ealizar e
inter ioar a din cauza asta r e face fer icit din plin in inter ior ! Al doilea este o r ealizar e pe
plan exter ior , car e nu te face fer icit din plin in inter ior ! In asa fel multumir ea pe plan
exter ior te lasa cu un gol neimplinit, cu gust amar ! Pe car e tot vr ei sa­l satisfaci, nesfar sit,
niciodata ner ealizand, r amanand cu o sete per manenta a deplinului, car e mod inconstient
motiveaza per manent, cum se zice azi, setea de a te r ealiza, car e inseamna multumir ea,
adica iluzie fer icir i! Devi un per manent vanator a multumir i, fer icir i, pe car e nu gusti
niciodata din plin! Pe ur ma par ca e un pahar , pe car e gusti, dar imediat ia cineva!

Deplinul r ealizat contine pe amandoua, dur er ea si fer icir ea, ca far a contr ar i nu exista
deplinul!

Cine ar e dr eptate ­ e valabil pe plan per sonal si comunitar , de neam car e ar e dr eptate pe
plan istor ic ­ este cel mai mar e capcana a eului siesi! Pr in adevar ul eului siesi pier zi, sau
pier de neamul, adevar ata identitate a sinelui! Car e r epr ezinta gar antia autenticitati
identitati in adancimea omului, car e este mai mult decat adevar ur ile istor ice concr ete!
Concr etul fiind r eal, numai pr in centr ul ontologic a sinelui!

Un coleg la locul de munca, poate ascunde intentia r ea pr emeditata, facut la comanda, ca


ar e si el pr obleme! Asta au facut politai, car e au venit la noi din Sfantu Gheor ghe, cand
faceam gr eva foamei pentr u medicamentele gr atuite si compensate, zicanduma, " avem si
noi pr obleme" ! Astfel de vor be spui, cand vr ei sa tr ucezi pr oblemele adever sar ului!
Pr oblema ser ioasa ar fi fost pentr u ei, cu DNA­ul! Dar nu se intampla asa ceva, ca pe ur ma
audier i unui ar ticol­scr isoar e intr ­un ziar scr is de catr e mine despr e politie, politaiul car e
m­a audiat zicea de catr e mine, n­aveti nici­o sansa data de noi, ca noi er am puter ea in tar a
inainte 89 si noi suntem si dupa 89" !

A Bács banda nagyon kíváncsi a Feleségem egészségi állapotár a! Valószínű, Er ika ezér t
kedveskedik neki! Gondolom a lakás miat! A jól infor máltságr a gondolom Tör ökéknek is
szükségük van, mer t a lakás sor sa most is fölöttébb ér dekli őket! Nem hiába, mer t ahogy
Már ika elszólta magát, " Pir os akar t az útr a tenni" , mikor Magdika azt mondta, " az útr a
akar tatok tenni" ! Mosta a kezeit, hogy ő nem, amit nem hiszek, mer t sunyi, hazug a Tehén!
*

Foar te multi sunt invr ajbiti de liter a intelepciunilor or ientale! Pe ur ma liter a ucide!

E o autoinseleciune gr ava, daca pr in adevar ul istor ic devi posedat! Da o iluzie numai a


constiintei puter nice! Pe ur ma, cat mai constiinciosi te cr ezi, atat devi si mai inconstient in
r apor t cu inconstientul tau colectiv, pr in car e ar tr ebui sa r ealizez constiinta deplinatati
per soanei tale!

Daca tu esti fapta exclusiv, nu esti in fondur ile tale si r adacina!

Oar e istor ia unui neam r epr ezinta punctul ar himedic ale identitati, sau a cautar i numai
intr ­o lume dezmembr ata?!

Soliditatea datelor exter ioar e este inselator ! Poate sa fie punct ar himedic intr ­o lume
exter ior izata numai, apar ar e fata de haosul inter ior , ale adancur ilor tot mai
amenintatoar e! Adancur ile, car e ar tr ebui sa fie ajutor ul si nu amenintar ea, car e apar e pe
fondul inflatiei exter ior ului! Datele concr ete ale istor iei, dovedite cat mai munitios,
sigur anta lor r epr ezinta o compensar e numai, sigur anta identitati adancur ilor ce s­a
pier dut odinioar a! Cand consider am istor ia dovedita r ational, cur atate total de substr atul
mitic, pier dem contactul cu identitatea solida a adancur ilor , car e contact se r ealizeaza pr in
mitur ile adancimi!

Istor ia e un pom, car e se inr adacineaza in adancur i, pr in apa vieti! Fiecar e cr eng
r epr ezinta un secol, fr unzele pe el, evenimentele! Autencititatea istor iei depinde de
cr ester ea pomului! Daca cr este spr e cer , sub soar ele Logosului, avem o istor ie autentica,
pr in sacr alitatea sa! Eli Wiesel scr ia, puter ea spir ituala a evr eilor consta in faptul, ca au
putut aseza evenimentele istor ice in afar a timpului in eter nitate! Date concr ete sigur e, cu
car e destul ca sa identifici si te pastr eaza pe veci, nu exista! Concr etul devine solid pr in
eter n, pr in mitic nu si in sine, pr intr ­o identificar e cat mai r igida! Exista exter ior ul ca
oglinda a sacr ului, pr in car e identifici cu tine insuti, car e nu este altceva decat centr ul tau
ontologic, Logosul tau inter ior , asa r ealizand identitatea solida in eter nitate!

or i sunt cel mai bun supor t a pr oiectiilor , ca se modifica in diver sitatea infinita a
N
for melor ! Din cauza asta poate sa poar ta pr oiectiile imaginile ar hetipur ilor apocaliptice din
adancul omului!
*

Lumea ca intr eg, se salveaza in omul, cine inca a r amas lume! Lume r amai numai, pr in
r adacinile tale tr anscendente! Par ca azi lumea este nevoit ca sa r etr aga in pustie, condus de
Duh!

Liber tatea inseamna de a fi deschis pr in apofaticul pr opr ie, catr e apofaticul divin, unde se
afla adevar ata liber tate, car e e mai mult, ce ofer definitiile liber tati, car e ingusteaza
liber tatea la liber tate de a alege! O singur a eleger e ar e omul, a alege liber tatea, car e pe
ur ma mai mult, decat aleger e!

Nu conteaza cat de mar e este o catedr ala, de pilda Catedr ala Mantuir i Neamului, sau cat
de mica este ca biser ica de lemn, daca r epr ezinta dua diver se asepecte, fete ale fr umuseti
divinului! Unidemensionalitatea postmoder nitati favor izeaza un singur aspect!

Cine a pier dut soliditatea inter ior ului, cauta in exter ior ! Neobser vand, ca soliditatea
exter ior ului se dator eaza inter ior ului, ar moniei exter ior ului cu inter ior !

Cel mai mar e sugestivitate concr etul ar e! Car e total nu este concr et, e un efect dincolo de
concr et, e un efect ir ational! Din cauza asta concr etul e un fals adevar , un fals fond a
adevar ului! Se poate folisi din cauta asta cu cel mai mar e efect la manipular e! Decapitar ile
in Statul Islamic, fotogr atiile, au un efect puter nic, dincolo mult de fapte, ce r epr ezinta
fapta in sine! Din cauza asta nu ma impr esioneaza fotogeafiile de genul asta, ca stiu au un
scop, dincolo de ele! Si nu vr eau sa fiu si eu inclus in anumite scopur i!

Filozoful de azi este teor etician numai! Fiinta nu este teor etician numai!

Meditatie inspir at de fotbalul r omanesc! Da, s­a pier dut ceva din r omani, pentr u car e am
apr eciat mult! Romani r epr ezentau pentr u mine un mod de viata bazat pe o incr eder e
nationala exceptionala! Eu in pr ima par te a vieti er am nationalist, dar n­am putut sa nu
apr eciezi cum v­ati luptat pentr u Ar deal, cu o for ta vitala spir ituala extr aor dinar a, ca
vitalitatea este mai mult spir it, decat pur biologic! Din cauza asta er am captat de spir itul
r omanismului, Blaga, Nae Ionescu, Ior ga, Vasile Bancila, Noica si mai sunt! Vitalitatea,
incr eder ea asta a natiei r omanilor vezusem pr ezent in fotbalul r omanesc, inca in anile 80,
cand in jocul clubului Steau, cand a batut pe MTK, sau pe Honvéd, nu mai amintesc pe
car e, inca vazusem vitalitatea istor ica r omanilor in meciul intr e doua nati, cu car e a invins
pe ungur i! Ceva metamor foza tr agica s­a intamplat! Bine, fiecar e or ganism spir itual viu,
tr ece pr in cr iza, pr in car e se r eanoieste, sper , ca asa ca fi! Ca pe ur ma numai ster ilitatea
poate sa­si lauda cu constanta in zilele de azi!

Azi, ca sa nu fi complex, r elativ, tr ebuie mar e cur aj, ca sa fi simplu! Din cauza nebagar i in
seama! De a fi ultimul, cum zicea Hr istos! Mai ales azi, cand mar e e inghesuiala, de a fi
bagat in seama!

Definitiile apar tin ingustimea eului! O astfel de filozofie, cel eur opeana ingusteaza eul, cand
r olul sau ar fi a se deschide, aducand adancimile omului la supr afata! Rolul filozofiei nu
este a incer cui, pr in lamur ir e, ci de a lasa sa fie r evelat, ce ar e astfel de tendinte!

Multi sunt mandr i ca nu cr ed in teor iile conspir atiei, car e nu este altceva, decat complexul
matur itati!

In anile 80, inca au luptat pentr u tar a lor fotbalisti nostr i, ca albanezi! Pe ur ma ceva a
dispar ut! Spir itul gr atuitati pentr u neam a dispar ut din cauza dispar itiei spir itul integr itati
in inacelasi neam!

Rolul imaginar ului inconstientului, nu consta ca sa definim pr in ingustimea eului,


constiintei, ci ca sa lar geasca eul, constiinta! Cr ed ca asta ar fi adevar ata schimbar e a
gandir i, r eanpr ospetar ea sa, pr in intoar cer e la or iginile sale adanci, la Or igini!

Intr ­o lume, dominat de de diver se ideologi, r eligia va fi definit, consider at, dupa imaginea
si infatisar ea ideologiei, tot ideologie, r eligia in astfel de mod pier zand pr opr ia r ealitate
sinestatatoar a, identitate spir ituala, ca r eligie, fiind definit, chiar pr in opusul ei, ideologie!

Pr ima data pr in cer cetar e stiintifica a imaginar ului, pe baza de imaginar , se pune semnul
egalitati intr e r eligie si ideologie! Pe plan imaginar se consider a, ca r eligia si ideologia ar e
inacelasi fond ar hetipal, imaginar , pr in car e se pune semnul egalitati! Uitandu­si un lucr u!
Rolul imaginar ului in inter ior itatea omului! Cum se compor ta imaginile pr in tr air e
r eligioasa, ce r ol au pe fond pe baza natur i lui! Rolul avand, tr ansfigur ar ea omului in om
desavar sit, indumnezeit! Mai mult, imaginar ul inconstientului colectiv, indeplineste r olul
sau, daca este integr at in constiinta, constientizat, unificand constientul cu inconstientul!

In cazul integr ar i in constiinta a ar hetipur ilor , omul nu devine r obul inconstientului sau,
nu devine posedatul imaginar ului sau, ca in cazul ideologiei! In cazul ideologiei,
inconstientul colectiv, tot cu ar hetipur ile sale si cu imaginar ul sau pr in car e se manifesta, se
compor ta total atlfel! Lipseste in cazul ideologiei pr ecautia r eligioasa, pe car e gasim in
Rer velatie, in Biblie, a nu deveni posedat de sacr u, pr in car e devine for ta nimicnicitoar e!

Bine, si la omul r eligios exista per icolul de a deveni posedat a imaginar ului r eligios! Adica
exista per icolul de a tr ansfor ma r eligia in ideologie! Religia, cand devina o pr oiectie in
exter ior , se tr ansfor ma in ideologie! Exter ior izar ea r eligiei, inseamna conceptualizar ea
r eligiei! Car e nu este altceva cum scr ie Sfantu Maxim Mar tur isitor ul, constr uir ea idolilor
mentale! Nu se face difer enta intr e r eligie si ideologie dupa stiinta, ca a dispar ut din
gandir ea omului ar hetipul idolului, imaginea idolul mentalului!

In idolatr ie, par tea exter ioar a a existentei se accentuaza! In ziua de azi, omul devenise
extr em, extr em de exter ior izat, tr aieste idolatr ia in extr eme! Dar inacelasi mod devine
posedatul continutur ilor sale inconstiente, pr oiectand in exter ior ! In astfel de mod, se nasc
ideologiile!

Si un lucr u foar te inter esant ce difer entiaza exper ienta r eligioasa, Revelatia de ideologie, de
naster ea ideologie: pe car e am mai amintit, Revelatia este si o cr itica absoluta a
r eligiozitati, aver tizand la per icolele falsei r eligiozitate, cu car e nu intalnim in cazul
ideologiei! Exper ienta autentica a sacr ului cunoaste per icolele exper ientei sacr ului r idicand
in constiinta, altfel imposibil ca sa cunoasca, asa scapand de a fi posedat! Car e constiinta
inalta a per icolului nu exista in cazul ideologiei, posedand omul in totalitate! In asa fel, nu
imaginar ul comun este impor tant, impor tant este r apor tul constiintei omului la adancur ile
sale! Pr in r apor tul gr esit, sau, pr in lipsa totala a r apor tului constiintei la adancur ile sale,
pr in exter ior izar ea sa, se naste ideologia, ca niste r eligie falsa! Dar cr ed ca si asta e
exager at, r eligie falsa! Imaginar ul ar hetipal in ideologie apar e mult mai degener at, decat in
r eligiozitate falsa si daca par e ideologic total, ca fundamentalismul lui ISIS!

Constientizar ea per icolului este cel mai impor tant, ca aicea se decide difer enta adevar ata
intr e tr air e r eligioasa autentica si intr e ideologie! Cum am zis, r olul imaginar ului este de a
integr a intr ­o deplinatate a sinelui, a per sonalitati, imaginar ul divinului r epr ezentand
deplinul! Unde nu sunt constiente per icolele, ca in cazul ideologiei, sau r eligiozitati false,
for ta imaginar ului devina o for ta distr ugatoar e! Uitand mod for mal numai la un imaginar
comun, necunoscand r olul imaginar ului, difer enta in esenta intr e r eligie si ideologie, nu se
dezvaluie!
Omul stiintei fiind un om mai mult exter ior izat, nu cunoaste pr in ter air e aspectele
inter ioar e ale pr ocesului imaginar in inconstient si suflet, ajungand la definiti pur
conceptuale, baza de asemanar e pur r ationale! Dar in astfel de pozitie pur exter ior izata,
conceptuala, ideologica, ajunge la o concluzie, ca si r eligia este o ideologie numai! In asa fel,
r eligia ca o r ealitate spir ituala sinestatatoar a, tr eptat va fi eliminat din gandir e! Dr eptul de
a fi ceva separ at, sinestatatot fata de ideologie, va fi negat stiintific, fiind inclus in
diver sitatea ideologiilor ! In pr ezent se zice, ideologie r eligioasa, se cer ceteaza bagat intr ­o
oala comuna, ca cer cetar ea r eligiilor si ideologiilor si ter eptat dispar a car acter ul car e
difer entiaza fata de ideologie, difer entele pe ur ma devenind consider ente pur for male pe
plan exter ior numai! Omul exter ior izat elimina esentele specificului de baza, niveland totul,
mod stiintific, pana la difer entele pur conceptuala, r ealizand o masa infor mala a
apar entelor ! In asa fel se ajunge la concluzia ca asa ceva ca r eligie nici nu exista, nici n­a
existat, er a o definitie unui gandir e veche, pr imitiva, car e tr ebuie inlocuit cu notiunea de
ideologie! Cum a zis Osho, in loc de Dumnezeu, mai adecvat, daca folosim Tao!

Gandir ea e autentica pana cand e nebunie!

E o nevoie inter na inascuta omului, ca sa identifice cu o for ta major a, car e il depaseste! Dar
omul er a si este tentat ca sa identifice cu idoli exter ior , cr eat chiar de catr e el! Nu nevoia e
de vina, ci dir ectia r apor tul, nu r apor teaza la sur sa sa divina! Pr in car e se lar geste
constiinta eului, r ealizand adevar at, pr in lucr ar ea Duhului autonomia per soanei, devenind
adevar ata per soana! Hr istos vizibil tr ebuia sa plece, ca sa putea veni, Duhul invizibil
fondul adevar at a r ealitati ultima! Sunt multi apar ator a neamului, biser ici, car e pr in
inamicul exter ior , sunt legati de exter ior itate exclusiv, fiind pr oblema adevar ata a omului!
Sunt dependenti de inamic, pr in car e sunt deja invins de inamic!

Ei cr ed tar e constiinciosi ca citesc pr ea multe ar ticole de aver tizar e despr e inamic, dar
pr oblema esentiala a omului r amana, ingustimea constiintei, r apor tand exclusiv la
infor mati exter ioar a! A deveni psihologic dependent de inamic tot o inconstienta
r epr ezinta! Asa se cr eaza idolile si dependenta de idoli, car e r epr ezinta cel mai gr ava for ma
a inconstiintei! Este o idolatr ie de sens inver s! Refuza, dar psihologic, da sensul vieti sale!
Ca in cazul femei, car e psihologic este dependent de soti acoholist, car e bate! Sau
minor itar ul, car e este spir itual dependent de a fi minor itar , devenind sensul exclusiv a
existentei sale, din cauza car e este dependent de o nemultumir e minor itar a nesfar sita!

Glor ificar ea tr ecutului, in pr ivinta inceputur ilor istor ice glor ificate, r epr ezinta
compensar ea r apor tului catr e Or igini ontologice tr aite!
*

Azon töpr engek, hogy az imaginár ius kutatója az élő ar chetípusr a r álelhet e, mivel nem
tudattalanjában, hanem csak eszében, eszével ker esi, a nélkü, hogy konfontálódna vele
önön mélységeiben, ami J ungnál a kutatása alapja volt!

Domnu pr ofesor univer sitar dr . Dan Zamfir escu in emisiunea " Tr ezeste­te Gheor ghe,
tr ezeste­te Ioane!" , televiziuni 6 Tv, a avut o afir matie foar te impor tanta in legatur a de
cr estinism, cand zicea ca se impotr iveste femei! Eu m­asi zice, aspectului feminin a
existentei! Inacelasi consider ente ar e si un monah fr anciscan Richar d Rohr , el vor beste
numai de catolicism, despr e car e se zice, ca se impotr iveste mult, fata de par tea feminina a
sufletului, inconstientului, Sinelui! Si r ezultatul este inver sa, o dominatie absoluta a
car acter ului feminin a biser ici! Car e r epr ezinta o dependenta infantila, o nematur izar e
sufleteasca! Dar inacelasi timp r epr ezinta o dominatie a inconstientului colectiv! Si aicea
incepe toate incur catur a ascezei, car e impotr iveste inconstientului, neintegr and in
per sonalitate par tea feminina a sufletului, pe anima!

Ar fi exager at ca sa condamnam in sensul asta toate asceza cr estina, mai ales pe cel
or todox! Ca pr in isihasm, se poate unifica in inter ior ul omului, cele doua pr incipi ale
sufletului, animusul cu anima! Ca aicea e vor ba ceva date de la sine ontologice! Dumnezeu
a cr eat pe om, dupa imaginea si asemanar ea sa, bar bat si femeie! Solitudinea, far a ca sa fie
impotr iva femei, r epr ezinta inchisul, car e r epr ezinta un mediu favor abil tr ansfigur ar i
inter ioar a a omului, unificand cele doua pr incipi, r ealizand unitatea inter ioar a a omului!
Nu aspectul, r apor tul exter ior conteaza la femeie in sine, ci r apor tul la par tea inconstienta
a pr incipiilor , car e e cel mai impor tant! Ca r ealizar ea unificar i, este si r ealizar ea imagini
divinului in om pe plan biologic! Car e sta la fondul indumnezeir i omului! Astfel, daca
or todoxia ar impotr ivi pr incipiului feminin in totalitate, n­ar fi posibil indumnezeir ea, ca
far a unificar ea pr incipiilor masculin, feminin ar fi imposibil, mai ales ca r epr ezinta si un
dat ontologic, pr incipal in imaginea divinului!

Cr ed ca r efuzul inter ior fata de pr incipiul feminin a sufletului, car acter izeaza mai mult pe
catolicism! Mai ales, ca catolicismul pr in intelectualismul sau, r epr ezinta un r efuz
per manent, fata de cele inconstiente! Car e in or todoxie e inver s, pr in cobor ar ea minti in
inima ia in consider ar e cele inconstiente!

Unde nu este luat in consider ar e aspectul inconstient a imaginar ului r eligios, acolo r eligia
este mor t! J ung aicea vede cel mai mar e pr oblema a r eligiozitati de azi, r uptur a imagini de
fondul sau ar hetipal inconstient, ca adevar ata r adacina vitala pe plan biologic! Din cauza
car e imaginar ul r eligios devine un obiect exter ior numai! Car e nu inseamna, ca omul nu
devine si mai dominat de catr e ar hetipur i par asite, asa ajungand sub dominatia
ideologiilor , pe fondul ar hetipur ilor , car e devin false r eligi ale omul multimi!
In or todoxie pr in cobor ar ea minti in inima omului se r ealizeaza ar monia intr e divin si
adevar ata natur a a omului, car e nu este posibil far a ar monia intr e doua pr incipi, masculin
si femini! Asta este o explicatie pe plan biologic, inconstient a planului teologic! Car e in
viata r eala, spir ituala poate sa sufer e defor mar i, si daca la fondur ile mistici aflam pe pr im
plan, unificar ea celor doua pr incipi, ca in viata sufleteasca nimic nu este definitiv r ealizat,
din cauza asta avem nevoie de vigilenta! Ca tendintele inconstientului sunt per manente, ca
sa ne capteze, subjuga, inghita!

Pr oblema omului de azi, ca nu i­a in consider ar e de loc per icolele, capcanele


inconstientului! Asceza pr imelor secole si dupa, ia in consider ar e aspectul asta, dar multe
or i egzista o gr eseala, se impotr iveste aspectului distr uctiv a inconstientului,
neintegr andnin per sonalitate! E vor ba de asumar ea umbr ei, pr in confr untar e! Nu zic, ca
pr oblema asta a r amas total ner ealizat in asceza cr estina or todoxa, dar a existat multe or i o
lupta acer ba cu inconstientul, pr in per sonificar ea umbr ei, in chipul diavolului, car e
r epr ezenta un r efuz, fata de cele inconstiente, o par te a inconstientului, diver se aspecte
r amanand neconstientizate, car e r ezulta o lupta far a sfar sit, car e macina per sonalitatea
ascetului! Dintr e asceti, putini au descoper it pr oblema asta a r efular i!

Cel mai autentica si cur ata ar hetipur i, imagini se afla in Revelatie, in Biblie, ceea ce
pr iveste per icolele car e pr ivesc sufletul, din cauza ca Revelatia, acum vor besc de fondur ile
sale biologice, inconstiente numai, pe car e le foloseste divinul ca sa manifeste, r epr ezinta o
aver tizar e de par tea inconstientului colectiv! Chiar , inconstientul ar ata, pr in Revelatie,
pr in mitur i, pr in povesti, cel mai autentic capcanele sale, pr intr ­o constiinta inalta a
Logosului! Din cauza asta este Revelatia cel mai autentica cr itica a r eligiei, a r eligiozitati
false, incr emenita! E posibil, chiar din cauza asta, pr in institutionalizar e, evolutiei
ulter ioar a pe plan teologic o r uptur a intr e planul inconstient, ar hetipal, biologic a r eligiei si
intr e evolutiei sale ulter ioar a! Car e mod concr et se ar ata, cum neglijeaza asceza ulter ioar a,
imaginile clar e biblice necesitati confr untar i cu cele inconstiente, cu umbr a!

Ce este cel mai impor tant omului?! Ca sa afla Centr ul sau divin, pe Sinele, cu car acter ul
sau tr anscendent! Despr e gasir ea scr ia Sfantu Pavel, nu eu tr aiesc, ci Hr istos tr aieste in
mine! Evangeliile r epr ezinta, pr in imaginar ul sau tr anscendent, dr umul catr e Centr ul
inter ior ! Ur mar ir ea lui Hr istos r epr ezinta dr umul, car e cum spunea El, incepe cu o
despar tir e psihologica de par inti, de mater n mai mult! Cu o dependenta mamar a e
imposibil de ur mar it, daca omul, tanar ul este r amas, inchis in lumea sa inconstienta!

Mamar ul r epr ezinta dominatia inconstientului, deasupr a individului! Omul tr ebuie sa


naste din uter ul inchis a inconstientului! Tr ebuie sa iese din inchisul Egiptului, ca sa ia
dr umul, catr e Centr ul sau ontologic inter ior , car e este r epr ezentat de muntele Sinai!
Despr e inacelasi lucr u vor beste si Sfantu Pavel, cand sfatuieste, Hr istos tr ebuie ur mar it,
dincolo de per eti, car e r epr ezinta inchisul! Nu vor beste de negar ea per etilor , de negar ea
inchisului in sine, ci tr ebuie depasest un aspect car e te tine legat, ca sa poti lega, la un alt
aspect esential a inter ior ului, unificand cele doua aspecte! Car e sunt Sinele masculin si
inconstientul colectiv cu car acter feminin! Asa r ealizand, masculinul ca sa devina un
Centr u or donator a inconstientului feminin!

Omul ca sa depaseasca ca sa fie legat de inconstientul sau, tr ebuie sa confr unta cu umbr a
sa! In Biblie doua aver tizar i sunt cel mai impor tante in afar a per icolul ce r epr ezinta
hybr isul, daca apr opi pr ea apr oape de sfant, asta in Vechiul Testament si Noul Testament,
car e pr in diver se imagini, par abole ar ata ce r epr ezinta umbr a! Umbr a neasumata, pe car e
ar ata Iisus pr in imaginea sa despr e far isei, mor minte fr umos var uite in exter ior , dar
putr ed in inter ior , car e r epr ezinta pier der ea vitalitati inter ioar a a imaginar ului r eligios!

Aicea este vor ba mai mult, decat o mor ala de uz social, sau de binefacer e pietista! Vr em sa
ne salvam imaginea noastr a fr umoasa exter ioar a, fata de mur dar ia inter ioar a, asta
insemnand de a salva viata, despr e car e vor bea Iisus, dar totus pier zand! Ca ener giile
umbr ei asumate, r epr ezinta for te vitala cr eatoar e! Daca ne pier dem aspectul nostr u
exter ior fr umos fata de cel inter ior mur dar , asumand, vom castiga viata despr e car e Iisus
vor bea, ca el se afla cel mai apr oape, unde suntem cel mai slabi, r ezistenta noastr a fata de
El este cel mai slaba!

Fundamentalismul ar e la baza ar hetipul far iseului, umbr a neasumata, neintegr ata in


per sonalitate! Unde umbr a pr in tulbur ar ea inconstientului, devina o for ta distr ugatoar e! Si
ce for ta ar e ar ata fundamentalismul mahomedan, ISIS­ul! Ca ar e o multitudine aspecte,
ala e altceva!

Noul Testament ar ata foar te clar , pr in imagini foar te clar e, pr in ispitir ea lui Iisus pe
munte, necesitatea confr untar i cu umbr a si pr in imagini, ce r epr ezinta umbr a, ce per icole
sunt consecintele! Totus in multe cazur i, ascetilor a devenit destul de pr oblematic umbr a
pr in r efular e, a nu se integr a in per sonalitate pr in confr untar e! Dar aicea aflam o
pr oblema mult mai gener ala, evolutia ulter ioar a, institutionalizar ea nu totdeauna a r eusit
ca sa steie pe fondul ar hetipal a Revelatiei, a r amas o r uptur a intr e ele! Car e se ar ata si in
faptul, ca in Noul Testament cele doua pr incipi, masculin si feminin se afla in ar monie, dar
in cr estinismul ulter ior , mai ales in catolicism, r elatia intr e ele in adancimea omului devin
destul de tensionate!

Totus cel mai apr oape la esenta r evelata a r amas or todoxia, ca smer enia, r ecunoaster ea
per manenta a pacatoseniei, r epr ezinta o asumar e a umbr ei! Far a car e nu r ealizam pe ce
spunea Sfantu Pavel, nu eu tr aiesc, ci Hr istos teaieste in mine, car e r epr ezinta adevar ata
bar batie, adica validar ea, autentificar ea aspectului exter ior a vieti!

Cel mai impor tant este ca sa r apor tam constiinta la fondur ile sale ar hetipale inconstiente,
pr in car e se manifesta ener giile necr eate ale divinului, car e da adevar ata for ta vitala
ar hetipur ilor , pr in car e se manifesta car acter ul lor tr anscendent! Pr in car e r ealizam o
constiinta puter nica, pr in fondur ile sale inconstiente si tr anscendente!
Pr in ar hetipul, pr in imaginea far iseului, a exter ior izar i unidimensionala a r eligiozitati, car e
nu asuma umbr a sa si sur sa inconstienta a imaginar ului r eligios, par abolele lui Iisus ar ata
o pr oblema eter na, un per icol eter n a r eligiozitati, a ascezei, la car e totdeauna exista
per icolul neasumar i celor inconstiente si ale umbr ei! Pr oblemele fiind in gener al a omului!
Pr oblemele mai sus ar atate, r apor tul la cele inconstiente in gener al, r apor tul omului la
umbr a sa, sau r apor tul bar batului de pilda, la par tea feminina a sufletului, nu r epr ezinta o
pr oblema numai a ascezei, sau a cr estinismului, a catolicismului! Daca r apor tam la ele
numai, cadem in capcana pr oiectiei, mai ales a umbr ei! Pr oblemele apar tin a evolutiei
psihicului, a individuatiei in gener al, in car e ar e par te fiecar e om sau ar tr ebui!

Din pacate e adevar at ca catolicismul a depus fondur ile constiintei occidentale, unei cultur i
car e e inamicos fata de cele inconstiente, car e r epr ezinta adevar ata per icol pentr u omenir e!
Aicea ar e sur sa r apor tul deficitar la pr incipiul feminin, pr in car e devine dominat de
pr incipiul feminin, pr in dominatia inconstientului colectiv! Consecintele sunt, feminismul si
pr opagar ea homosexualitati!

Mar ea Br itanie a votat " spatiul mai mic" , unde ei se simt mai mult in acasa, decat in UE!

Mi se par e UE este o r eancar nar e secular izata a Biser ici Catolice de odinioar a, cu sloganul,
" extr a eclesiam nula salus" ! Nu mi place lucr ur ile, despr e car e se zice, far a el nu se poate!
Intr ­o societate despr e car e se zice e a liber tati, au o gandir e deter minista, cu o singur a
posibilitate!

Pr oblema lui UE e o mar e contr adictie, pe car e poar ta in sine: vr ea sa steie pe baza
pr incipuiului functionalitati r ationala, a eficientei maxima, car e in r ealitate la fondul sau
inconstient, ar hetipal, e un mit ir ational a salvar i!

Constr uctiile cu astfel de contr adicti inter ioar a, sunt condamnate la pr abusir e!

Iesir ea din UE, r epr ezinta o autoapar ar e fata de absur d!

Daca vr ei sa fi un intelectual car e conteaza si mod oficial, tr ebuia sa fi pr o UE si pr o


democr atie, intr ­un mod or b! Nu cumva asta r epr ezinta o dictatur a ideologica, in car e pe
ur ma am fost! Aicea sa vede, ca foar te multi nu er au adevar ati anticomunist, adica
per soane adevar at liber e fata de ideologie in sine! Se ar ata pe ur ma cate putine per soane
liber e ganditoar e adevar ata sunt! Ca pe ur ma toti sa vind undeva, unde liber tate gandir i,
r eflexia lucr ur ilor in sine, de la r adacini ascunsa in adancul omului, este blocat de idei fixe
ale mentalului!

Foar te inteligent, daca o par er e nu bagi in seama! Inteligenta inalta pr ocedeaza asa! Dar
ar e si inteligenta anumite limite si daca e inalta! Oar e ce este dincolo de limite comuna?!

Az egyetemesnek és a sajátosnak kölcsönhatásban kell lennie! Itt nem funkcionál


egyáltalán az UE!

Az üzenet hor dozója maga az üzenet! A szokr atészi gondolkodás juttatott ide! A fogalmi
alapú definició a fontos, ami lényegében nem definició, hanem kívülr ől hozzáadás,
csomagolás, külső! A fogalmaknak, definicióknak, nincsen valós tar talma, mer t nincsen élő
ar chetípusa létének alapjaként! Fontos a külső, de ez már r égi, er r ől szólnak J ézus edény
példázatai is! Alapvető hajlam, hogy a babér ter mi a kőltőt, nem a költő a babér t!

Cr ed ca nu votul e impor tant, ca pr o, sau contr a UE, ci cine voteaza! Si cine voteaza, e
omul masificat in amandoua taber e! Cr iza e a omului, indifer ent ce apar tenenta ar e! Cel
mai gr av este faptul, ca cr iza e spir ituala! S­a pier dut Centr ul, car e ar tr ebui sa­l valideze
totul! In lipsa, totul e invalid, for ma goala! Miza, car e for ma goala invinge pr in vot, sau
mai gr av, pr in r azboi!

Cum am zis dupa calificar ea echipei maghiar e pe pr imul loc, in mar ea eufor ie, ca valoar ea
sa r eala, cu toate slabiciunea sa, cu toate lipsur ile, va ar ata cu beligieni, cu toate
consecintele catastr ofale! Am avut dr eptate!

Oponenti fata de UE zic, ce este a noastr a, sa fie a noastr a! Dar ce ai, cand n­ai in posesie
pe tine insuti! Esti colonizat pr in diver se atasar i! Sufletul tau, inima ta este fur at pr in nidte
fur tur i ascunse, pe car e niciodata nu vei constientiza, niciodata nu tr ezesti la r ealitate, ce
esti, cine esti! Pe ur ma ce r evendici!? Niste supor tur i goala a atasar i?! Atasar ea car e
r epr ezinta fuga fata de goliciunea ta inter ioar a! Nici nu esti constient de la ce fugi, dar
consider i ca ai o constiinta inalta, pr in faptul r evendicar i pe plan exter ior numai!
*

Exista o sete inconstienta a r azboiului si nu de geaba, ca ar e r olul sau, pe car e pacifisti nu


cunosc, in matur izar ea per sonalitati!

Exista o sete inconstienta a r azboiului si nu de geaba, ca ar e r olul sau, pe car e pacifisti nu


cunosc, in matur izar ea per sonalitati!

Pr oblema, ca tipul r azboiului de azi nu indeplineste r olul de odinioar a! Ca odinioar a er ai


cr escut ca sa te aper i, lupti, intr ­un fond a ar hetipului er oului, intr ­o mor ala a er oismului,
vitejiei! Razboiul de azi, nu este mediul potr ivit pentr u asta! Cand n­ai nici­o sansa fata de
ar mele de pr ecizie, de la distanta mar e!

Am vazut un film video despr e lunetisti amer icani luptand, sau mai bine, macelar ind de la
distanta talibani! S­a laudat in film cu r ecor dul in jur de doi kilometr i si jumatate, ca
impuscase talibanul! Far a r isc impusti oameni, car or a nu le dai posibilitate de apar ar e!

Dar ce er a foar te inter esant mie?! Cativa filme am uitat si am obser vat ceva comun, un fel
de naivitate, neasigur ar e de viata cum au mer s in fata gloantelor lunetistilor luptator i
islamisti! Cr ed ca soldatul amer ican se imbolnaveste psihic, din cauza lipsei de naivitatea
asta, " sincer itatea" asta de a fi luptator , er ou, pe car e nu poti sa faci, numai pe baza unui
ar hetip inconstient!

Cer inta de autonomie a secuilor e ca autonomia br oscutei, cazut in fantana, ca nu stie unde
se afla in r ealitate!

Iliescu adevar at este cr iminal, dar a avut dr eptate cand zicea, " nu ne vindem tar a" ! Er a
consider at comunist r etr ogr ad, r amas in ur ma, fata de neo­liber alism! Er a huiduit, dar nu
numai, tr ebuia si abtine de astfel de pr onuntar i, tr ebuia sa tine gur a! Asa este cenzur a de
azi, tu ti gur a, din pr opr ia initiativa ­ car e poate sa fie r ezultatul unui santaj politic! Si au
cu ce pe un cr iminal! Asa se sfar seste o car ier a de om politic, mar ginalizat discr et, altfel
intr e putini talentati, dupa 89! Se poate singur ul cu o vena adevar ata de om politic! Ca n­a
avut mor ala si per sonalitatea unui om de stat de mar e anver gur a de odinioar a, asta e
altceva!

A fost Sinodul Pan Or todox, s­a cr eat doua taber e! Br exitul a cr eat doua taber e! Oar e
pr oblema esentei sunt continutur ile disputelor , sau sa pr odus ceva mult mai impor tant,
mult mai gr av, car e nu se r idica la nivelul constiintei! Totul se r upe in doi! Conflictele
incep cu doiu! Conflictele cr eaza tensiuni, car e cr eaza haosul!

Dar asa incepuse istor ia biblica a omenir i, r uper e in doi, cunostintei binelui si a r aului!
Degeaba zic sufletele fr umosica a stiintelor , ca cauzele pr oblemelor sunt diver se, sunt mai
complexe, la fond aflam, totul se cr apa in doi, diver sitatea cauzelor fiind o consecinta
numai a acestuia!

Doiul este cel de sus si cel de jos! Mintea intr ­un conflict per manent cu inima, cu
inconstientul colectiv! Ei sunt doi intr ­o singur a integr itate. Tr ezir ea la constiinta necesita
conflictul intr e ele! Far a car e este imposibil si desavar sir ea omului!

In conflict intr e inima, inconstient si constiinta, minte, aflam doua pr incipi, doua
ar hetipur i de baza, pr in car e se manifesta inconstientul colectiv, masculin si feminin!
Tensiunile intr e diver se cr apatur i in doi se r ezuma la cele doua pr incipi, masculin si
feminin! Car e daca nu se r idica la nivelul constiintei, nu se r ezolva! Daca da, omul afla, ca
conflictul este in el si asa se constientizeaza r olul pr incipiilor , r olul conflictului intr e ele,
car e nu este altceva, decat desavar sir ea omului pr in unificar ea pr incipiilor !

Cr ed ca conflictul asta inter n a omului intr e doua pr incipi, intr e inima si minte a impar tit
in doi, estul de vest, din car e cauza n­ar e impor tanta ca cineva este pr o occidental, sau
impotr iva, ca conflictul e inter n fiecar ui om!

Dar doiul asta a impar tit in doi istor ia spir itualitati omului, pr incipalele r eligi, pe cr estini,
mahomedani, buddisti, pe chineji, taoisti, confutianisti! Pe car e pe plan ideologic a ur mat
doua mar e taber e, capitalisti si comunisti! Pr in diver sificar ea conflictelor , pr oblema
doiului n­a dispar ut, numai pe supr afata, fiind mascat de haosul pr odus, car e se manifesta
pr in ideologia r elativizar i!

Istor ia spir ituala a omului, istor ia omului se cur ge ca un r au intr ­o mar e pr apastie, intr e
doua pr incipi, masculin si feminin, car e ar e r ol in desavar sir ea omului! Dar ner ealizatul
ar e r ol, de a te distr uge! Din cauza asta ca e vor ba de o imensa ener gie, for ta cr eatoar e, sau
distr ugatoar e, pr oblema homosexualitati nu r epr ezinta ceva pr oblema car e apar tine a
dr eptur ile omului, sau a toler antei, ci apar tine r elatiei ontologice, inconstiente celor doua
pr incipi, masculin si feminin, ca pe ur ma cele doua for te major e unesc inima cu minte, pe
plan biologic, in afar a lucr ar i divinului! Nu se poate r ezolva far a ei conflictele, nu se poate
lupta impotr iva celor doua pr incipi, car e definesc existenta omului pe fond ontologic, far a a
nu fi distr us! Ca ne aflam per manent in pr apastia spir itului!

A kutatás picinyke ter ülete, egy fajta inyenckedés, a tudomány ember ének egy fajta
szopókája, nassolása! Van benne valami az infantilizmus zár t, kényeskedő világából,
valami állandón fincsit nyalakodni akar ó! Egy fajta kívánása a tudományos édességnek,
szellemi fügőség!

Ha nem lenne az esetlegesség az ember zár t világban élne! De ép az esetlegesség elől


menekül zár t, mester ségesen konstr uált világokba!

A vallást az esetlegességgel szembeni zár t világnak használta, holott a jézusi példázat is azt
mondja a magnak el kell halnia! Halni nehéz! Az esetlegességben ezt sejti az ember ! Ezér t
lesz milliók élete puszta védekezés! Aki meg akar ja menteni életét az elveszíti! Minimum
elveszíti azt, amit épp veszteségek ár án nyer hetne!

Hiába küzdünk, végül magunk mar adunk! Aki nem mer maga mar adni az tor zó mar ad!
Az idősek ör ök ifjúsága ma az a tor zó, amivel ma védekezik az ember a mulandósággal
szemben?! Tor zó a ma divatos egészség mánia! Aki fél elmúlni az tor z mar ad!

A mulandóság szor ongást szül! A szor óngó a Létr ől feldkezik meg! De csak annak jön el
újr a hajnalként, aki megfeledkezik! Aki felébr ed, az egy új Napot lát meg, mintha most
látná először , szűz, ér intetlen valóságában! Meglátja a Létet ahogy VAN, kezdeteiben,
felépítményei nélkül! Mer t minden csak Kezdet! A növény magjában a Kezdethez tér
vissza! A betegségeben Kezdetedr e lelsz! Mint ahogy a szenvedő J ób vissza for dult
Önvalójához, mint Kezdethez ahogy Edwar d F. Edinger ír ja! Leszámolva egy élet vallásos
illúzióival, amit a tár sadalom is számon kér t r ajta!

Ami nincs az megöl, ír ja Tamás apokr if evangéliuma! Ezér t félünk valahol belül a haláltól!
Az egzisztenciális szor ongásainknak ez az igazi oka!

Lenni, vagy nem lenni azér t az igazi kér dés, mer t ami nincsen az megölhet! Ezér t létkér dés,
ami VAN, vagyok aki vagyok!

Ő, aki VAN! Az egyik haszid tör ténet szer int, Ábr ahám vitte ő is, Őj­ét is ­ az áldozat
színhelyér e! Mer t a tör ténet kér dése az, hogy mitől ér vényes egy áldozat! Az Önvalótól, aki
Ő! Az esetlegességben már csak ő mar ad, a betegségben, annak, aki nem zár ult be
véglegesen védekezési mechanizmusokba! Az Ő nem illúzió! Ezér t neki köszönhetjük, hogy
külső létünk ne épüljön védekezési illúziókr a, mer t ami ér vényes az nem illúzió, az
ér vénytelen az illúzió! Amikor a Létr ől megfeledkezünk, végül is Ő az, akir ől
megfeledkezünk és hozza kell visszatalálnunk elidegenedésünkben, met Ő az életünk és
halálunk!

Politica e un dr og! Pana cand ocupi cu el, te uiti inter ior ultau tale mizer abil! Uiti de tine
insuti, Sinele tale, asa se manifesta uitar ea Fiintei pr in politica! Rolul uitar i fiind, ca sa
r eantor ci intr ­o Fiinta nepr ihanita, intr ­o nou inceput! Dar pr in politica r olul asta a uitar i
Fiintei se pier de in totalitate! In mase pr eocupat de politica asa se uita Fiinta! Pr apastia ar e
r ol un nou inceput! Dar cel mai multi r aman inghititi de pr apastia lor inter n, ca n­au cur aj
ca sa cer ceteze!

Ami közös a vallásban és az ideologiában az maga a kiindulási pont, a for r ás, az ember
teljesség igénye! Miben különböznek lényegükben! Melyik mivel elégszik meg!

Iluzia ter mopanului, cand deschizi, cand inchizi, nu vezi haosul, iluzia bunei functionalitati,
car e ar e r olul de a ascunde haosul inter n!

Daca te " afli" in mar e, mar ea fiind adancimile tale, gandir ea, gandur ile tale devin
asemanatoar e gandir i tale, mintea ta miscand ca valur ile mar i, pe plan ver tical, luandus cu
ele or izontalul, ducandus­si intr ­o miscar e a ver ticalulu! Cu o astfel de gandir e, " intelegi"
mar ea si valur ile intr ­o totalitate! Ca r olul gandir i, cunoaster i nu este ca sa cunoastem pr in
izolar ea anumite par ti, ci pr in r ealizar ea totalitati in mintea omului, scopul fiind r ealizar ea
totalitati omului, ca omul in fondur ile sale r epr ezinta o totalitate! Numai o astfel de
gandir e, cunoaster e imaginar a poate sa­si include fondur ile cunoaster i, gandir i, ascunsul!
Ca numai ce ne depaseste mer ita gandit! For ta gandir i vine din ascunsul tau, daca te asezi
intr ­o linista simpla, azi evem la moda dupa metafizicile or ientale ca sa complicam linistea,
pe fondur ile tale inascuta, totalitate omului fiind nascut din ascunsul sau date in Or igini!

Daca adancesti in pr oblema, ca esti fir de pr af, adica te confr unti cu angoasa ne­Fiintei,
ascunsul dezvaluie pe cel necesar constiintei omului. Cine isi pier de viata ­ in angoasa ne­
Fiintei, va gasi. Insensul asta Car tea schimbar ilor , ale chinejilor , nu aduce nimic in plus.
Mai ales, ca iesti un fir de pr af tr ebuie sa fie exper ienta ta, in asa fel exper ienta pr opr ie
omului dezvaluie cele necesar e constiintei! Si impar atului car e a scr is car tea Schimbar ilor ,
er a exper ienta pr opr ie ca este un fir de pr af, si er a inspir at de exper ienta pr opr ie si nu a
mer s al vecini, la or ient. Si pentr u noi, exper ientele noastr e tr ebuie sa deie mijloacele, nu si
impr umutul.

Responsabilitatea sociala r epr ezinta inflatia spir ituala a societati!

*
Vad ar ticole in car e scr ie, Nor vegia a inter zis taier ea padur ilor ! Scopul ar ticolului, cum
scr ie, bine de ur mat! Daca suntem incapabili din pr opr ia initiativa, bine de ur mat r amana
liter e moar ta! Foar te multi gasesc r ostul vieti lor in impr astier ea astfel de ar ticole, numai
atata r ost ar e!

Még kir állyá keneti magát Or bán, ha a vár ba költözik ! Illyés Gyula a " Vár a vízen" című
ver sében, magyar tör ténelmi vízióiban, Buda vár át a r ablók tanyájának nevezi! Ez újr a
aktuális lesz, úgy, mint soha!

Eu am vor bit cu batr ani, car e er au pr izonier i occidentali! Ei au avut alta metode, mai
sofisticate, mai scur te in timp si mai nemilos! Razboiul vor beste despr e oameni posedati! Si
e vor ba cum putem apr ecia diver se taber e ale posedatilor !

Pacea adevar ata se r ealizeaza pr in tr ansfigur ar ea inter na ale omului, car e pr in diver se
paci politice nu se r ealizeaza! Se schimba modul de manifestar e de a fi posedat! Asta
inseamna ca dupa ter minar ea r azboiului, incepe un alt r azboi, mai ascuns, dar inacelasi
timp si mai aspr u psihologic vor bind, pr intr ­o alta for ma de a fi posedat!

Totul se continua intr ­o lacomie a degener ar i totala! Lacomia devina un r azboi total
impotr iva omului! Omul se lupta chiar impotr iv a existentei sale, impotr iva sinelui sale,
car e inseamna un r efuz total a divinului, sur sa adanca a vieti sale! Din pacate, in
cr estinismul occidental apa vieti, in sensul lui Hr istos, cu car acter tr anscendent nu exista, ci
ca o metafor a numai, pier zand imaginea r ealitatea sa ontologica, in sensul asta cr estinismul
occidental nu este biblica! Azi se zice, " e simbolic numa" ! Din pacate cr estinismul in
occident s­a pier dut, " pr in simbolic numai" ! Ca ce este vazut numai simbolic, nu este si
tr ait!

Razboiul devine r efuzul vieti! Nu exter minar ea oamenilor in masa, milioanelor este
pr oblema in sine, ca asta e un simptom! Pr oblema este r efuzul vieti! Pacatul or iginar nu
este altceva, ci r efuzul vieti! Refuzul vieti inseamna pr edai for telor neantizar i!

Omul pr ea iubitor de caine, compenseaza r elatia sa deastr uoasa cu natur a, car e ar e


car acter teanscendent! Far a Dumnezeu nu putem apar a nimic, nici padur ile, nici natur a!
Degeaba mananci bio, daca natur a ta tr anscendenta nu asimileaza! Dupa imaginea sfantei
impar tasanie se asimileaza or ice mancar e! Am vazut la bunicul meu din Sovata, ca painea
er a ceva sfant si asa si mancato!

*
Omul asa numit " toler ant" , nu toler eaza Sinele adevar at pr opr iei fiinte! Car e a validat
sacr ificiul lui Avr am si valideaza or ice sacr ificiu omenesc cu car acter tr anscendent!

Atentia omului de azi, nu sunt atent la tine, dar mie place discutia!

Szer intem hitelesebb volna, ha a szélsőjobb képi világának kutatója, először önmaga belső
világát ismer né fel benne, önmaga számár a for dítaná le ezen képi világ r ejtett nyelvét és
csak az után tár ná a világ elé a szélsőségesek szennyét!

Miza adevar ata de par tea biser ici nu este, ca sa nu fie " per sonala" pr ezenta cler icilor pe
fb, ci contr olata! Contr olul totdeauna imper sonal! Deper sonalizar ea ameninta si biser ica!
Ce nu este per soana, e r elativ! Dumnezeu e per soana si absoluta! Deper sonalizar ea exclude
divinul din biser ica!

Nu sunt duhovnicul tau Par inte, dar sincer zic ar fi un mar e pacat, daca r enunti de fb! Ar
fi o mar e pier der e si pentr u biser ica! Ar dispar ea din public o voce sincer a, cine ne
vor beste cu duh, la car e avem nevoie! Sau chiar asta der anjeaza pe uni si vor sa inchide
gur a Ta! Institutia biser ici de la inceputul cr estinismului este in conflict cu Duhul Sfant si
va fi per manent! Dar este si in Biblie, cand pr ofeti luptau impotr iva incr emenir i,
exter ior izar i, lipsei de inimi din cult! Ei vor beau despr e lege scr is in inima! La car e putini
ajung, de cand exista cr estinismul!

In Noul Testament Hr istos vor bea despr e far isei! In ele, tot for malismul exter ior izat
condamnase! Vasul cur atat in exter ior numai, cu mar e gr iji! Omul gr ijuliu uitand la
per icolul mur dar iei in exter ior exclusiv! Omul far iseu este bolnav de gr ijulie! Dar vor ba lui
Hr istos, nu va ingr ijor ati, ce mancati, in ce haine imbr acati, nu putem extinde in domeniul
gr ijuliei fata de liter ele invatatur i biser icesti?! Avand si fond biblic, ca tot el vor bea despr e
venir ea Duhului Sfant, car e va invata! Chiar zicea apostolilor ca sa nu ingr ijor eze ce vor
pr edica, de pr edica anticipata, ca Duhul Sfant va vor bi pr in ele! Liter a ucide totdeauna,
cand omul nu este sensibil la par tea apofatica a divinului si a fiintei sale pr opr ie!

Pr oblema cr izei in mijlocul vieti este cel mai bine adancit de J ung! Aflam per soane si in
Biblie cu pr oblema asta! N­am nici­o dovada, dar banuiesc ca far iseul Nicodem, cand
noaptea a cautat pe Iisus, er a innastfel de situatie! Ca sa nu vor bim de Iov, unde situatia e
clar a, ca e vor ba de o cr iza a mijlocului vieti! Edwar d F. Edinger a si scr is o car te pe tema
asta, pr ezentand pr oblema, pr in intalnir ea lui Iov cu sinele sale! Ca Sinele aduce dezastr ul
in mijlocul vieti, ca sa fie bagat in seama impor tanta lui in a doua par te a vieti! Ca Sinele te
conduce dincolo de moar te!

Ce n­a fost luat in consider ar e de catr e UE, chiar ala va distr uge! Deja incepuse!

Omul ar e incr eder e in vizibil, ca este neincr ezut in par tea invizibila a fiintei sale! Fuge de
el! Din cauza asta n­ar e cr edinta! Cr edinta fiind incr eder e in invizibil, cur ajul de a ajeza in
el, in pr apastia divinului!

Daca cobor i in ascunsul, in secr etul tau, lar geste, deschide per sonalitatea ta spr e
adancimile Fiintei! Cand ur ci, iar asi te deschide, lar gind per sonalitatea, eul tau, modeland
dupa tipar ele adancimi tale, deschizand catr e infinitul divin!

E la moda ca sa vi cu pilda altor state, alte neamur i, ca ei pot si noi nu putem! Este ceva
infantil in faptul pilduir i! E la fel cand mamica zice la copilul sau, ce haine mur dar e ai, n­
ai gr ija, dar pr ietenul tau Ionut ar e gr ija! Cum poate el si tu nu poti! Pilda adanceste
fr ustr ar ea neputintei! Pilda nu ia in consider ar e cel mai impor tant, motivatiile
inconstiente, pr iveste numai eficienta, efor tul exter ior in sine, car e far a de a pr ivi in
ansamblu fapta, cu motivatiile inconstiente nu e bun de nimic! Chiar ar e un efect negativ,
pr ivir ea fiind indr umat in exter ior , nu pr iveste in adancimea pr opr ie ale comutati,
neamului, unde se ascunde pr oblema adevar ata si ajutor ul adevar at, car e e mai mult decat
efor tul exter ior ! Pe ur ma aicea ascunde sur sa fr ustr ar i!

Omul stiintei este om matur , nu cr ede in povesti mod copilar esc, nu cr ede in teor iile
conspir atiei! Necr edinta asta r ezulta si ster ilitatea per ceptiei inter ioar e, ca per icolele pe
fond sunt per cepute din inter ior !

Azi si cele mai spir ituali oameni consider a, dupa tipar ul de azi, ca totul se r ealizeaza
exclusiv pr in fapte! Daca zici ca nu, vei fi consider at visator !

Saul, ulter ior ul Sfantu Pavel, er a un om foar te activ pe car e ar ata cum ur mar ea, vana pe
cr estini! Er a omul activist de azi, car e consider ase daca nu vaneaza pe cr estini cu for ta,
daca nu activeaza, per icolul ce r epr ezinta cr estinismul la adr esa iudaismului, nu se va
indepar ta de la sine! Er a omul faptei de azi! Er a un om cr edincios, car e pe ur ma cr edea
mai mult in efor tul omenesc, decat intr ­o for ta major a ce depaseste omul, car or a tr ebuie
mai multa supuner e, car e inseamna cr edinta!

Saul, omul puter nic incr ezut de for tele sale, pe calea Damascului er a dobor at de o for ta
major a, de Hr istos, de Sinele sale inter ne! Si dupa un timp r ecunoscuse, ca nu el tr aieste ci
Hr istos in el! A r ecunoscut, ca adevar atul activ in om, este Centr ul sau inter n, Sinele sale,
Hr istos in om!

Cine se lauda cu faptele sale, nu cunoaste pe Sine, pe Hr istos! Cine nu cunoaste pe Sine, pe
Hr istos, nu cunoaste faptele sale, r ezultatele sale! Cine nu cunoaste, nu stie ce face, par ca
ar fi nebun, ca nu cunoaste faptul, ce zicea Hr istos, far a mine nu puteti...!

Dar asta ar e un efect major , nu cunoaste efectul faptelor sale pe ter men lung! Car e de mult
r epr ezinta un per icol pentr u existenta omului pe planeta! Cel mai impor tant este, ca sa
cunosti inainte de a faptui, cine este adevar atul activ in om! Deaicea incepe ar ta, poezisul,
dar or ice faptuir e omeneasca! Adica ar tr ebui!!! Nu cu atotputer nicia, idolatr ia faptei siesi!

Esenta omului a devenit comunicar ea! Din pacate lipseste esenta comunicar i, din cauza ca
esenta este for ma si modul comunicar i! Comunic, deci exist! Pune accentul pe comunicar e,
cand esenta cr izei spir ituale consta in faptul, ca constiinta nu comunica ci inconstientul!
Deficitul de comunicar e spr e inter ior r ezulta compensar ea sa in exces, intr ­o
comunicar enspr e exter ior exclusiv!

Liiceanu, Plesu, Patapievici cand vor besc despr e divin, seamana mult cu fosti comunisti,
car e au ocupat imediat dupa 89 pr imele banci in biser ica ­ vor besc de biser ici maghiar e!

Sunt per soane sub evoluate, infantile, car e le folosesc stiinta, inaltimile sale, de a cr ea
masca per sonalitati, car e ar e r ol ca sa ascunda mizer ia, goliciunea inter ioar a! Ei tr aiesc
iluzia pr in stiinta, cu car e au identificat pur exter ior , imper sonal, ca sunt per soane evoluate
la nivel cel mai inalt!

Vad pe fb. niste ar ticole ster eotipe, car e cer un r apor t ster eotip numai! Intr ­un ar ticol vad
o imagine din China unde un pod de dr um, la mar ginea lacului, sau r aului in apa, ocoleste
o padur e, ca sa nu fie taiati ar bor i! Vr ea sa fie o pilda ster eotipa pentr u toti r omani, ca vai
chineji ce constiinciosi sunt fata de natur a, noi de ce nu putem! Nu de mult vad iar asi un
ar ticol, ca in China au condamnat 150 de oameni pentr u taier e ilegala de lemne, pe viata!
Iar asi vr ea sa ne invata cineva, ca se poate! Dar r espectivul jur nalist si cei car e r aspandesc
astfel de ar ticole nau o cunostinta in ansamblu! Sau macar atata infor matie si r eflectie, ca
cine este al doilea mar e poluator a lumi, nu China?! Lipsa gandir i, r eflectiei este mai
per iculoasa, ce r epr ezinta astfel de r apor tur i mechanice si ster eotipe, imper sonale, decat
defr isar ea padur ilor , ca r epr ezinta inacelasi gandir e unidimensionala car e taie padur ile
pentr u folos! A uita la folos r epr ezinta unidimensionalitatea omului, dar inacelasi
unidimensionalitate se manifesta in compor tament ster eotip car e vr ea binele padur i!
Pr oblema este mult peste de a salva natur a, padur ile in sine, este mult mai adanc si se afla
in spir it!

Az ember nek azér t van magasszintű gondolatokr a szüksége, mer t jelentéktelennek ér zi


magát! Ettől a fr usztr áló ér zéstől megszabadul!

A nyugtalan elme azér t vonatkoztat el, hogy megnyugtassa magát! De ez csak egy ör dögi
kör !

Intamplar ile pater icului pastr eaza r adicalitatea pr imelor secole ale cr estinismului, de car e
a r enuntat!

Far macistului din Chichis, far macia Aesculap, ar e pr opr ia legi! Sotia a cer ut 4 pastile de
medicamente, pana la pr escr iptie! N­a ser vit, zicand ca numai 10 se poate! Asa ceva nu
exista, ar fi obligat ca sa ser veasca! Mai de mult a avut medicamentul pe car e cer ea Sotia si
zicea ca n­ar e! Altadata zice ca nu da ca nu deacolo scoate r eteta! Astfel legi pr opr ienar e!
Dar totul ser veste r azbunar ea mafiei locale, ca am avut cur aj ca sa scr iu adevar ul! Asa
suntem pr igoniti pentr u adevar !

Ce te face sluga?! Esti incapabil ca sa schimbi soar ta! E valabil si la neamur i!

A tömegember az egyfor maság bűvöletében él! Még ha kútató akkor is!

Daca am cunoaste cu inima ce este idolul, oar e atata valor i cultur ale si nationale ar fi?!
*

Oar e cor ectitudinea politica r epr ezinta numai cor ectitudinea ucigatoar e de duh?! Sau este
o masca gener ala, pe car e poate sa­si poar ta car e condamna cor etitudinea politica! Ca e un
fel de far iseism, ca mor mantul fr umos var uit, dar putr ed in inter ior ! Si un nationalist poate
sa fie un astfel de om car or a natia e masca numai a per sonalitati! Asa apar e cor ectitudinea
politica intr ­o for ma nationala in cor ectitudinea istor iei nationala! Oar e esenta nu cumva
este ceva ascuns, car e r epr ezinta sur sa vieti, car e ar tr ebui sa fie in locul putr eziciuni!

Cand multi vor binele neamului, for ta se impr astie!

Degeaba cunosti inceputur ile neamului, daca nu cunosti inceputur ile tale inter ne
inconstiente! La fondul sau, Inceputul!

Cer cetar ea stiintifica a imaginar ului de azi, mai mult mor tifica imaginar ul, pr in inteleger e
exclusiv r ationala a imaginar ului, ca il r upe imaginea de fundalul sau inconstient,
ar hetipar , de r adacina sa vie, de unde pr imeste viata, pr in r ationalizar e! Lucr u car e
nor mal se intampla in cer cetator , car e stie enor m de mult despr e imaginar , dar
multitudinea cunostintelor , face sec fantana inter ioar a ale per sonalitati sale, de unde ar
tr ebui sa pr imeasca imaginar ul, car e se afla in mintea sa, apa vieti! Asa se usuca in
totalitate per sonalitatea cer cetator ului, pr in omor ar ea imaginar ului sau, pr in r ationalism
exclusiv! Daca nu tr aiesti imaginar ul tau inter n in ver ticalitatea sa natur ala si
tr anscendenta, nu tr aiesti nici viata!

Stir ile sunt devor ator i plenitudini omului!

Se pr esupune ca exista un plan, potr ivit car or a tr ebuie amestecate neamur ile! Nici nu
confir m, dar nici nu neg! Ca exista un alt plan a amestecului, car e este mult mai per iculos!
Haosul, car e ne ameninta din par tea inconstientului colectiv! Imaginar ul biblic be ar ata
pr in imaginea potopului! Salvator ul a fost centr ul, plenitudinea inter na a omului in
imaginea lui Noe! El r epr ezinta pr in imaginar ul biblic Sinele, pr incipiul or ganizator iu a
inconstientului, ar hetipur ilor sale, imaginar ul sau pr in car e se manifesta! El adunase
plantele, animalele, tot niste ar hetipur i, imagini in jur ul sau, in jur ul Centr ulu, intr ­o
bar cai! Pr in car e a opus haosului! Bar ca tot fiind un ar hetip, imagine a plenitudini lumi!
Car e inseamna adevar at opui haosului plin plenitudine! Mijloacele politice de a opune
amestecului, de a inchide gr anitele fata de migr anti de pilda, este o incer car e momentana,
disper ata, sau opui capitalului exter ior , pr in mijloace politice!

Tör ök Pir os, valamikor r égen, egy r endőr ségi nyílatkozatban ellenem ír ta, hogy nem
dolgozom! Amúgy nem tudom mi köze volt az űgyhöz!

Meg az ellenségeim szívesen hangoztatják, hogy kir úgtak a papságból! De Tör ök Attilát
vajon hányadik munkahelyér ől r úgják ki, mer t most ahol velem dolgozott az őr ző­védő
szolgálatnál, onnan is kir úgták! Tör ökék fiacskája megint nem dolgozik, a nagy nyílatkozat
tevőknek!

A bugr is egyebet sem csinált éjszaka a szolgálatban, csak bőgött a telefont a fülénél tar tva.
Szidta vagy a cigányokat, vagy Sántha Gyula polgár mester t! De ezt már nem bír ták a
válllatnál az éjszakai műszak dolgozói! Végül az igazgató kér te a főnökünket, hogy ezt az
idióta, bőgő szamar at tüntesse el! Végül nem ez vezetett a kir úgáshoz, hanem a főnökkel
szembeni pofátlansága és valami r endőr ségi űgye! Na de akit innen is kir úgnak, azzal
tényleg nagy baj van!

Egy alkalommal egy váltásban voltunk! Én jóval lemar adva utána mentem! Egyszer
elkezdett bőgni! A másik oldalon egy r észeg sietett, hogy ér je el a buszt! Szer encséje volt
Attilának, hogy a r észeg későn figyelt fel az üvöltésr e, mikor már elég nagy volt a távolság
közöttük, mer t azt hitte neki szól! Így csak vissza üvöltött neki, mivel sietett! Ha közelebb
legyen, ne siessen, abból bunyó lett volna!

Figyeljetek ide Tör ök banda, először nézzétek meg a ti fiatokat és csak az után
mocskoljatok minket!

In lumea mastilor , denigr ar ea r epr ezinta in timp de pace, cel mai impor tanta ar ma!

Lumea e aglomer ata, mai mult cu vor bele oamenilor , abundenta infor matiilor !

Poti cer ceta la cele mai inalta nivele ale gandir i omenesti, pr incipiile de baza cele mai
simple ale gandir i va r epr ezenta fondul! La fond afli simplitatea imaginar ul par abolelor ,
ale viselor noctur ne! Ca pompa de apa nu va elimina niciodata cur ger ea simpla, natur ala a
apei! Simplitatea adancul inimi, cu car e gandesti pe fond, nu elimina nici­o stiinta inalta!

*
Azi poti sa fi filozof, far a ca sa fi si ganditor ! Ganditor ul in adancul omului a devenit o
Fiinta uitata, chiar pr in filozofie! A uita Fiinta inseamna, a uita ganditor ul in inima ta,
Logosul car e gandeste pe tine, per soana ta desavar sita!

Lumea occidentala niciodata nu va invinge ter or ismul, ca r epr ezinta o apar enta a or dini
numai, o mascar e a haosului numai, pe fondul inconstientului colectiv fiind dominat de
haos! Ce nu poti domina la fundur ile tale unter ne, nu vei domina ca atac exter ior , cu
inacelasi sur sa inconstienta!

A plecat in nefiinta gener atia car e a asumat r iscul de a mur i pentr u neam, asa numiti
par tizani, Ogor anu! Asta poate r epr ezinta si sfar situl! Nor mal, nu e ceva sigur !

Vin alte neamur i, car e au oameni, inca, pentr u moar te si daca se numeste ter or isti si va
invinge pe cei lasi!

Din pacate bunul Dumnezeu nu e egal cu exper ienta sacr ului, pe car e in Occident se
condamna, ca nu se intelege! Copii fer iti de instituti nu salveaza neamul!

Pr oblema mor ti ca nu supor ta adaosul, este far a masca si far a haine! Cr aniului nu se
potr iveste masca ca sa ascundem r ealitatea mor ti, nici scheletului haina! Omului viu se
potr iveste adaosul numai!

Cand se pr oduce un act de ter oar e, se vor beste de diver se acuzati, de diver se planur i, chiar
contr ar i! Amanuntele nu ma inter eseaza, ca totul se pr oduce intr ­o lume, car e este in
totalitate impotr iva vieti! Scopur ile in astfel de lume sunt consecinte numai! Pe car e si daca
cunoastem, pr in aver tizmente far a r ost, nu se duce nicaier i! Foar te multi asa gasesc sensul
vieti, ca citesc astfel de aver tizmente si r aspandesc! Si au iluzia, ca salveaza Eur opa si
neamul!

Tr aim intr ­o lume, car e nu stie, ca nu este destul ca sa adr esezi mentalului exclusiv!
Mentalul, car e nu pr iveste r adacinile sale inconstiente, este impotr iva sur sei sale, adica
impotr iva vieti! In asa fel, sunt multe intenti bune pentr u neam, biser ica, om, dar pr iveste
mentalul numai si in asa fel este impotr iva vieti!

Aver tizar ea, ce vor uni mod ascuns, pr iveste mentalul numai, car e r epr ezinta exter ior ul
numai! Asta inseamna ca ne apar am numai in exter ior si r amanam neapar ati din inter ior ,
car e ar fi singur a salvar e! Cand uni pr ivesc exclusiv atacur ile ascunse impotr iva omului,
neamului, r aman descoper iti in ascunzimea lor si devin si mai vulner abile, chiar fata de
atacur ile ascunse ale manipulatiei! Numai un monah or todox, un star et a manastir i Oasei,
a vieti launtr ice a putut aver tiza, ca se pune pr ea mult accent pe apar ar ea in exter ior ! Asa
este, ca se scufunda viata inter ioar a sur sa vitalitati in adancimile inconstientului! Putem
pier i si pr in salvar e falsa, iluzor ie!

Eu de pilda inca n­am citit nici­un ar ticol car e aver tizeaza ce atac pr egateste Sor os! Ca
astfel de ar ticole gener eaza iluzia, ca putem apar a pr in bine infor mar e! Asta e iluzia
omului moder n si postmoder n! Pentr u uni e bun, car e cr ed in iluzia ca au r ol in salvar ea
neamului si omului!

Haosul se ascunde in multimea evenimentelor politice!

Ma a tudomány némely ember énél megfigyelhető, hogy az ellenér vet egy finom, lekezelő,
cinikus mosoly követi, mintha ezzel akar na igazi súlyt adni ér vének, nem a tar talommal!
Ebben az esetben, vagy a személyiséggel, vagy az ér vel, vagy mindkettővel bajok vannak,
mer t bem a tar talmon van a lényeg, hanem a domináció szándékán!

A Láthatatlan felhője, XIII. századi misztikus műben ír va van, hogy aki így támassza alá
mondandóját, az valahol belül bizonytalan, ezér t van szüksége ilyen meger ősítésr e! A belső
bizonytalanságot a külső dominálni akar ás kompenzálja!

Despr e atacur ile ter or iste se zice, ca pe ur ma sunt niste scenar i ale globalistilor , ca sa
impune niste contr olur i! Ca sa citesti, cr ezi si r aspandesti astfel de infor mati e destul
per soana ster eotipa! Per soanele ster eotipe, omul multimi, car e cr ede si r aspandeste astfel
de infor mati este r epr ezentantul lumi deja inchisa pe plan spir itual! Tr aim intr ­o lume
tr agic inchisa, unde imaginar ul sacr ului a pier dut semnificatia de a deschide lumea catr e
tr anscendentul infinit!

Omul multimi, ster eotip, car e plange, ca va fi inchis fizic, nu simte adevar ata tr agedie a sa,
ca deja este inchis pe plan spir itual! Intr e astfel de oameni ster eotipe sunt multi car e se
consider a cr estini, car e par ca n­au citit aver tizar ea lui Hr istos, ca nu va temeti de car e ia
viata, ci de car e ar e puter e deasupr a sufletului! Cei car e tem pentr u cor p fizic, par ca au
pier dut sufletul! Ingr ijor ar ea omului far a suflet, e o ingr ijor ar e a omului ister ic! Sunt multi
salvator i, dar mai multi ister ici, ca mod inconstient ei nu simt bine in lumea lor inchisa!

Iisus zicea, ca sa nu temem pentr u fizic! Azi multi cr estini joaca, jocul psihologic inchis a
ingr ijor atului pentr u neam, pentr u om!
*

Er a clasica a politicului s­a ter minat! Acuma a inceput er a impr ovizatiilor impr evizibile,
car e e mai per iculos, ca e egal cu haosul!

Refor ma este iluzia omului exter ior izat!

Concr etul este mater ia magiei omului exter ior izat!

Democr atie nu exista, nici n­a existat, ca decisiva er a totdeauna capitalul, adica exista
capitalism numai! Daca contesta cineva afir matia mea, poate in tr ecut indepar tat, dar in
pr ezent nici cum, ca votur ile se fabr ica pr in manipular e, clonar e! Autoapar ar ea natur ala a
omului este mult depasit pr in tehnicile de manipular e, din cauza asta nu putem vor bi de
vot cur at, autentic!

Uni se confunda totalitatea lor inter na, cu imaginea neamului, ca o imagine a totalitatii!
Pr oiectand totalitatea lor inter n pe imaginea neamului!

Pe ur ma puciului din Tur cia iar asi s­a cr eat doua taber e obisnuite ale doiului tensionat,
car e sta la baza tensiunilor , r azboaielor , a haosului! Doua taber e car e in apar enta sunt
difer ite, pe fond nu difer a in nimic, ca sunt manifestar ile dominatiei inconstientului
colectiv!

Eu cu car e tin, cu asa numiti " democr ati" , sau cu asa numitul " sultanat" , cu car e tabar a a
manifestar i haosului, a dominatiei inconstientului colectiv!? Cu nici una! Eu tin cu doiul
unit in plinatatea omului! Cu ar hetipur ile de baza unificate ale inconstientului colectiv, cu
pr incipiile unificate ale masculinului si a femininului, pr in r ealizar ea imagini divinului in
om! Bar bat si femeie a cr eat Domnul omul, dupa imaginea si asemanar ea lui!

Pr oblema ter or ismului este pr ezentat in consecintele sale numai ­ nor mal, car e nu
inseamna ca difer entele nu poate sa fie r eala intr e islam si Occident in favoar ea
Occidentului ceea ce pr iveste pr oblematica haosului in ter or ismul islamist! Si nu sunt
pr ezentate in r adacinile lor ascunse pe planul inconstientului colectiv!
Pe planul inconstientului colectiv, posedat de mater ie nu este difer it in nimic posedat de
niste ar hetipur i si inver s, ca toti sunt dominati de inconstientul colectiv, manifestar ea fiind
difer it numa! Pr oblema in adancimea omului este comun! Cum scr ie J ung, r azboaiele
incep in inconstientul colectiv, car e er upe ca un vulcan, cr eand r azboaie!

Haosul este total comun, in for ma si mod difer a, ca sur sa este tot inconstientul!

Si inca n­am vor bit de umbr a comuna a omului! Car e ne tenteaza la pr oiecti! Pr oiectia
functionand cel mai bine in cazul cand consider entele despr e par tea opusa mod concr et
sunt chiar r eale! Iisus n­a spus ca scobitur a in ochi altor a nu este r eal, ci aver tizase, ca
tr ebuie r apor tat la gr inda, la or iginea sa! Asa suntem cu umbr a per sonala in r apor t cu
umbr a colectiva!

Cand este pr ezentat Occidentul ca oaia alba in r elatia cu islamul ca oaia neagr a, totul
devine cam suspect de pr oiectie! Dar nu numai, democr atia tr adeaza or iginile sale in
gandir ea liber a! Azi sustinator i democr atiei de ce sant incapabili ca sa gandeasca liber in
r apor t cu democr atie! E vor ba de tr adar ea pr incipiulu pr opr ie vechi, uitat de mult!

Pr ofeti Isr aelului cand er a atacat popor ul ales cr iticau popor ul! Limbajul, imaginile lor
putem r apor ta la ar hetipur ile inconstientului colectiv, pe car e cr estinismul niciodata n­a
incer cat, eventual in pr imele secole, de pilda Or igen! In asa fel putem zice ca evenimentele
sunt imagini cu uncar acatur a mar e de ener gie de par tea inconstientului colectiv! Pe plan
imaginar sunt " apocaliptice" ! Eur opa niciodata n­a uitat dupa atata or or i ale r azboaielor
mondiale in pr opr ia inima, n­a avut pr ofeti car e ar ata! Oar e nu suntem si pedepsiti, cum
spuneau pr ofeti!?

Rasismul democr atiei impar te in doua speci omenir ea! Über menschul car e cr ede in
democr atie ­ ca tot un fel de cr edinta pseudo­r eligioasa a salvar i este! Si specia subevoluata
car e sceptic ceea ce pr iveste democr atia!

La or iginea asa numitei democr atie sta gandir ea liber a! Din pacate car e azi nu
functioneaza daca e vor ba de cr itica democr atiei! Democr atia tr ebuie acceptata ca o
singur a salvar e a omenir i, cu o cr edinta oar ba, pseudo­r eligioasa, far a r eflexia gandir i
liber a de odinioar a! Mi se par e ca liber tatea gandir i s­a ter minat in r obia gandir i! Foar te
inter esat este faptul ca, intelectuali car e ar tr ebui sa fie apar ator i liber tatea gandir i, foar te
multi, car e cr ed in democr atie, sunt cei mai inver sunati apar ator i ale r obiei gandir i! Par ca
e fr ica de ceva, mod ir ational! Nu cumva sa fie etichetati ca subevoluata specie, pe baza
r asismului democr atiei! Ei vor sa apar tine elitei! Apar tenenta car e tr adeaza ca ei n­au
r idicat la nivelul constiintei valor ile pr opr ie ale adancimi omului! Car e ar ata ca au
pr obleme cu autoapr ecier e pr opr ie spir ituala! Din cauza asta mi se par e ca intelectualul
cr edul in democr atie e un mar e far iseu!

La or iginea Eur opei moder ne, aflam tot decapitar ea, in evenimentele r evolutiei fr anceze!
Dar e un tr ecut intr ­un fel uitat! Or or ile uitate se r eantor c per iodic in niste for me si mai
gr ave!

Uni plang, democr ati ster eotipi, dupa Kemalism in compar atie cu Er dogan, ar atand niste
decapitar i! Dar totus stie cineva ca Kemal cum a ajuns la puter e?! Imper iul mai toler ant a
fost schimbat cu un nationalism intoler ant!

E un comentar iu la un ar ticol a " apocalipsei" bulvar e, car e pr evede ca pana la 2030,


omenir ea va fi inchis in lagar e! In r ealitate astfel de ar ticole n­ar mer ita pier der e de timp
pr in comentar iu! Totus n­am putut sa abtin de un comentar iu scur t, dupa car e er am
pr ovocat la ceva mai lung!

Eu sunt mai exact decat ar ticolul! Ca ce am afir mat eu solicita r eflectie, ar ticolul nu! O
singur a intr ebar e am! Economia ar e la baza consumul si cr ester ea consumului! Cine
consuma, daca oameni va fi incar cer ati in lagar e?! Consumul car e vedem tar e daunator ,
dar par e imposibil de schimbat! Pr oblema astfel de ar ticole, ca tampeste cr eier ele si asa
tampita! Ca nu solicita r eflectie, ci identificar e ster eotipa numai! Cum poti salva omenir ea
cu astfel de aver tizar i, cand r ezultatul este tampenia! Si in lager e tampenia te duce!

Sigur ca astfel de ar ticole au scop, dar nu de a aver tiza, ci te a inspaimanta, a baga in


suflete nesigur anta! Tur ma nesigur a in sine, nu tr ebuie inchis nicaier i, ca este inchis pr in
pr opr ie spaima, mult mai sigur decat ar fi pr in gar dur i cu sar me ghimpate! Azi cum tar ile
nu sunt ocupate fizic, nici omul nu va fi inchis fizic! Inter esele tr ec mai usor gr anitele, intr ­
o for ma non­fizica, decat pr in tancur i! Asa este si cu oameni, e mai usor ca sa inchizi un om
in pr opr ia constiinta, pr in manipular e, car e tr ece usor gr anitele natur ale ale per sonalitati,
decat sa le inchizi intr e gar dur i cu sar me ghimpate! Tr ebuie sa r epeti numai, ca
mentalitatea tr ebuie schimbate si ofer i o alta str uctur a a constiintei, pe car e tr ebuie sa
imite numai, ai si inchis! Daca r eusesti r estr uctur ar ea ai si inchis­o! Asta pentr u asa mai
intelectuali! Pentr u omul multimi nu tr ebuie gar dur i, sunt destule astfel de ar ticole!

Imaginile degener ar i, vor ba de ideoligie, se aplica degener ati!

Azi e o moda stiintifica ca sa consider i si r eligia ideologie, vor bind despr e ideologie
r eligioasa, dar pe ur ma accentul cade pe ideologie, suger and ca si r eligia ar fi o ideologie
numai, ca comunismul, fascismul, adica una intr e multele, r elativizand r eligia, car e este
bazat pe non­r elativ, la absolut, asa r elativizand idea absolutului!

Pe planul r elativului, apar entelor usor sa faci egal pr in asemanar i imaginar e, intr e r eligie
si ideologie! Dar in esenta fiind ei total difer ite! Difer a pe ei viata imaginar ului in om, cum
functioneaza! Dar pr ima data tr ebuie sa ne vedem ce scop ar e imaginar ul sacr u in
adancimea omului, ca sa stim ce inseamna viata si functiunea imaginar ului in om!
Imaginar ul adancimi ar e r ol de a r ealiza totalitatea, plinatatea, desavar sir ea omului! Ar e
un r ol ziditor , intr ­o functiune r eligioasa tr aita dupa natur a imaginar ului! Car e pr esupune
de par tea omului o pr imir e, o r ecipr ocitate, pr in car e lucr ar e imaginar a se r idica la nivelul
constiintei, se integr eaza acolo, asa r ealizand integr itatea, totalitatea, plinatatea omului!

Unde lipseste r ecipr ocitatea, integr ar ea in constiinta, omul devine posedatul imaginar ului
sau inter ior ! Car e se manifesta intr ­o lucr ar e for tata, oar ba a imaginar ului in om, car e se
r ealizeaza mai mult in exter ior , adica r ealizator i vor sa r ealizeze exclusiv pe plan exter ior !
Aicea e vor ba de ideologie, pe car e apostoli sai vor sa r ealizeze pe plan exter ior exclusiv!
Lipseste accentul lui Iisus, El punandu­si accentul pe inter ior itate, zicand, impar atia
cer ur ilor este in voi! Nor mal si in cazul r eligiei exista defor mar i, car e ar e asemanar i cu
ideologia, car e se manifesta in exter ior izar e! Rapor tul la ar hetip, la imaginea sa, devenind
scop in sine, asa captand ar hetipul omul in inter ior itatea sa a ar hetipului, omul captat
devenind posedatul ar hetipului, imagini! Omul posedat, car e a pier dut liber tatea,
r ecipr ocitatea fata de ar hetip si imaginea sa, cr eaza idolile! Ideologiile pe ur ma se
r apor teaza la un singur ar hetip a par adizului pier dut, a apocalipsei, pr in scopul bunastar i!
Si aicea putem afir ma o difer enta enor ma intr e r eligie si ideologie, ideologia nu include
totalitatea imaginar ului r eligios, n­ar e inacelasi puter e totalizatoar e ca r eligia si daca
putem spune, ca pe ur ma include si ar hetipul, imaginea salvar i, ar e dupa uni pr opr iul r it!
Imaginar ul sacr u pr esupune totalitatea unui Absolut, pr ezenta unui centr u absolut!
Totalitatea imaginar ului sacr u este pr ezent pr in totalitatea sa, pr in unui Absolut numai,
car e nu este pr ezent in imaginar ul ideologiei! A explica imaginar ul sacr u pe plan natur al
numai, far a exper ienta divinului, far a un r apor t la divin este un esec, ca scopul adevar at a
sacr ului este divinul, pe car e stiinta si el fiind ideologica, nu baga in seama! Stiinta tr ateaza
r eligia far a scopul sau adevar at, numai pr in analiza, lipsand total sinteza car e nu este
altceva decat divinul! Asa se r educe r eligia la niste scopur i exter ne, asa se r educe r eligia
par ca ar fi esenta idolatr ia, ca in cazul ideologiei, idolatr ia bunastar i! Unde stiinta este scop
in sine, judeca la fel si r eligia, mod ideologic, din cauza asta fiind si judecata lui pur
ideoligica!

Dar unde totul se ajunge la exter ior itatea idolului, se pier de esenta invizibila, car e e exclus
in cazul stiintei, tr ansfigur ar ea inter na a omului, indumnezeir ea omului, pr in car e se
r apor teaza, se r elationeaza la divin! Esenta r eligiei fiind tr ansfigur ar ea omului, nu putem
zice si despr e ideologie, ca ideologia r epr ezinta contr ar iul! Evangelia apocr ifa lui Toma
zice, ca ner ealizatul te ca ucide! Cand esti dominat de niste ar hetipur i, ner ealizand sigur te
vei fi ucis din inter ior , in vitalitatea ta inter na! Rolul imagini sacr ului este de a zidi omul in
continuar e in toata viata sa, intr ­un om indumnezeit, pe ur ma unit cu Domnu, cu sur sa sa!
Pe car e nu este r ealizat de ar hetipur ile, imaginile ideologiei, devenind for te deloc ziditoar e,
ci distr ugatoar e! Un fond ar hetipar , imaginar comun pe plan biologic, pe planul
inconstientului colectiv, nu inseamna egalitate intr e r eligie si ideologie, ca nu putem pune
egal intr e for te distr ugatoar e si cr eatoar e! Putem sa zicem cu mar e ingaduinta, ca ideologia
este o pseudo­r eligie, dar totus nu este r eal ca nu include totalitatea imaginar ului r eligios,
pe car e poti include numai pr intr ­un r apor t la Dumnezeu, pr intr ­un centr u ontologic! E
mai bine zis, ideologia ar e niste aspecte r eligioasa, numai! In sensul asta ideologia nu poate
include r eligia, cum se suger eaza azi stiinta! Inver s ar fi mai nor mal!

Eur opeanul e ca capitalisti sai, nu intr eaba de or iginea aver i sale, nu intr eaba de tr ecut!
Ala e spalat pr in uitar e, nu numai bani se spala, se spala multe! Asa sunt spalate si
ghilotinele, decapitar ea, or iginea Eur opei moder ne, dat fiind uitar i!

Imigr anti, ter or istul mahomedan r epr ezinta o for ta a inconstientului colectiv, o for ta a
haosul inconstientului, for ta distr ugatoar e a inconstientului, de car e omenir ea, dar mai
mult eur opeanul fuge de mileni! Putini au r idicat la nivelul constiintei, constientizand!

E o for ta car e inspaimanta eur opeanul, ca pe planul inconstientului colectiv se simte


amenintat din inter ior ul sau! Pr in pr opr ia exper ienta istor ica, pe ur ma or or ilor cele doua
r azboaie mondiale! Exper ienta car e a r amas inconstient, r efulat sub pr agul bunastar i,
niciodata nefiind confr untat cu scopul r idicar i la nivelul constiintei! Cel r efulat devenind o
amenintar e exter ioar a, amenintar ea inter na fiiind pr oiectat pe per icolul ter oar ei! Dar
ter oar e existand si dinspr e inconstientul colectiv pr opr ie a eur opeanului!

Comunitatile cand simt amenintati mai mult din inter ior , r aspund pr in ur a, cu inacelasi
moneda, factor cel mai pr opice r azboaielor , conflictelor tensiunilor ! Pe amenintar ea
inter ioar a nu poti opr i la gr anita, cu contr olur i aspr e!

Azi este pr ivatizat si gandir ea! Repr ezinta posesia exper tilor , cer cetator ilor , suger and
omului ca e incapabil ca sa gandeasca, nu poseda ca pr opr ietate! In asa fel se infantilizeaza
omul, ca alti gandesc in locul lui, el fiind r eceptor ul r ezultatelor ! S­a fur at si nu s­a
pr ivatizat, cel mai impor tant a omului, r eflectia sa natur ala pr opr ie, pr in car e s­a r apor tat,
pr intr ­o r eflectie natur ala, imediata la pr oblemele vieti date dir ect! Totul sa facut sofisticat,
indir ect si omul a r amas far a autoapar ar e natur ala, pr edand exper tilor , cer cetator ilor ,
pr ada indir ecta a pr elucr ar i inginer iei sociale, cu diver se scopur i!
*

Teama ca omenir ea va fi inchis in lagar e, claustr ofobia pr eventiva, se alimenteaza, ca se


simte inchis in exclusivitatea lumi vizibile, din cauza ca a pier dut simtul invizibilului, de
catr e infinitul tr anscendent, car e face deschis lumea in car e tr aieste, altfel sufoca de
vizibilitate! Cr ed ca asta este pr oblema psihologica cel mai gr ava a omenir i, ca se simte
sufocat de vizibil! Exclusivitatea vizibilului a omor at sufletul, inima! Din cauza asta teme
numai pe plan fizic!

Adevar atul cr estin nu ingr ijor eaza de plan fizic, ca Hr istos spunea, nu temeti de cine
omoar a cor pul, cine ar e puter e deasupr a sufletului tau! Ar ticolele car e aver tizeaza ca peste
scur t timp omenir ea ca fi inchis in lager e, te face ca sa ingr ijor ezi pentr u cor por alitate, ca
numai fizic vei fi inchis! Dar ingr ijor ar ea cu car e te spaimanta, ar e puter e deasupr a
sufletului tau! Cine ar e puter e deasupr a sufletului tau, el te inr obeste adevar at, vei fi sluga,
r oaba lui citind ar ticole, devenind dependent de ar ticole cu aver tizar e ceea ce pr iveste
viitor ul!

Számomr a annál mélyebb az Igazság, hogy az Eur ópa, vagy Or bán dilemmát jelentsen!

Se zice ce nebunie este jocul Pokemon! Dar nu va supar ati, dar asa functioneaza si
aleger ile, politicul! Reactiile la evenimentele politice sunt la fel, ca si ister ia Pokemon!
Repr ezinta din pacate o star e fundamentala, degener ata a omului! Se manifesta ce sta
ascuns!

Un cuvant magic ale politicului, " analiza" , car e da iluzia cunostintei absoluta, dar chiar
car acter ul sau iluzor ie gar anteaza, ca nu se duce nucaier i!

A nemzetek er edet tör ténete, általában a hiuságuk őstör ténete!

Eliadenak életideálja Ior ga volt, aki nagyon sokat ír t! Ő is sokat akar t ír ni, siker ült is neki,
sokat ír t! Nem tudom, hogy hasznár a volt­e?! Mer t naponta 14 ­ 16 ór át dolgozott! Aki
ennyit dolgozik könyvekből, annál a teor etikusság egyoldalúsága nagy kísér tés!

Mer t az élő identítás kér désében két alapvetően fontos dolog van, hogy az egzisztenciális
vonatkozásu legyen, az alapvető Lét­kér désekr e vonatkozék, amik mondhatni évezr edeken
ker esztül alig, vagy nem változnak! A másik, hogy az identitás képi világa ne veszítse el a
tudattalan, ar hetipális, élő gyöker eket! Mer t az ember számár a ez jelenti a stabilítást a
világban, az által, hogy a tudatot összeköti a tudattalannal, mer t Lét­kér déseir e,
Önvalójában, annak képi világában kapja meg a választ, mivel a Lét­stabilítást az Önvaló
jelenti! A Lét­kér dés, annak egzisztencialitása, annak képi vonatkozása, vagyis a két
alapvetően fontos dolog az Önvalóban, annak folytatásaként a Logoszban találkoznak!

Végül is az un. civilizáltat a cigányokban még tiszta valóságában élő obskur us zavar ja!
Mint, ahogy a teológiában a kifényezett elméket zavar ta az apokr ifek ibskur antizmusa és
azt mondták, nem vagytok hivatalisak, a sutba veletek, vagy ga lehet, még mélyebben a
pincébe! Pedig Ő, szála alá poklokr a, az obskur usba is! Ami a Logosznak nem idegen az
ember nek sem kellene az legyen! Mer t ez a szellem ver tikális útja a hor izontális biológiai
mélységeibe leer eszkedve, onnan meg fel az Egekbe!

Imaginar ul adancur ilor ne vor besc despr e star ea noastr a inter na, in sensul asta ne
aver tizeaza in legatur a de viitor ! Uni gr abesc ca sa pr ezica viitor ul, tr ­o for ma apocaliptica
r edus la nivelul concr etul politicului, car e denatur eaza adevar ata apocaliptica a
imaginar ului adancimi, car e ne vor beste in limba imaginar ului ca poeti! Adevar atul poet
este un simtitor a star i, a inimi si a minti, pe car e expr ima pr in imagini! Car e ar e ceva
pr ofetic in el, odinioar a poetul er a pr ofetul, o tensiune intr e car acter ul aver tizment a
pr ezicer i, adica o posibilitate a inlatur a per icolul, constientizand, dar car e in lipsa de
constientizar e a star i inter ioar e, pe car e simte si vede pr ofetul, simtitor al adancimi, inimi
si minti, se va intampla inevitabil! Azi multi pr ofeteaza la nivelul politicului, pr ezicand
viitor ul la nivelul politicului concr et, dar nimic la nivelul inalt a imaginar ului, cand
imaginar ul adancimi hotar este, pr eze viitor ul!

Lumanar ea car e sanger eaza ar ata la nivelul imaginilor pr incipale, unde se afla cr iza in
adancimea omului! Doua pr incipi, doua ar hetipur i pr incipale ne guver neaza si r elatiile
intr e ele, masculinnsi feminin! Flacar a ar zatoar e ar e car acter masculin, dar tr aieste din
feminitatea luminar i, unde sanger ar ea ar ata, ca pr oblema intr e doua pr incipi s­a adancit la
maxim! Car e se r ezolva pr in sacr ificiu numai! Cr iza adevar ata apocaliptica er a cand Iisus
a apar ut in istor ie, unde sangele lui ar ata adancimea cr izei, dar si modul de salvar e, pr in
sacr ificiul sangei! Apocalipsa fiind cand cr iza intr e doua pr incipi se adanceste la maxim,
pr in dominatia pr incipiului feminin, adica a pamantescului si Logosul masculin este
" nevoit" ca sa r eapar a in lume, r estabilind ar monia intr e doua pr incipi, cu car acter ul lor
divin, r ealizand integr ir atea, deplinatatea fiintei!

*
Analizele politice nu fer esc pe tine de pr oiectiile tale inter ne deasupr a obiectului analizei!
Din cauza asta analiza cor ecta nu te face mai obiectiv!

Eur opa, UE se pr abuseste, ca se dovedeste un tur n de Babel ar tificial numai, impotr iva
haosului, pe car e, pe fond nu cunoscuse deloc si car e de cativa secole ameninta Eur opa, ca
s­a dezr adacinat fata de adancur ile sale, constr uind o lume pr ea ar tificiala! Ultimi doua
potopur i ale Eur opei, ale haosului inter n er au cele doua r azboaie mondiale! Dupa car e a
inceput cele mai gr andioase si ar tificiale constr ucti babeliene ca sa aper e fata de haosul sau
inter n, far a ca sa deie seama ce ameninta, facand constr uctia inconstientei, pe car e a facut
apr oape in toate istor ia sa!

Acuma platateste pentr u inconstientei sale, pentr u necunoaster ea pr opr iei adancimi, toate
constr uctiile exter ioar a fata de haosul sau inter n si a lumi, se dovedeste inutil!
Amenintar ile exter ioar e tot pe amenintar ile inter ioar e r epr ezinta! Eur opa se afla intr ­o
capcana pr opr ie pe car e el cinstr uise singur ! Multi se vaita pentr u islamizar ea eur opei!
Acuma se indeplineste pr opr ia soar ta a Eur opei! Nimeni nu face r au Eur opei, ca r aul
exter ior este o manifestar e numai a r aului sau inter n!

Haosul este ca valur ile ur iasa ale oceanului! Uni se scufunda, alti se r idica tot pe valur ile
ur iasa ale oceanului, calar ind mai bine valur ile car e se r idica!

Un om cu instincte extr aor dinar a, ca un sef de tr ib nor d­caucazian tot se r idica par ca!
Car or a vor bele sale scur te, simple, amenintatoar e la intr unir ea NATO in Bucur esti, tot
aud in fiecar e zi in ur echile mele, " ne am r etr as, voi v­ati inaintat" ! Putin, omul adevar at
jucator in politica mar e, par ca toate lumea este spectator numai! In politica a apar ut iar asi
bar batul, pr incipiul masculin, fata de car e Eur opa feminina, cu niste politicieni facut de
exper ti intr ­o coafur a, se dovedesc incapabili! Se vaita numai de per icolul r usesc, de
per icolul islamizar i, car e vaitar e ar e un car acter infantil!

Repr ezinta o ster ilitate, jocul psihologic infantil a aver tizator ului, vedeti obr aznici ce fac cu
noi! Este la fel cand copilul slab, batut de copilul puter nic plange invatatoar ei, par intilor !
Feminitatea plange asa, car e se simte amenintat de bar batie, de masculinitate! Istor ia,
jocur ile politice au la baza cele doua pr incipi, masculin si feminin! Impor tanta lor pr imesc
de la inconstientul colectiv car or a cele mai impor tante ar hetipur i sunt cele doua pr incipi,
masculin si feminin, pr in car e se manifesta toate ar hetipur ile sale! Imper iul Roman s­a
pr abusit din cauza ca devenise dominat de pr incipul feminin, atr agand deasupr a sa for te
masculine cotr opitoar e salbatice! Pr obabil si ei vaitau, ca bar bar i pun in per icol cultur a!
Au dispar ut vaitand! Distr ibutia fotogr afiilor , ar ticolelor de atr ager e de atentie,
aver tizand, cu decapitar i de catr e musulmani, nu ajuta la nimic, e un semn a lasitati, a
slabiciuni feminizata!
Ca mahomedani vor se impune legile lor , semnifica numai, ca vir ilitatea masculina vr ea sa
domina Occidentul feminizat! E vor ba de lupta pr incipiilor , masculin si feminin! Si nu
putem impune, cum n­au putut impune nici r omani, ca conflictul intr e pr incipi se afla pr ea
adanc in inconstientul colectiv a omului! Rationalismul eur opean a impus imaginar ul
inconstientului si acuma nu intelege imaginar ul apocalipsei sale! Nu intelege si plange de
violur i, cand se simte dominat de o puter e mult mai vir ila masculina! Violul devenind un
semn apocaliptic a timpur ilor ! Omul de azi se citeste mult, dar nu descifr eaza de loc
semnificatia imagunar ul evenimentelor ! Cer ceteaza la nivel inalt imaginar ul apocalipsei,
dar in evenimentele de fiecar e zi nimic nu intelege! El intelege apocalipsa moar ta in sufletul
sau mor t, dar pe cel viu in jur ul sau, in adancimea sa nu! Ca or ice apocalipsa se pr oduce
cand tensiunea celor doua pr incipi se ajunge la var f!

Pentr u mine Adevar ul mult mai adanc este, decat Or ban, sau Eur opa sa fie vr e­o dilema!

Realitatea nu exista, numai pr in obser vator , r epr ezinta nihilismul ascuns, ca Realitatea este
dincolo de limita, se afla in ascuns, in invizibil!

Mai mult r epr ezinta lumea de azi, cine nu este pr ivit, bagat in seama, nu exista in lumea
exter ior izar i! Car e da posibilitate unui contr ol foar te per iculos a societati! Dar nu uitam ca
Adevar ul este invizibil si supr avietuieste pr in esenta sa invizibila, nefiind nevoiasul
vizibilitati si poate fie r eanviat or icand intr ­un timp pr opice! Contr olul fiind dependent de
vizibil, functioneaza in vizibil numai si dispar a de la sine, cand lumea se aseaza in matca sa,
in ar monie intr e vizibil si invizibil, cand r eapar a Adevar ul ascuns!

E o contr adictie falsa intr e democr atie si statul islamic, ca amandoua r epr ezinta dominatia
inconstientului colectiv deasupr a omului, intr ­um mod difer it!

Amandoua sunt r ealizar i exclusiv exter ioar a, pe fondul, de a fi posedat de inconstient!


Islamul militant, statul islamic fiind o r eactie numai, fata de secular izar e intoler anta! Intr ­
o lume a extr aver tizar i, r eactia islamului, adica a anumita for ma a islamului, tot la fel este,
impuna secular izar i pe plan exter n, in for ma for tata numai!

Oar e intoler anta, agr esivitatea anumite gr upur i islamice, nu cumva este impr umut
occidental?! Altfel, apr oape de o mie de ani si jumatate, mici insule de cr estini cum a putut
exista in oceanul islamului! Pr igonir ea lor deacuma de catee islamisti, r epr ezinta o infectie
occidentala! Pentr u pr igonir ea cr estinilor , de catr e islamisti r adicali, in spir it, tot
Occidentul este vinovat!
*

Ismer ek Br assóban egy Laci nevű egyént, akinél a ger inctelenség abban nyílvánul meg,
hogy mindenkivel jól van!

Eu nu vad nimic difer it intr e Or bán si intr e eur openism, intr e asa numiti valor i eur opene,
ca amandoua r epr ezinta omul masificat, omul multimi, cu atata difer enta, ca se manifesta
mod difer it, cu alte continutur i ir eale!

Oameni car e condamna islamul, facand egal intr e islam si agr esiune, ter oar e, e vor ba mai
mult de pr oiectia umbr ei pr opr ie deasupr a islamului, ter or i, umbr ei r efulate, decat despr e
islam!

Pr incipala schimbar e a lumi, colonizar ea dir ecta, deschisa er a tr ansfor mat in cea indir ecta,
ascunsa, pr intr ­o agr esivitate blanda!

E simplu, cand nu poti, nu fa nimic! Si nu asculta pe oameni, indr agiti in lenea activa,
" neapar at tr ebuie facut ceva" ! Neapar atul nu cunoaste, pr in simtir ea minti, timpul
potr ivit, cand vine timpul!

Azi exista un ster eotip uzat, in car e se r epeta nesfar sit, " tr ebuie schimbat gandir ea" ! Daca
nu tr ansfor mezi in inter ior , gandir ea ta in esenta nu schimba nimic! Poti schimba for mal
numai, din exter ior , car e nu se duce in esenta nicaier i!

Az idő, a tör ténelem kútjár a, addig jár minden, míg össze nem tör ik!

Pr oblema omului masificat, ca poti minti cate or i vr ei! Gr av este se poate r epeta
minciunea! Se poate, ca minciunea sofisticata de azi, ocoleste autoapar ar ea natur ala a
r eflectiei!

Niste gandur i pe ur ma scandalului la Tr ibunalul Covasna, de catr e eur opar lamentar ul


J obbik in legatur a cu folosir ea limbi maghiar e! Noi secui tr ebuie ca sa ne integr am in
mediul r omanesc, pe car e din pacate n­am facut inca! Car e inseamna de a asuma langa
identitatea noastr a nationala pr opr ie o asumar e a identitati r omanesti! In ce sens!? Pr intr ­
o dubla identitate cultur ala! De a fi str ain intr ­un mediu vital, pr in pr opr ia vointa, e
sinucider e vitala, ca constr ange for tele vitale inconstiente! Imaginar ul inconstientului
colectiv, din natur a lor e un indemn la deschider e spr e mediul inconjur ator , spr e
comunicar e cu antur ajul!

A se inchide este contr a vointei natur i! In senul asta Antal Ár pád pr imar ul or asului Sfantu
gr eseste cand folosestebde a izola imaginar ul inconstientului colectiv. Din pacate noi
ungur i, totdeauna am inchis fata de neamur ile car e er au si sunt impr euna cu noi! De a
santa, de a izola este un compor tament gr esit istor ic de par tea ungur imi! Valer iu Br aniste
scr ia, ca ungur imea fr ica de contact cu alta neamur i, car e ar e la baza fr ica de a se pier de
identitatea pr in contact cu alte neamur i, car e afir matie este confir mat de un ganditor
maghiar , Pr ohászka Lajos! Asta pr esupune o nesigur anta, o confuzie in identitate, intr e Est
si Occident! Aicea este expilcatia izolar i si a impune peste tot pr opr ia limba si cultur a! Din
cauza asta suntem incapabili de a convietui, pr in dubla identitate, pr in bicultur alitate!
Car e este singur a cale de a convietui, car e pr esupuna constr uctia pir amidala a tar i, adica a
accepta supr ematia r omanilor ! In contextul asta supr ematia limbi r omana peste tot n­ar
tr ebui sa fie nor mal!

Si de ce avem nevoie de un stat constr uit pir amidal?! Impotr iva r elativizar i, car e be
ameninta peste tot! Pr oblema autonomiei, dr apelului secuiesc, tot in pr oblema r elativizar i
se incadr eaza, pe car e r omani mod nor mal concep ca o amenintar e impotr iva existentei
nationale! Dar cr ed ca cel mai impor tant este mesajul ce tr ansmit difer itele cer inte! Mod
ascuns, sau intr ­un mod dir ect! Mesajul este r efuzul fata de tot ce este r omanesc! Mesajul
ascuns este de a tr ai far a r omani in Romania, car e mod nor mal este inacceptabil de par tea
r omanilor ! O singur a cale avem dubla identitate asumata!

Ar fi identici, boschetar ul car e isi cauta in tomber on si cautator ul de pokemon?! Nu sunt


identici! Stiu din exper ienta noastr a, cand cautam lemne de foc uscat, cr engi la mar ginea
r aului! Bucur ia, cand gaseai o gr amada, sau o bucata mai mar e de cr eng uscat, nu e egal,
cu setea asta nebuna, ca ala er a o multumir e sincer a, simteai ceva plin, chiar din cauza, ca
er a vor ba de ceva simplu! Setea pokemon, e o sete gener ala car e nu se multumeste
niciodata, destr ama or ice plinatate, pr in car e tot se adanceste, pr in iluzia implinir i!

" Da, dar sunt civilizati r egener abile" (Sandu Fr unza) Pana cand au for ta a r egener ar i,
car e nu este infinit! Si nu tr ebuie sa fim inselati de apar entele schimbar i in cadr ul unei
cultur i, car e r epr ezinta apar enta r eanoir i numai, ca e vor ba de o cr iza pr elungita! Cazul
tipic a cultur i occidentale, car e e o cr iza spir ituala continua incepand de la gr eci, de la
Socr ate! Cr iza car e este o cr iza a comunicar i intr e constient si inconstient! Eu nu bazezi pe
niste teor i ale cr izelor , de pilda de putin cam bulvar Guénon! Eu bazez intr ­o pr oblema de
car e sufer a fiecar e om si er a pr incipala pr oblema a fiecar ui r eligie mar e! Razboiul incepe
intr ­un domeniu, cu car e Occidentul sta cel mai pr ost! Si islamul este pr ea apr oape de foc
in intelesul lui J ung, car e citeaza pe Or igen!

Gar antia nu r epr ezinta capacitatea de r eanoir e a unui cultur i, ci legatur a imaginar ului sale
cu for tele vitale ale inconstientului colectiv si ale Sinelui! Nu tr ebuie sa fim indr agiti de
for me, car e acuma e moda in cazul Occidentului, idolatr izand! Bine si Statul Islamic tot in
cadr ul idolului se incadr eaza! Ca lumea spir itului nu este din lumea asta, este dincolo!
Statul Islamic este o papalitate islamica, o tar a pamanteasca! Dar cand se for teaza
r ealizar ea unui ar hetip, se declanseaza par tea sa distr uctiva a inconstientului si toata
umbr a a omului! Par tea asta a imaginar ul sacr ului niciodata nu dispar a! Din cauza asta
daca suntem r ealisti, supr avietuieste car e stie sa foloseasca par tea distr uctiva a fintei, stie si
moar a! Cum zicea si Hegel! Car e inseamna, ca e gr esit daca ne por nim dintr ­o civilizatie cu
capacitatea r egener ar i, tr ebuie sa por nim din totalitatea fiintei, pe car e aflam in mitur i!
Din cauza asta mitul este for ta r egener ar i intr ­o cultur a, mai ales, ca el tr ansmite
vitalitatea inconstientului colectiv, pr in imaginar ul sau! Cultur a occidentala pr in
r ationalismul sau se impotr iveste str atului mitic inconstient, singur a sur sa a r egener ar i!

Daca incer ci ca sa fi pr ea cur at, deviezi de dr umul tau! Dr umul pr ea cur at nu poate sa fie
nimanui!

Occidentul ar e multe ar me sofisticate, dar n­ar e un adevar at spir it a luptator ului si va


pier de in fata islamului!

O singur a ar ma exista impotr iva ter or ismului islamist, ca sa nu ai fr ica de moar te! Din
pacate civilizatia eur opeana, occidentala, r epr ezinta fuga de moar te!

Pacifismul e inventia fr icosilor si lenesilor ! Lenes te face fr ica! Lenea asta e o lene activa,
car e tot se lauda cu munca, dar car e este o fuga fata de ceva imposibil de definit, este o fuga
ir atinala! Azi munca ar e la baza o fuga ir ationala!

Cand ar mele devin sofisticate, r azboiul tr ebuie sa fie cat mai simplu! Victor ia pe ter men
lung este asigur ata! Pr obma ca calea asta a ales ter or ismul! Simplitatea asigur a ajutor ul
inconstientului, far a car e nu este victor ie!

Ar mele sofisticate ale amer icanilor , de ce nu inving in Afganistan?! Nu sunt ajutati de


inconstient, dar inver s e valabil! Din cauza asta talibani sur pr ind! Lovind mod ascuns, car e
r epr ezinta ajutor ul inconstientului! Daca por nesti intr ­un dr um lung, nu uita ca sa iei cu
tine ascunsul! Er oul basmelor , por neste cu putin in tr aista, ca cu el este cel mai puter nic,
ascunsul! Ascunsul incet se dezvaluie pe dr um, car e incepe cu o hotar ar e, de a asuma
moar tea! Far a asumar ea mor ti nu iei cu tine ascunsul. Moar tea, asumar ea, te face simplu!

Am uitat un video despr e lunetisti amer icani! Am vazut cat de simplu er a miscar ea
luptator ului taliban fata lunetei!

Unde sunt conflicte, e la moda apar tenenta la o tabar a! Lumea este divizata, ca omul este
divizat in inter ior itatea sa, acolo se nasc toate divizar ile! Cand esti mandr u, ca mai mult
ser veste hybr isului, ca apar ti la o tabar a, esti si tu divizat in inter ior itatea ta! Nu esti intr eg
ca om, car e este sensul vieti in divin!

Cand citesc o par abola a lui Iisus si simt! Cand citesc, extr aor dinar de r ar , ca ce vor r usi
sau amer icani in Sir ia de pilda, sau ce se intampla in Tur cia, nu simt! Si asta ma
der anjeaza, ca apar tine integr itati omului ca sa si simte, nu numai infor meze! Cand te simti
bine, vai ce stiu despr e amer icani, sau despr e r usi, in r ealitate te dezintegr ezi! Cand n­ai
astfel de infor matie, iar asi cauti, ca nu simti bine far a ele, ca lipseste ceva, de a simti! De a
simti da despr e car e zicea Iisus, nu numai cu painea tr aieste omul...!

Fiecar e cr ede ca stai in par tea buna a bar icadei, dar chiar din cauza asta nu obser va,
indifer ent in car e par te sta a bar icadei, sta in multime!

Par ászka Bor ókánál a multikultur alítás, a toler ancia, csak álcázott hisztér ia! És mint
minden hisztér ikus, alattomban agr esszív!

Ma az általános sér tődékenység kultúr ájában élünk! Amely nem tesz különbséget az ember
és a maszkja között! A toler ancia inkább csak a maszkr a ér zékeny!

*
Fecioar ele in Noul Testament r epr ezinta pasivitatea activa, bazat pe pr ocesul unificar i
doua ar hetipur i pr incipale ale inconstientului colectiv, masculin si feminin! Azi, omul car e
isi lauda fapta, se afla in star ea activitati pasive, dezmembr and in totalitate r elatia intr e
doua pr incipi, facandu­si imposibil r ealizar ea deplinatati omului, pe baza unificar i celor
doua pr incipi, masculin si feminin!

A nagy világvallások alapvető kér dése az ember , mint totalítás és annak elér ése, útja, vagy
úttalansága, mer t Isten útjai kiismer hetetlenek! Az ember csak, mint megvalósult totalítás
képes a szer etetr e, benne felszabadult szellemi, lelki ener gia r évén, ami ter emtett és
ter emtetlen! Maga mondján, mint ener gia abszolut, de az ember totalítását tekintve csak
par ciális! Szóval a r észt nem abszolutizálhatjuk az ember totalítása nélkül!

Pál apostol nyomán kialakult egy ember nélküli, abszolút szer etet, melyet az ember
totalítása nélkül, csak kör beír ni lehetett, csak állandóan magyar ázni!

Szóval alapvető kér dés, hogyan szer et az ember ! Totalításunk alapja a jungiánus
pszichológia nyomán az animus és az anima! A kollektív tudattalan két alapvető
ar chetípusa, a maszkulin és feminin! Melyeknek az ember Isten­képiségében ontológiai
alapjai is vannak, mer t a Ter emtés könyvében ír va van, hogy Isten az ember t fér finak és
nőnek ter emtette az ő képér e és hasonlatosságár a!

A szer etet par ancsa az önmagunk szer etetével kezdődik, mely az animusz és anima szer etet
ener giáiban egyesülő kapcsolatában lehetséges! Így lesz az ember , mint totalítás alapja a
szer etet! Ter mészetesen ez csak az isteni, ter emtetlen szer etet ener gia közlés r évén
lehetséges! Melynek nem csak az a célja, hogy az ember megvalósuljon, mint tr anszcendens
jellegű totalítás, hanem az isteni ener giák r évén vissza integr álódjék er edetétebe! Ennek
mozgatói a szer etet ener giák, amelyek Istenben és az ember ben vannak és a szer etet nem
önmagában álló valami, ami egy kétezer éves szter eotipia, amit a ker esztények egy alapvető
ker esztény gőggel vágnak más vallások fejéhez! Ez egy fajta vallásos r asszizmus! Mer t a
r asszizmus, mindig a r észt tekinti egésznek, nem az egészet magát, mint szellemi valóságot!
Ebből lettek a pietizmusok! A vallásokat az ember , mint totalítás­kép és a r eintegr áció,
mint a vallások közös célja, ami őket egyesíti! Úgy, hogy a szer etetnek csak az ember i lét
nagy összefüggéseiben van ér telme! A nélkül csak szajkózzák!

Daca constr uiesti idoli, tot pr in idoli vei fi atacat! Pr in idoli str aini vei fi pedepsit!

Önvalód nélkül nehéz meghalni, ami nélkül nincsen ér vényes áldozat!


*

Far a Sinele, gr eu sa mor i! Far a el nu exista sacr ificiu valid!

Pictur a este inflor ir ea ascunsului in liniste!

Cr ed ca ce face Er dogan dintr ­o bucata, pe ala face DNA­ul tr eptat!

Ha egy unitár ius, ha a lelke mélyén meg élné a jungi megállapításokat a nagy
ar chetípusokkal kapcsolatban, a szakr ális lényegét, a nagy képek funkcióját, a vallási
élmény funkcióit és lényegét, végül nagyon hülyén ér ezné magát utána unitár ius bőr ében!

Imaginar ul adancur ilor omului ar e r ol ca sa lar geasca per sonalitatea omului, ca sa


deschide de catr e infinit! Neamur ile au tendinte ca sa inchide in imaginar ul pr opr iu, fata
de celalalt, consider and numai a pr opr ie, ce este univer sal! Adevar ata identitate nationala,
constiinta nationala ar fi car e te deschide! Ce deschide nu tr ebuie justificat, numai ce te
inchide! Ce nu poar ta gr eutatea justificar i te inalta in cer ur i! Rolul identitati imaginar a ale
neamului fiind legatur a intr e cer si pamant, legatur a car e ar tr ebui sa si leaga neamur ile!

Unitar ianismul este fr eudianismul r eligiei!

Pe fb citesti foar te multe aver tizar i, ce fel de per icole, catastr ofe ne pandesc. Am o
suspiciune! Moda aver tizar ilor n­ar e or iginea adevar ata in per icole r eale si inventate, ci
inver s, o sete adanca in inconstientul omului de catastr ofe! Nevoia asta inconstienta ar e la
fond o alta nevoie, nevoia inconstienta a schimbar i in adancimea omului! Omul se simte
incabal de asa ceva si mod inconstient cunoaste faptul, ca omul niciodata nu schimba pr in
pr opr ia initiativa, numai daca o for ta major a, tr anscendenta impinge, for teaza!

Esti fer icit, daca te simti deplin! Ca nu te chinuieste setea dupa ceva! Deplinul inseamna
indumnezeir ea omului! Despr e car e zicea fr anciscanul Richar d Rohr , ca este adevar atul
scop a cr estinismului, pe car e nu ar e in veder e cr estinismul occidental, a pier dut ca scop
adevar at a cr estinismului, a vieti!
*

For mele tr aditiei pr ivesc, deplinatatea, ar monia, liniste omului, pr in imaginile plinului! De
pilda, casa tar aneasca. Dar cu distr uger ea tr aditie a schimbat ceva r adical! Totul ar e un
scop, de a incita, cu o for ta tot mai puter ica senzor i omului, car e se duce la dezmembr ar ea
omului, a plinului! Cel mai stupida, ister ia Pokemon!

A tudomány ember ének van egy alapvető tulajdonsága, ő mindent jobban tud! Belőle a
mindentudó hybr isz beszél! Ezér t az alapvető dolgot nem tudja, belőle ki beszél! A lefőbb
ismer etnek ni csen tudatába, önmaga ismer etének!

Studiul exclusiv r ationala a imaginar ului adancimi, mai mult te indepar teaza de
adancimile tale, decat te r apor teaza! Ce te indepar teaza de adancimile tale, n­ar e nic­o
valoar e pozitiva! Mai mult te dezmembr eaza!

Omul este clocitor ul Sinelui!

Regele si Regina, daca n­ai, sau neamul n­ar e in suflet, cel mai r au caz, daca nici n­a avut
niciodata in suflet, inseamna ca n­ai, sau n­ar e neamul Rege in r ealitatea sa ontologica,
car e e cel mai impor tant fond a r egalitati, ca sa ai r ege mod r eal, nu numai pr in pr oiectia
inconstientului colectiv si a ar hetipului!

In sensul asta oar e am avut r ege vr eodata pe car e am asimilat la nivel intologic, sau vr em,
mai bine zis vor uni, ce n­am avut niciodata pe fond ar hetipar , intologic!?

Nevoia exager ata a vieti sanatoasa de azi, e o boala a sufletului!

Az ír ott tör ténelem nem más, mint az elbaszott mítosz!

Cir cul r efugiatilor ar e un r ezultat, car e nor mal nu cu ei a inceput, pe car e atentia
dir ectionata pr in manipular e, nu obser va, autencititatea infor matiei mediatice a devenit
zer o!
In r ealitate nu cunostem de pilda, cat de r eal este amenintar ea islamului, intr e optimism si
pesimism! De ce nu cunoastem?! Oameni nu vor , r ealitatea! Ei vor sa fie dr ogati pr in stir i!

Daca sunt adevar ate scandalur ile facuta de migr anti, putem sa zicem ca valul de migr anti
in Eur opa, r epr ezinta " miner iada" Eur opei!

Degeaba va fi eliminat plagiatul pr in r eguli mai str icte, pr oblema este mult mai gr ava,
omul nu este autentic, omul devenise plagiat, mod oficial, cand se zice, " tr ebuie schimbat
gandir ea" ! Adevar atul om este ar hetip, cu o fete invizibila, car e este fondul, gar antia
autenticitati, car or a tr ebuia sa potr iveasca omul vizibil! Car e cand se r ealizeaza, r epr ezinta
deplinatatea omului! Plagiatul, vizeaza for ma, exter ior ul numai, fiind un imitator far a
spir it cr eator , spir itul car e singur cr eaza deplinul! Din plagiat lipseste deplinatatea
spir itului!

Er am copil mic, cam 5 ani, banuiesc, cand intr ebam tata car e este cel mai mar e tar a! Ma
gandeam, nor mal cu naivitatea mea copilar esc, la inaltime, ca pe mine inter esase " cel mai
inalt" , inaltimea, imensitatea inaltimi! In str afundul sufletului meu copilar esc am intr ebat
dupa pomul car e inalta pana la cer , car e leaga cer ul cu pamantul, pomul povestilor car e
cr este pana la cer , pr incipalul ar hetip ale omenir i, basmelor ! Cr ed ca dupa pr incipala
intr ebar e am intr ebat, ce lega pamantul cu Cer ul! Pr incipala pr oblema a omului er a in
mine ca copil, ce leaga pamantul cu Cer ul!

Tatal n­a stiut ce este subinteles, ca intr ebar ea pr iveste inaltimea, si daca ar atam sus, nu
intinder ea in spatiu si mi a r aspuns, logic cel mai mar e tar a este URSS! Inder ea in spatiu
este tr ecator cum ar ata istor ia, dar ver iticalitatea, inaltimea infinita nu! Eventual simtul
omului se schimba in vr emur i, fata de tot ce este ver tical, existand vr emur i, cand se r educe
la o boaba de samanta, dar din ala, in vr emur i mai favor abile poate sa nasca un mar e pom
car e este cr escut pana la cer !

Tr aditia autentica este car e te indeamna pr in semnele sale, ca sa pastr ezi legatur a cu lumea
inter na! Nu este o obligatie pr agmatica dat din exter ior , valabil intr ­un r apor t exclusiv ceea
ce pr iveste exter ior itatea for melor tr aditiei, ca autodefinir e a neamului, de a pastr a
identitatea, fiind o conditie absoluta a supr avietuir i neamului, dat din exter ior ! Nu este o
scandur a a salvar i, in oceanul existentei!

*
Cer cetar ea cu o r ationalitate unidimensionala a imaginar ului adancimi omului, pr in
r eductionismul sau r ationalist, ster ilizeaza imaginar ul viu ale adancimi omului! Car e
pr oduce un r ezultat nedor it, r efular ea imaginilor ar hetipur ilor , car e aduce dupa sine,
distr uger ea for tei cr eatoar e inter na ale omului!

Már a Hunor és Magor legendának van egy igazság magva, kever edés tör tént az
őslakosokkal! Mondhatnánk, hogy egy har madik nép alakulhatott ki!

A másik, egy tör zsszövetség már nem tiszta képlet!

Na de aszt hiszem jó, ha az ember i személyiségből indulunk ki, amelynek nagyon sok
elemet, tudatost és nem tudatost kell egy központ kör é szer vezni, sok esetben idegent
asszimilálnia, hogy életképes legyen! A nép­nemzet esetében is ennek kell tör ténnie! Kell
léteznie egy nem kizár ó jellegű kohéziós er őnek, mely szer vező er őként működik!

Kultur ánk alapja a nagy univer zális képek, melyeknek épp az a szer epük, hogy kitágítsák a
személyiséget, mely a közöségen belül, kifele sem működhet másként! Mer t maga az élő
világ sem zár kózik magába! Mely bezár kózik, elpusztul!

Szellemi életünk, szellemi vitalításunk alapja az egyetemes, nem a par ciális, hogy bunyevác,
vagy sváb, vagy székely vagyok! Sajnos, most a kisebbségi megmar adás ür ügyén a
székelység a minél mer evebb bezár kózásban látja a megmar adás zálogát, holott nekünk
épp az egyetemes kellene, hogy legyen a szellemi létünk alapja! Ami a többség fele tesz
nyitottá!

A gond az alapvetően faji alapú gondolkodás egyoldalúsága, mely magába zár kózva,
elzár kózik a több ir ányba nyitott egyetemes képi gondolkodástól és azok
egzisztencialításától!

Valaki ír ja, hogy valaki magyar nak tar tja magát az nem r ealítás, mer t csak hit kér dése,
voluntar izmuson alapszik. Realítás, hogy valaki magyar , de a r ealításnak is vannak
fokozatai! A nemzeti az jelleg, ami nem abszolút, és nem voluntar izmuson alapszik, hanem
adott! A voluntar izmus ter mészetesen el is utasíthatja, egy adott kör ülmények között mint
például, amikor csömör ig er őltetik a nemzetit és nem kér belőle!

A voluntar ista alappal van egy kis gond! A ter mesztett vir ágnak nincsen illata, ez a
voluntar izmus! Mely azt hiszi, hogy valami, csak akkor jöhet létr e, ha akar juk! A bő gatya
akkor volt nemzeti, mikor ter mészetesen abba öltöztek! Mikor ezt kezdik " ápolni" , vagyis
er őltetni, mikor a betyár ser eg viseli, mikor kizár , akkor az voluntar izmus! Er őltetve nem
lehet megmar adni, ahogy a nacionalizmus gondolja, sulykolva! Akik már csak beöltöznek,
azok a voluntar isták! Akik ezt teszik, azok a lényeget nem ér zik éppen, hogy a tár gyból
hiányzik a szellem mely létr ehozta, a szellem mely megtar t! Szóval, úgymond nem mi
tar tjuk meg magunkat, hanem vonatkoztatottságunk egy magasabb szellemi valóságr a,
mint ter emtő elvr e!

Nekem az igazi magyar ér zést például Illyés Gyulának a Vár a vízen című ver se jelenti!
Különös, hogy nálunk a pozitív ér telemben vett " mélymagyar ok" , nem voltak nemzetiek,
vagyis nem voltak jobboldaliak, inkább baloldaliak voltak! Ez a sor s fintor a a
nemzetieknek!

Idolatr ia se r ecunoaste de agr esivitatea sa! Statul Islamic oar e ce e?! In cazul asta nu ma
inter eseaza desteptciunea cer cetator ului, car e zice, " cazul este mult mai complex, decat
por nim dintr ­o singur a idee­cauza" !

Azi nu se decide nimic pe baza de a intelege, numai pe baza de impr esie cel mai puter nica,
car e e locul manipular i cel mai eficiente! Cel mai gr av este, excluder ea r atiunea inimi, car e
sta la fondul inteleger i autentice, car e este singur a inteleger e in r apor t cu deplinatatea
omului, singur a scop acceptabil pentr u om, in r apor t cu divinul!

Ma a vélemény, már csak egy kényszer képzet, mer t az ember nem ismer i a vélemény és a
kijelentés közti lényegi különbséget! Ma a puszta véleménynek, kijelentés súlya van! A
kijelentés valahol a belső lényeghez tar tozik, Ő a kijelentő! Ahol a vélemény a lényeg, ott Ő
nincsen jelen, tehát minden ami vélemény személytelen! Ezér t lesz kényszer képzet, mer t
csak általa tudja állítani létezőnek önmagát! Véleményt mondok, tehát vagyok! Ez az
egyoldalúan r acionális gondolkodás, gondolkodom tehát vagyok, kényszer képzetének a
következménye!

Azi e o iluzie pr agmatica, ca tr aditia este opusul lumi moder ne, postmoder ne, ca gandir ea
car e cr ede ca apar a tr aditia, deja este mult str uctur at dupa tipar ele lumi moder ne! Pe
ur ma asta putem sa zicem, ca nu tr aditia tr ebuie apar at in sine, ci tr ebuie cultivat tr ezvia
spir ituala car e r apor teaza mintea, constiinta, r atiunea la r adacinile inconstienr e ale
tr aditiei si car e r apor t str uctur eaza r atiunea, gandir ea in ar monie cu tr aditie!

A politikában a félszemr e vakok, ki a jobb, ki a balr a, kapnak szer epet, azok mennek
szavazni! Ezekkel működik jól a felszar vazás technológiája!
*

Statul Islamic si daca va fi distr us fizic, intr ­o var ianta non­fizica, spir ituala, sau zicem in
limbajul netului, intr ­o for ma " vir tuala" , va exista! Ce er a impr euna, va fi impr astiat si va
actiona in continuar e!

Occidentul mater ialist nu ia in consider ar e un lucr u foar te impor tant, puter ea spir itului in
sine, ca el ar e incr eder e in mater ie, tehnica folosita! Islamul este inca spir it autonom, car e
nu s­a pier dut inca in for me goale, ce nu putem zice despr e cr estinismul occidental! Si daca
par e ca for teaza for me exter ioar a in extr eme, car e in multe cazur i r epr ezinta oboseala
spir itului! Ei inca au la fond puter nicia in spir it a fondur ilor inconstiente, ar hetipale! Bine,
in cazul asta putem sa zicem, ca e vor ba de niste posedati ­ e vor ba de extr emisti islamici
numai si nu car acter izezi asa islamul in sine!

Dar autonomia asta a spir itului, face capabili ca sa lupte in diver se for me, car e inseamna,
ca nu sunt dependenti de anumite tip de for ma de or ganizar e, de stat, sau nu sunt
dependenti de un singur conducator , sau o constr uctie inter r elationar a a gr upur ilor !

Unde sunt ter or isti Eur opei de odinioar a, Bader Meinhof, Br igada Rosie, dar ter or ismul
ar ab er a si este! Ca e facatur a Amer ici?! Haosul nu pot sa pr efaci! Ca omul a devenit
mijloacele haosului! Omul a devenit pr efacut de catr e haos! Daca am pier dut simtul
spir itului, nu­i de mir ar e, ca nu sitim ca suntem dominati de for te major e car e depasesc
omul! Asta conteaza si nu r ezultatele secundar e! Ca ter or isti pe ur ma nu sunt ter or isti
adevar ati, ca totul este facut pentr u intr oducer ea unui contr ol global, de catr e Guver nul
Mondial! For te omeneasca nu poate sa contr oleze lumea, ca fondul lumi este Spir it, car e
este mult mai puter nic decat omul si se distr uge! In situatia asta r olul salvator ului in afar a
de for te divine, apar tine omul multimi, neancr ezetor i in spir it!

Dar or ice puter nic sa fie fondul ar hetipal ale islamului si in cazul lui, ener gia ar hetipur ilor
se dovedeste oscilator iu, nimic nu este eter n in manifestar e, numai ce este autentic r evelat!

A halálhoz er ős idegr endszer kell! De csak az er ős, melyben lélek is van!

Eu totdeauna am asteptat enor m de mult la cele impor tante in viata mea! Asta m­a invatat
ce inseamna Revelatie!

Cand se face pe ur ma unui eveniment doua taber e, pe amandoua par te vad niste posedati,
pr ovenind din multime!
*

Pr incipala pr oblema in mor mantar ea r eginei Ana, unde! Cr ed ca cel mai impor tanta
pr oblema a unui mor mant, pe ur ma lui Iisus, putr ed, sau nu, in inter ior ! Unde mod far iseu
exter ior ul conteaza, acolo si putr ed, acolo se cear ta, ca e catolic, ca e ecumenic, nu e
ecumenic! Par ca r eligiozitatea este infundat in for malism! Asta n­ar fi pr oblema! Dar cand
avem teologi multi, dar n­avem pr ofeti, e catastr ofa!

Vor bele lui Iisus, " cine isi apar a viata, isi va pier de" , expr ima o pr oblema existentiala
centr ala a omului! Reflexul omului ca sa apar a! Din pacate r eflexul mai usor functioneaza
spr e exter ior ! Ne apar am mai mult in exter ior , cum spunea un star et a manastir i Oasei!
Reflexul apar ar i este un r aspuns dat atacului, sau pr esupusului atac!

Hutington vor bea despr e ciocnir ea civilizatiilor , par ca ar fi vor ba de un r azboi de un


continut ne mai vazut pana acuma! Cr ed ca cultur ile, civilizatiile au " ciocnit" si pana
acuma destul de multe or i! Dar r aspunsur ile er au difer ite! Cultur ile, civilizatiile vie, cu
puter e de asimilar e, n­au r aspuns cu inchider e, adica n­au avut un r aspuns spr e exter ior
numai! Civilizatia car e se simte in per icol intr ­o intalnir e cu altul, poate sa­si deie un
r aspuns spr e exter ior exclusiv, inchizand in sine. Islamul tar e legat or ganic de un anumit
tip de societate, mod natur al se simte amenintat in existenta sa de o societate occidentala!
Reflexul autoapar ar i pr ivesc exter ior ul numai, de a se inchide intr e r igiditati for melor
exter ioar e a fundamentalismului! Din cauza asta uni pr ivesc islamul, ca un oponent
autentic a lumi secular izate. Dar e chiar asa?!

Iisus vor beste de pier der ea vieti pr in apar ar e! Adica ce se castiga in exter ior , se pier de
inexplicabil de mult in inter ior ! A doua par te a vor belor lui Iisus zice adevar at ce se pier de!
Cand zice, ce se castiga pr in pier der ea vieti! Se castiga fondul eter n a vieti, fondul
ontologic, Logosul intr upat! Foar te inter esant este faptul, ca societatile ar haice, pe plan
spir itual sau apar at pr in r eantoar cer e la Or igini, car e pentr u cr estinism este Logosul
ziditor a inceputur ilor . Cine zicea, Eu sunt viata, pe car e omul, societatea car e da r aspuns
in exter ior exclusiv, va pier de! Dar cine ar e cur aj ca sa­si pier de viata, va castiga! Dar cum
sa­si piar da viata o comunitate, ce tr ebuie pier dut, ce tr ebuie sa­si moar a! Stim or ice
r eanoir e se naste din moar te, cum zicea Iisus, samanta tr ebuie sa moar a! Cum sa moar a o
societate, car e este bazat pe de a pastr a numai, nu cumva se pier de ceva, mai mult pe latur a
exter ioar a a vieti, a cultur i! Ca sa fie sigur , vr ea sa asigur a pastr ar ea, pr intr ­o acumular e
continua! Nietzsche zicea ca pier der ea ar e r olul de a r eanoi! Unde nu se pier de ceva incepe
incr emenir ea si pier der ea cu for telor vitale inter ioar a, car e da vitalitatea exter ior ului! La o
intalnir e cultur ala tr ebuie sa­si pier dem ceva, ca sa putem asimila, ca numai pr in r adacini
vie inter ioar a putem asimila! Car e pr esupune ar uncar ea ceva mor t vechi in adancimea
inimi, unde pe ur ma nu se pier de definitiv, ci r eantoar ce in timpul potr ivit mod r eanoit,
r eanoind comunitatea car e a avut cur aj, ca sa­si pier de pe cel vechi, in loc ca sa agate
disper at pe el, ca pe un salvator iluzor iu!

Or ice r eanoir e pr in asimilar e pr esupune de a fi mai complet, mai plin, ca numai imaginile
plinatati putem asimila, cu plinatatea noastr a, la plinatatea noastr a! Plinul, imaginile sale
pr ivesc totdeauna infinitul tr anscendent, pr intr ­o deschider e de catr e El a imaginar ului!
Imaginar ul adevar at teanscendent nu poate sa fie inchis, ca ala inseamna autodesfiintar e!
O tr air e autentica a sacr ului nu poate sa fie inchisa, nu poate sa fie o autoapar ar e in
exter ior exclusiv! Daca da, inseamna cr iza spir ituala! Un islam incr emenit, apar ator in
exter ior numai, nu poate sa fie un opus a secular izar i, car e tot un r aspuns este data exclusiv
exter ior ului, la diver se nivele existentiala a lumi occidentala!

Azi omul pr agmatic intr eaba, ce putem face si cu ce putem face! In pr agmatismul asta,
mod inconstient este cupr ins toate lumea, chiar si islamisti si daca se justifica totul cu
Allah! Pr oblema apar ar i in exter ior se afla in exter ior izar ea omului, de car e nu sunt exclusi
nici islamisti, cand ei pun accentul in for me exter ioar a! Pr in exter ior izar e se pier de cel mai
impor tant, par tea invizibila a existentei, par tea sa tr anscendenta, fondul sau ontologic! Si
aicea tr ebuie sa citezi o alta vor ba centr ala pe plan existentialna lui Hr istos, " far a mine nu
puteti...!" Cand se apar a in exter ior in exces, nu se pier de altceva, ci adevar ata sa apar e a
omului si a comunitati sale, Centr ul fiintei sale, Logosul! Far a El e ateism mascat cu
imaginar r eligios Islamul inseamna a supune lucr ar i divinului, ca far a el imposibil de facut
or ice! Cand supui divinului si lucr ar i sale, devi deschis de catr e infinitatea sa si a lumi
exter ioar a, omului, cultur i!

Azi se confunda gandir ea " echilibr ata" , cu cea ster ila!

Raoul Weis, omul diver sionist a guver nului Or ban, iar asi a apar ut la mine, pr intr ­o nume
falsa si daca am dat afar a, ca sa ma descur ajeze!

Modul cum functioneaza masmedia, include si cenzur a. Ca ce nu este in masmedie, ala nu


este inter esant, in sine nu pr imeste atentie, deci nu exista!

Cr ed ca adevar ata pr oblema nu aia e ca inghite islamul sau nu Eur opa, ci ster ilitatea
spir itului eur opean! Ster ilul n­ar e vitalitate, car e inseamna lipsa puter i de r egener ar e!
Car e duce dir ect la dispar itie, la moar te! Cum dispar e nu este chiar asa de inter esant, cum
cr ed uni consumator i a masmediei! Si cand?! O str uctur a ster ila, chiar pr in ster ilitatea si
r igiditatea sa str uctur ala poate sa­si opune dispar itiei peste secole! Tr ansfor mar ea,
tr ansfigur ar ea, apocalipsa lumi se dator eaza celor doua pr incipi pr incipale ale
inconstientului colectiv, masculin si feminin, r elatiei intr e ele! Adancir ea cr izei, car e
inseamna dominar ea pr incipiului feminin, pr egateste apar itia pr incipiului masculin, adica
a Logosului! Totul se evolueaza in adancimea omului, unde si tr ansfigur eaza lumea! Uitand
toate evenimentele politice de azi, migr anti, ter oar ea, asa numitul per icolul islamic,
r apor tand la adancimea omului, nici nu au asa de mar e semnificatie cum pr ezinta
masmedia!

Societatile ar haice, tr aditionale pe ur ma sunt far a autoapar ar e, ca r epr ezinta stadiul de


copilar ie a omului, pentr u aia dispar ! O ur matoar e etapa a omului r idicar ea la nivelul
constiintei a Logosului ascuns in adancul omului, foar te putin s­a r ealizat, car e poate
insemne o autoapar ar e spir ituala a omului si comunitatile sale!

Cel mai mar e pacat unui neam, ador ar ea str ainilor !

Azi se vor beste mult despr e a pastr a, mai mult identitatea, tr aditia! Multe or i mi se par e
lucr u inchis! Daca te uiti natur a, el se pastr eaza pr in a se deschide! Vezi floar ea!

In anumite cer cur i se vor beste despr e Occident absolut negativ! Cand e ceva absolut
negativ, de pilda pentr u uni mahomedani, nu numai Occidentul, nu cumva e suspect, ca e
vor ba de pr oiectia umbr ei per sonale si colectiva?!

Uni cr ed daca consider a absolut negativ islamul salveaza neamul! Absolut negativul n­ar e
per ceptie totala, ca e vor ba de un spir it, ca nici el nu este spir it! Numai spir itele pot
confr unta ader var at!

Un lucr u fundamental a dispar ut din viata omului, aspetar ea pana in adancul inimi,
sufletului! Daca nu astepti, nu cr este nimic in tine! Daca nu astepti, nu moar e nimic in tine,
ca din moar te se naste totul! Tr ebuie sa fi ca moar tea, ca sa sti ce este asteptar ea, ca
singur ul cine stie sa­si astepte adevar at, este moar tea!

*
Occidentul e un ar hetip pe ur ma! La car e daca nu r apor tezi ca la ar hetip, devine mai
per iculos, decat par tea sa exter ioar a!

Cel mai per iculos este pentr u un neam, iluzia apar ar i identitati, mai mult in domeniul
vir tualului!

Daca un mijloc de expr imar e, blog, fb, selfi, r epr ezinta mai mult pe omul multimi, cenusia,
nu tr ebuie sa­l r enunti! Scoate din multime pentr u un moment, pr in autenticitatea
per sonalitati tale!

Cand la Bucur esti, intr unir e NATO, Putin zicea, " noi am r etr as, voi v­ati inaintat" , nimeni
n­a per ceput ca e vor ba de mesajul secolului! Si n­a inteles continutul adevar at, ceea ce
pr iveste viitor ul, chiar evenimentele de azi! E om har ismaticsi r amana neanteles de catr e
politicieni facatur a de exper ti! E o per sonalitate, cine ar e puter ea de a for ma istor ia!

Az önker esés az Ő­ker esés. Az egyik haszid tör ténet szer int, Ábr ahám vite ő is, vitte Ő­jét
is, ami ér vényessé tette az áldozatot. Mer t a kér dés az volt, mitől ér vényes az áldozat!
Vagyis ma kér dezhetjük, mitől ér vényesek az ember nagy képei, vagy egyáltalán
ér vényesek e? Viszi e az ember az Ő­jét is, amikor a láthatatlan Szellemnek, a nagy
képeivel, áldozatot mutat be!

Ca sa dai par er e pe net, tr ebuie sa fi intr ­o mar e par te si naiv! Din cauza, ca fiecar e
gandeste, par er ea lui salveaza ceva! Nu salveaza nimic! Multimea par er ilor se duc in haos!
Un factor impor tan, car e cr eaza haosul e naivitatea!

Doua tipur i de idioti a Occidentului sunt! Pr ima car e se r apor teaza la Occident ca ceva
exclusiv pozitiv! A doa car e se r apor teaza la Occident, ca la ceva exclusiv negativ! Nu ma
gandesc la ceva echilibr u intr e pozitiv si negativ, ci la un alt r apor t! La fondul idiotismului
se afla r apor tul exclusiv la ceva exter ior in imaginea Occidentului, or i e nagativ, or i e
pozitiv!

Multi vor besc de sfar situl civilizatiei occidentale! Posibil, ca nu va fi! Din cauza ca, la baza
lui se afla chiar cr iza spir itului! Singur a cu astfel de baza in istor ia spir ituala a omenir i!

Putin nu e Dumnezeu, dar nu este o facatur a a exper tilor , el e un conducator de tr ib nor d­


caucazian, har ismatic! Br esa, far a r azboi, se dator eaza lui in per etele Nor d Atlanticilor !
Multi zic, el vr ea r azboi! El nu vr ea, ca totul mer ge far a r azboi, cu exceptia unele mici! El e
mai instinctual ca sa incur ce cu un r azboi mar e, impr evizibil!

Azi cenzur a este ascuns in, ce este consider at nivel inalt, cel cenzur at fiind consider at nivel
scazut, josnic!

De ce este batr an Eur opa!? Totdeauna cand a vr ut sa r econstr uiasca, r econstr uise din cele
epuizate, moar te! Nu ca natur a, car e lasa putr efactiei cele moar te, ca sa r eantoar ca in asa
fel in cir cuitul vieti, in samanta, pr in car e r enaste! Adevar ata capacitate de r enaster e, de
r eanoir e, de vitalitate ar e, ce ar e capacitate de a r enaste din samanta!

Omul tampit moar e cu bani! Tampit, ca nu se poate mur i cu bani! Numai cu natur a in
Dumnezeu!

Daca n­ar fi Invizibilul, nu ar exista nici linistea!

Cine n­ar e cur aj ca sa confr unta cu pr opr ia umbr a, confr unta cu Occidentul!

" Gott ohne Angst" , titlul unui car te despr e Eugen Dr ewer mann, Dumnezeu far a angoasa,
car e sta la fondul comentar iului meu! " Da, un Dzeu far a angoasa...nu poate fi decit
ter apeutic....Oar e poate fi vindecat Dzeul de lipsa lui de angoasa?" Si comentar iul lui
István V. Kir ály, filosof contempor an! Dar intr ebar ea incepe aicea, sau cu divinul si r elatia
sa cu nefiinta?! Par ca Dumnezeu far a angoasa suna cam teor etic! Din pacate nu amintesc
bine la Böme, ce spune el despr e pr apastia divinului! Sau nu putem face legatur a, cu
pr oblema asta! Cr ed ca ce r epr ezinta pr oblema adevar ata, mai mult este ar hetip, ce
depaseste pe om! Depasir ea inseamna o limita, pe car e nu poti sa tr eci cu mijloacele de
fiecar e zi a gandir i, cu r atiunea in sine, tr ebuie sa ai un alt r apor t, ce inseamna dincolo de
tot, aicea incepe r ealitatea deschisa a fiintei, catr e infinit, ca ar hetipul inacelasi timp
r epr ezinta par tea aceea a fiintei pe car e nu putem defini! Dar or ice dincolo, or ice nedefinit,
invizibil ascunde in sine, posibilitatea atacului nefiintei! Or ice cunoaster e car e r apor teaza
la ceva, car e r epr ezinta totalitatea, vizibilul si invizibilul, pr ima data se confr unta cu
angoasa nefiintei! Exper ienta adevar ata a sacr ului nu poate fi far a angoasa nefiintei, ca
altfel e fuga numai, chiar de exper ienta nemojlocita a tr anscendentei! Din pacate azi,
r eligiozitatea in mar e par te e fuga! Divinul e dincolo de opozitor um, ca el este cincidenta! E
posibil ca in el tr aieste divinul, car e e dincolo de angoasa fata de nefiinta, fiind dincolo de
contr ar i, fiinta ­ nefiinta, dar in el tr aieste divinul, car e a tr ait, tr aieste angoasa fata de
nefiinta, fiind divinul, Logosul pe cr uce, cine a tr ait lasar ea totala de catr e Dumnezeu,
nefiinta! Nu e academic, e o filosofie naiva, dar ca comentar iu poate sa fie bun!

Cativa, au vr ut ca sa ma convinga, ca dosar ul meu de secur itate contine niste declar ati de
r utina si nimic nu este in el inter esant! Daca er a de r utina, de ce nu pot uita in el, de ce sunt
ur mar it si azi!?

Din pacate tar a e un caz ner ezolvat, nu numai flota lui Base, pe ur ma cine conduce, car e nu
e clar ! Nu inteleg, peste 26 de ani, de unde au stiut cetateni, ce fel de inter ese au votat! N­au
stiut de loc! Votul pe ur ma er a si este nonsens! Unde conducer ea adevar ata se ascunde, e o
conducer e mafiota! Mafia Siciliana putin mai cinstita, nu cer e asa de dir ect, ca sa fie
inter eselele lui votate de catr e cetateni!

Az igazi hit jellemzője, hogy létezni hagy! Mer t hitének lényege, hitbizalma a létben,
melyben magát is létezni hagyja!

Akik a legtöbbet beszélnek, tr anszcendensr ől, hitr ől, spir itualításr ól, csendr ől, valójában ez
által menekülnek a bennük r ejlő tr anszcendens er ők elől!

Az ember mindig azér t küzdött, aminek soha nem tudott az ur a lenni! A nemzeti is ebbe az
ir acionálisba sor olható! Mer t a tar talmak, amik egybe tar tják, egyben, láthatók és
láthatatlanok! A nacionalizmus a puszta látható sulykolása! De a gond, hogy alatta kavar og
szennyesen a láthatatlan oldal, amely ur a minden felszínnek!

E un comentar iu, la un ar ticol scr is de catr e Hor ia­Roman Patapievici, despr e cr estinismul
pr igonit in Eur opa! N­am citit totul, ca nu mer ita citit atata discur s pur teor etic si uscat! Pe
ur ma niste gandur i hazar de! Despr e car e cr estinism vor bim, sau vor bim de cr estini
numai!? Eur opa nu ar e in pr ezent nici­o r adacina cr estina! Ca r adacinile, cum spunea
J ung, sunt ar hetipur ile inconstientului colectiv, la car e cr estinismul de azi si de ier i si de
alalta ier i nu r apor teaza imaginar ul, gandir ea cr estina, far a car e nu poti tr ai car acter ul lor
tr anscendent! Cr estinismul pr otejat de societate, legi, nu este scandal! De a fi evr eu, cr estin
este r ealitate vie, pana cand este scandal! O comunitate, car e tr ebuie pr otejat, nu salveaza
moar tea, de mult a pier dut dr eptul la existenta! In istor ie n­a salvat niciodata pr otectia
legi, ci salvar ea pr in moar te! Chiar pilda lui Iisus ar ata, o singur a salvar e exista, pr in
moar te! Gr esit este pr ezentat, ca Islamul este pr otejat pr in masmedia, intr ­un fel, si
r epr ezinta un supor t in societatea occidentala! Pentr u ei nu tr ebuie asa ceva, ca ei inca au
cur aj de a mur i! Heidegger a spus ceva esential, ce azi nu intelegem, de a lasa ca sa exista,
ca sa fie! Moar tea e o for ma extr ema, inver sa de a lasa a fi! De a tr ai cu o imagine a
Apocalipsei Mielul va veni si va fi nunta lui, cand cr estini va fi dominati de pr incipiul
masculin a Logosului si nu niste teor eticieni lasi, car e cr ed in iluzi cr eat de masmedia,
cr estini pr otejati de niste cr edinte, car e este mai mult fuga! In societatea de azi nu auzi
altceva, decat pr otectie, pr otectie! Apostolul Pavel zicea, ca ur mar ir ea lui Hr istos este
dincolo de per eti, e dincolo de pr otectie! Avr am a iesit, evr ei din Egipt au iesit!
Cr estinismul, dupa inceputur ile sale n­a cunoscut ce inseamna de a iesi, ca sa te r eantor ici
spr e fondur ile adanci ale existentei! Putem intr eba, pe car e cr estinism nu apar a masmedia
occidentala, pe cel lasi, de duminica, cum se zice! Pentr u mine nu lipsa masmediei de langa
cr estini este scandalos, lipsa exper ientei dir ecta a divinului in astfel de situati! Un r apor t la
Centr ul fiintei! Dar cum sa fie, cand lipseste r apor tul la ar hetipur i! Filosofia si gandur ile,
ar ticolele lui Hor ia­Roman Patapievici sunt la fel cum imbr aca el, haina lui, ar e si atata
valoar e numai! In comentar iu am in veder e cr estinismul occidental!

A nem szabad általánosítani, abban van valami ster il, teor etikusan okoskodó! Látszatr a jól
funkcionál, egy jó ter mópán benyomását kelti! Csak kifele koher ens, mer t hiányzik belőle
maga az ember , mint egész, az ő ár nyékával együtt! A nem szabad általánosítani, egyesek
által önként vállalt, gondolkodás cenzor szer epe van! De végül a cenzor t a saját ár nyéka
gáncsolja el!

Cand se cear ta diver se taber e in biser ica, ma intr eb, unde e Duhul?! Fiecar e asa de
incr ezut in adevar ul sau, ca nu vad nici un semn a Duhului!

Foar te inter esant, asa numitul societate a liber tati, democr atia, manipuleaza cu o gandir e
deter minista, ceea ce pr iveste viitor ul, pr in viitor totul, asta este viitor ul, alta cale n­ai! In
deter minismul sau, plur alismul este for mal numai, diver sitatea ambalajului a nimicului!
Adevar atul plur alism se afla in samanta, in adancul pamantului, in adancul sufletului,
inimi, in invizibil, in el fiind ascuns adevar atul viitor , viitor ul in cr este or ganica! Car e, daca
cr este lega vizibilul cu invizibil! Cr ester ea r epr ezinta, liber tatea de a fi, de a fi plin in
Cer ur i! Noe a adunat semnele liber tati in jur ul centr ului plinatati sale, r ealizand pr in
diver sitate, integr itatea, deplinatatea lumi, intr ­o bar ca, deplinatatea bar ci fiind r ealizat
din cer ur i, sub semnul cur cubeului! Pr oblema democr atiei si plur alusmului sau, ca din
par tial este incapabil sa­si r ealizeze deplinul, ca par tialul niciodata nu r eflecta deplinul,
Logosul cr eator ! Imaginar ul adancur ilor r epr ezinta adevar ata plur alitate si viitor in
cr ester e or ganica, in jur ul Logosului car e penetr eaza!

z unitár ius teológián sokat hallottam a " dávidfer enci" tiszta jézusi ker eszténységr ől! Ami
A
inkább az Er dő J ános féle volt, sem nem jézusi, sem nem dávidfer enci! Tör ténetesen a
dávidi műveket el is olvastam, ha nem is az összeset! Azt a kor t, az akkor i pr otestáns
műveket, csak a katolicizmusból kiindulva lehet megér teni! Ér dekes módon a legtávolabbi,
a dávidi művekr e ér vényes! Ezér t fur a dolog, amikor a kései utódok a dávidfer enci
tanításr ól beszélnek, amiből nem ér tenek semmit! Még csak legalább azt sem, milyen
mér tékben tagadta J ézus istenségét, mer t Dávidnál ez a leg zavar osabb, a lényeg, a
Szenthár omság tagadása, legfőképpen J ézus istensége! Ezt Balázs Fer enc is szemér e
vetette! De szer intem az utódok nem itt tagadták meg mester üket! A Rövid magyar ázatban
határ ozottan szembe helyezkedik Róma egyoldalú r acionalizmusával, sokat utalva ezzel
szemben a Szentlélek munkájár a! Azt hiszem ezek a r észek a legszebbek ebben a műben!
Ezzel szemben mi lett az unitar izmusból, egyoldalú r acionalizmus, ami nem vág össze a
vallásos élmény, lelki, tudattalan alapjaival! Meg azzal sem, hogy tételesen hangoztatják
J ézus tanításában az " Isten or szágát" , amivel az egyoldalú r acionalizmus mit sem tud
kezdeni, mer t az egy nagy hor der ejű, a kollektív tudattalan ar chetípusa, akkor a, hogy az
ideológiák tudattalan ar chetipális alapjainál találjuk ott, mint kommunizmus, nemzet
állam, demokr ácia! Csak épp egy ker esztény egyháznál mar adt ür es szólam! Kedves
unitár iusok, egy dolgot tudni köll ám, a vallás két világ kapcsolatár a épül, a láthatór a és a
tr anszcendens láthatatlanr a! A kettő között a misztikák tudtak leginkább kommunikálni,
de szer intem leginkább a Lélek! A misztika a vallás gyöker e! De ezt hiába mondod egy
unitár ius lelkésznek, mint én pr óbáltam egy volt idősebb kollgának, mer t nem tudott a
misztika és a miszticizmus között különbséget tenni! Azt mondta egyr e megy! De nem
csodálkozom r ajtuk, amikor a vallási képek egy tudós kutatója sem fogta fel, amikor a
szetgyör gyi könyvtár ban mondtam neki! A tudományos szter eotip gondolkodása nem
hagyván felfogni mit is mondok, azt mondta, " nem csak" . A szter eotip alapállás nem
hagyta gondolkodni, épp a nagy vallási képek kutatóját, hogy a fa képér ől van szó, ahol a
misztikának a vallásban azt a központi szer epet szánom és úgy, ahogy a fának jelenti a
gyökér a központi szer epet! A vallásban központi szer epet játszó tudattalan elemr ől van
szó! A kutató, saját szter eotip alapállásából kiindulva azt hitte, hogy a vallásos élményben
abszolutizálom a misztikát, holott én a fát " abszolutizáltam" ! De utána is sokszor
hallottam tőle a " nem csakot" , a r elativizált világ egyik tudományos jelszavát! De sajnos,
ahol az egy is r elativ, ott mindegy, hogy miből vezetsz le valamit, egyből, vagy sokból! Mer t
mindkettő szembehelyezkedik a belső, tudattalan világunkkal! Ma mindenki, aki képr e
hivatkozik, ebben sajnos benne van az unitar izmus is, mint egyház, hogy vallás e nem
tudom, vagy a vallási, mitikus képek tudományos kutatása, a tudattalan külsővé lett képeit
használva helyezkedik szembe a saját és a kollektív tudattalannal, annak képeivel!

Intr ­o societate unde omul este apr eciat dupa capacitatea sa de identificar e, cu ceva
exclusiv exter ior , acolo omul nu exista! Gr av este, ca si contr ar iul a devenit o apar enta
numai!

Un singur popor ar e viitor , car or a tr ecutul sau este si intelepciunea sa! Singur ul tr ecut viu!

Csak egy népnek van jövöje, akinek múltja az ő bölcsessége! Ez az egyedüli élő múlt!

A har madik évezr ed ilúziója a nyílvánosság!

Omul se joaca adevar at, sincer , cand in sinele sale devine ca oceanul si gandur ile ca
valur ile oceanului, pe var fur ile car e, se joaca lumina Soar elui!

Unitar ianismul in apar enta este numai liber al, in r ealitate, simplismul lui este un
fundamentalism ascuns!

Pastr ati sufletul, inima si samantele sale sunt gar antia viitor ului!

Pr oblema e, ca Occidentul este o r ealitate inter na a fiecar ui om! Ca si ter or istul


mahomedan! Din cauza asta gr eu de luptat fata de ter or ism, de pilda! Mai ales, daca nu
este r ecunoscut ca r ealitate inter na!
*

A pozitivizmus a kényelem illúziója!

La fondul obiectivitati istor ice se afla omul, nelinistea omului, car e pier duse fondul mitic,
vital, a istor iei pr opr ie!

Ungar ia asa numitul mar e, este un ar hetip a impar atiei cer ur ilor , in editia r evizionismul
maghiar !

Cer er ea autonomiei catr e secui, sau mai mult de niste inter ese mafiote locale si exter ne,
car e au invr ajbit o par te a secuilor , r epr ezinta un r efuz ascuns de a tr ai in Romania!

Nekem a kér dés, hogy a tudomány öltött maszkot, vagy ő maga a maszk?!

La fondul denigr ar i ca ar ma, aflam lumea omului exter ior izat, unde exclusiv exter ior ul
conteaza! Numai omul exter ior izat sufer a! Inter ior itatea solida este fer it!

Unidimensionalitatea omului de azi, se manifesta in doua modur i pr incipale, pr o


democr atie, anti democr atie! Esenta e dincolo de astfel de contr ar i!

Ce place oamenilor in lumea vir tuala, pe fb.? Diver sitatea mastilor , cu r olur i, din car e
poate sa­si aleaga!

Daca constiinta nationala nu se r apor teaza la fondul ar hetipar a inconstientului colectiv si


imaginar ul lor nu este tr ait potr ivit car acter ul lor tr anscendent, neamul se destr ama! In
sensul asta or todoxia r epr ezinta o sur sa de for ta centr ala!

Lehet, valahol a nyugati ker eszténység egysíkúsága okozta a tr agédia halálát!


*

Eu am avut nor oc ca sa fiu bibliotecar , bibliotecar sef, ca teolog la teologia r omano catolica
din Alba Iulia, unde er au si car ti de cativa sute de ani, tomur i vechi, adica am avut nor oc
ca sa fiu bibliotecar intr ­o biblioteca unde simteai ca in coltur ile intunacoasa a bibloteci, in
tomur i vechi se ascund duhur i de cativa sute de ani, ascunsul fiind gar antia continuatati!

In biblotecile vechi se aduna nu numai car tile secolelor , ci spir itul secolelor , unde
bibliotecar ul si el fiind o per soana unica, fiind o per soana putin diabolica, un fel de
alchimist a car tilor , avand legatur a cu diver se spir ite, bune si r ele, cine in per soana sa
confr unta cu toatele! In biblotecile moder ne asa ceva nu exista, par ca si spir itele tr ecutului
sunt r etr ase undeva in adancur ile pamantului, asteptand vr emur i mai bune, unde omul ar e
simtamant pentr u ele.

Omul car e se simte ca si el este lacasul diver selor spir ite, ca bibloteca adevar ata, fiind si el
lacasul spir itelor manifestate in car ti, car tea adevar ata fiind si el mai mult spir it, decat
liter e. In astfel de star e liter a nefiind ucigator a sufletului, omul citind cu pr opr ia suflet si
inima spir itul liter elor , ca cabbalisti, liter a, car tea fiind o imagine, lumea imaginilor intr ­o
imagine cupr inzatoar a! Car tea adevar ata este spir it viu, pentr u sufletul si inima omului!

Az ember i kultúr a nagy képei egyetemesek, jellegükben csak nemzetiek! Az alapvető


élmény az egytemes lét, az egész, a teljesség, nem a par tiális! A par tiális annyiban
létjogosult, amennyiben az egész, az egyetemes lét tükr e! Ezér t a székelységnek, mint egy
fajta néptör edéknek, nem a par tiális sir alomházba kellene legyen az alapállása, mint
zár tba, hanem az egytemes nagy képei élményér e kellene alapállását helyeznie, mint
nyitottr a! Ez alapvetően pszichológiai kér dés is a jungi pszichológia alapján! A kollektív
tudattalan nagy képei, mint tudatba integr ált személyes élmény, kitágítja a személyiséget a
kozmikus, az egyetemes lét, a tr anszcendens lét ír ányába! A nemzeti bezár kózás magát a
személyiséget kár osítja! Ez a jelen exisztenciális pr oblémája! De, hogy ekkor , akkor mi lett
volna a tör ténelemben, még ha Hamvas veti fel, még akkor sem az! Sőt, egy ilyen kér dés
felvetés Hamvas r észér ől, megkér dőjelezi szelleme hitelességét, hogy esetleg nem volt e csak
egy színes betű r ágó, er edetien intuitiv, asszociativ képességekkel!

Semmi sem üdvözít, ami csak külső előír ás!

Ne mir am de stupiditatea comunistilor in asupr ir e, dar fer easca Dumnezeu de asupr itor i
inteligenti! Cam difer enta istor ica intr e tur ci si austr ieci! Putin e un dictator inteligent,
intr ­un mod instinctual, cine poate sa­si faca inteligentei amer icane far a instincte
pr obleme!

Comunismul er a numai copilar ia dictatur i cu aspir ati globale, in democr atie se implineste!

In jur ul ter or i aflam mai multe mediatizar e ister izanta! In jur ul r azboaielor Amer ici mai
multe tacer e mediatica!

Foar te multi zic, ca ter or ismul pe ur ma este facut de globalisti, pentr u a intr oduce un
contr ol global! Alti, cr edinciosi democr atiei, oameni stiintei din inacelasi categor ie zic, ca e
vor ba de teor ia conspir atiei! Cum colonizar ea economica este pasnic, sub pr etextul valor i
eur opene, in asa fel si contr olul este pasnic, pr in colonizar ea, manipular ea cr eier elor ! Si
acuma tr ebuie sa ne uitam ce este pr oblema de baza a omului de azi?! Ingustar ea
per sonalitati, gandir i, unidimensionalitatea omului! Relativismul lumi de azi, iluzia
liber tati, ascunde numai faptul, ca tr aim o lume tr agic, par ca definitiv inchisa, ca
dictatur ile! Omul car e tot ocupa cu astfel de pr obleme numai, clar ar ata faptul, ca e o
per sonalitate inchisa, cu o gandir e ingusta, car or a nu tr ebuie nici­un contr ol exter n, fizic,
ca el se autocontr oleaza pr in ingustimea gandir i, per sonalitati sale!

Popoar ele mici, cand devin slugi, viseaza ca va stapani lumea!

Mar i clasici a filosofiei eur opene in ultimi doua secole au cr iticat cultur a eur opeana in
esenta spir itului sau! Azi nu sunt clasici, numai lingusitor i valor ilor eur opene! Cr ed ca asta
ar ata cel mai tar e declinul spir itului eur opean! Daca ceva este for tat, nu inseamna ca ar e
vitalitate, chiar inver s!

Ha nem létezne a láthatatlan, nem létezne a csend sem!

Az igazi hit jellemzője, hogy létezni hagy! Mer t hitének lényege, hitbizalma a létben,
melyben magát is létezni hagyja!

Razboiul asta mondial, e o ister ie a maselor ! Altfel, bunicul meu din Sovata, tot r azboi
mondial pr evestea, amintir ile de genul asta a copilar iei incep la inceputul anilor 70! Altfel
tot zicea Batr anu, " r etineti unde er au pamantur ile, ca pe ur ma se da inapoi" ! Asta a avut
la baza o gandir e apocaliptica, ca dr acul, comunismul nu poate sa domina omul! Dar stia,
tot pe baza gandir i apocaliptice, ca va veni vr emur i si mai gr ele!

Az ember nem gondolkodik, csak állandóan ismétli kör nyzetét és ettől jól ér zi magát,
biztonságban!

Totul va ter mina in dictatur a?! Nu cr ed! Omul de masa degener at va exer cita dictatur a!
Ca Remus, mai depar te nu stiu, ala cu dr apelul cur cubeu in cur !

A tudomány ember énél a cinizmus azt jelenti, nem biztos abban amit kijelent!

Economicul, politicul e un salvator iluzor ie, ca fondur ile sale tot iluzi sunt!

Putin ar e car acter unui conducator de tr ib nor d­caucazian cu o instinctualitate inteligenta!

Secular izar ea vindica inacelasi car acter absolut ca r eligia! Pr eia car acter isticile sacr ului,
mitului, intr ­un mod fals, exter ior izat, falsul insemnand, far a continut inter ior adevar at,
pur exter ior ! Dar totus sub pr esiunea inter ioar a a inconstientului colectiv, a ar hetipur ilor
sale, car e automat tot apar si in lumea secular izata! Se poate nega imagini, dar pe
ar hetipur il, car e stau la baza imaginar ului r eligios nu se poate nega, ca ener giile sale
depasesc mult ener giile constiintei r ationale! Daca impotr ivest cu constiinta ar hetipur ilor ,
ener giile lor cr este, devenind for ta distr ugatoar e! Imaginar ul sau pe ur ma tot manifesta,
apar ent se r ealizeaza mod nor mal, dar dupa un timp tensiunea cr este si apar mod deschis
for tele distr ugatoar e imense ale inconstientului, ar hetipur ilor r efuzat!

Daca nu simti cu inter ior itatea inimi, difer enta intr e exter ior si inter ior , mod existential, de
unde sti daca ai identificat numai in exter ior cu o invatatur a, sau si inter ior !

Exter ior ­ inter ior apar tine la str uctur ile de fond a fiintei, car e azi mod existential este
destr uctur at! Din cauza asta ar e succes filozofiile or ientale ale unului, din cauza
destr uctur ar i, car e aduce dupa sine infor malul, car e ar e la fond simpatiei unului si nu o
exper ienta inter ioar a a unificar i, a unului!

Cel mai impor tant asemanar e intr e tr anscendenta si natur a, amandoua te lasa de a fi!

A legfontosabb hasonlóság a tr anszcendens Lét és a ter mészet között, hogy mindkettő


létezni hagy!

Azi e la moda zicala de par tea analistilor , cer cetator ilor , " pr oblema e mult mai complexa" ,
nu se poate explica cu o singur a cauza! Mistica r elativismului absolut, unde niciodata nu
vezi esenta pr oblemei, pr oblemelor , ca esti invr ajbit de complexitate intr ­un mod infinit!
Unde se difer a mult explicatiile r eligioasa si economice, car or a ultima cauza este totusi una:
adancur ile omului!

Azi e la moda zicala de par tea analistilor , cer cetator ilor , " pr oblema e mult mai complexa" ,
nu se poate explica cu o singur a cauza! Mistica r elativismului absolut, unde niciodata nu
vezi esenta pr oblemei, pr oblemelor , ca esti invr ajbit de complexitate intr ­un mod infinit!
Unde se difer a mult explicatiile r eligioasa si economice, car or a ultima cauza este totusi una:
adancur ile omului!

Cultul cur ateniei, e un semn al ster ilitati! Din cauza, ca omul este r apor tat la exter ior itatea
sa exclusiv!

Miscar ile ecologiste, idolatr ia natur i, natur alului, idolatr ia mancar i bio, devenind ster il, ca
idol, e o falsa r eantoar cer e la natur a, ca r epr ezinta ca idoli exter ior , in continuar e r uper ea
omului de natur a sa adevar ata cu car acter tr anscendent! Psihologic nu r epr ezinta altceva,
decat indantilizar ea omului in continuar e! Repr ezinta salvar ea omului exter ior , salvar ea
vieti, despr e car e vor bea Iisus, car e r ezulta pier der ea vieti adevar ata, inter ioar a, cu
car acter tr anscendent!

Repr ezinta o bucur ie inconstienta mazochista, cu car acter ister ic, ca va implanta cipur i, ca
Kisinger zicea, va veni al tr eilea r azboi mondial, ca Putin zicea se poate modifica gr anita
intr e Ungar ia si Romania! Ister icul se ingr ijor eaza numai pentr u planul exter ior , ca e
inconstient fata de adancur ile sale! Daca se pr oduce ceva pe plan exter ior , este mult timp
inainte decis si pe plan inter ior ! Daca se pier de, sau se pr oduce ceva in adancur i, inseamna,
ca sa pier dut, sau sa pr odus mai de mult pe plan inter ior !

Ingr ijor ar ile, aver tizar ile de azi pr ivesc exter ior ul numai, planul mater ial numai, far a nici­
un r apor t spr e inter ior itate, de unde depinde toate exter ior itate! Car e inseamna, ca in
inter ior am pier dut totul! Mai ales, ca aver tizar ile, ingr ijor ar ile car e pr ivesc exclusiv
exter ior ul, adancesc exter ior izar ea, adica pier der ea identitati inter ioar a a omului, car e se
pier de, s­a pier dut totul!

Degr adar ea este un spir it gener al! Pe ur ma car or a se pr oduce or ice, foar te r epede, intr ­un
mod ar tificial, far a esenta! Multimea ar tificiala, car e a adus la puter e pe tehnocr ati,
amandoua fiind la fel ca oua chinezeasca, car e n­a vazut gaina, toti sunt identici in
goliciune! Inacelasi for ta cr eatoar e a cr eat pe oua ar tificiala si multimea, car e a adus la
puter e pe tehnocr ati, car e nor mal ar e inacelasi calitati ca oua ar tificiala. Spir itul cr eator e
inacelasi, din nimic, nimic!

Romania a devenit un punct str ategic, cu o impor tanta globala! Rolul asta se poate
indeplini numai daca va r amana integr u! Stie Putin, stie Obama!

Pr ea unilater al se vor beste despr e tr adator i neamului, car e au vandut tar a str ainilor ! Nu
zic, ca nu este r eal, dar ar e si o alta posibila fata pr oblema! Romania a fost si este santajat
politic, cu minor itatea maghiar a, secuiasca, cu cer inta lor de autonomie! Amenintand
Romania cu eventuala conflicte inter etnice! Ca in cazul Yugoslaviei! Si aicea aflam r olul
extr aor dinar de negativ deasupr a independenta tar i a miscar i secuiasca separ atiste, cu car e
posibil er a santajat Romania de catr e puter ile, inr er esele occidentale! O minor itate
secuiasca loiala statului ar fi eliminat o ar ma foar ta puter nica in mana colonistilor
occidentali! Secui au o foar te gr ava r esponsabilitate in colonizar ea tar i!

Daca sunt adevar ate vor bele lui Putin ­ nu cumva este o inseleciune mediatica, o
manipular e gr osolana, chiar de par tea esticilor , de a incinge spir itele, de a intimida
Romania cu per icolul destr amar i, ca sa ascunde si mai bine sub fusta lui Amer ici ­ putem
spune, ca Putin foloseste inacelasi santaj politic a vesticilor , cu per icolul maghiar , cu
per icolul desteamar i tar i! Si ma intr eb, antioccidentalismul, nationalismul lui Or ban,
laudat de uni r omani, cui ser veste?! Pe vestul si estul?!

*
Dr agi pr ieteni r omani, puteti fi bun r omani si far a a lauda nationalismul lui Or ban! Ca nu
se stie pe ur ma cui ser veste!

Vad ca sunt la moda planur ile secr ete, uni se pr eocupa numai cu ele! Nu zic, ca pe ur ma nu
sunt planur i secr ete, chiar dus pana la implinir e! Dar pr oblema ar e si un alt aspect, car e
mult mai impor tant! J ung zicea, ca pe pr im plan r azboaiele pe ur ma se pr oduc la nivelul
inconstientului colectiv! Planul secr et, adica secr etul, tot ce este secr et, planul pe ur ma
invizibil, tot ce este invizibil, apar tine ar hetipului inconstientului colectiv! Oar e pe ur ma ce
ne ameninta?! Cel mai mar e per icol neconstientizar ea per icolelor inconstiente!

Uni par tar e destepti, cand vor besc despr e, cine se afla spatele ISIS­ului, mod secr et,
invizibil! Dar sunt tar e inconstienti, ca pe ur ma spatele ISIS­ului, se afla tulbur ar ile
inconstientului colectiv! Sunt inconstienti, ca ei sunt inconstienti de pr opr iul lor
inconstient! Din cauza asta nu se cunoaste r ealul per icol ce ameninta Eur opa, de par tea
inconstientului sau colectiv! Din par tea inconstientului r epr ezinta per icol Islamul, ca la
nivelul asta sta foar te pr ost Eur opa, ca de par tea inconstientului sau colectiv, este total far a
apar ar e! Nu degeaba un desen politic har ta Eur opei, unde din pamant iese un ter or ist
islamist! Pr oblema pe pr im plan niciodata nu inamicul tr ebuie sa fie, ci star ea pr opr iei
fiinta in adancimea ta! Pe car e au avut pr ima insemnatate pr ofetilor !

Din cauza asta nu ma incanta planur ile, pe car e uni acuza unilater al, pentr u nenor ocir ea
neamului, pentr u islamizar ea Eur opei! Ce se scufunda, se scufunda ca n­ar e puter e ca sa
r amana la supr afata! Pana cand acuzi, nu vezi adancimea ta si pier zi din veder e plinatatea
ta ascunsa, car e sta la fondul identitati neamului! Pier zi veder ea tr eaza, catr e adancimea
ta, pr in car e pastr ezi identitatea spir ituala ­ vitala ale neamului in tine, pr in a fi pr eocupat
cu diver se planur i, pe car e si daca cunosti, nu ajuta la nimic, nu ajuta nici neamul! Ca de a
citi astfel de planur i, r epr ezinta nivelul mastur bar i!

Minor itatea maghiar a si secuiasca ar cor ecta intr ­o masur a gr eselile istor ice, daca ar
contr azice lui Putin, daca e adevar at, ca vor bea despr e schimbar ea gr anitelor , intr e
Ungar ia si Romania! Totus ma gandesc, Ungar ia ce ar face cu 6 ­ 7 milioane de r omani!?

Cand r elatiile intr e oameni este definit de niste factor i exter ni, ca una tine cu Putin, cu
Dughin, cu Or bán, sau cu Obama, putem vor bi de un factor de instr ainar e intr e oameni!
Daca ne instr ainam, cum salvam neamul, car e ar e la baza r elatiile str anse sufletesti!

*
Az eldologiasodás mindig fennáll, ha a láthatatlant szem elől tévesztjük!

A filozófia, ha alapjaiban megszűnik ar chetípusokban gondolkodni, megszűnik élő filozófia


lenni!

Daca gandir ea filosofica isi pier de r adacinile sale inconstiente, ar hetipale, nu mai va fi o
gandir e filosofica vie, existentiala!

A Lét egysége, a nem­Léttel való egységében van!

A meditativ r eflexió, a Lét bevár ása, Létr e­vár ás, hogy a gondolkodás Lét­alapú legyen,
mer t az elme hajlamos előr e sietni, ezáltal elszakad saját Lét­alapjától és öncélúvá válik!
Mer t csak az elmét Létbe­ágyazva lehet a Létr ől filozófálva gondolkodni! Ilyenkor az elme,
Lét­alapjár a vár akozik, mer t a Lét mindig lassúbb! Mint ahogy a lélek is az egyik ősi
afr ikai tör ténetben! Mely szer int az ember nek, (eszének), be kell vár nia lelkét, mer t az
lassúbb, le kell tapogatnia mindent, hogy megismer je, mer t az ember lelkét hátr a hagyva,
mindig előr e siet!

Siet, hogy lét­kér dései nehogy utolér jék! Mer t azok fájnak, félelmetesek, bor zalommal,
félelemmel, szor ongással tőltik el, mivel a létünk szakadékaiból jönnek elő, ezek lévén az
igazi kinyílatkoztatások! Ezek nyitnak meg önmagunk Lét­alapjai, mélységei ir ányába!
Ilyen ér telemben, ha mi magunk vagyunk a " kinyílatkoztatás" , mer t a kinyílatkoztatás
alapja a kér dés! Kér dés nélkül nincsen ér vényes kinyílatkoztatás, ér vényes filozófia! Az
ember íség nagy mester ei először kér deztek, de az maga a fájdalmas katar zis volt! Lehet
teológiát, filozófiát gyakor olni magas szinten, épp a kér dés elől menekülve!

Csak így találunk önmagunkr a, ar r a a mély önmagunkr a, aki maga a válasz, a benne r ejlő
ar chetípusok r évén! Mer t ahol a vallás, a filozófia, elveszíti az ar chetípusos gyöker eket,
megszűnik élő filozófiának lenni! Ezeket csak a kér dés nyilatkoztatja ki! Csak így nyílik
meg a kér dezőnek a szőveg, önmaga mélységei felől! A szabadság mely ér telmezi a szöveget
az a Létr e való nyitottság szabadsága, mer t a hiteles szöveg a Létben r észesült
szövegállapot, nem halott betű!

J ung ír ja, szenvedés nélkül nincs individuáció! A nélkül, hogy fájna a Lét, nincsen Lét­
filozófia!

*
A pájázatosdi egy fajta, szellemi sintér munka!

Politica poate sa fie cr estina, nu este altceva, decat si diabolicul poate sa fie cr estin spir it! A
sustine asa ceva, nu este altceva, decat o schizofr enie acuta!

Planur ile secr ete, sunt planur ile negative ale inconstientului colectiv! Ca el stie despr e tot!

Azi se confunda hybr isul national, cu identitatea! Cu identificar i pur exter ioar a, pier zand
contactul cu identitatea inter ioar a adevar ata!!

Cer cetar ea pe planul stiintelor umane a devenit un fel de sclavagism spir itual, pr intr ­o
munca r obotizata, pentr u a obtine r ezultate pr escr ise!

Car tea este cetatea, din car e tr ebuie sa iesi per manent, ca sa ur mar esti Logosul!

Cum un pom, salveaza pr opr ia r adacina, pr opr ia seminte, cazut in pamant, asa si omul, nu
salveaza nici o pilda exter ioar a nor vegiana padur ile noastr e, numai ar hetipul padur i,
pomului in adancimile sale cu ener giile vitale pr opr ie! Pilda, tr ansmis de un ar ticol e ster il,
far a viata! Si pr oblema este, lipsa vieti inter ioar a, car e ar e gr ija de toate vietuitoar ele!

De ce sunt insensibil de vaitar ile in legatur a de per icole! In afar a ca e o distr actie numai, nu
altceva, a omului multimi, pr iveste pe planul exter ior numai! Repr ezinta salvar ea vieti,
despr e car e Iisus zicea, cine vr ea sa­l salveze pr opr ia viata, isi va pier de! Pier der ea asta
inter ioar a r epr ezinta mar ele per icol, ca cel pier dut r epr ezinta cel mai mar e per icol! Ce ai
pier dut te va omor a!

Daca constr uiesti o casa tr aditionala, numai duhul str amosilor tr ebuie r ecuper at din
adancur i, ca nu moar e definitiv niciodata, car e constr uise, ca soliditatea casei sta pe baza
duhului car e constr uise, asa ar ata mod indir ect, invatatur a lui Mester ul Manole!

*
Tr aditia nu inseamna de a pastr a for ma tr aditiei numai, ci spir itul cr eator car e cr ease, din
for mele invizibile ale adancur ilor tale! Pastr ar ea inseamna, de a fi deschis spir itului, cu
toate per sonalitatea ta exter ioar a, ca sa devine plin de duh cr eator !

Copilul nelasat ca sa r amana copil pana la var sta potr ivita, devine toate viata copilar os,
infantil! Iubir ea asta infantila fata de obiecte r epr ezinta mod psihologic, adevar ata
mater ialism!

Mater ialismul e star e infantila, r egr esiva a omului! Si exista un pr oces de r egr es gr av de
infantilizar e, pr in tot mai mar e finete a exter ior ului obiectelor ! Pur si simplu omul este
invr ajbit de obiecte, capacitatea r efuzului fiind apr oape nul!

A kollektív tudattalan mindent elvisel, csak épp azt nem, hogy vele kapcsolatban minnél
kor ektebb pszichológiai tudásunk legyen!

Bibliotecile, per iodic se scufunda in adancur i, ca sa r eantoar ca r eanpr ospatand! Dar omul
tr ebuie sa si lasa, daca nu, pr intr ­o ster ilitate spir ituala, ee sfar seste istor ia mitica!

Dr agi pr ieteni, lupta mur dar a de par tea extr emei dr eapta maghiar e, de a denigr a, se
continua impotr iva per soanei mele, facand un cont fals in numele meu!

Lipsa stabilitati inter ne, lipsa tr air i centr ului inter ior , Sinelui, se duce la o compensar e exter ioar a,
pr in pr oiecti, absolutizand ceva in exter ior ! Asa ajunge omul ca sa absolutizeze r elativul in
exter ior !

In Chichisi in magazinul sub bloc, " La doi pasi" , au pr opr ia legi! Daca cumper i cu car d,
esti obligat ca sa cumper i minim 10 r on, altfel nu te ser veste! Sotia acuma a fost acolo,
cumpar ase cu car d apr oape pentr u 50 de r oni! Dupa ce a fost finalizat cumpar atur ile, Sotia
a mai vr ut sa cumpar a un kilogr am de r osi si er a r efuzat, ca sub 10 r on nu se ser veste!
Dar a fost adus la cunostinta cu un compor tament far a bun simti! Altfel este tr ecut cu liter e
mar e laun afisi in magazin, ca nu se ser veste sub 10 r on! Am mai r eclamat, dar in Chichisi
asa in gener al nu functioneaza legile!

Dar ce astepti de la o vanzatoar e, car e a fost alungat din alt magazin din Chichis, pentr u
inseleciune! Acuma sub bloc, acolo a ajuns la locul potr ivit, ca acolo se inseala cumpar ator i
cum vor ei!

Eu nu de mult ziceam, autonomisti fac extr aor dinar de mar e pr obleme Romaniei! Pacat ca
secui car e au alte par er e fata de autonomie, n­au cur aj ca sa expr ime!

Daca suntem r ealisti, viitor ul tr ebuie sa fie a bicultur alitati, dubla identitati! Cu motivul, ca
sunt multe famili mixte, chiar si in Har ghita, Covasna! Maghiar imea tr aieste in diaspor a,
unde nor malul inseamna dubla identitate!

Nimeni nu scr ie studi, cum poti pastr a identitate, pr in dubla identitate, ca se poate!

Adevar ata autonomie ca per soana si comunitate in capacitatea de asimila o alta cultur a
poti ar ata! Refuzul ar ata fr ica de a intalni cu o cultur a difer ita, fr ica de a se pier de
identitate pr in intalnir e! Izolar ea autonomista ar ata, chiar lipsa autonomiei spir ituala! Ca
cei autonomi in spir it pot intalni, intr ­un spir it comun, ca exista!

Oar e, omul multimi, omul masificat, multimea poate sa­si apar a tar a! Eu nu cr ed in asa
ceva si vad multime peste tot!

Pe fondul basmelor putem intelege, pe plan natur al, inconstient r evelatiile! Adica
r epr ezinta o intr oducer e pe plan imaginar in r eligie, ceea ce pr iveste fondur ile inconstiente!
Ca amandoua r epr ezinta calea individuatiei, despr e car e J ung vor beste! Doua ar hetipur i
cel mai impor tant ale inconstientului colectiv, masculinul si femininul lega cele doua lumi,
pr in car e se manifesta inconstientul colectiv! Din pacate cer cetar ea asta n­ar e nuci­un r ost,
ca basmele apar tin lumi inconstientului colectiv, car e la anumita adancime se afla dincolo
de timp si spatiu, ca imaginar ul r eligiilor , din cauza asta n­ar e nici­un sens compar atia in
timp! Rapor tul imaginar ului la ar hetipul sau este cel mai impor tant, car e se afla dincolo de
timp si spatiu!

Ar ca lui Noe r epr ezinta integr itatea, deplinatatea lumi, omului, r ealizat si sustinut pe baza
lucr ar i Domnului! E cr eatie, ca la Inceputur i!

Titanicul er a cr eatia hybr isului! Ca or ice cr eatie far a lucr ar i si sustiner i Domnului este
condamnat ca sa scufunda in adancur ile pr opr ie ale fiintei, adancur ile pr opr ie, car e au
cr eat si distr ug! Ca este cr eatia for telor diabolice in pr opr ia sa adancime a omului!
Cr eatiile diabolicului totdeauna sunt r echemate in pr opr ia sa haos de unde pr ovine totul!
Totul fiind o apar e impotr iva amenintar i haosului!

Potopul r epr ezinta o amenitar e a haosului, unde apar ar ea ar e la baza for tele divinului,
Cine la Inceputur i a invins haosul pr in cr ear ea lumi! Dupa ce tur nul Babel tot o apar ar e
r epr ezinta impotr iva atacul potopului­haos, dar pe baza pr opr iei efor t numai a omului,
unde tot haosul devine invingator ! Titanicul este r epr ezentantul efor tului siesi a or dini
neor ganice, far a r adacini in divin impotr iva haosului! Car e se continua in constr uctia
diabolica a UE! Efor tul siesi a or dini este o cr eatie a for telor autodistr uctiveba omului, car e
se manifesta in toate ideologiile, car e tot sfar sesc pr intr ­o autodistr uger e pr opr ie!

Din cauza asta este per iculos nationalismul ideologic, far a o tr air e r eligioasa, biser iceasca a
imaginilor identitati natur ale ale neamului, car e pe ur ma sunt niste imagini ale divinului,
sacr ului! Fata de atacul haosului, numai pr in semnele integr itati, deplinatati tr anscendente
putem apar a, ca imaginea ar ca lui Noe! Neamul ca sa salveze fata de atacul haosului,
democr atia ca falsa imaginena a or dini, sau migr anti, sau destr amar ea familiei pr in cultul
gay, tr ebuie sa fie imaginea integr itati, deplinatati divina in lume!

Hor a ca semn a deplinatati, integr itati, ca for ta unificatoar e, r epr ezinta o for ta or ganica
din adancimea omului, neamului, pr in car e a invingea, invinge per manent haosul, pr in
pr opr ia for ta spir ituala ale adancimi pr opr ie ale neamului!

Or ban ar ata cu deget la Br usel, dar este santajat din Moscova! Or ban da nationalistilor
maghiar i iluzia liber tati numai! Or ban este un babuin sar man in politica mar e! Si nici
vor ba de er ou anti­occidental in apar ar ea liber tati neamului fata de Occident, cum cr ed
uni r omani!

La aleger i, alegator i aleg intr e bandele r ivale! Concluzia, alegator i sunt niste mijloace
numai a bandelor r ivale!

Totusi cantitativ nu putem vor bi de inconstientul colectiv! Este infinit mai mult, dacat
constientul, mai ales, far a ca sa amestecam cr eatul cu necr eatul, ar e un car acter
tr anscendent, car e pr intr ­o cer cetar e biologica nu iese la iveala! Ca dator ita lumea gr ecilor ,
mai ales cr estinismul occidental, pr in r ationalismul lor , lumea divinului a fost alungat din
lume, divinul a fost indepar tat de biologic foar te tar e! In cr estinismul occidental pacatosul
lumesc, pacatosul mater ie, car e pr in r efuz devine si mai activ, ca in r ealitate e vor ba de acel
umbr a despr e car e J ung vor beste, car e in sine nu este r au, daca se r idica la nivelul
constiintei, ca acolo se ascund pr incipalele ener gi cr eatoar e!
Pr intr ­o r eflexie a adancur ilor putem da seama, cat am depar tat imaginile exter ioar e ale
sacr ului, de fondur ile lor inconstiente, ar hetipale! Ca in adancur i devine plin biologicul cu
divinul! Ca pr in pr ezentar ea pur biologica a adancur ilor , se pier de mult din car acter ul sau
sacr u, se pier de pr ezenta activa a Logosului intr upat in imaginar ul inconstientului
colectiv, car e pr in tr air e nemijlocita devine per ceptibil, dincolo de explicati psihologiei!

Totus nu putem spune ca tr ebuie intoar cem spatele psihologiei J ungiene, ca ar e niste
consider ente, pe car e si biser icile au nevoie ca sa ieie in veder e in lumea asta desacr alizata!
Nu uitam ca la inceput si cr estinismul a folosit, ca limbaj de expr imar e niste exper iente
pagane, pe car e a umplut cu continutur i noi, adica cu niste ener gi noi divine si bilologice
din par tea inconstientului colectiv! Ca cr estinismul n­ar fi putut r aspandi far a, acuma
vor besc de biologic numai, nu excluzand lucr ar ea divinului, for tele pr oaspete ale
inconstientului colectiv si imaginar ului sau!

Dar inconstientul car e a dat for te pr oaspete imaginar ului cr estinismului timpur iu, poata
sa­si alimenteze cu ener gie si r azboaiele! Pr oblema e acel inconstient, car e e inconstient si
din cauza asta fondul r azboaielor r amana inconstient, car e e cel mai gr av! Uni dau tar e
destepti pe plan politic, cu planur i secr ete, ca la spatele migr atiei e Sor os, ca in spatele
ISIS­ului e Amer ica, pe car e nu zic ca nu poate sa fie adevar at, dar totus or ice analiza,
or cat de multe punct de veder e ar fi, ascunde fondul inconstient a r azboaielor , car e este cel
mai gr av, ca el initiaza totul si alimenteaza cu ener gi! Si de ce se intampla totul, ca nici la
per soane, acel umbr a, sur sa r azboaielor nu este constient! Si nici nu poate sa devina, cand
explicatiile constiintei domina totul, r epr ezinta finalul!

Cel mai mar e inconstienta, ca fondur ile tale inconstiente, adancimile tale infinite, cu toate
for tele sale, te indeamna la plinatatea per sonalitati! Ener giile neconsumate in astfel de mod
devin distr uctive! Distr uctivul devine si mai gr eu ca sa r idice la nivelul constiintei! Reactia
fiind un r efuz inconstient a umbr ei, unde se aduna toate ener giile r efuzate ale indemnului
la deplinatatea per sonalitati!

Régen úgy imádkoztak, hogy bevár ták a lelküket, hogy azzal együtt imádkozzanak! Ma a
lélek lemar ad, mindig! Ezér t az ima nem lélek­ima, hanem gépies ismétlés, álcázott
közömbösség!

Obligatia mor ala, ca suntem obligati ca sa pr imim migr anti, ar e la baza nimic altceva,
decat r elativismul, car e lipsit de mor ala integr itati omului si a neamului!

*
Si pr o si contr a in legatur a cu migr anti, avem par te de niste infor mati imposibil de
contr olat, car e depasesc omul, car e pentr u mine mai mar e pr oblema, decat migr anti, ca
deaicea devine pr oblematic migr atia! Par ca amandoua taber e sunt ister ice!

A tapasztaló ül a patak par tján, nézi a víz végtelen folyását, melynek, mintha nem lenne
sem kezdete, sem vége, s amely kimossa belőle a kultúr ákat, filozófiákat! A tapasztaló ür es,
mer t csak így képes tapasztalni!

Daca ceva adevar at, mod concr et, asa zis " obiectiv" , pentr u mine nu r epr ezinta un indemn
la acceptar e, identificar e cu cazul si daca r epr ezinta ceva salvator , ca in major itatea
cazur ilor cer e o identificar e pur exter ioar a, la nivelul maselor , car e r epr ezinta o
instr ainar e, o pier der e a Sinelui adanc in om, car e e mult mai gr av, decat cazur ile
" obiective" in sine, ca concr etul caz nu este altceva, decat consecinta cr izelor adancimi!
Salvar ea adevar ata totdeauna vine de la adancimi! Apar enta exter ioar a a salvar i
acutizeaza cr iza, ca cr iza in esenta sa e spir ituala, invizibila! Pr oiectia in exter ior a
pr oblemelor , in concr ete statice, blocheaza ener gia salvatoar e a imaginilor , car e or i se
scufunda in adancime, or i devine for ta distr uctiva!

A halál több, mint filozófiai kér dés!

In lume in gr aba si cer cetator ul e in gr aba spr e o mai mar e avansar e! Cer cetar ea este mult
ajutat, daca peste tot vede inacelasi, " si ­ si" cu o mica difer entier e intr e ele, ca unde la fel,
nici nu tr ebuie sa te gandest! Mai putina efor t, mai putina gandir e, car e dezavantajeaza
cer cetar ea in gr aba, spr e o avansar e cat mai r apida! Azi n­ai timp ca sa adancesti ca
cer cetator in apa, fantana vieti! Dar cine nu bea din apa vieti, r amana uscat in stiinta sa,
far a viata spir ituala vie, ca om!

Ne am impar tit lumea in spir itualitate si in politica, hybr isul puter i, mamon, ca sa cr edem,
ca ultimul ar e inacelasi r ol ca pr imul! Asa se inseala omul pe sine!

Revelatia zilelor noastr e, de fiecar e zi, " studiul r ecent" !

*
Diver se tipar e ale salvar i, pentr u omul masificat r epr ezinta o icoana falsa a goliciuni
inter ioar a, ca sa ascunde, ca sa fuga de ea!

Este o asemanar e intr e avor t si ucider ea de la mar e distanta in r azboi, asa numite ar me de
pr ecizie, sau deter gentul car e cur ata r apid si cu efect mar e! In car e e comun, fuga omului
de sufer inta pr opr ie, vr ea sa faca invizibil sufer inta si mizer ia ca sa nu aiba nevoie de o
confr untar e dir ecta pe pr opr ia piele! Fuga pr oduce iluzia, ca sufer inta invizibila, daca nu
vezi pe cine ucizi, fata, chinur ile, nu este cr ima!

Nu stiu, daca mai exista cont fals pe numele meu, facut de catr e extr emisti maghiar , de a
denigr a per soana mea la pr ieteni mei r omani! Una er a ster s, pr in car e r aufacator ul, in
numele meu, intr a in discutie cu un pr ieten al meu, injur a, sau, contr ar ia pr incipiile mele
ceea ce pr iveste r elatia r omano ­ maghiar a, ca sa ma denigr eze! Daca apar asa ceva, va
injur a, spune alta in numele meu, nu cr edeti, va r og fr umos anuntati, ca este asa facut, ca
sa eu nu vad!

Avem nevoie de a cunoaste tr ecutul neamului, dar tr ecutul apr eciat gr esit, poate fur a
ener giile inter ioar a, calitatile inter ioar a, pr oiectand in tr ecut, stopandu­si fondul inter ioar a
ale activitati, schimbar i, car e r epr ezinta baza autoapar ar i unui neam, fondul schimbar i
intr ­o per ioada de cr iza!

Omul a alungat mir acolul din lume, car e totus apar tine de deplinatatea lumi, de
deplinatatea sa si a inlocuit cu exceptionalul, cu exoticul, cu inter esantul r azultatelor
cer cetar ilor , cu minunea ster ila a par tialului, in car e se pier de deplinatatea lumi si a
omului, pr in car e se dezmembr eaza lumea si omul, integr itatea sa!

Minunile exoticului, exceptionalului, minunea de azi, apar e pr in fotogr afiile publicat de pe


net, fb!

Azi e in disputa, se vaccineaza, nu se vaccineaza! Indifer ent de taber e, exista o mar e gr iji,
ingr ijor ar e pentr u sanatate, pentr u cor pul tr ecator in dauna sufletului, cer escului! Gr ija
pentr u viata, pe car e gr ija a condamnat Iisus! Asta este mater ialismul adevar at, pe car e
nici nu dai seama!

*
Omul este inselat de contr ar i false, din car e cr ede ca una este adevar at! Asa se pr oduc niste
dezbinar i far a sens! Ca pe fondul dezbinar i pr oblema e total alta, dar pr in contr ar i false nu
iei in cunostinta pr oblema ascunsa pe fond si lupta se continua la nesfar sit!

Imaginile divinului in lume si in adancimea omului, nu sunt niste consider ente teologice,
par er i filosofice numai, ci ener gi r eale, vie in lume si in adancimea omului, pe car e tr ebuie
ti in cont! Daca nu, nu este far a consecinte, ca r apor tul omului la cele divine nu poate sa fie
ar bitr ar a!

Pr oblema " teor iile conspir atiei" , or i sunt r eale, or i sunt negate, or icum r epr ezinta ­ si daca
consider am r eale, sau animite cazur i ir eale ­ inacelasi timp si pr oiectia inconstientului
colectiv! Din pacate, chiar adevar ul concr et, r eal, indiscutabil te indeamna, chiar apr oape
deter mina la pr oiectie!

Inter neteul nu fur a altceva, decat for ta vitala a sufletului si a minti!

Fiind si eu catolic candva, dupa aia si pr otestant, pr in pr opr ia exper ienta in inter ior ul
biser ici catolice, pe baza 5 ani teologie catolica, dupa la unitar ieni, dupa ter minar ea
teologiei si pr eot candva peste 3 ani, confir m, ca asa este in totalitate! In cr estinismul
occidental tr ebuie sa delectezi enor iasi si atat! Se solicita o identificar e pur exter ioar a, cand
inter ior ul r amana mor t! Catolicismul este exact cum spunea Iisus despr e far isei, sunteti ca
mor minte fr umos var uite in exter ior , dar putr ed in adancimea sa! In Biblie aflam
ar hetipur ile eter ne a r eligiozitati false!

Din pacate catolicismul este tentat spr e sincr etism, completand cu or ientali! Or ientul car e
m­a fascinat, dar totus n­am putut accepta ca spir itualitatea este conditionat de exclusiv
efor tul omenesc, cand adevar ata spir itualitate este lucr ar ea divinului! Stiu, ca la ei este
atr agator golul filisofic, dar in or todoxie afli mai mult decat golul, apofaticul cu ener giile
necr eate ale divinului, car e totus mai r eal, ascuns intr ­un Dumnezeu per soana!

In comunism se zicea, totul e a popor ului, popor ul e la puter e, in democr atie cam la fel,
pr in vot, popor ul decide, ei sunt cam la fel!

*
Iluzia omului exter ior izat, daca se consider a pe par tea opusa, este difer it! Nu, este la fel!
Din pacate in masa infor ma, nationalisti nu difer a de cosmopoliti, de multicultur alisti!

Inter esant un mafiot apar a cr estinismul, ca Or ban! Sar aca cr estinism, ca a ajuns acolo, ca
un mafiot tr ebuie sa apar a! Matir i invar tesc in pamant, car e n­au avut nevoie de apar ar e
mafiota, adica laica, lumeasca, Dumnezeu fiind singur a apar ar e!

E r asul lumi ce face Or ban cu cr estinismul! Cine nu stie ce este cr estinismul tr ait, omul
masificat, jur nalistul lumi masificat scr ie asa ceva, lauda Or ban! J ur nalistul de masa lauda
politicianul de masa!

Pe cur and putem astepta, ca pr ietenul lui Or ban, si Basescu devine apar ator ul
cr estinismului!

Azi cer cetar ea mai mult se face pentr u omul maselor ! Dominatia cer cetar i este r ezultatul
masificar i! Cer cetator ul este samanul maselor !

Iluzia omul masei ca in masa se r ezolva pr oblemele sociale, sa intor s impotr iva lui! Dar
efectul inver s nu este iluzie!

Iluzia omul masei ca in masa se r ezolva pr oblemele sociale, sa intor s impotr iva lui! Dar
efectul inver s nu este iluzie!

Adevar atul conducator tr ebuie sa fie imaginea, r epr ezentantul Sinelui! Asa a fost Moise,
cine afar a taber ei instalase cor tul, nu apar tinea mesei! Azi nu exista astfel de conducator ,
car e nu apar tine mesei infor ma! Candva, multe secole inainte, par ca er a astfel de imagine
vie r egele!

Hamvasnál az egzaktság a szellemi ster ilitás jele! Ebből a szempontból alapvetően eur ópai
filozófiát művel!

Car ier istul politic vede nor mal, justificat, incompatibilitatea, pr apastia intr e politica si
spir itualitate!
*

Diver se taber e ale maselor infor ma se consider a ca ar e o constiinta mai inalta, fata de
tabar a cealalta! E o iluzie a diver selor taber e a maselor ! E o iluzie numai, ca la omul
masificat, constiinta autentica a per sonalitati autentice, lipseste! Iluzia se multumeste cu o
identificar e far a r eflectie!

Pentr u multi Or ban par e cu o mai mar e constiinta nationala, ca nu lasa ca sa ieie str aini
tar a! In viziunea mea per icolul, ur genta apar ar i, " neapar at tr ebuie facut ceva" ,
deter minismul unidimensionala a apar ar i ur gente, exclusiv in exter ior , nu justifica,
sacr ificar ea constiintei plina, multidimensionala, pe altar ul constiintei masificata, car e este
r ezultatul unidimensionalitati exter ior izar i omului!

Ca adevar ata constiinta nationala se afla in constiinte pline, nu in cele unidimensionala,


car e se multumeste cu identificar ile pe planul exter ior exclusiv, far a r eflectie, car e fiind o
pur a imitar e numai, totus consider a o inalta constiinta, ca asa se consider a si alti, car e
constiinciozitatea pe ur ma egal cu lipsa constiintei pline, car e ar e la baza imaginile
tr anscendente ale plinului!

Or cat de salvator ar fi apar ar ea tar i pe plan exclusiv exter ior , constiinta car e apar a, pe
ur ma r epr ezinta constiinta masificata, in car e pe ur ma se pier de cel adevar at, plin!

Or ban la inceputul car ier ei sale politice, adr esa glume jignitoar e, destul de sub nivel,
pr imitive, la adr esa monahilor , adica la adr esa cr estnitati! Acuma, dupa cativa deceni, el
devine apar ator ul cr estinismului, schimbandu­si masca omului politic, dupa necesitate! El
e un excr oc politicianist!

Este un semn al oboseli masmediei, ca vin cu niste " dezveluir i socante" , pe car e continut
cunoastem de doua deceni minim!

Or ban e un politician posedat de ar hetipul salvator ului! Pr oblema e, ca si simpatizati sunt


niste posedati de catr e inacelasi ar hetip! Difer enta fiind, ca in cazul simpatizantilor e vor ba
de o pr oiectie, supor tul pr oiectiei fiind Conducator ul Or ban, car e canalizeaza ener giile
inconstiente ale supor ter ilor deasupr a per soanei sale, tr aind din enr giile inconstiente ale
multimi! Din cauza asta par e, ca guver nar ea sa ar e un fond solid! Nu cunoscand faptul, ca
star ea de a fi posedat este cel mai per iculoasa iluzie, ca pr in for ta ener giilor inconstiente
par e r eal!
Imaginea salvator ului pr in ener giile puter nice a inconstientului colectiv patr unde in
constiinta si r apeste, o constiinta r apita nefiind o constiinta adevar ata unui per soana! O
constiinta pur tat de vantur i este a maselor si nu a omului ca per soana individuata in sensul
psihologiei jungiene! Dar foar te inter esant, constiinta asta r apita de vantur i apar e,
pr oiectand la per soana lui Or ban, ca o constiinciozitate inalta fata de Occident! Din pacate
pentr u multi r omani el devine r epr ezentantul constiintei nationala autentice!

Asa se falsifica pr in pr oiecti constiinta nationala autentica, car e ar tr ebui r ealizat, pr in


r idicar ea la nivelul constiintei imaginar ul adancur ilor ! Imaginar ul asa constientizat si a
salvator ului, impiedica pe omul conducator sa fie posedat de un ar hetip si sa duca pe cei
condusi in r apa inconstientului, pr in pr oiectiile lot inconstiente! Nor mal si la cei condusi,
r idicar ea la nivelul constiintei ale continutur ilor inconstiente poate sa­si impiedice, de a fi
posedat pr in pr oiectiile imaginar ului inconstientului!

In asa fel constiinta adevar ata nu este de a cunoaste exclusiv r ational, r apor tand
cunoaster ea spr e exter ior numai si acumulandu­si cunostintele exclusiv deacolo, par ca ar fi
niste obiecte statice, nu este numai faptica, adica a cunoaste faptul si a pr oceda in ur ma
asta numai in apar ar ea pur exter ioar a a tar i si neamului, ci este tr anscendentala, r ealizat
din imaginar ul adancimi neamului cu car acter tr anscendent! Apar tenenta pr in imaginar ul
inconstientului, adancimi sacr e, a celor exter ioar e, pr in ener giile infinite ale adancimi este
mult mai puter nice, decat pr in niste imper ative categor ice fata de neam, dat din exter ior
numai, car e nu pr ivesc ener giile vitale ale neamului in adancimea sa ca sa activeze, de a
vitaliza exter ior ul, ca fiind pur exter ioar a, sunt ster ile in r apor t cu adancimi! In felul asta
constiinta adevar ata se r ealizeaza pr in r apor tul fata de adancimi, pe plan ver tical, ca sa
or ganizeze pe baza tipar elor adancimi, viata or izontala ale neamului! Fata de asta,
constiinta nationala falsa se r ealizeaza pr in identificar i pur exter ioar a, far a r eflectie,
umpland constiinta din exter ior spr e inter ior , cu car e, pur obiecte exter ioar a fiind,
inter ior ul, adancimea n­ar e nici­o r elatie or ganica, adica totul este imper sonal! Fata de
car e constiinta or ganica este a omului plin, car e inseamna per soana r ealizata, individuata
in sens jungian! 

Az eur ópai filozófus addig bibelődik a lét, létezés definicióival, míg nem jut ideje létezni!
Vagy először létezni kéne és az után filozófálni, vagy pár húzamosan!?

Befejezve 2016 szeptember 26­án.