PROIECT DIDACTIC DIRIGENTIE

DATA: 16 octombrie 2014

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “APRENDIS” IASI
TEMA PROIECTULUI: Vulnerabilitatea persoanei în faţa mediului social
PROFESOR: Martiniuc Irina

OBIECTIV CADRU:
 Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine
 Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare în contexte variate
 Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învatare

OBIECTIVE DE REFERINTA:
 sa explice importanta responsabilitatii individuale si sociale, în diferite contexte;
 sa exerseze tehnici de comunicare eficienta, în contexte variate din punct de vedere social si
cultural;
 sa îsi autoevalueze convingerile, atitudinile si comportamentele definitorii pentru
dezvoltarea personala
 sa îsi autoevalueze punctele tari si pe cele slabe, în raport cu propriile interese privind
evolutia personala
 să dobândească experienţă în aplicarea unor decizii morale si acţiuni pozitive;

OBIECTIVE SPECIFICE:
 Sa analizeze relatii familiale variate;
 Sa-si exerseze abilităţile de comunicare;
 Să dovedească abilităţi de ascultare dar şi de formulare de mesaje;
 Sa constientizeze luarea unor decizii corecte;
 Sa evalueze anumite situatii si sa-si dea seama care ar fi consecinta reactiei lui in acea
situatie;
 Sa se familiarizeze cu implicaţiile sociale ale televiziunii ca principal mijloc de
informare în masă;
 Sa se sensibilizeze privind efectivele negative ale consumului abuziv de imagini
televizate;
 Sa –si organizeze raţional timpului liber ca formă de autoeducaţie permanentă.
 Sa ia atitudine faţă de diferite situaţii de viaţă, faţă de valori si reguli morale, faţă de
efectele nocive ale drogurilor, alcoolului şi tutunului din surse de specialitate
 Sa inteleaga rolul important al scolii si al familiei in viata lor
VALORI SI ATITUDINI:
_ respect si încredere în sine si în ceilalti;
_ recunoasterea unicitatii fiecarei persoane;
_ receptivitate la emotiile celorlalti;
_ valorizarea relatiilor interpersonale;
_ valorificarea critica si selectiva a informatiilor;
_ adaptare si deschidere la noi tipuri de învatare;
_ motivatie si flexibilitate în elaborarea propriului traseu educational si profesional;
_ responsabilitate si disponibilitate pentru decizii si actiuni privind propria cariera;
_ interes pentru învatare permanenta într-o lume în schimbare si în societatea cunoasterii;
_ orientare spre o viata de calitate, în prezent si în viitor.
 ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
 dezbateri, studii de caz, problematizari, pe tema optiunilor educationale si de viata;
 exercitii de identificare a situatiilor în care este necesara asumarea responsabilitatii
individuale si sociale;
 chestionare si fise de autoevaluare pentru identificarea punctelor tari, a celor slabe si a
intereselor;

RESURSE MATERIALE:
 Fise de lucru
 fişe cu informaţii de specialitate despre: internet, calculator, televizor, droguri.
 Coli flipchart
 Markere
 Obiect (o papusa) pentru a orienta dialogul de la o persoana la alta.

RESURSE DIDACTICE/BIBLIOGRAFIE:
 Programe scolare pentru Aria Consiliere si orientare aprobate prin ordinal ministrului Nr
5286/09.10.2006
 Cosma Traian, Ora de dirigentie in gimnaziu, Bucuresti, 2007;
 Daniela Salagean, Silvia Tinica, Dorin Pintilie, Ora educativa-modele de proiecte didactice,
Cluj-Napoca, 2004
 Gabriela Lemeni, Mircea Miclea, Consiliere si orientare – ghid de educatie pentru cariera,
Ed ASCR, Cluj Napoca 2009

METODE DE INVATARE/STRATEGII DE REALIZARE

1. METODE TRADITIONALE
 conversatia euristica, observatia dirijata, explicatia, dialogul, onfruntarea de idei, analiza,
lectura, studiul de caz, invatarea prin descoperire , chestionarul de interese si abilitati
2. PROBLEMATIZAREA CREATIVA
 brainstorming
 studiu de caz
3. METODE DE AUTOCUNOASTERE
 analiza SWOT
4. METODE DE EVALUARE:
 exprimarea ideilor si a argumentelor personale prin completarea fisei individuale de
(auto)evaluare;
 proiectul individual si de grup;
DURATA: 50 min
 SCENARIUL LECTIEI

1. MOMENT ORGANIZATORIC

Profesorul pregateste materialele necesare orei, verifica disponibilitatea colectivului pentru

activitatea ce urmeaza a fi desfasurata. Se consemnează absenţele. Se verifică existenţa resurselor
material.

2. MOTIVAREA ELEVILOR
Sarcina de lucru:
Din ora precedenta elevii au fost informati asupra temei ce va fi abordata, s-au distribuit
sarcini, a fost indicata bibliografia, s-au procurat materiale necesare orei. Elevii isi pregatesc cele
necesare inceperii activitatii.
Se cere elevilor discutarea conceptelor cheie care urmeaza sa fie la baza discutiilor temei de
astazi pe care le-au avut de pregatit pentru astazi.

CONCEPTE CHEIE:

VULNERÁBIL, -Ă, vulnerabili, -e, adj. Care poate fi rănit. ♦ Fig. Care poate fi atacat ușor;
care are părți slabe, defectuoase, criticabile. ◊ Punct vulnerabil = parte slabă a cuiva; punct sensibil,
punct nevralgic.
MÉDIU medii, s. n. 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care
se află ființele și lucrurile. 2. Societatea, lumea în mijlocul căreia trăiește cineva: ambianță.
DECÍZIE, decizii, s. f. 1. Hotărâre luată în urma examinării unei probleme, a unei situații etc.,
soluție adoptată (dintre mai multe posibile); rezoluție. ♦ Hotărâre luată de un organ al administrației
de stat sau de un organ de jurisdicție. 2. (Rar) Calitatea de a fi ferm, hotărât; fermitate.
VALOARE, valori, Suma calitatilor care dau pret unui obiect, uneo finite, unui fenomen..
importanta, insemnatate, merit
MASS-MEDIA.-- Totalitatea mijloacelor moderne de comunicare în masă a informațiilor
„Cartea, ziarul, radioul, cinematograful și televiziunea au devenit tot atâtea componente ale
universului audiovizual, tot atâtea surse de informare și cunoaștere, denumite de specialiști «mass-
media»

3. ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOR ACTIVITATII

Astazi vom discuta despre vulnerabilitatea noastra in fata mediului in care ne aflam si puterea
noastra de a decide in situatii diverse care presupun consecinte nefaste asupra vietii noastre.

4. DESFASURAREA ACTIVITATII
Elevii sunt impartiti in 5 grupe si li se distribuie fise de lucru, material informative si
chestionare la care vor raspunde atunci cand o alta grupa le va da cuvantul.

Pasul 1 Ce contine conceptul Lumea mea?

Profesorul obtine un invetar de locuri, obiecte, persoane care apartin acestei entitati in functie
de relatiile preferentiale : parinti, prieteni, animale de companie, o carte, un obiect, calculatorul,
televizorul, telefonul…
Se scot in evidenta cateva principia de organizare a acestei lumi: ma simt bine cu…, am ce
discuta cu…, ma simt in siguranta cu...
Pasul 2. Cine are pasaport de intrare nelimitata in Lumea mea? Sunt printre cei apropiati? Daca
nu? Fiecare avem cate un parinte preferat, daca el nu apartine lumii immediate atunci ar fi normal sa
apartina lumii intermediare . Este posibil ca adultii, parintii, profesorii, rudele sa nu apartina lumii
apropiate si atunci ne punem problema daca asta nu ne afecteaza in luarea unor decizii bune in
situatii de compromise.

FISA DE LUCRU

EU SI LUMEA MEA- lumi concentrice

Se va observa ca tendinta tinerilor din ziua de astazi este sa faca loc in lumea lor imediata
calculatorului, televizorului, telefonului, jocurilor, prietenilor. Toate aceste lucruri au o
influenta imediata in comportamentul lor si in deciziile pe care ei urmeaza sa le ia in viata lor.
La pubertate, persoanele cu autoritate sunt date la o parte.

Calculatorul prieten sau dusman?

Se solicita raspunsurile de la elev si realizeaza doua coloane Prieten/Dusman urmand sa se
discute si sa se completeze pe baza materialelor informative.
Elevii pot organiza cuvintele în două coloane

BENEFICII RISCURI
- accesare instantanee a - implicarea in
informatiei activitati ilegale
- comunicare la mari distante - virusi
- resura imensa de informatie - imagini rau
- vizionare desene animate intentionate
- filmulete comice - informatii
- jocuri educative online daunatoare
- dictionar online - solicitari de ajutor
- televiziune on-line false
- stricarea gramaticala
a limbii
- mult timp pierdut
 - probleme cu ochii
- omiterea exercitiului
fizic
- scaderea
performantelor scolare
- certuri cu parintii
- spargerea parolei
personale
- furt de identitate

Internetul depășește televizorul ca influență negativa

In concluzie, calculatorul si internetul sunt un soi de rele fara de care nu putem trai. Cativa
indicatori de recunoastere a dependendei de calculator: oboseala excesiva, probleme scolare (lipsa de
timp pentru efectuarea temelor), diminuarea interesului pentru alte hobby-uri, lipsa de concentrare,
izolare, frustrare si rebeliune
Este deja repetitiv sa afirmam ca traim intr-o lume tehnologizata. Deja, oamenii comunica mai
mult prin internet, prin intermediul retelelor de socializare si prin intermediul messengerului. Din
lipsa de timp, comoditate sau poate timiditate, din ce in ce mai multi oameni prefera interactiunea pe
net in locul celei din viata reala
Ca orice lucru prea laudat, internetul are si el dezavantajele sale: scaderea interactiunii umane,
probleme cervicale si lombare pentru cei care petrec prea mult timp pe net, ba chiar si dependenta - in
cazul unor jocuri, si cate si mai cate.
Violenta din mass-media poate provoca efecte pe termen scurt asupra adultilor dar efecte pe
termen lung asupra copiilor. Atat copiii cat si adultii sunt atrasi de scenele violente prin actiunea si
emotiile intense produse de film. Expunerea indelungata la scene violente are efecte nocive asupra
dezvoltarii copiilor.
Elevii participă la “ clasificarea” avantajelor televiziunii:
 Este cel mai răspândit mod de petrecere a timpului liber;
 Ne aduce lumea întreagă în casă;
 Ne informează rapid despre tot ce se întâmplă în lume;
 Cunoştinţele primite prin cărţi, la şcoală, devin mai accesibile, mai vii, mai clare;
 Cunoaştem viaţa, cultura şi obiceiurile altor popoare;
 Reduce decalajul şcolar şi educativ;
 Este cel mai comod mijloc de petrecere a orelor de răgaz, de destindere, de evadare
din grijile zilnice;
 Pentru mulţi părinţi este un ajutor în supravegherea copiilor “ doica electronică” aşa
cum l-au numit americanii;
 Alină orele de răgaz a celor bătrâni, bolnavi, imobilizaţi;
 Este un mijloc de reducere a tensiunilor şi conflictelor din familie
( distrage atenţia);
 Diminunuează delicvenţa pentru că îi (mai) atrage pe tinerii predispuşi spre un
comportament deviant;
 Făcându-ne părtaşi la toate evenimentele din ţară sau din lume, televiziunea produce
consens (influenţează conştiinţa);
 Tot ceea ce oferă televiziunea se răsfrânge asupra nivelului de inteligenţă şi
informare a copiilor şi al tinerilor de azi, nivel mai ridicat decât cel al generaţiilor tinere de
dinaintea răspândirii televiziunii.
 1. Televiziunea a perturbat viaţa socială – dezavantaje:
 Televiziunea absoarbe un mare volum de timp social, aproape tot atât cât se
consacră şi muncii;
 Televizorul desocializează oamenii, răstrângând cercul relaţiilor sociale, întâlnirile cu
rudele şi prietenii ( nu mai avem timp să-I vizităm pe bunici, să le dăm o mână de ajutor
pentru că pierdem filmul sau serialul…);
 Televizorul îndepărtează copiii de părinţi şi invers: stau alături în faţa “cutiei
magice” şi nu mai au timp să fie împreună, să comunice, să schimbe impresii, să se
cunoască;
 Televizorul perturbă studiile elevilor, reduce timpul destinat învăţăturii, favorizează
superficialitatea şi mediocritatea;
 Televizorul diminuează gustul pentru lectură al copiilor şi tinerilor, pentru joc şi
activităţi în timpul liber, pentru sport;
 Televizorul îi introduce de timpuriu pe copii în lumea şi problemele adulţilor ceea
ce nu este nici în beneficiul copilăriei şi nici al educaţiei;
 Emisiunile de televiziune sunt dominate de programe de divertisment facil care scot
în prim plan o abundenţă de vedete ale muzicii uşoare care propagă, indirect, incultura, a
căror notoritate n-are nici o legătură cu valoarea lor socială şi morală, dar care exercită o
mare atracţie asupra tineretului îndepărtându-i de idealurile şi valorile cu adevărat demne de
urmat;
 Televiziunea a înfrânt cinematograful, teatrul, opera, spectacolul în general, spectatorii
se retrag în căminul familial, în halat şi papuci;
 Televiziunea permite manipularea marii mase de oameni de către cei care au în
mână canalele de transmisie – societăţi patronale, puterea politică;
 Majoritatea programelor se vând şi se cumpără, sunt producţii comerciale, de
divertisment, făcute pe gustul unui public mediu, mai puţin educat, mai puţin cultivat.

Consecinţele negative ale abuzului de imagini televizate asupra copiilor şi a

tinerilor în mod special

 Prea multe ore petrecute în faţa televizorului îi condamnă pe copii la tăcere, izolare,
la riscul de a deveni fiinţe închise, puţin comunicative;
 Aceşti copii, care abuzează de televizor, au dificultăţi de exprimare, un limbaj sărac,
rudimentar, pentru că limbajul televizat este simplu, direct, iar copiii urmăresc întâi imaginea,
apoi limbajul (expunerea);
 Cu cât privesc mai mult televizorul, cu atât randamentul şcolar este mai scăzut;
 Copiii “telefagi” au un interes scăzut pentru emisiunile cu caracter cultural-educative
pentru că televizorul îi cultivă doar pe oamenii cultivaţi.

Ce-i de făcut? Renunţăm la televizor? Nicidecum!

Învăţăm să-l folosim cu măsură şi în mod inteligent:
 Reducem durata şederii în faţa “micului ecran”;
 Se recomandă o zi pe săptămână fără televizor;
 Nu depăşim ora 22-- pentru culcare;
 Învăţăm să alegem, să selectăm programe, ceea ce este util, interesant pentru mintea
şi viaţa noastră;
 Să fim critici cu cele ce vedem, să le evaluăm;
 Jocul, sportul, lectura de bună calitate, întâlnirile cu rudele şi prietenii sunt mai
valoroase şi mai folositoare.
 Influenta “PRIETENILOR” in luarea deciziilor cu privire la consumul de droguri, tutun.,
alcool
Se aşează la tablă o coală flipchart pe care este scris în centru: DROGURI. TUTUN. ALCOOL

DROGURI
TUTUN
ALCOOL

Elevii primesc o papusa care va fi aruncată din mână în mână, cel care primeşte trebuie să
spună un cuvânt/ o propoziţie scurtă în legătură cu ceea ce se află scris pe tablă. Termeni posibili:
„dependenţă”, „inconştienţă”, „iluzie”, „durere”, „boală”, „moarte”, „familie”, etc.
- definirea cuvântului „droguri” pe baza termenului „dependenţă”, caracteristica comună
tuturor substanţelor incluse în această categorie;
- explicarea şi ordonarea termenilor găsiţi de către elevi în „cauze” – „inconştienţă”, „familie”,
etc – „efecte” – „boală”, „moarte”, „iluzie”, etc.
Se pun la dispozitie materiale din care se va completa lista caracteristicilor nocive ale acestora.

CONSECINTELE CONSUMULUI DE TUTUN

Efectele de scurtă durată:

 ritmul inimii se accelerează;

 creşte tensiunea arterială;
 ţesutul laringelui devine iritat;
 oxidul de carbon intră în sânge;
 substanţele cancerigene intră imediat în plămâni;
 aerul este poluat;
 ochii pot fi iritaţi;
 temperatura pielii scade;
 tusea, respiraţia urât mirositoare, infecţii ale gurii;
 alterarea mirosului, riduri faciale, pete galbene pe dinţi, sensibilitate la boli.

Efectele de lungă durată:

- Dependenţă fizică şi psihică;
- Apariţia ridurilor;
- Boli de inimă;
- Cancer la plămîni, pancreas, piele, gură, buze;
- Se opreşte dezvoltarea normală a corpului;
- Boli cronice;
- Moarte preamatură;
- Reducerea simţurilor, pierderea mirosului, gustului;
- Ulcer de stomac;
 - Dinţii, degetele capătă o culoare galbenă;
- Greţuri.

În fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pământesc, milioane de oameni folosesc droguri. În mod
surprinzător, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci când consumăm ceai sau cafea. Ca şi
multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte băuturi răcoritoare cum ar fi Coca - Cola, sau
alcoolul din vin şi bere sunt substanţe care modifică funcţionarea normală a organismului. Alte tipuri
de droguri sunt ilegale şi periculoase. Substanţe ca heroina fac parte din această categorie, iar
deţinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri ucid in timp.

5. ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI

 DECIZIA si calitatea vietii individuale:

Influenta grupului de prieteni poate afecta sanatatea si calitatea vietii tale.
Etapele dezvoltarii abilitatii de a face fata presiunii grupului:
- Analiza situatiei: unde esti, cu cine esti, ce fac prietenii tai, ce simti tu in legatura cu asta,
ce ai face daca ai fi singur?
- Analiza consecintelor comportamentului: cum te simti dup ace vei lua o decizie
influentata de un prieten, vei avea problem cuparinti/ profesori, iti va afecta starea de sanatate, care
sunt consecintele positive si negative ale acestei decizii?
- Stabilirea unei decizii proprii: ia o decizie in functie de ceea ce este bine pentru tine
- Exprimarea deciziei fata de prieteni:
- Cand decizia ta este NU spune simplu: nu multumesc; nu sunt interest; am altceva de facut;
nu-mi face placere sa fac acest lucru.

VREAU SĂ IAU O DECIZIE!

Fişă de documentare
Decizie şi dezvoltare personală

Fiecare om îşi înţelege cel mai bine propria existenţă.

Pe parcursul vieţii, evenimentele cu care ne confruntăm ne pun în situaţia de „a alege”, de cele
mai multe ori, dintre mai multe alternative.
În timp, se formează „capacitatea de a lua decizii”, trăsătură care defineşte personalitatea.
Bazele formării personalităţii se pun în perioada adolescenţei, etapă de viaţă când are loc o
intensă dezvoltare pe mai multe planuri (fizic, intelectual, socio-afectiv), care va duce la conturarea
identităţii de sine.
O componentă a identităţii de sine este identitatea vocaţională, care presupune alegerea,
opţiunea, decizia privind parcursul educaţional şi profesional.
Persoana ajunge să planifice şi să acţioneze astfel încât să meargă înainte în propria sa viaţă.

Etape în luarea deciziei

 Determinarea alternativelor:
- Cine sunt eu?
- Unde sunt acum?
- Unde vreau să ajung?
- Care sunt resursele mele actuale (calităţi, cunoştinţe, abilităţi) pe care mă pot
baza?

 Explorarea alternativelor:
 - Care sunt posibilele căi de acţiune? Câte alternative sunt?
- Ce voi găsi la capătul drumului?
- Cât/ce mă costă (timp, efort) să pun în aplicare aceste alternative?
- De ce cunoştinţe şi abilităţi voi avea nevoie?
- Care sunt dificultăţile pe care le voi întâmpina?
- Cine mă susţine?
- Care e calea optimă pentru mine?

 Luarea deciziei şi întocmirea planului de acţiune:

- Care este obiectivul meu?
- Ce pot să fac pentru a-mi atinge obiectivul?
- De ce am nevoie?
- Ce dificultăţi anticipez?
- Ce pot să fac pentru a le preveni sau minimiza?
- Care sunt paşii concreţi pe care îi am de parcurs?
- Ce voi face dacă planul va eşua?

Se spune că “voinţa este coloana vertebrală a caracterului” deci asupra ei trebuie să ne

îndreptăm întâi atenţia şi eforturile de autoperfecţionare.

“Cine învinge pe alţii, are forţa eroică, cine pe sine se învinge, forţa sufletească.”
(filosof chinez)
Cum ne putem antrena vointa?
Voinţa este ceea ce determină acţiunile noastre, ceea ce duce la îndeplinirea lucrurilor pe care
le dorim. Se poate educa această calitate, oare?
Se va explica elevilor că voinţa nu este o însuşire cu care ne naştem, ea se educă, se formează
treptat prin muncă si activitate, prin antrenament sistematic.Vârsta la care sunt elevii, este foarte
potrivită pentru preocupările de autoeducaţie, de perfecţionare şi de călire a voinţei.

FIŞE DE LUCRU PE GRUP

-
- GRUPA 1:
- MULŢI TINERI ÎNCEP SĂ FUMEZE PENTRU CĂ ŞI PĂRINŢII LOR FUMEAZĂ. ORI
ÎNCEP SĂ BEA PENTRU CĂ VĂD CA UNEORI TATA ÎNTRECE MĂSURA ÎN ACEASTĂ
PRIVINŢĂ.
- DACA VREM SĂ FIM CA EI EXISTĂ MULTE ALTE PRIVINŢE ÎN CARE I-AM
PUTEA COPIA. IATĂ CÂTEVA EXEMPLE DE ASTFEL DE LUCRURI BUNE PE CARE LE
PUTEM „COPIA” DE LA PĂRINŢII NOŞTRI:
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- GRUPA 2:
- MULŢI COPII ÎNCEP SĂ FUMEZE ORI SĂ CONSUME BĂUTURI ALCOOLICE
DEOARECE CRED CĂ ACESTA ESTE UN MOD DE A TE DISTRA CU PRIETENII.
IATĂ CUM TE POŢI DISTRA CU PRIETENII, FĂRĂ SĂ FUMEZI SAU SĂ CONSUMI
BĂUTURI ALCOOLICE:
- .............................................................................................................................................
 - .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................

GRUPA 3:
- DE MULTE ORI, UN „PRIETEN” ESTE CEL CARE TE CONVINGE CĂ NU ŢI SE
ÎNTÂMPLĂ NIMIC RĂU DACĂ FUMEZI ŞI TU, ŞI CĂ DACĂ NU O FACI, CEILALŢI VOR
CONSIDERA CĂ ESTI UN FRICOS. DE FAPT O ASTFEL DE PERSOANĂ NU ÎŢI ESTE
PRIETEN. IATĂ CUM ARATĂ UN PRIETEN ADEVĂRAT:
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................

GRUPA 4:
- CURIOZITATEA ESTE DORINŢA FIREASCĂ DE A AFLA/ VEDEA/ ÎNCERCA NOI
LUCRURI , DE A CUNOAŞTE NOI EVENIMENTE, FENOMENE.
- CURIOZITATEA ESTE UN LUCRU BUN, DIN CURIOZITATE DESCOPERIM
LUMEA, ÎNVĂŢĂM MEREU LUCRURI NOI.
- ESTE BINE SĂ FII CURIOS, DOAR CĂ UNII SUNT CURIOŞI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE
ŢIGĂRILE, ALCOOLUL SAU DROGURILE.
- IATĂ CÂTEVA LUCRURI „BUNE” PE CARE, DIN CURIOZITATE, AM DORI SĂ LE
AFLĂM ORI SĂ LE VEDEM:
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
-
-
- GRUPA 5
- DE MULTE ORI DIVERSE PROBLEME ÎI POT FACE PE OAMENI SĂ RECURGĂ LA
LUMEA ILUZORIE A DROGURILOR. O ASTFEL DE PROBLEMĂ POT FI NOTELE PROASTE
DE LA ŞCOALĂ, O SITUAŢIE DE CORIGENŢĂ, ETC.
- IATĂ CUM S-AR PUTEA REZOLVA O ASTFEL DE PROBLEMĂ CU ŞCOALA:
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
- .............................................................................................................................................
 6. EVALUAREA ACTIVITATII./ CONCLUZII SI APRECIERI
Profesorul face aprecieri individuale si generale.
Ne intoarcem asupra hartii pe care am conceput-o a “Lumii noastre” si stabilim ca este bine sa
dam accept in lumea imediata a oamenilor in care avem incredere, in primul rand parintilor, cu care
trebuie sa avem o mai buna comunicare pentru ca ei sunt sprijinul nostru in luarea celor mai bune
decizii, profesorilor care sunt sursa educatiei formale si a trecem in lumea periferica oamenii care nu
au influenta sanatoasa asupra noastra.
Oamenii sunt susceptibili, transformabili, de aceea trebuie sa primim informatia si sa discernem
ce este bine si ce ester au pentru noi, ce poate duce la transformari nefaste si pentru acest lucru avem
nevoie de sfatul oamenilor cei mai apropiati pe care trebuie sa-I alegem cu grija. Concluzii asupra
temei şi asupra desfăşurării activităţii. Elevii isi spun propriile opinii. Anuntarea temei pentru ora
urmatoare. Sa mancam sanatos!
 Cum te-ai simtit la aceasta activitate?
  

 Care sunt subiectele de discutie pe care vrei sa le aprofundam in cadrul orelor de dirigentie?

FISA DE LUCRU
EU SI LUMEA MEA- lumi concentrice