Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECT DIDACTIC

DATA: 16 octombrie 2013


SCOALA Gimnazial Mircea Sntimbreanu
TITUL LECTIEI: Vulnerabilitatea mea n faa mediului n care m aflu. Eu decid!
PROFESOR: Grasu Mariana
MODULUL: Calitatea stilului de via
SUBMODULUL: Calitatea vieii personale

OBIECTIV CADRU:
Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine
Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare n contexte variate
Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor n procesul de nvatare

OBIECTIVE DE REFERINTA:
sa explice importanta responsabilitatii individuale si sociale, n diferite contexte;
sa exerseze tehnici de comunicare eficienta, n contexte variate din punct de vedere social si
cultural;
sa si autoevalueze convingerile, atitudinile si comportamentele definitorii pentru
dezvoltarea personala
sa si autoevalueze punctele tari si pe cele slabe, n raport cu propriile interese privind
evolutia personala
s dobndeasc experien n aplicarea unor decizii morale si aciuni pozitive;

OBIECTIVE SPECIFICE:
sa analizeze relatii familiale variate;
sa-si exerseze abilitile de comunicare
S dovedeasc abiliti de ascultare dar i de formulare de mesaje
Sa constientizeze luarea unor decizii corecte
Sa evalueze anumite situatii si sa-si dea seama care ar fi consecinta reactiei lui in acea situatie
Sa se familiarizeze cu implicaiile sociale ale televiziunii ca principal mijloc de informare n
mas;
Sa se sensibilizeze privind efectivele negative ale consumului abuziv de imagini televizate;
Sa si organizeze raional timpului liber ca form de autoeducaie permanent.
Sa ia atitudine fa de diferite situaii de via, fa de valori si reguli morale, fa de efectele
nocive ale drogurilor, alcoolului i tutunului din surse de specialitate
Sa inteleaga rolul important al scolii si al familiei in viata lor
VALORI SI ATITUDINI:
_ respect si ncredere n sine si n ceilalti;
_ recunoasterea unicitatii fiecarei persoane;
_ receptivitate la emotiile celorlalti;
_ valorizarea relatiilor interpersonale;
_ valorificarea critica si selectiva a informatiilor;
_ adaptare si deschidere la noi tipuri de nvatare;
_ motivatie si flexibilitate n elaborarea propriului traseu educational si profesional;
_ responsabilitate si disponibilitate pentru decizii si actiuni privind propria cariera;
_ interes pentru nvatare permanenta ntr-o lume n schimbare si n societatea cunoasterii;
_ orientare spre o viata de calitate, n prezent si n viitor.


ACTIVITI DE NVARE:
dezbateri, studii de caz, problematizari, pe tema optiunilor educationale si de viata;
exercitii de identificare a situatiilor n care este necesara asumarea responsabilitatii individuale si
sociale;
chestionare si fise de autoevaluare pentru identificarea punctelor tari, a celor slabe si a
intereselor;
RESURSE MATERIALE:
Fise de lucru
fie cu informaii de specialitate despre: internet, calculator, televizor, droguri.
Coli flipchart
Markere
Obiect (o papusa) pentru a orienta dialogul de la o persoana la alta.
RESURSE DIDACTICE/BIBLIOGRAFIE:
Programe scolare pentru Aria Consiliere si orientare aprobate prin ordinal ministrului Nr
5286/09.10.2006
Cosma Traian, Ora de dirigentie in gimnaziu, Bucuresti, 2007;
Daniela Salagean, Silvia Tinica, Dorin Pintilie, Ora educativa-modele de proiecte didactice, Cluj-
Napoca, 2004
Gabriela Lemeni, Mircea Miclea, Consiliere si orientare ghid de educatie pentru cariera, Ed ASCR,
Cluj Napoca 2009
METODE DE INVATARE/STRATEGII DE REALIZARE
1. METODE TRADITIONALE
conversatia euristica, observatia dirijata, explicatia, dialogul, onfruntarea de idei, analiza,
lectura, studiul de caz, invatarea prin descoperire , chestionarul de interese si abilitati
2. PROBLEMATIZAREA CREATIVA
brainstorming
studiu de caz
3. METODE DE AUTOCUNOASTERE
analiza SWOT
4. METODE DE EVALUARE:
exprimarea ideilor si a argumentelor personale prin completarea fisei individuale de
(auto)evaluare;
proiectul individual si de grup;
DURATA: 50 min
















SCENARIUL LECTIEI


1. MOMENT ORGANIZATORIC

Profesorul pregateste materialele necesare orei, verifica disponibilitatea colectivului pentru
activitatea ce urmeaza a fi desfasurata. Se consemneaz absenele. Se verific existena resurselor
material.

2. MOTIVAREA ELEVILOR
Sarcina de lucru:
Din ora precedenta elevii au fost informati asupra temei ce va fi abordata, s-au distribuit sarcini, a fost
indicata bibliografia, s-au procurat materiale necesare orei. Elevii isi pregatesc cele necesare inceperii
activitatii.
Se cere elevilor discutarea conceptelor cheie care urmeaza sa fie la baza discutiilor temei de astazi pe
care le-au avut de pregatit pentru astazi.

CONCEPTE CHEIE:
VULNERBIL, -, vulnerabili, -e, adj. Care poate fi rnit. Fig. Care poate fi atacat uor; care are pri
slabe, defectuoase, criticabile. Punct vulnerabil = parte slab a cuiva; punct sensibil, punct nevralgic.
MDIU medii, s. n. 1. Natura nconjurtoare alctuit din totalitatea factorilor externi n care se afl
fiinele i lucrurile. 2. Societatea, lumea n mijlocul creia triete cineva: ambian.
DECZIE, decizii, s. f. 1. Hotrre luat n urma examinrii unei probleme, a unei situaii etc., soluie
adoptat (dintre mai multe posibile); rezoluie. Hotrre luat de un organ al administraiei de stat sau
de un organ de jurisdicie. 2. (Rar) Calitatea de a fi ferm, hotrt; fermitate.
VALOARE, valori, Suma calitatilor care dau pret unui obiect, uneo finite, unui fenomen.. importanta,
insemnatate, merit
MASS-MEDIA.-- Totalitatea mijloacelor moderne de comunicare n mas a informaiilor Cartea, ziarul,
radioul, cinematograful i televiziunea au devenit tot attea componente ale universului audiovizual, tot
attea surse de informare i cunoatere, denumite de specialiti mass-media
3. ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOR ACTIVITATII
Astazi vom discuta despre vulnerabilitatea noastra in fata mediului in care ne aflam si puterea noastra
de a decide in situatii diverse care presupun consecinte nefaste asupra vietii noastre.

4. DESFASURAREA ACTIVITATII
Elevii sunt impartiti in 5 grupe si li se distribuie fise de lucru, material informative si chestionare la
care vor raspunde atunci cand o alta grupa le va da cuvantul.

Pasul 1 Ce contine expresia conceptul Lumea mea?
Profesorul obtine un invetar de locuri, obiecte, persoane care apartin acestei entitati in functie de
relatiile preferentiale : parinti, prieteni, animale de companie, o carte, un obiect, calculatorul,
televizorul, telefonul
Se scot in evidenta cateva principia de organizare a acestei lumi: ma simt bine cu, am ce discuta cu,
ma simt in siguranta cu...
Pasul 2. Cine are pasaport de intrare nelimitata in Lumea mea? Sunt printre cei apropiati? Daca nu?
Fiecare avem cate un parinte preferat, daca el nu apartine lumii immediate atunci ar fi normal sa
apartina lumii intermediare . Este posibil ca adultii, parintii, profesorii, rudele sa nu apartina lumii
apropiate si atunci ne punem problema daca asta nu ne afecteaza in luarea unor decizii bune in
situatii de compromise.

FISA DE LUCRU
EU SI LUMEA MEA- lumi concentrice










Se va observa ca tendinta tinerilor din ziua de astazi este sa faca loc in lumea lor imediata
calculatorului, televizorului, telefonului, jocurilor, prietenilor. Toate aceste lucruri au o influenta
imediata in comportamentul lor si in deciziile pe care ei urmeaza sa le ia in viata lor. La pubertate,
persoanele cu autoritate sunt date la o parte.

Calculatorul prieten sau dusman?
Se solicita raspunsurile de la elev si realizeaza doua coloane Prieten/Dusman urmand sa se discute si
sa se completeze pe baza materialelor informative.
Elevii pot organiza cuvintele n dou coloane



BENEFICII
- accesare instantanee a
informatiei
- comunicare la mari distante
- resura imensa de informatie
- vizionare desene animate
- filmulete comice
- jocuri educative online
- dictionar online
- televiziune on-line

RISCURI
- implicarea in activitati ilegale
- virusi
- imagini rau intentionate
- informatii daunatoare
- solicitari de ajutor false
- stricarea gramaticala a limbii
- mult timp pierdut
- probleme cu ochii
- omiterea exercitiului fizic
- scaderea performantelor scolare
- certuri cu parintii
- spargerea parolei personale
- furt de identitate

Internetul depete televizorul ca influen negative
In concluzie, calculatorul si internetul sunt un soi de rele fara de care nu putem trai. Cativa
indicatori de recunoastere a dependendei de calculator: oboseala excesiva, probleme scolare (lipsa de
timp pentru efectuarea temelor), diminuarea interesului pentru alte hobby-uri, lipsa de concentrare,
izolare, frustrare si rebeliune
Este deja repetitiv sa afirmam ca traim intr-o lume tehnologizata. Deja, oamenii comunica mai mult prin
internet, prin intermediul retelelor de socializare si prin intermediul messengerului. Din lipsa de timp,
comoditate sau poate timiditate, din ce in ce mai multi oameni prefera interactiunea pe net in locul celei din
viata reala
Ca orice lucru prea laudat, internetul are si el dezavantajele sale: scaderea interactiunii umane, probleme
cervicale si lombare pentru cei care petrec prea mult timp pe net, ba chiar si dependenta - in cazul unor
jocuri, si cate si mai cate.
Violenta din mass-media poate provoca efecte pe termen scurt asupra adultilor dar efecte pe termen lung
asupra copiilor. Atat copiii cat si adultii sunt atrasi de scenele violente prin actiunea si emotiile intense produse
de film. Expunerea indelungata la scene violente are efecte nocive asupra dezvoltarii copiilor.
Elevii particip la clasificarea avantajelor televiziunii:
Este cel mai rspndit mod de petrecere a timpului liber;
Ne aduce lumea ntreag n cas;
Ne informeaz rapid despre tot ce se ntmpl n lume;
Cunotinele primite prin cri, la coal, devin mai accesibile, mai vii, mai clare;
Cunoatem viaa, cultura i obiceiurile altor popoare;
Reduce decalajul colar i educativ;
Este cel mai comod mijloc de petrecere a orelor de rgaz, de destindere, de evadare din
grijile zilnice;
Pentru muli prini este un ajutor n supravegherea copiilor doica electronic aa cum l-
au numit americanii;
Alin orele de rgaz a celor btrni, bolnavi, imobilizai;
Este un mijloc de reducere a tensiunilor i conflictelor din familie
( distrage atenia);
Diminunueaz delicvena pentru c i (mai) atrage pe tinerii predispui spre un comportament
deviant;
Fcndu-ne prtai la toate evenimentele din ar sau din lume, televiziunea produce consens
(influeneaz contiina);
Tot ceea ce ofer televiziunea se rsfrnge asupra nivelului de inteligen i informare a
copiilor i al tinerilor de azi, nivel mai ridicat dect cel al generaiilor tinere de dinaintea
rspndirii televiziunii.

1. Televiziunea a perturbat viaa social dezavantaje:
Televiziunea absoarbe un mare volum de timp social, aproape tot att ct se consacr i
muncii;
Televizorul desocializeaz oamenii, rstrngnd cercul relaiilor sociale, ntlnirile cu rudele i
prietenii ( nu mai avem timp s-I vizitm pe bunici, s le dm o mn de ajutor pentru c
pierdem filmul sau serialul);
Televizorul ndeprteaz copiii de prini i invers: stau alturi n faa cutiei magice i nu
mai au timp s fie mpreun, s comunice, s schimbe impresii, s se cunoasc;
Televizorul perturb studiile elevilor, reduce timpul destinat nvturii, favorizeaz
superficialitatea i mediocritatea;
Televizorul diminueaz gustul pentru lectur al copiilor i tinerilor, pentru joc i activiti n
timpul liber, pentru sport;
Televizorul i introduce de timpuriu pe copii n lumea i problemele adulilor ceea ce nu
este nici n beneficiul copilriei i nici al educaiei;
Emisiunile de televiziune sunt dominate de programe de divertisment facil care scot n prim
plan o abunden de vedete ale muzicii uoare care propag, indirect, incultura, a cror
notoritate n-are nici o legtur cu valoarea lor social i moral, dar care exercit o mare
atracie asupra tineretului ndeprtndu-i de idealurile i valorile cu adevrat demne de urmat;
Televiziunea a nfrnt cinematograful, teatrul, opera, spectacolul n general, spectatorii se
retrag n cminul familial, n halat i papuci;
Televiziunea permite manipularea marii mase de oameni de ctre cei care au n mn
canalele de transmisie societi patronale, puterea politic;
Majoritatea programelor se vnd i se cumpr, sunt producii comerciale, de divertisment,
fcute pe gustul unui public mediu, mai puin educat, mai puin cultivat.
Consecinele negative ale abuzului de imagini televizate asupra copiilor i a tinerilor n
mod special

Prea multe ore petrecute n faa televizorului i condamn pe copii la tcere, izolare, la riscul de a
deveni fiine nchise, puin comunicative;
Aceti copii, care abuzeaz de televizor, au dificulti de exprimare, un limbaj srac, rudimentar,
pentru c limbajul televizat este simplu, direct, iar copiii urmresc nti imaginea, apoi limbajul
(expunerea);
Cu ct privesc mai mult televizorul, cu att randamentul colar este mai sczut;
Copiii telefagi au un interes sczut pentru emisiunile cu caracter cultural-educative pentru c
televizorul i cultiv doar pe oamenii cultivai.

Ce-i de fcut? Renunm la televizor? Nicidecum!
nvm s-l folosim cu msur i n mod inteligent:
Reducem durata ederii n faa micului ecran;
Se recomand o zi pe sptmn fr televizor;
Nu depim ora 22-- pentru culcare;
nvm s alegem, s selectm programe, ceea ce este util, interesant pentru mintea i viaa
noastr;
S fim critici cu cele ce vedem, s le evalum;
Jocul, sportul, lectura de bun calitate, ntlnirile cu rudele i prietenii sunt mai valoroase i mai
folositoare.
Influenta PRIETENILOR in luarea deciziilor cu privire la consumul de droguri, tutun., alcool
Se aeaz la tabl o coal flipchart pe care este scris n centru: DROGURI. TUTUN. ALCOOL















DROGURI
TUTUN
ALCOOL
Elevii primesc o papusa care va fi aruncat din mn n mn, cel care primete trebuie s spun un cuvnt/ o
propoziie scurt n legtur cu ceea ce se afl scris pe tabl. Termeni posibili: dependen, incontien,
iluzie, durere, boal, moarte, familie, etc.
- definirea cuvntului droguri pe baza termenului dependen, caracteristica comun tuturor substanelor
incluse n aceast categorie;
- explicarea i ordonarea termenilor gsii de ctre elevi n cauze incontien, familie, etc efecte
boal, moarte, iluzie, etc.
Se pun la dispozitie materiale din care se va completa lista caracteristicilor nocive ale acestora.
CONSECINTELE CONSUMULUI DE TUTUN

Efectele de scurt durat:
ritmul inimii se accelereaz;
crete tensiunea arterial;
esutul laringelui devine iritat;
oxidul de carbon intr n snge;
substanele cancerigene intr imediat n plmni;
aerul este poluat;
ochii pot fi iritai;
temperatura pielii scade;
tusea, respiraia urt mirositoare, infecii ale gurii;
alterarea mirosului, riduri faciale, pete galbene pe dini, sensibilitate la boli.
Efectele de lung durat:
- Dependen fizic i psihic;
- Apariia ridurilor;
- Boli de inim;
- Cancer la plmni, pancreas, piele, gur, buze;
- Se oprete dezvoltarea normal a corpului;
- Boli cronice;
- Moarte preamatur;
- Reducerea simurilor, pierderea mirosului, gustului;
- Ulcer de stomac;
- Dinii, degetele capt o culoare galben;
- Greuri.

n fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pmntesc, milioane de oameni folosesc droguri. n mod
surprinztor, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cnd consumm ceai sau cafea. Ca i multe alte
droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte buturi rcoritoare cum ar fi Coca - Cola, sau alcoolul din vin i
bere sunt substane care modific funcionarea normal a organismului. Alte tipuri de droguri sunt
ilegale i periculoase. Substane ca heroina fac parte din aceast categorie, iar deinerea sau folosirea lor
sunt interzise prin lege. Aceste droguri ucid in timp.

5. ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI
DECIZIA si calitatea vietii individuale:
Influenta grupului de prieteni poate afecta sanatatea si calitatea vietii tale.
Etapele dezvoltarii abilitatii de a face fata presiunii grupului:
- Analiza situatiei: unde esti, cu cine esti, ce fac prietenii tai, ce simti tu in legatura cu asta, ce ai
face daca ai fi singur?
- Analiza consecintelor comportamentului: cum te simti dup ace vei lua o decizie influentata de
un prieten, vei avea problem cuparinti/ profesori, iti va afecta starea de sanatate, care sunt
consecintele positive si negative ale acestei decizii?
- Stabilirea unei decizii proprii: ia o decizie in functie de ceea ce este bine pentru tine
- Exprimarea deciziei fata de prieteni:
- Cand decizia ta este NU spune simplu: nu multumesc; nu sunt interest; am altceva de facut; nu-mi
face placere sa fac acest lucru.
VREAU S IAU O DECIZIE!
Fi de documentare
Decizie i dezvoltare personal

Fiecare om i nelege cel mai bine propria existen.
Pe parcursul vieii, evenimentele cu care ne confruntm ne pun n situaia de a alege, de cele mai multe
ori, dintre mai multe alternative.
n timp, se formeaz capacitatea de a lua decizii, trstur care definete personalitatea.
Bazele formrii personalitii se pun n perioada adolescenei, etap de via cnd are loc o intens
dezvoltare pe mai multe planuri (fizic, intelectual, socio-afectiv), care va duce la conturarea identitii de sine.
O component a identitii de sine este identitatea vocaional, care presupune alegerea, opiunea, decizia
privind parcursul educaional i profesional.
Persoana ajunge s planifice i s acioneze astfel nct s mearg nainte n propria sa via.

Etape n luarea deciziei

Determinarea alternativelor:
- Cine sunt eu?
- Unde sunt acum?
- Unde vreau s ajung?
- Care sunt resursele mele actuale (caliti, cunotine, abiliti) pe care m pot
baza?

Explorarea alternativelor:
- Care sunt posibilele ci de aciune? Cte alternative sunt?
- Ce voi gsi la captul drumului?
- Ct/ce m cost (timp, efort) s pun n aplicare aceste alternative?
- De ce cunotine i abiliti voi avea nevoie?
- Care sunt dificultile pe care le voi ntmpina?
- Cine m susine?
- Care e calea optim pentru mine?

Luarea deciziei i ntocmirea planului de aciune:
- Care este obiectivul meu?
- Ce pot s fac pentru a-mi atinge obiectivul?
- De ce am nevoie?
- Ce dificulti anticipez?
- Ce pot s fac pentru a le preveni sau minimiza?
- Care sunt paii concrei pe care i am de parcurs?
- Ce voi face dac planul va eua?
Bibliografie: www.didactic.ro. Salomia E., Marcinschi M., Crlea S. L., David C., Marcinschi F., Murgu
A.M., Oancea A.M., andru I. Ghidul carierei mele


Se spune c voina este coloana vertebral a caracterului deci asupra ei trebuie s ne ndreptm
nti atenia i eforturile de autoperfecionare.

Cine nvinge pe alii, are fora eroic, cine pe sine se nvinge, fora sufleteasc.
(filosof chinez)
Cum ne putem antrena vointa?
Voina este ceea ce determin aciunile noastre, ceea ce duce la ndeplinirea lucrurilor pe care le dorim.
Se poate educa aceast calitate, oare?
Se va explica elevilor c voina nu este o nsuire cu care ne natem, ea se educ, se formeaz treptat
prin munc si activitate, prin antrenament sistematic.Vrsta la care sunt elevii, este foarte potrivit
pentru preocuprile de autoeducaie, de perfecionare i de clire a voinei.

FIE DE LUCRU PE GRUP
-
- GRUPA 1:
- MULI TINERI NCEP S FUMEZE PENTRU C I PRINII LOR FUMEAZ. ORI NCEP S BEA
PENTRU C VD CA UNEORI TATA NTRECE MSURA N ACEAST PRIVIN.
- DACA VREM S FIM CA EI EXIST MULTE ALTE PRIVINE N CARE I-AM PUTEA COPIA. IAT
CTEVA EXEMPLE DE ASTFEL DE LUCRURI BUNE PE CARE LE PUTEM COPIA DE LA PRINII
NOTRI:
- ............................................................................................................................. ................
- .............................................................................................................................................
- ............................................................................................................................. ................
- .............................................................................................................................................
- ............................................................................................................................. ................
- GRUPA 2:
- MULI COPII NCEP S FUMEZE ORI S CONSUME BUTURI ALCOOLICE DEOARECE CRED C
ACESTA ESTE UN MOD DE A TE DISTRA CU PRIETENII.
IAT CUM TE POI DISTRA CU PRIETENII, FR S FUMEZI SAU S CONSUMI BUTURI ALCOOLICE:
- .............................................................................................................................................
- ............................................................................................................................. ................
- .............................................................................................................................................
- ............................................................................................................................. ................
- ............................................................................................................................. ................



GRUPA 3:
- DE MULTE ORI, UN PRIETEN ESTE CEL CARE TE CONVINGE C NU I SE NTMPL NIMIC RU
DAC FUMEZI I TU, I C DAC NU O FACI, CEILALI VOR CONSIDERA C ESTI UN FRICOS. DE
FAPT O ASTFEL DE PERSOAN NU I ESTE PRIETEN. IAT CUM ARAT UN PRIETEN
ADEVRAT:
- .............................................................................................................................................
- ............................................................................................................................. ................
- .............................................................................................................................................
- ............................................................................................................................. ................
- ............................................................................................................................. ................




GRUPA 4:
- CURIOZITATEA ESTE DORINA FIREASC DE A AFLA/ VEDEA/ NCERCA NOI LUCRURI , DE A
CUNOATE NOI EVENIMENTE, FENOMENE.
- CURIOZITATEA ESTE UN LUCRU BUN, DIN CURIOZITATE DESCOPERIM LUMEA, NVM
MEREU LUCRURI NOI.
- ESTE BINE S FII CURIOS, DOAR C UNII SUNT CURIOI N CEEA CE PRIVETE IGRILE,
ALCOOLUL SAU DROGURILE.
- IAT CTEVA LUCRURI BUNE PE CARE, DIN CURIOZITATE, AM DORI S LE AFLM ORI S LE
VEDEM:
- ............................................................................................................................. ................
- .............................................................................................................................................
- ............................................................................................................................. ................
- .............................................................................................................................................
- ............................................................................................................................. ................
-
-
- GRUPA 5
- DE MULTE ORI DIVERSE PROBLEME I POT FACE PE OAMENI S RECURG LA LUMEA ILUZORIE
A DROGURILOR. O ASTFEL DE PROBLEM POT FI NOTELE PROASTE DE LA COAL, O SITUAIE
DE CORIGEN, ETC.
- IAT CUM S-AR PUTEA REZOLVA O ASTFEL DE PROBLEM CU COALA:
- ............................................................................................................................................ .
- ............................................................................................................................. ................
- ............................................................................................................................. ................
- .............................................................................................................................................
- ............................................................................................................................. ................

6. EVALUAREA ACTIVITATII./ CONCLUZII SI APRECIERI
Profesorul face aprecieri individuale si generale.
Ne intoarcem asupra hartii pe care am conceput-o a Lumii noastre si stabilim ca este bine sa dam
accept in lumea imediata a oamenilor in care avem incredere, in primul rand parintilor, cu care
trebuie sa avem o mai buna comunicare pentru ca ei sunt sprijinul nostru in luarea celor mai bune
decizii, profesorilor care sunt sursa educatiei formale si a trecem in lumea periferica oamenii care nu
au influenta sanatoasa asupra noastra.
Oamenii sunt susceptibili, transformabili, de aceea trebuie sa primim informatia si sa discernem ce
este bine si ce ester au pentru noi, ce poate duce la transformari nefaste si pentru acest lucru avem
nevoie de sfatul oamenilor cei mai apropiati pe care trebuie sa-I alegem cu grija. Concluzii asupra
temei i asupra desfurrii activitii. Elevii isi spun propriile opinii. Anuntarea temei pentru ora
urmatoare. Sa mancam sanatos!
Cum te-ai simtit la aceasta activitate?


Care sunt subiectele de discutie pe care vrei sa le aprofundam in cadrul orelor de
dirigentie?




FISA DE LUCRU
EU SI LUMEA MEA- lumi concentrice








Evaluarea activitatii
Cum te-ai simtit la aceasta activitate?

Care sunt subiectele de discutie pe care vrei sa le aprofundam in
cadrul orelor de dirigentie?