VIORICA NICA-NEDEŞAN

Colecţia: Psihopedagogia specialităţii

Seria : Antrenarea creativităţii

Teste de literatură universală

Aplicaţii practice în gimnaziu

EDITURA DACIA FELIX

Câmpina 2005
Comenzile se primesc la :
Editura „Dacia Felix“, Câmpina,105600, C.P. 160/1
sau la Tel: 0244/337389
sau la adresa :
http//daciafelix.home.ro

Se fac reduceri de 5%-35% la comenzile de peste 5

exemplare.

Informaţii suplimentare la adresele :

http//daciafelix.home.ro
http//vioricanica.3x.ro
e mail vioricanicanedesan@yahoo.com

Coperta – Ioana Andreescu

Tehnoredactare – Ofelia Stoian,
Mariana Cârstian,
Elena Stan
Redactor – Gabriela Rădescu

Tiparul–S.C.C,D&D 15 Trading SRL Bucureşti

 Toate drepturile rezervate

Editurii „ Dacia Felix“
Str. Plevnei nr. 36
Câmpina 105600
Tel: 0244/337389

2
ISBN 973-96437-9-5
VIORICA NICA-NEDEŞAN

ANTRENAREA
CREATIVITĂŢII
Aplicaţii practice în gimnaziu

I
TESTE DE LITERATURĂ
UNIVERSALĂ

3
 Editura Dacia Felix

4
 Cuvânt înainte
Încă din antichitate, scriitorii urmăreau
realizarea în operele literare a două obiective:
„docere” şi „delectare”, după cum se observă într-o
interesantă şi instructivă secvenţă din „Broaştele”
piesa lui Aristofan:
„Eschil – Pentru care motiv se cuvin cinstiţi
poeţii?
Euripide – Pentru priceperea şi învăţătura pe
care-o împrăştie pentru că-i facem pe oameni mai
buni în cetăţile lor”
A instrui şi a produce plăcere cititorului sunt
două obiective vizate de literatura tuturor timpurilor.
Deci, lectura operelor literare nu este pierdere de timp
(aşa cum o văd mulţi părinţi şi elevi), ci o activitate
necesară formării personalităţii şi caracterului elevului
de azi - cetăţeanul de mâine al comunităţii
contemporane şi viitoare.
Profesorul de literatură română şi universală nu
are altceva de făcut, decât să organizeze şi să dirijeze
această activitate de formare a personalităţii şi
caracterului elevilor săi, ajutat de marii scriitori ai
omenirii, ale căror opere au contribuit la instruirea şi
formarea tuturor generaţiilor mileniilor dinainte de
Cristos şi până în mileniul al treilea de după Cristos.
În şcoală, nu se poate învăţa tot ceea ce trebuie
să ştie omul într-o viaţă. Şcoala formează un stil de
lucru cu textul tipărit, ca, apoi, individul în viaţă sa,
de dincolo de porţile şcolii, să poată învăţa singur tot
5
ceea ce este necesar pentru a face faţă obligaţiilor
profesionale şi sociale, până la pensie.
În ultimele decenii, s-a observat o preocupare
constantă pentru organizarea şi dezvoltarea educaţiei
permanente. Jerome Brunner, după ani de studii şi
cercetări, ajunge la concluzia că învăţarea nu trebuie
să ne conducă doar undeva, ci trebuie să ne permită să
continuăm mai uşor în etapa următoare. (pag. 45) De
aici, ajunge la concluzia că „elevii trebuie puşi în
situaţia de a face eforturi intelectuale pentru
dobândirea cunoştinţelor lor, ceea ce duce la efecte
pozitive”. Aceste idei sunt susţinute de marea
majoritate a psihopedagogilor moderni ai sec. XX.
Mai ajungem şi la constatarea lui Mircea Eliade (vol.
II, Jurnal, ed. 1993, pag.50) că: „un adevărat savant
(sau filozof sau istoric) învaţă de la profesorii săi, de
la colegii săi şi de la elevii săi... un mare gânditor (sau
om de ştiinţă sau istoric) îşi verifică geniul în
măsura în care contribuie ca unul din elevii lui să-l
întreacă”.
Ţinând seamă de multele teorii ale învăţării,
dar, mai ales, de cele ce pun pe prin plan „respectul
pentru inteligenţă în formare” (principiul lui Socrate),
am organizat activitatea de cunoaştere a literaturii
universală în gimnaziu şi liceu, într-o manieră mai
atractivă şi participativă (după cum cereau programele
şcolare din anii 1970-1990).
La fiecare început de an şcolar şi început de
semestru, am testat elevii în privinţa lecturii operelor
literare prevăzute de programă efectuată în vacanţe.
Acest tip de test l-am găsit la A. Chircev, în

6
lucrarea sa „Orientarea tehnico-profesională” (1971,
pag. 30) prezent şi în studiul lui M. Trainer şi Fr.
Baumgarten. Obiectivele vizate prin test sunt titlurile
volumelor citite, autorii, numărul de pagini şi data la
care s-a realizat lectura. Aceste informaţii sunt notate
de elevi şi jurnalele lor de lectură în momentul citirii
operelor literare.
Aplicarea acestui tip de test la un număr de 12
clase, de 4 ori pe an, după fiecare vacanţă (15 IX, 15
XII, 10 IV) şi la sfârşit de trimestru III pentru a se
nota, între anii 1978 – 1986, a făcut posibilă o
serioasă analiză a modului în care se realizează acest
obiectiv – lectura operelor literare universale de către
elevi, obiectiv prevăzut în legea învăţământului.
Cele 13 clase (1978-1986), din care 6 clase cu
un ciclu întreg de 4 ani, au dat 253 de teste, însumând
6.780 de lucrări, verificate şi înregistrate în
cataloagele personale ale profesorului, păstrate până
în prezent (sept. 2004).
Rezultatele nu au fost prea mulţumitoare, mai
ales că ne aflam în perioada în care se susţinea ideea
că toţi elevii erau capabili să facă liceul şi chiar studii
superioare.
Rezultatele pe perioadele de trei luni, sunt
destul de modeste. Din cei 253 de elevi:
1. 36 % n-au citit nici o carte (media pe clase:
32 %, 28 %, 51 %, 23 %, 51 %, 55 %, 39 % diferă
cum se observă de la clasă la clasă, de la 23% la 55%)
2. 21 % lectură 1 – 5 volume (media pe clase:
15 %, 16 %, 18 %, 19 %, 25 %, 30 %)
3. 26 % lectură 6 – 10 volume (media pe clase:

7
10 %, 15 %, 27 %; %, 30 %, 36 %, 41 %)
4. 10 % lectură 11 – 15 volume (media pe
clase: 4,5 %, 9 %, 12 %, 14 %, 16 %)
5. 5 % lectură peste 16 volume (media pe clase:
1 %, 2 %, 5 %, 6 %, 7 %, 9 %)
Testele s-au administrat la intervale de 3 – 4
luni (15.09, 15.12, 10.04, 10.06)
La sfârşitul fiecărui trimestru s-au verificat
jurnalele de lectură, s-a administrat un test cu un
număr de întrebări ce vizau conţinutul a câtorva opere
literare din literatura universală, prevăzute în
programa anilor 1975 – 1986.
S-a mai verificat şi cunoaşterea prin sondaj a
operelor literare notate în jurnalul de lectură, cerându-
se prezentarea acestora, exersând discursul oral,
analiza şi sinteza.
În catalogul personal al profesorului s-au
înregistrat trei note, pentru jurnalul de lectură,
prezentarea unei opere literare şi rezultatele testului cu
un număr de 30 – 50 întrebări şi unul final, în clasa a
VIII-a, cu 275 de întrebări. Aceste întrebări au fost
reluate în volumul de faţă.
Între anii 1986 – 1994, au fost testaţi la fiecare
început de trimestru, deci după fiecare vacanţă, un
număr de 45 de clase, cu un efectiv (cu aproximaţie)
de 1.609 elevi de liceu (clasele IX – XII).
Rezultatele sunt puţin diferite de gimnaziu.
Elevii ajunşi în licee (o parte din cei testaţi în perioada
1978 – 1982) au continuat să citească între 1 – 10
volume în proporţie de 72 %. Scade procentul celor
care nu citesc deloc şi scade numărul celor care citesc

8
mult, după cum se va observa:
0 volume: gimnaziu – 36 %; liceu > 20 %
1 – 5 volume: gimnaziu – 21 %; liceu < 34 %
6 – 10 volume: gimnaziu – 26 %; liceu < 38 %
11 – 15 volume: gimnaziu – 10 %; liceu > 6 %
peste 16 volume: gimnaziu – 5 %; liceu > 2 %
După analiza acestor rezultate, a celor de la
testele cu 30 – 50 întrebări şi a celor cu 275 întrebări,
am ajuns la concluzia că este necesară dirijarea
lecturii suplimentare şi organizarea unor activităţi cât
mai creative şi atractive pentru elevi, de la clasa a II-a
până la clasa a XII-a. Altfel se va asigura formarea
unor personalităţi cu caractere frumoase, cu o bogată
cultură şi cu reale capacităţi intelectuale, capabili să
continue individual autoperfecţionarea permanentă.
Multe persoane (mai ales părinţi) se sperie de
cuvintele test şi testare, de parcă ar fi ceva care să
aducă eşecul elevului şi nu progresul.
În deceniile 5 – 7, sec. XX, la extemporale, teze
şi examene, se dădeau teme generale, care cereau un
mare volum de muncă pentru tot timpul dat, fără o
listă a problemelor, obligatoriu de tratat. Pentru notare
se recurgea la metoda impresiei. În restul lumii,
testele s-au aplicat de la începutul sec. XX,
perfecţionate pe parcurs în permanenţă, până în sec.
XXI.
Ce sunt testele?
Instrumentele concepute şi realizate pentru a
controla obiectiv şi a măsura cunoştinţe, tehnici,
deprinderi şi aptitudini, după cum a definit Emil
Planchard, în 1963 (ed. rom. 1967, pag. 161) sau în

9
definiţia dată de Asociaţia Internaţională de
Psihotehnică se susţine că: este o probă, implicând o
sarcină de îndeplinit, identică pentru toţi subiecţii
examinaţi, o tehnică precisă pentru aprecierea
succesului sau eşecului sau pentru notarea numerică a
reuşitei. (D. Muster, 1970, pag. 127)
Concret, se prezintă elevului, nu un titlu sau o
temă, ci o listă cu întrebări ce vizează o operă literară,
aspecte ale acesteia, personajele literare cu
problematica lor etc. Metoda de evaluare cea mai
potrivită este, desigur, cea analitică.
Elevul a fost întotdeauna examinat, adresându-
i-se întrebări. Primind testul, are posibilitatea de a
reflecta asupra întrebărilor şi să elaboreze răspunsurile
în linişte, în propriul ritm.
Testele nu sunt concepute doar cu răspunsurile
la alegere, ci (mai ales la literatură) şi testul – eseu,
testul – compunere (rezumat, analiză, descriere,
sinteză etc.) să mute accentul de pe reţinerea mecanică
spre înţelegerea profundă a cauzalităţii fenomenelor şi
a creativităţii. (D. Muster, 1973, pag. 117)
Alături de teste, profesorul va utiliza şi celelalte
metode tradiţionale de examinare, ca: discursul oral,
chestionarea frontală, seminarul etc.
Am făcut această prezentare scurtă a testelor
pentru liniştea elevilor şi, mai ales, a părinţilor,
considerând că este spre folosul elevilor, care trebuie
să accepte toate metodele de predare – învăţare
utilizate de profesor şi nu doar cele clasice sau cele
agreate de ei.
Majoritatea elevilor mei din perioada 1973 –

10
1994 au fost deschişi spre nou şi au participat cu
plăcere în orele de română la toate activităţile de
predare – învăţare organizate.
Mulţumesc foştilor mei elevi, promoţiile 1973 –
1979 – Liceul nr. 2 Câmpina, 1978 – 1986 de la
Şcoala Generală 8 Câmpina, promoţiile 1983 – 1994
din liceul N. Grigorescu Câmpina şi chiar celor de la
Liceul Băicoi, trim. I, 1994 – 1995, pentru că au
colaborat indirect la realizarea acestor volume de teste
de literatură universală şi română.
Cum?
Prin faptul că au acceptat să citească, să noteze
într-un jurnal de lectură, să participe la teste, să
elaboreze răspunsuri la întrebările testelor şi să
elaboreze întrebări privind operele literare citite şi
necuprinse în programa şcolară. Unele chiar
interesante, altele hazlii, dar, toate dovedeau interesul
pentru carte, pentru înţelegerea conţinutului şi, mai
ales, formarea unor convingeri şi sentimente
personale.
Le mulţumesc în mod deosebit celor care au
participat cu plăcere la aceste activităţi didactice într-o
vreme în care majoritatea erau forţaţi sau convinşi că
numai matematica şi fizica sunt necesare şi, în rest,
totul e pierdere de vreme.
Viaţa le-a demonstrat că poţi să înveţi foarte
bine, să ai rezultate foarte bune şi dacă citeşti
literatură română şi universală, 30 minute pe zi.
Pot depune mărturie acestei concluzii personale
absolvenţii străluciţi, din cei 5 % care au citit multă
literatură, urmând apoi studii opuse ca: fizica,

11
matematica, informatica, medicina şi chiar
politehnica.
Nu dau nume, pentru că, revăzând cataloagele
personale după 20 de ani, am observat că în fiecare
clasă existau 2 – 6 elevi care citeau, notau în jurnal şi
se străduiau să elaboreze răspunsuri bune la întrebările
testelor finale.
Sperăm că fişele de lectură prezentate în aceste
volume să ajute la realizarea obiectivelor vizate de
Aristofan „docere” şi „delectare” instruire şi
autoinstruire, plăcerea lecturii şi curiozitatea de a
dezlega misterele operelor literare şi, în cele din urmă,
misterele lumii în care trăim, pentru a contribui cu
succes la binele ei.

1973 – 2005, Câmpina

Viorica Nica-Nedeşan

12
 1. Hans Christian Andersen
( 1805 - 1875 )

Povestiri publicate:

1835 - Povestiri istorisite copiilor

1839 - Carte cu chipuri şi fără chipuri
1844 - Fetiţa cu chibrituri
13
 1. Crăiasa zăpezii

Fişă de lectură
1. Prezentaţi povestea oglinzii ce aduce
nenorociri oamenilor. ( pag.126)
2. Descrieţi "grădinile" lui Karl şi Gretchen.
(pag. 127)
3. Explicaţi dispariţia lui Karl cu săniuţa.
(pag.130 -131)
4. Descrieţi călătoria lui Gretchen cu barca pe
râu. (pag.133-136)
5. Precizataţi motivul ce-o determină pe
Gretchen să accepte ajutorul cioroiului pentru a-l găsi
pe Karl. (pag. 137-140)
6. Arătaţi motivele pentru care fetiţa de tâlhar o
salvează pe Gretchen. (pag. 144-147)
7. Explicaţi cum ajunge Gretchen în Laponia.
(pag. 148-152)
8. Descrieţi întâlnirea lui Gretchen cu Karl.
(pag. 154-155)
9. Precizataţi semnificaţia cântecului vechi
învăţat de Karl şi Gretchen de la bunica lor. (pag.
156-157)
10. Formulaţi şi alte întrebări privind alte
aspecte descoperite de voi.

Bibliografie

1. Hans Christian Andersen - Crăiasa zăpezii - Editura

14
Ion Creangă - Bucureşti. 1978

2.Harriet Beecher Stowe

(1818-1896)

A publicat:

Coliba unchiului Tom

1860-

15
 2. Coliba unchiului Tom

Fişă de lectură
1. Precizataţi locul şi timpul acţiunii romanului
(pag. 5, 156, 362)
2. Explicaţi relaţiile dintre familia Shelby şi
sclavii lor (pag. 12)
3. Opuneţi D-lui Shelby pe Haley negustorul
de sclavi (pag. 5-6,13)
4. Realizaţi portretul d-nei Shelby. (pag.14)
5. Realizaţi portretul lui Tom (pag. 6)
6. Selectaţi cuvântul de rămas bun adresat de
Tom, lui George Shelby. (pag. 105)
7. Explicaţi cauzele fugii Elizei cu fiul ei Harris
şi a soţului acesteia, George Harris. (pag. 67, 96, 189,
451-475)
8. Explicaţi relaţia lui George Harris cu d-l
Wilson. (pag. 19-20,112-120)
9. Precizataţi motivul datorită căruia Tom este
vândut de Maria, soţia lui Saint - Clare, lui
Simon Legree. (pag. 155-189, 206-259, 265-342)
10. Realizaţi portretul Evei Saint - Clare. (pag.
149-152,188,140)
11. Descrieţi sfârşitul tragic al lui Tom.
12. Realizaţi imaginea Europei viitoare aşa cum
o vede în visele sale George Harris din scrisoarea
către un prieten.(pag. 460)
13. Selectaţi citatul din scrisoarea către un
prieten, ce reprezintă imaginea Africii pe care o
16
doreşte George Harris. (pag.461)
14. Formulaţi şi alte întrebări care să vizeze
explicaţii ale aspectelor observate de voi.
15. Realizaţi harta cu localităţile prin care trec
sau trăiesc personajele.

Bibliografie

1. Harriet Beecher Stowe - Coliba unchiului Tom

Editura Ion Creangă - Bucureşti.

Notă: - Se poate citi orice ediţie

17
 3.Carlo Collodi
( Lorenzimi Carlo)

(1826-1890)

Scriitor italian

A publicat:

1883 - Aventurile lui Pinocchio

18
 3. Aventurile lui Pinocchio

Fişă de lectură
1. Prezentaţi motivul spaimei ce-l cuprinde pe
tâmplarul Cireaşă de "căzu jos ca trăznit" (cap. 2)
2. Explicaţi cauza hotărârii meşterului Cireaşă
de-a dărui bucata de lemn năzdrăvană, prietenului său
Geppetto. (cap.II)
3. Descrieţi primele ştrengării ale lui Pinocchio.
(cap. III - IV)
4. Explicaţi cum ajunge Pinocchio elev. (cap.
VI - VII)
5. Descrieţi momentele fericite petrecute de
Pinocchio la teatrul de păpuşi. (cap. IX - XI)
6. Explicaţi cauza necazurilor pe care le suportă
Pinocchio. (cap. XII - XIV)
7. Descrieţi primejdiile prin care trece urmărit
de tâlhari. (cap. XV - XVII)
8. Prezentaţi întâmplările nefericite datorate lui
Vulpoi şi Cotoi. (cap. XVIII - XXII)
9. Explicaţi cum încearcă să-l salveze pe
Geppetto de la înec şi se trezeşte pe o insulă. (cap.
XXIII - XXV)
10. Descrieţi viaţa de la şcoală a lui Pinocchio,
unde ajunge ajutat de zâna cea bună.(cap. XXVI -
XXVII)
11. Explicaţi modul în care scapă din primejdia
de-a fi prăjit în tigaie. (cap. XXVIII - XXIX)
12. Descrieţi călătoria în ţara distracţiilor. (cap.
19
XXX)
13. Descrieţi peripeţiile trăite prefăcut în măgar.
(cap. XXXI - XXXIII)
14. Precizaţi momentul în care ajunge în burta
Balenei. (cap. XXXIV - )
15. Descrieţi întâlnirea cu Geppetto şi miracolul
prin care reuşeşte să iasă la lumină. (cap. XXXV)
16. Prezentaţi ultima minune a zânei - după ce
cei doi ajung la o colibă. (cap. XXXVI)
17. Formulaţi şi voi alte întrebări referitoare la
aspecte observate de voi.

Bibliografie

1. Carlo Collodi - Pinocchio

Editura Ion Creangă - Bucureşti - 1971

20
 4. James Fenimare Cooper
(1789 – 1851)

Volume publicate:

1822 - Spionul
1823 - Pionerii I. Aventurile lui Ochi de şoim
1825 - Pilotul
1826 - Ultimul mohican II
1827 - Preria II
1840 - Căutătorul de urme IV
1841 - Vânătorul de cerbi V
21
 4. Ultimul mohican

Fişă de lectură
1. Precizaţi ciclul de romane din care face parte
"Ultimul mohican" (pag. 6 - 7)
2. Numiţi personajul ce apare în întregul ciclu
(pag. 9)
3. Precizaţi firul ce leagă romanele ciclului
(pag. 9)
4. Precizaţi timpul acţiunii romanului (pag. 9)
5. Realizaţi portretul tânărului colonel
Washington (pag.46, cap. I)
6. Realizaţi portretul fiicelor generalului Munro
(cap. I, pag.23)
7. Realizaţi portretul vânătorului "Ochi de
şoim" (cap.III, Pag. 35-40), (cap. III, pag. 66-67)
8. Realizaţi portretul lui Uncas (cap. III)
9. Descrieţi împrejurările în care Duncan
Heyward şi surorile Munro îl întâlnesc pe tânărul
vânător "Ochi de şoim" şi pe "Marele şarpe" (cap. IV,
pag. 45-50)
10. Descrieţi modalităţile prin care vor scăpa de
urmărirea lui Magua (cap.IV-V, pag.45-55,56-67)
11. Prezentaţi momentele grele prin care trec
surorile şi Heyward (cap.VI, pag.67-78),(cap.VII,
pag.79-90),(cap.VII,pag.91-101),(cap.IX, pag.102- )
12. Explicaţi cauzele nenorocirilor prin care
trec surorile Munro şi prietenii lor. (cap. X- XI, pag.
111-123)
22
 13. Prezentaţi pretenţia lui Magua pentru a le da
libertatea captivilor. (cap. XI- XII, pag. 124-152)
14. Prezentaţi consecinţele cedării fortului
William - Henry francezilor generalului Montcalm
(cap. XVII - XVIII, pag.219-229)
15. Descrieţi greutăţile grupului ce urmăreşte
eliberarea surorilor Munro, căzute în mâna lui Magua
(cap. XIX - XXIV)
16. Descrieţi ultima încercare de eliberare a
Corei (cap. XXV - XXXI)
17.Prezentaţi deznodământul acţiunii romanului
(cap. XXXII - XXXIII)
18. Precizaţi locurile geografice în care se
desfăşoară acţiunea romanului .
19. Realizaţi harta călătoriilor personajelor.
20. Formulaţi şi alte întrebări.

Bibliografie

1. James Fenimare Cooper - Ultimul mohican

Editura Tineretului, 1956 - Bucureşti sau oricare
ediţie

23
 5. Preria

Fişă de lectură
1. Numiţi personajul întâlnit în "Ultimul
mohican " ce apare şi în romanul "Preria".
2. Explicaţi atracţia pentru personajul ce-i
aminteşte de cunoştinţe vechi prezente în romanul
"Ultimul mohican".
3. Descrieţi imaginea lui Alice, aşa cum apare
în memoria bătrânului vânător "Ochi de şoim".
4. Prezentaţi momentul în care reuşeşte să scape
de Ismael Bush.
5. Numiţi locurile şi localităţile pe unde se
petrece acţiunea romanului.
6. Realizaţi portretul vânătorului aşa cum a fost
văzut de nepotul maiorului Duncan Heyward.
7. Descrieţi primejdia provocată de invazia
bizonilor şi salvarea lor tocmai când se credeau
pierduţi.
8. Explicaţi cum vor scăpa de indienii lui
Wencho şi Mahtoru.
9. Descrieţi deznodământul romanului.

Bibliografie

1. J. F. Cooper – Preria.
Editura Tineretului - Bucureşti sau oricare ediţie

24
 5. Alphonse Daudet
(1840-1897)

A publicat:

Nuvele

1866 - Scrisori din moara mea

- Povestiri de lunea

Romane

1868 - Piciul
1872 - Tartarin din Tarascon
1876 - Jack
1877 - Nababul
1884 - Sapho
- Frumoasa niverneză
- Roze şi Ninette
25
 6. Piciul
Fişă de lectură
1. Precizaţi modul de expunere predominant în
roman.
2. Prezentaţi anul în care a publicat romanul.
3. Precizaţi perioada în care se desfăşoară
acţiunea şi locurile. (cap. I, XVI)
4. Realizaţi portretul lui Daniel poreclit "Piciul"
de profesorul şi apoi de colegii în liceul din Lyon.
5. Explicaţi prin ce mijloace Daniel reuşeşte să
fie egalul colegilor de clasă, la liceul din Lyon.
(cap. II )
6. Realizaţi portretul abatelui Germane, aşa
cum îl vede Piciul. (cap.VII ) pag. 62-64.
7. Descrieţi împrejurările în care abatele
Germane îi comunică leacurile pentru marile suferinţe
ale vieţii.
8. Explicaţi împrejurările ce-l determină pe
Daniel să părăsească liceul din Sarlande.(cap.IX-XII).
9. Realizaţi portretul lui Jacques devenit pentru
Daniel "Maică - mea Jacques". (cap.II - III - XV)
10. Realizaţi harta Franţei de sud, specificând
localităţile prin care trece Piciul.
11. Elaboraţi şi alte întrebări vizând aspecte
observate de voi.

Bibliografie

26
1. Alphonse Daudet – Piciul- ET,1961- Bucureşti
7. Tartarin din Tarascon
A fost publicat:

1869 - în revista "Le Petit Moniteur Universel"

1872 - în volumul "Minunatele isprăvi ale lui Tartarin
din Tarascon"
1885 - Tartarin în Alpi
1890 - Port – Tarascon

Fişă de lectură
1. Reconstituiţi portretul scriitorului din
evocările confraţilor literari.
2. Precizaţi anul şi revista apariţiei operei
literare.
3. Descrieţi atmosfera din orăşelul Tarascon, în
preajma plecării lui Tartarin, în voiajul din Algeria.
(cap. I, - III )
4. Realizaţi portretul "marelui vânător din
Tarascon " Tartarin.(cap. II - VI )
5. Selectaţi câteva situaţii comice întâlnite în
paginile romanului dedicate Tarasconului (cap. I-IX)
6. Precizaţi scopul călătoriei în Algeria pentru
care se pregăteşte intens, Tartarin (cap. VIII - XII)
7. Descrieţi călătoria în Algeria (cap.XIII- XIV)
8. Selectaţi câteva situaţii comice trăite de
Tartarin în Algeria. (cap. I - VIII)
9. Descrieţi călătoria de la Alger la Milianah.
(La lei acasă - cap. I - V)
27
 10. Descrieţi situaţia ce-l înduioşează puternic
la întoarcerea acasă de la Alger la Tarascon. (În sfârşit
- cap. VI - VIII)
11. Realizaţi harta călătoriei lui Tartarin de la
Tarascon la Milianah.
11. Elaboraţi şi alte întrebări vizând aspecte
descoperite de voi.

Bibliografie

1. Alphonse Dandet - Tartarin din Tarascon

Editura Tineretului 1964- Bucureşti

8. Jack

Fişă de lectură
1. Precizaţi anul în care începe acţiunea
romanului (pag. 7)
2. Explicaţi de ce Jack ajunge la gimnaziul
Maronval şi nu este lăsat la Institutul Vougirard. (cap.
I)
3. Explicaţi de ce alegerea şcolii nu se face în
funcţie de aptitudinile copilului, capacitatea lui
intelectuală şi interesul copilului. (cap. I )
4. Realizaţi portretul lui Jack aşa cum arată în
primele pagini ale romanului (pag. 8-9)
5. Realizaţi portretul mamei lui Jack , urmărind
relaţia cu fiul ei ( pag. 8-9, 17,59-65)
6. Realizaţi portretul lui Jack prin viziunea
28
Doctorului Rivals şi a influenţei sale binefăcătoare.
(pag. 127,158-159,163)
7. Selectaţi şi demonstraţi omagiul adus de dr.
Rivals, copilului dotat pentru învăţătură (pag. 131,
173-174)
8. Opuneţi lui d'Argenton pe Doctorul Rivals şi
precizaţi atitudinea fiecăruia faţă de Jack.
9. Explicaţi cauzele dirijării lui Jack spre o
meserie pentru care nu-i capabil, în loc spre o profesie
pe care ar fi putut s-o facă, fiind dotat pentru studiu.
10. Imaginaţi-vă viaţa lui Jack dacă mama lui ar
fi ascultat sfaturile Doctorului Rivals ca să-l sprijine
în continuarea studiilor liceale şi medicale. (pag.175-
177,180-181,199-200,210,264-75,327,335-336)
11. Imaginaţi-vă că acţiunea s-ar petrece în
zilele noastre, ar fi reuşit Jack să ajungă medic ?
12. Descrieţi drama pe care o trăieşte Jack
pentru că maturizându-se va observa că obstacolul cel
mai mare în calea evoluţiei sale a fost mama lui, Ida
(Charlotte) din momentul în care renunţă la contele de
lângă Tours... şi până la îmbolnăvirea gravă a lui Jack
şi moartea prematură.
13. Precizaţi greşeala pe care o face, totuşi, Dr.
Rivals, cunoscând-o mai bine pe Charlotte.
14. Precizaţi momentul în care Jack înţelege
rolul nefast pe care-l are Charlotte în viaţa lui.
15. Realizaţi harta cu localităţile prin care trece
Jack.

Bibliografie

29
1. Alphonse Daudet - Jack –ET,1967- Bucureşti

6. Edmondo De Amicis
(1846 – 1908)

A publicat:

Micul patriot padovan

Micul cercetaş lombard
Micul copist
Micul toboşar sard
Infirmierul tatii
30
Din Apuseni la Anzi
9. Cuore - Inimă de copil

Fişă de lectură
1.Descrieţi personajul Marco.(cap. ..)
2. Precizaţi motivul ce-l determină pe Marco să
plece în Argentina. (cap. ..)
3. Descrieţi călătoria lui Marco de la Genova la
Buenos Aires. (cap. ..)
4. Explicaţi motivul durerii lui Marco din
momentul în care ajunge la Buenos Aires. (cap. ..)
5. Comparaţi, împreună cu Marco, Italia cu
Padul şi vasta întindere a Argentinei pe care o admiră
în drumul spre Rosario. (cap. ..)
6. Precizaţi atitudinea genovezilor când sunt
departe de casă.
7. Precizaţi hotărârea lui Marco sub influenţa
binefăcătoare a marinarului. (pg.92)
8. Descrieţi drumul până la Tucuman şi apoi la
Saladillo.(cap. ..)
9. Descrieţi scena întâlnirii lui Marco cu Josefa
mama lui .(cap. ..)
10. Prezentaţi finalul povestirii. (cap. ..)

Bibliografie

Edmondo De Amicis -Cuore - Inimă de copil

orice ediţie sau Editura Ion Creangă 1970- Bucureşti

31
 7. Daniel Defoe
(1660-1731)

Opere publicate:

1719 - Robinson Crusoe

1720- Căpitanul Singleton
1722 - Mooll Flauders
32
1723- Jurnalul din anul ciumei
10. Robinson Crusoe

Fişă de lectură
1. Precizaţi timpul acţiunii (cap.I-pag.19,304)
2. Descrieţi personajul Robinson de la începutul
acţiunii. (cap. I – pag.15-16,20)
3. Explicaţi cum ajunge pe insula necunoscută.
(cap. I -pag. 21-26,28,cap.II- pag.21-40, cap.III -
pag. 42-60 )
4. Prezentaţi câteva situaţii în care Robinson
reuşeşte să supravieţuiască. (cap. IV - XIII)
5. Precizaţi numărul anilor petrecuţi pe insulă,
singuratic. ( cap. I - pag. 20, Cap. XIX - pag. 276)
6. Prezentaţi modul de viaţă dus de Robinson pe
insulă. (cap. XIV - XVIII)
7. Selectaţi câteva citate în care scriitorul
notează gândurile personajului, ce reflectă capacitatea
creativă în situaţiile grele pe care le întâlneşte.
8. Descrieţi împrejurările în care personajul
numit - Vineri ajunge pe insulă (cap. XI - XX, pag.
152-201)
9. Explicaţi cum reuşeşte să se întoarcă în
Anglia. (cap. XVII - XVIII, pag. 239-273)
10. Explicaţi mesajul romanului ce-a străbătut
veacurile până la noi. (pag.11)
11. Precizaţi trăsătura comună a personajului
Robinson Crusoe cu creatorul său, Daniel Defoe.
(pag. 11-12)
12. Precizaţi locul romanului Robinson Crusoe
33
în cadrul literaturii universale. (pag.12-13)
13. Precizaţi sursele de inspiraţie folosite în
scrierea romanului.
14. Realizaţi harta călătoriilor lui Robinson
Crusoe.
15. Elaboraţi alte întrebări care să sublinieze
aspecte observate de voi.

Bibliografie

Daniel Defoe -Robinson Crusoe

Editura Tineretului- Bucureşti 1969

34
 8. Charles Dickens
(1812-1870)

Romane publicate:

1837 - Oliver Twist

1837 - Nicholas Nickleby
1843 - Poveste de crăciun
1843 - Viaţa şi aventurile lui Martin Chuzzlewit
1845 - Greierele
1848 - Dombey şi fiul
1849 - David Copperfield
1853 - Casa umbrelor
1855 - Mica Dorrit
1860 - Marile Speranţe
35
1864 - Prietenul nostru comun
11. Aventurile lui Oliver Twist

Fişă de lectură
1. Descrieţi împrejurările naşterii lui Oliver
Twist. (cap. 1-2)
2. Prezentaţi condiţiile în care creşte la un
orfelinat al casei de muncă de pe lângă o parohie.
(cap. 2)
3. Realizaţi portretul lui Oliver la împlinirea
vârstei de 9 ani. (cap. 4-5)
4. Enumeraţi slujbele pe care le primeşte Oliver
şi necazurile ce -i ies în cale în copilărie. (cap. 6-7-5)
5. Explicaţi motivele ce-l determină să fugă din
casa de muncă, la Londra. (cap. 7-8)
6. Demonstraţi nevinovăţia lui Oliver şi
încercările de a afla adevărul despre banda de hoţi, în
care-l introduce "Şmecherul" fără voia lui. (cap. 8-10)
7. Explicaţi împrejurările în care Oliver ajunge
în casa D-lui Brownlow. (cap.11-12)
8. Descrieţi imaginea mamei, aşa cum o vede
Oliver, în momentul revenirii la viaţă, după zilele
lungi şi suferinţele grele pricinuite de boală.
(cap.12)
9. Descrieţi reacţia lui Oliver la vederea
tabloului ce înfăţişa o doamnă, necunoscută pentru el,
dar pentru care simte o mare afecţiune. (cap.12,
pag.111-113)
10.Descrieţi reacţia D-lui Brownlow la vederea
asemănării doamnei din tablou cu Oliver. (cap.12,
36
pag.114-115)
11. Arătaţi motivele pentru care Fagin
organizează răpirea lui Oliver din casa D-lui
Brownlow. (cap. 12-13)
12. Precizaţi rostul cărţilor după părerea lui
Oliver, văzând biblioteca D-lui Brownlow. (cap. 14,
pag.130)
13. Explicaţi modul în care D-l Brownlow
urmăreşte gândirea şi dorinţele lui Oliver privitoare la
viitorul său. (cap. 131, pag.14)
14. Realizaţi autoportretul D-lui Brownlow din
ceea ce îi mărturiseşte lui Oliver. (cap.14, pag.132)
15. Explicaţi împrejurările în care Oliver ajunge
din nou în mâna hoţilor lui Fagin. (cap.15-16)
16. Descrieţi portretul lui Nancy şi mai ales
ataşamentul pentru Oliver. (cap.16. pag. 157-160)
17. Descrieţi portretul lui Oliver după părerile
lui Bumble, Grimwig, D-na Bedwin şi a hoţilor (cap.
17, pag. 170-171-cap. 26- pag 255, cap. 30 )
18. Explicaţi scopul legăturilor lui Monks cu
banda lui Fagin. (cap. 26, 27, 33, cap. 33, pag. 46,
cap. 34, pag. 60 – 61, cap. 38, pag. 94 - 95, 97,cap.
39. pag. 108
19. Precizaţi cauzele prinderii lui Oliver în casa
din Chertsey pentru furt, stăpână fiind doamna
Maylie. ( cap. 22-25, pag. 267-279)
20. Descrieţi suferinţele şi remuşcările trăite de
Nancy trezite de Oliver şi sfârşitul ei tragic. (cap. 39 -
40,44-45-46,47, pag. 193-194)
21. Prezentaţi eforturile făcute de D-l
Brownlow, D-na Maylie, Dr. Losberne, Harry Maylie

37
şi D-l Grimwig pentru a-l ajuta pe Oliver să intre în
posesia moştenirii părinteşti şi a-l scăpa de primejdiile
venite din partea lui Monks - fratele vitreg.
(cap.41,42,46,49,51,53)

Bibliografie

Charles Dickens - Aventurile lui Oliver Twist

Editura Ion Creangă - Bucureşti 1976

12. David Copperfield

Fişă de lectură
1. Descrieţi portretul D-rei Betsey Trotwood .
(cap. I, pag. 17-19)
2. Explicaţi împrejurările în care David ajunge
în grija D-rei Betsey. (cap. I, pag. 171-262)
3. Descrieţi imaginea mării. (cap.I, pag. 60)
4. Descrieţi portretul lui Emily. (cap. I, pag.
61,401-1-426)
5. Comparaţi şcoala Salem Hous cu şcoala Dr.
Strong din Canterbury. (cap.I, pag. 112 -116,127-
151, 293-306)
6. Realizaţi portretul lui Agnes. (cap. I, pag.
304,311,314,362-489)
7. Prezentaţi portretul lui David în timpul
studiilor. (cap.I, pag. 348-361)
38
 8. Explicaţi relaţia lui David cu Pegotty. (cap. I,
pag. 31-335, cap. II, pag. 567-581)
9. Explicaţi rolul mătuşii Betsey în alegerea
profesiunii. (cap. I, pag. 458-464)
10. Explicaţi cauzele dramei lui Agnes după
plecarea lui David la Londra. (cap. I, pag. 486-510)
11. Reconstituiţi portretul lui David, după
stabilirea la Londra. (cap. II, pag. 228-230)
12. Realizaţi portretul lui Uriah Heep. (cap.I,
pag. 318-319,427)
13. Descrieţi nenorocirile declanşate de Uriah
în familiile Wickfield şi Strong. (cap.II, pag. 238-247)
14. Descrieţi marea iubire a D-lui Strong pentru
soţia lui. (cap. II, pag. 248-249)
15. Descrieţi devotamentul lui Dick. (cap. II,
pag. 250-290)
16. Prezentaţi sfaturile mătuşii Betsey adresate
lui David. (cap.II, pag. 271- 272)
17. Demonstraţi nevinovăţia D-lui Wickfield.
(cap. II, pag. 415-421,449-450)
18. Realizaţi portretul lui Tom şi Sofia
Traddles. (cap. II, pag. 513-583)
19. Descrieţi sfârşitul lui James Steerforth şi a
lui Ham. (cap. II, pag. 461-477, 580-582)
20. Formulaţi şi voi alte întrebări.

Bibliografie

Charles Dickens - David Copperfield

Editura Tineretului - 1959- Bucureşti

39
 9. Alexandre Dumas
(1802 - 1870)

A publicat:

1829- Henric al II-lea şi curtea sa

1831-Antony
1836- Kean on Desordre et génie
1844 - Cei trei muşchetari
- După douăzeci de ani
1845- Regina Margot
1845- Dama (ducesa) de Monsoreau
1845 - Contele de Monte Cristo
1846 - Joseph Balsamo
1850 - Vicontele de Bragelonne
1850 - Colierul Reginei
1853 - Ange Pitou
1835-1859 - Impresii de călător
1852 - 1854 – Memorii
40
 13. Cei trei muşchetari

Fişă de lectură
1. Prezentaţi împrejurările în care D' Artagnan
îi întâlneşte pe cei trei muşchetari. (I cap.II-IV)
2. Precizaţi momentul în care D' Artagnan este
considerat demn de a fi prietenul celor trei muşchetari.
(I cap. V)
3. Realizaţi portretul lui Ludovic XIII, fiul lui
Henric al IV - lea. (I cap. II)
4. Descrieţi momentul în care D'Artagnan intră
în atenţia regelui Ludovic XIII. (I cap. VI)
5. Realizaţi portretul cardinalului Richelieu.
(I cap. VII)
6. Realizaţi portretul ducelui de Buckingham.
(I cap. XII)
7. Realizaţi portretul reginei Ana de Austria
(I cap. XII)
8. Precizaţi numele duşmanului comun al
muşchetarilor regelui. (I cap. IX)
9. Descrieţi misiunea cea mai grea a
muşchetarilor pentru salvarea Reginei Ana. (I cap.
XIX - XXII)
10. Selectaţi citate în care sunt prezentate
mâncărurile favorite ale muşchetarilor. (I cap. XXV -
XXVII)
11. Realizaţi portretele lui Athos, Aramis şi
Portho. (I cap. II, cap. VII, XXV, XXVI, XXVII )
12. Selectaţi citate din care să realizaţi portretul
41
lui D'Artagnan. (I cap. I, III, IV, V, VI, VII, VIII )
13. Precizaţi în ce împrejurări D'Artagnan este
primit în rândul muşchetarilor. (II cap. XVII )
14. Explicaţi cum ajunge D'Artagnan locotenent
al muşchetarilor. ( II cap. XXXVII)
15. Precizaţi unde şi în ce perioadă se petrece
acţiunea romanului. (I cap. I, II, epilog )
16. Formulaţi şi alte întrebări vizând aspecte
observate de voi.

Bibliografie

Alexandre Dumas - Cei trei muşchetari-(orice ediţie)

14. După douăzeci de ani

Fişă de lectură
1. Precizaţi perioada prezentată în roman.
2. Realizaţi portretul cardinalului Mazarin.
(I cap. I, pag. 5)
3. Realizaţi portretul lui D'Artagnan aşa cum
este văzut de cardinalul Mazarin, după douăzeci ani.
(I cap, II, pag. 20, 23, 89)
4. Precizaţi localităţile prin care trece
D'Artagnan pentru a-şi vizita vechii prieteni, pe care
nu-i văzuse douăzeci de ani şi desenaţi harta
călătoriei. (I cap. IX,- XVII)
5. Realizaţi portretul lui Athos subliniind
42
convingerile sale despre prietenie şi respectul pentru
celălalt. (I cap. XXX , pag. 298)
6. Demonstraţi diferenţa dintre rege şi
regalitate, pornind de la explicaţiile lui Athos în faţa
criptei regelui Ludovic XIII. (I cap.XVIV, pag. 227)
7. Explicaţi cum necazul ducelui de Beaufort
împarte pe cei patru prieteni în două tabere. (I cap.
XVIII - XXVII)
8. Reconstituiţi portretul marelui Condé din
spusele autorului sau ale celorlalte personaje. (I cap.
XXXI - XXXII, XLIII, pag. 366)
9. Descrieţi drama fiicei lui Henric IV, Regina
Angliei. (I cap. XXXVIII, XL, XLIV ), (II cap. XI -
XXIV)
10. Explicaţi mesajul regelui Carol I transmis
lui Athos. (II cap. XXIV )
11. Prezentaţi primejdiile prin care trec
muşchetarii după întoarcerea din Anglia. (II cap.
XXXIII - XLV)
12. Descrieţi finalul romanului şi câştigurile
muşchetarilor în urma primejdiilor prin care au trecut
pentru rege. (II cap. XLVI -XLIX)
13. Realizaţi harta călătoriilor făcute de
muşchetari în Franţa şi Anglia.
14. Formulaţi şi alte întrebări.

Bibliografie

Alexandre Dumas - După douăzeci de ani

Editura Tineretului 1969 - Bucureşti

43
 15. Contele de Monte Cristo

Fişă de lectură
1. Precizaţi perioada în care se petrece acţiunea
romanului. (I cap. I, II cap. XL)
2. Realizaţi portretul lui Edmond Dantès din
perioada arestării. (I cap. I - VI, XVII)
3. Realizaţi autoportretul lui Edmond Dantès .
(I cap. VI, VII, XII)
4. Precizaţi cine sunt duşmanii lui Edmond
Dantès şi care sunt motivele. (I cap. III)
5. Demonstraţi lipsa de prudenţă a lui Edmond
Dantès care-i aduce nenorocire. (I cap. III)
6. Arătaţi motivele pentru care Edmond Dantès
este arestat. (I cap. IV - V)
7. Explicaţi atitudinea lui Gerard de Villefort
faţă de Edmond Dantès . (I cap. VII)
8. Descrieţi starea sufletească a lui Edmond
Dantès , ce-l duce spre deznădejde şi dorinţa de a
muri. (I cap. VIII - XV)
9. Descrieţi pe abatele Faria. (I cap. XVI - XVII
/ III cap. XXXVI)
10. Explicaţi modul folosit de abatele Faria
pentru a stabili pe cei vinovaţi de arestarea fără
judecată a lui Dantès. (I cap. XVII)
11. Prezentaţi definiţia tulburătoare a filozofiei
după viziunea abatelui Faria. ( cap. XVII)
12. Precizaţi câteva nume a marilor autori ai
omenirii pe care ar trebui să-i avem în biblioteca
44
noastră şi să-i citim după părerea abatelui Faria.
(cap. XVI)
13. Descrieţi perioada de formare intelectuală a
lui Edmond Dantès, sub influenţa abatelui Faria. (I
cap. XVII)
14. Explicaţi cum reuşeşte să evadeze Edmond
Dantès. (I cap. XIX - XX)
15. Evocaţi legământul ce-l reînnoieşte după ce
se vede salvat şi-n afara primejdiei. (I cap. XXI)
16. Înfăţişaţi noul portret fizic şi moral al lui
Dantès, după paisprezece ani de închisoare. (I cap.
XXII)
17. Realizaţi portretul moral din modul cum
este văzut de noile sale cunoştinţe care nu l-au
cunoscut în trecut, printre care Albert şi Franz. (I cap.
XXII - XXXVII)
18. Descrieţi prima revedere dintre Mercedes şi
Edmond Dantès şi ultima, înainte de despărţire.
(II cap. III, IV - XI)
19. Descrieţi efectele răzbunării lui Edmond
Dantès asupra lui Fernand, Villefort şi Danglars.(III
cap. IX, XV, XX, XXXIII)
20. Descrieţi modul cum răsplăteşte Dantès
binele pe care l-a primit de la prietenii adevăraţi.
(IV cap. XL)
21. Selectaţi câteva meniuri obişnuite în sec.
XIX în Franţa. (II cap. V, I cap. XXXII)
22. Selectaţi citatul în care găsiţi omagiul adus
culturii pe care omul şi-o formează datorită minţii,
adevărata comoară a omului. (I cap. XIX)
23. Demonstraţi că apropierea şi credinţa în

45
Dumnezeu i-a dat puterea lui Dantès de a nu-şi pierde
speranţa în obţinerea libertăţii şi dreptăţii viitoare.
(I cap. XV, III cap. XXXV, XL )
24. Realizaţi harta călătoriilor lui Edmond
Dantès.
25. Dezlegaţi enigma din romanul Contele de
Monte Cristo, o adevărată „ghicitoare pentru
romancieri”, dar şi pentru cititori, expusă de Gabriel
Garcia Marquez în volumul său „A trăi pentru a-ţi
povesti viaţa” (ed. Rom. 2004):
„Cum a izbutit Alexandre Dumas să-l facă pe
un marinar nevinovat şi ignorant, sărac şi întemniţat
fără judecată, să evadeze dintr-o fortăreaţă de
necucerit, transformându-l în omul cel mai bogat şi
din vremea sa?” (pg. 421).
26. Elaboraţi şi alte întrebări vizând aspecte
observate de voi.

Bibliografie

1. Alexandre Dumas - Contele de Monte Cristo

Editura Tineretului 1959 – Bucureşti sau oricare ediţie
a operei literare
2. Dicţionarul literaturii franceze
3. Istoria literaturii franceze - sec. XIX

46
 16. Cele două Diane

Fişă de lectură
1. Explicaţi tainele ce se scund în sufletul lui
Aloyse doica lui Gabriel de Montgommery şi a lui
Enguerrand - care o creşte pe Diana.
2. Precizaţi cauza prin care Gabriel de
Montgommery atrage ura reginei Caterina de Medici.
3. Arătaţi motivele Dianei de Poitiers de a
ascunde adevărul în legătură cu fiica ei Diana.
4. Descrieţi modul în care este văzută Diana de
către Caterina de Medici.
5. Prezentaţi faptele de glorie săvârşite de
Gabriel de Montgommery.
6. Explicaţi motivul pentru care îşi riscă viaţa
pentru apărarea oraşului Saint - Quentin şi eliberarea
oraşului Calais.
7. Descrieţi portretul Dianei de Poitiers.
8. Realizaţi portretul Caterinei de Medicis.
9. Prezentaţi portretul Dianei de Castro.
10. Numiţi persoanele care-i fac rău lui Gabriel
de Montgommery.
11. Precizaţi ultima durere pe care i-o
pricinuieşte Diana de Poitiers lui Gabriel şi Dianei de
Castro.
12. Realizaţi harta cu localităţile pomenite în
roman.
13. Formulaţi şi alte întrebări vizând aspecte
47
descoperite de voi.

10. Ernest Hemingway

(1899 – 1961)

A publicat:

1923 - Trei povestiri şi zece poeme

1924 - În vremea noastră - schiţe şi nivele
1926 - Şi soarele răsare
1929 - Adio arme
1937 - A avea şi a nu avea
1940 - Cui îi bate ceasul
1952 - Bătrânul şi marea
48
 17. Bătrânul şi marea

Fişă de lectură
1. Precizaţi anul apariţiei povestirii.
2. Numiţi personajul central al povestirii.
(pag.15)
3. Realizaţi portretul bătrânului Santiago.
(pag.15)
4. Descrieţi gesturile pline de dragoste şi
respect ale tânărului său prieten. (pag. 15 -20)
5. Precizaţi locul în care se petrece acţiunea şi
timpul. (pag. 18 - 25, pag.47)
6. Descrieţi marea prin prizma viziunii lui
Santiago, bătrânul pescar. (pag. 27 - 28)
7. Descrieţi gândurile pescarului, din ziua în
care porneşte singur în larg cu speranţa că va avea
noroc de data aceasta. (pag. 28 - 29)
8. Prezentaţi momentele de tensiune după ce
peştele mare cu spadă se prinde în cârligul lui
Santiago, bătrânul pescar. (pag. 35 - 67)
9. Explicaţi drama provocată de rechinul ce-i
apare în cale, primul rechin, “acel mako uriaş“.
(pag. 70-71)
10. Descrieţi starea sufletească a lui Santiago
din momentul în care îşi puse barca pe direcţia pentru
a ajunge în micul port, deci acasă. (pag. 82 -83)
11. Demonstraţi dragostea şi respectul lui
Manolin pentru bătrânul său prieten, Santiago.
(pag. 84- 86)
49
Bibliografie

Ernest Hemingway - Bătrânul şi marea - Editura

Tineretului, 1960, Bucureşti sau orice ediţie

50
11. Gilbert Henry

51
 18. Robin Houd
Fişă de lectură
1. Explicaţi cine este Robin Houd. (pag. 9)
2. Precizaţi motivul pentru care Robin Houd
devine proscris. (pag. 44)
3. Arătaţi motivele pentru care este duşmănit şi
de călugări. (pag.24–25,27-29)
4. Precizaţi motivul ce-l determină pe Robin
Houd să ia calea pădurii. (pag. 35-39)
5. Numiţi persoana pe care o iubeşte Robin
Houd. (pag. 20)
6. Precizaţi cerinţele lui Robin adresate
prietenilor săi ce l-au însoţit în pădure. (pag. 44)
7.Prezentaţi câteva din faptele bune săvârşite de
Robin Houd şi oamenii săi. (pag. 49,143,160)
8. Precizaţi motivele pentru care regele Richard
– inimă de leu, îl iartă pe Robin şi-i redă drepturile.
(pag. 236 – 257)
9. Realizaţi portretul lui Robin Houd văzut de
Hemelin şi de regele Richard. (pag. 239 – 241)
10. Numiţi duşmanii lui Robin ce-l vor urmări
până la moarte. (pag. 240)
11. Formulaţi şi alte întrebări vizând aspecte
observate de voi.
12. Realizaţi harta cu localităţile pe unde trec
personajele romanului.

Bibliografie
Gilbert Henry - Robin Houd, Bucureşti
52
 12.Joseph Rudyard Kipling
(1865 – 1936)

A publicat:

1888 – Poveşti simple din munţi

1888 – Povestea familiei Gadsby – nuvele
1888 – La umbra deodarilor – nuvele
1891 – Greutăţile vieţii – nuvele
1890 – Lumina care s-a stins – roman
1894 – Cărţile Junglei I – povestiri
1895 - Cărţile Junglei II – povestiri
1901 – Kim – roman
1904 – Călătorii şi descoperiri

53
 19. Cărţile Junglei

Fişă de lectură
1. Precizaţi modul de alcătuire al “Cărţilor
Junglei “. (pag. 389)
2. Explicaţi motivul de inspiraţie în Cărţile
Junglei. (pag. 5 – 7)
3. Precizaţi anul în care sunt publicate Cărţile
Junglei. (pag. 5-7)
4. Prezentaţi tema Cărţilor Junglei.
5. Realizaţi portretele animalelor întâlnite în
paginile “Cărţilor Junglei“: Lupoaica mamă (pag. 11)
6. Realizaţi portretele animalelor întâlnite în
paginile “Cărţilor Junglei“: Shere Khan (pag.16– 17)
7. Realizaţi portretele animalelor întâlnite în
paginile “Cărţilor Junglei“: Bagheera (pag.21 – 23)
8. Realizaţi portretele animalelor întâlnite în
paginile “ Cărţilor Junglei “: Tabaqui. (pag. 12)
9. Realizaţi portretele animalelor întâlnite în
paginile “ Cărţilor Junglei “: Baloo. (pag. 20)
10. Realizaţi portretele animalelor întâlnite în
paginile “ Cărţilor Junglei “ : Akela. (pag. 19 – 20,
22, 33)
11. Descrieţi câteva momente din viaţa lui
Mowgli alături de puii de lup în mijlocul junglei.
(pag. 11 – 99)
12. Explicaţi urmările triste ale întâlnirii cu
părinţii săi, Messua şi Nathoo. (I pag. 74-95, II pag.
201-237)
13. Formulaţi 2 – 3 întrebări referitoare la alte
54
povestiri din volumul “ Cartea Junglei “ sau care să
vizeze aspecte observate de voi.
14. Realizaţi harta cu localităţile prin care trec
personajele.

Bibliografie

Joseph Rudyard Kipling - Cărţile Junglei

Editura Tineretului - 1959- Bucureşti

55
 13. Jack London
(1876 – 1916)

Volume publicate:

I Romane publicate:

1902 – Chemarea străbunilor

1903 – Lup Larsen
1906 – Călcâiul de Fier
1906 - Colţ Alb
1907 – Martin Eden
1908 – Aventura

II Povestiri

1900 – Fiul lupului – povestiri

1901 – Zeul străbunilor
1902 – Copiii îngheţului
1904 – Credinţa oamenilor
1907 – Dragoste de viaţă

56
 20. Colţ Alb

Fişă de lectură
1. Precizaţi anul publicării în revistă şi în
volum. (pag. 225)
2. Prezentaţi izvorul de inspiraţie.
3. Prezentaţi tema povestirii Colţ Alb. (pag. 5 –
225)
4. Explicaţi ce este Wildul.
5. Descrieţi necazurile lui Bill şi Henry, pe care
le au în drumul lor spre fortul Mc. Gurry, prin gerul
Wildului. (pag. 6 – 24)
6. Explicaţi gestul imprudent al lui Bill, când
vede că al patrulea câine se lasă atras de lupoaică.
(pag. 25 – 28)
7. Descrieţi lupta lui Henry cu haita de lupi
până la venirea ajutoarelor. (pag. 9 – 38)
8. Explicaţi îndepărtarea lupoaicei de haită dar
şi de oamenii alături de care trăise o vreme. (pag. 38 –
56)
9. Descrieţi-l pe Colţ Alb, în primele luni de
viaţă. (pag. 57 – 90)
10. Prezentaţi legea descoperită de Colţ Alb.
(pag. 76 – 79)
11. Explicaţi împrejurările prin care ajunge în
tabăra indienilor. (pag.91 – 100)
12. Descrieţi perioada de adaptare a lui Colţ
Alb în tabăra indienilor. (pag. 101 – 139)
13. Precizaţi motivul pentru care ajunge în
posesia lui Smith Frumosu. (pag. 105 – 140)
57
 14. Demonstraţi cruzimea dementă a lui Smith
Frumosu. (pag. 141 – 147)
15. Descrieţi modul inuman în care-l tratează
Smith pe Colţ Alb, fiind interesat doar de câştig de pe
urma lui. (pag. 148 – 153)
16. Explicaţi împrejurările în care ajunge în
proprietatea lui Weedon Scott. (pag. 154 – 171)
17. Precizaţi motivele ce-l fac pe Colţ Alb să se
ataşeze puternic de Weedon Scott. (pag. 172 – 185)
18. Demonstraţi prin prezentarea personajului
Weedon Scott, necesitatea tratării animalelor cu
dragoste. (pag. 159 – 183)
19. Descrieţi ultimile dovezi ale dragostei lui
Colţ Alb pentru Scott. (pag. 181 – 225)
20. Precizaţi elementele structurii
compoziţionale ale operei literare.
21. Elaboraţi minimum două întrebări, privind
alte aspecte ale operei literare, descoperite de voi.
22. Realizaţi harta cu localităţile prin care trec
sau trăiesc personajele volumului.

Bibliografie

1. Jack London - Colţ Alb

orice ediţie
2. Irving Stone – Jack London
Editura Tineretului - 1965- Bucureşti
( ed.1938, New York )

58
 21. Dragoste de viaţă

Fişă de lectură
1. Precizaţi data publicării povestirii şi revista
în care apare. (pag. 536)
2. Precizaţi motivul inspiraţiei.
3. Explicaţi împrejurările în care ajunge în
Valea Klondike, unde nu găseşte aur dar va câştiga
totuşi de pe urma acestei călătorii.
4. Descrieţi locurile unde se petrece acţiunea.
(pag. 513 – 516)
5. Precizaţi motivul ce-l ţine în viaţă şi-i dă
putere să străbată drumul greu spre sud pe eroul
povestirii.
6. Descrieţi starea sufletească a personajului
bolnav, cu piciorul umflat, înfometat, ce-şi continuă
drumul spre ţintă.
7. Demonstraţi existenţa dorinţei de
supravieţuire deşi foamea, pericolul urşilor şi-al
lupilor flămânzi sunt piedici uriaşe în drumul său.
8. Explicaţi motivul revenirii ultimilor puteri în
lupta cu lupul ce-l urmăreşte, bolnav şi flămând.

Bibliografie

1. Jack London - Dragoste de viaţă –Ed. pt. literatură

universală, 1966, Bucureşti, Opere alese, vol.I
2. Irving Stone - Jack London
Editura Tineretului - 1965- Bucureşti
( ed.1938, New York )
59
 14. Karl May
(1842 – 1912)

Publică:

1876 – 1892 – Winnetou ( vol. I – IV, câte 2 – 3

capitole pe an )
1894 – Old Surehand ( vil. I şi II )
1897 – În împărăţia leului de argint (vol. I, II)
1902 – 1903 – În împărăţia leului de argint
(vol. III, IV)
1909 – Moştenitorii lui Winnetou

60
 22. Winnetou

Fişă de lectură
1. Precizaţi modurile de expunere în roman.
2. Descrieţi sursa de inspiraţie pentru scrierea
romanelor dedicate indienilor din sud – vestul SUA.
(I, pag. IX – X)
3. Precizaţi misiunea primită oficial de către
eroul narator al romanului. (I cap. I – II)
4. Realizaţi portretul eroului – narator, căruia
toţi i se adresează cu „ sir „. (I cap. I)
5. Explicaţi în ce împrejurări primeşte numele
de Old Shatterhand sau Selki Lata în indiană. (I cap.
II, III, pag. 168)
6. Selectaţi citatele ce conţin portretul eroului
Old Shatterhand în viziunea lui Winnetou. (I cap. IV,
pag. 257, 258, 312)
7. Explicaţi motivul împotrivirii indienilor la
construcţia căii ferate. (I cap. II – III)
8. Precizaţi rolul lui Klekih – Petra în acţiune.
(I cap. II)
9. Descrieţi împrejurările în care Klekih – Petra
salvează viaţa lui Winnetou cu preţul vieţii sale.
(I cap. II)
10. Prezentaţi personajele care-l îndrăgesc pe
Old Shatterhand. (I cap. II)
11. Realizaţi portretul lui Winnetou. (I cap. III
– IV)
12. Selectaţi citatul în care Old Shatterhand
mărturiseşte respectul pentru învăţător şi învăţătură.
61
(I cap. III)
13. Precizaţi declanşarea conflictului dintre
indieni şi echipa ing. Bancroft care lucrează la
măsurători. (I cap. III – IV)
14. Descrieţi situaţia primejdioasă în care
ajunge Old Shatterhand deşi îl salvase pe Winnetou şi
Inciu Ciuna din mâinile indienilor. (I cap. IV)
15. Descrieţi darul primit de Old Shatterhand
de la Sam când se aflau în captivitate la apaşii lui
Winnetou. (I cap. IV)
16. Realizaţi portretul lui Nşo – ci. (I cap. IV)
17. Prezentaţi probele la care-l supun apaşii lui
Winnetou pe Old Shatterhand, pentru a-l elibera
împreună cu tovarăşii săi. (I cap. IV)
18. Precizaţi care este dovada salvatoare a
sacrificiului lui Old Shatterhand pentru salvarea lui
Winnetou din mâinile lui Tegua. (I cap. IV)
19. Descrieţi ceremonialul împăcării prin pipa
păcii. (I pag. 283,324)
20.Explicaţi împrejurările în care Santer şi
însoţitorii săi săvârşesc o crimă.
21. Descrieţi durerea lui Inciu Ciuna pentru
moartea lui Nşo – ci.
22. Realizaţi portretul lui Old Death.
23. Descrieţi portretul lui Old Firehand.
24. Prezentaţi împrejurările morţii lui Old
Death.
25. Explicaţi secretul prieteniei dintre Winnetou
şi Old Firehand.
26. Prezentaţi testamentul lui Winnetou.
27. Descrieţi împrejurările reîntâlnirii lui

62
Winnetou cu Santer.
28. Numiţi localităţile şi râurile pe unde trec
personajele, realizând o hartă.
29. Descrieţi împrejurările morţii lui Winnetou.
30. Precizaţi ultima dorinţă a lui Winnetou.
31. Elaboraţi alte întrebări.

Bibliografie

Karl May - Winnetou

orice ediţie - vol. I - IV

63
 15. Hector Malot

(1830 – 1907)

A publicat:

1859 – 1866 – Victimes d' amour

1869 – Romain Kolbris
1878 – Sans famille – roman premiat de Academia
Franceză
1879 – Le Docteur Claude
1880 – La Bohème tapageuse
1893 – En Famille
1896 – Le Roman de mes romans (autobiografie
literară)

64
 23. Singur pe lume

Fişă de lectură
1. Precizaţi locurile unde se petrece acţiunea
romanului. (I cap. I, V)
2. Prezentaţi modurile de expunere a acţiunii
romanului.
3. Realizaţi portretul lui Remi, aşa cum arată în
primele pagini de roman. (I cap. I – II)
4. Realizaţi portretul tuşei Barberin aşa cum o
vede Remi.
5. Precizaţi momentul în care află adevărul
despre familia şi naşterea sa. (I cap. II)
6. Demonstraţi influenţa binefăcătoare a lui
Vitalis asupra lui Remi. (I cap. III – VIII)
7. Precizaţi ce este mai important, când înveţi
pentru a reuşi, după părerea lui Vitalis, mărturisită lui
Remi în timpul lecţiilor de citire şi scriere. (I cap. VII)
8. Descrieţi perioada cea mai frumoasă a
copilăriei lui Remi. (I cap. XI – XIII)
9. Precizaţi sfaturile date de Remi lui Arthur
pentru a învăţa mai uşor poezia.
10. Expicaţi împrejurările prin care ajunge
Remi, în grija grădinarului Acquin. (I cap. XIX– XXI)
11. Descrieţi peregrinările pe drumurile Franţei
împreună cu Mattia după drama familiei Acquin. (II
cap. I – VI)
12. Prezentaţi metoda prin care Remi învaţă
geografia Franţei şi realizaţi o hartă cu oraşele prin
care trece Remi cu Mattia. (II cap. I – II, IX – X , pag.
65
 214, 219)
13. Demonstraţi că secvenţele dedicate dorului
de tuşa Barberin pot constitui un omagiu adus mamei.
(I cap. I, IX)
14. Selectaţi citatele care conţin reţeta
delicioaselor clătite făcute de tuşa Barberin. (II cap.
IX)
15. Descrieţi necazurile prin care trece Remi la
Londra, provocate de James Milligan. (I cap. XII –
XIX)
16. Realizaţi portretul lui Remi din ultimile
capitole, aşa cum îl văd prietenii şi duşmanii. (II cap.
XIII – XIV)
17. Descrieţi bucuria regăsirii lui Arthur şi a d-
nei Milligan. (II cap. XXI – XXIII )
18. Realizaţi harta călătoriei vasului “ Lebăda “
pe râurile navigabile ale Franţei de la Bordeaux la
Mediterană şi de la Rhone pe Briare (I cap. XI –
XIII)
19. Formulaţi şi alte întrebări vizând aspecte
descoperite de voi.

Bibliografie

1. Hector Malot - Singur pe lume

orice ediţie
2. Al. Dimitriu – Păuşeşti
I. Niculiţă
M. Slăvescu
A. Vlahuţă – Dicţionar al literaturii franceze
Editura Ştiinţifică – Bucureşti – 1972

66
 16. Herman Melville
(1819 – 1891)

A publicat:

1846 – Taipi- povestire

1847 – Omoo – povestire
1849 – Mardi – povestire
1849 – Redburn – roman
1850 – Vestonul alb
1851 - Moby Dick – roman
1852 – Pierre sau ambiguităţile
1853 – 1856 – Povestiri

67
 24. Moby Dick

Fişă de lectură
1. Precizaţi modalitatea de prezentare a acţiunii
personajelor şi a întregului material al romanului.
2. Prezentaţi anul publicării romanului.
3. Precizaţi aspectul general prezentat în roman.
4. Precizaţi care este dorinţa băieţilor sănătoşi,
ce locuiesc pe malurile apelor. (pag. 28 – 29)
5. Prezentaţi atitudinea perşilor şi-a grecilor din
antichitate faţă de mare. (pag. 28)
6. Precizaţi modalitatea de a pleca pe mare a
eroului romanului care a fost şi a autorului în primele
călătorii pe mare. (cap. I)
7. Prezentaţi călătoriile făcute pe mare ca
marinar ale autorului, care ajută şi-l inspiră în scrierea
multor povestiri şi romane, printre care chiar “Moby
Dick“ şi “ Redburn ”.
8. Descrieţi oraşul New Bedford. (cap. VI)
9. Explicaţi semnificaţia predicii părintelui
Mapple despre Iona, cel înghiţit de balenă. (cap. IX)
10. Precizaţi modul de plată al marinarilor
îmbarcaţi pe baleniere. (cap. XVII – XVIII )
11. Explicaţi motivul care-l convinge pe
căpitanul Bilald să-l angajeze pe vas ca marinar pe
Queequeg. (cap. XVIII)
12. Descrieţi plecarea vasului Pequod spre
mările Sudului.
13. Realizaţi istoricul descrierii balenei, pornind
de la Biblie (pag. 693 – 695) trecând prin scrierile
68
antice greceşti şi latine, până în zilele scriitorului de
la 1850, din capitolul Cetologie. (cap. XXXI)
14. Urmăriţi corabia Pequod şi realizaţi harta.
(vol. I, cap. XXXI – cap. L)
15. Descrieţi marea balenă “Moby Dick”. (cap.
XL)
16. Explicaţi motivul căpitanului Ahab, de a
conduce balenierea pe apele întinse ale mărilor deşi
rămăsese cu un picior. (cap. XLIX)
17. Selectaţi secvenţa ce descrie un apus pe ape.
(cap. XXXVI)
18. Selectaţi citatul în care Herman Melville
aduce un elogiu profesiunii de marinar. (cap. LVIII)
19. Formulaţi întrebări care să vizeze aspecte
descoperite de voi.
20. Realizaţi harta călătoriilor descrise în
roman.

Bibliografie

1. Herman Melville - Moby Dick

Editura Minerva 1973 – Bucureşti
2. Biblia – Printed SUA (pag. 893 – 895) - 1991

69
 17.Walter Scott
(1771 – 1832)

Romane istorice

1814 - Waverley
1818 - Rob Roy
1819 - Ivanhoe
1819 - Logodnica din Lammermoor
1821 - Kenilworth
1825 - Talismanul

70
 25. Rob Roy

Fişă de lectură - test

1. Precizaţi locul în care se petrece acţiunea

2. Precizaţi timpul acţiunii
3. Explicaţi motivul supărării lui Rob Roy.
4. Prezentaţi şirul încercărilor pentru
recuperarea averii sale.
5. Descrieţi portretul prietenului ce-l ajută în
toate acţiunile sale.
6. Realizaţi portretul Dianei.
7. Descrieţi şi explicaţi sensul relaţiilor dintre
englezi şi scoţieni la 1600.
8. Realizaţi harta cu localităţile prin care trec
personajele.
9. Elaboraţi şi alte întrebări vizând aspecte
descoperite de voi.

Bibliografie

Walter Scott - Rob Roy

orice ediţie

71
 26. Ivanhoe

Fişă de lectură
1. Precizaţi locul şi timpul acţiunii.
2. Descrieţi turnirul organizat de prinţul Ioan,
fratele regelui Richard inimă de leu, la Ashby.
3. Prezentaţi pe câştigătorul turnirului de la
Ashby, cavalerul negru. (cap. XXVII)
4. Explicaţi miracolul însănătoşirii lui Ivanhoe ,
grav rănit la turnir. (cap. XXVIII)
5. Realizaţi portretul Rebecăi. (cap. XXVII -
XXVIII )
6. Realizaţi portretul lui Ivanhoe. (cap. XXVII -
XXX )
7. Explicaţi împrejurările în care prizonierii lui
Front de Boeuf sunt salvaţi. (cap. XXXI )
8. Precizaţi legea cavalerimii Evului Mediu, pe
care le respectă Ivanhoe. (cap. XXVIII )
9. Descoperiţi cine este de fapt Cavalerul
Negru. (cap. XLI )
10. Explicaţi motivul alegerii unui anume mod
de a călători prin Anglia al regelui. (cap. XLI )

Bibliografie

Walter Scott - Ivanhoe

Editura Minerva - Bucureşti - 1970

72
 27. Kenilworth

Fişă de lectură - test

1. Prezentaţi motivele supărării lui Tressilian.
2. Descrieţi încercările lui Tressilian pentru a o
salva pe Amy Robsart.
3. Realizaţi portretul reginei Elisabeta I.
4. Descrieţi nemulţumirea şi dorinţa lui Amy.
5. Prezentaţi portretul contelui Robert Dudley
de Leicester.
6. Descrieţi portretul lui Tressilian.
7. Explicaţi firea lui Richard Varney.
8. Numiţi localităţile străbătute de la Cumnar
până la Londra.
9. Demonstraţi greşelile reginei Elisabeta I.
10. Precizaţi timpul acţiunii.
11. Realizaţi harta călătoriilor personajelor.

Bibliografie

Walter Scott - Kenilworth

orice ediţie a romanului

73
 18. Jonathan Swift
(1667 – 1745)

A publicat:

1697 - Bătălia cărţilor - eseu - pamflet

1726 - Călătoriile lui Gulliver - roman

74
 28. Călătoriile lui Gulliver

Fişă de lectură
1. Precizaţi perioada în care se realizează
călătoriile lui Gulliver.
2. Explicaţi cauza necazurilor prin care trece
Gulliver în Liliput.
3. Descrieţi faptele lui Gulliver ce atrage
preţuirea împăratului.
4. Prezentaţi motivul ce declanşează supărarea
împăratului.
5. Explicaţi cum se întoarce la Londra.
6. Prezentaţi greutăţile care le întâmpină în a
doua călătorie.
7. Descrieţi întâmplările comice prin care trece
Gulliver.
8. Precizaţi procedeul folosit pentru a ajunge la
Londra.
9. Descrieţi cum se salută caii în ţara
houyhuhumilor.

Bibliografie

Jonathan Swift - Călătoriile lui Gulliver

orice ediţie

75
 19. Mark Twain
(1835 – 1910)

A publicat:

1876 - Aventurile lui Tom Sowyer

1883 - Viaţa pe Mississipi
1884 - Aventurile lui Huckleberry Finn
1881 - Prinţ şi cerşetor

76
 29. Aventurile lui Tom Sowyer

Fişă de lectură
1. Elaboraţi portretul lui Tom Sowyer. (cap. I )
2. Precizaţi trăsătura dominantă a lui Tom, ce se
manifestă în tot romanul şi chiar în următoarele.
(cap. I )
3. Realizaţi portretele prietenilor lui Tom.
(cap. II )
4. Precizaţi "una din marile legi ale activităţii
omeneşti " descoperită de Tom. (cap. II )
5. Descrieţi portretul mătuşii Poly. (cap. I )
6. Descrieţi portretul lui Huck, prietenul secret
al lui Tom. ( cap. VI )
7. Prezentaţi împrejurările în care -l cunoaşte pe
Joe Indianul. ( cap. IX )
8. Prezentaţi întâmplările prin care trec Tom şi
prietenii săi. ( cap. X - XVII )
9. Prezentaţi surpriza ce-o fac întregii
comunităţi, din St. Petersburg, Tom , Joe şi Huck.
(cap. XVIII - XIX )
10. Explicaţi atitudinea lui Tom în situaţia în
care învăţătorul Dobbins descoperă cartea ruptă. ( cap.
XXI )
11. Demonstraţi curajul lui Tom, cu scopul de
a-l salva pe Muff Potter. ( cap. XXIV )
12. Precizaţi motivul ce-l duce la descoperirea
unei comori. ( cap. XXVI - XXIX )
13. Explicaţi modul în care, participând la o
77
excursie, descoperă ascunzătoarea lui Joe indianul.
(cap. XXX - XXXI )
14. Descrieţi finalul romanului. ( cap. 33 - 36)
15. Formulaţi şi voi întrebări care să vizeze alte
aspecte descoperite de voi.

Bibliografie

1. Mark Twain - Aventurile lui Tom Sowyer

E.S.P.L.A. - 1956 Bucureşti (sau oricare altă ediţie )
2. Dan Grigorescu

30. Aventurile lui Huckleberry Finn

Fişă de lectură
1. Prezentaţi numele marelui fluviu, pe care
călătoresc cu bărcile şi corăbiile, oamenii locurilor,
din localităţile aşezate pe malurile sale. ( cap. 1 )
2. Realizaţi portretul lui Huck de la începutul
acţiunii romanului. ( cap. 1 )
3. Explicaţi influenţa lecturilor asupra
comportamentului lui Tom şi Huck. (cap. 2 - 3 )
4. Prezentaţi imaginea lui Huck aşa cum îl vede
bunul Jim. (cap. 8 )
5. Explicaţi motivele fugii lui Huck din coliba
în care-l închisese tatăl său. ( cap. 5 - 7 - 8 )
6. Descrieţi călătoria lui Huck, însoţit de Jim,
cu luntrea pe marele fluviu Mississipi de la St.
78
Petersburg la Cairo. ( cap. 8 -12 )
7. Prezentaţi necazurile ce curg după întâlnirea
cu banda lui jack şi Bill. ( cap. 13 - 15 )
8. Descrieţi peripeţiile prin care trec după
întâlnirea celor doi şarlatani, aşa zişii, rege şi duce.
(cap. 17 - 22 )
9. Prezentaţi necazurile prin care trece Huck,
pentru a-l găsi şi elibera pe Jim de la ferma lui Silas
Phelps. ( cap. 23 - 25 )
10. Explicaţi complicaţiile ivite după sosirea lui
Tom Sowyer. ( cap. 26 - 32 )
11. Explicaţi starea sufletească a lui Huck după
ce Tom este rănit şi este adus acasă la familia Silas.
(final cap. 31 )
12. Descrieţi finalul fericit al romanului. (cap.
40 - 42 )

Bibliografie

1. Mark Twain - Aventurile şi călătoriile lui

Huckleberry Finn
E.S.P.L.A. - 1956 Bucureşti - pag. 251 - 540

79
 31. Prinţ şi cerşetor

Fişă de lectură
1. Realizaţi portretul lui Tom. ( pag. 11 - 15 )
2. Explicaţi împrejurările în care învaţă scrierea
şi citirea. ( pag. 12 )
3. Descrieţi visele lui Tom provocate de foamea
şi neajunsurile situaţiei sale ca şi schimbările din viaţa
sa. ( pag. 13 - 14 )
4. Prezentaţi portretul lui Tom, văzut de
prietenii săi.. (pag. 14 )
5. Precizaţi modul ales de prinţul Edward
pentru a cunoaşte viaţa din afara castelului regal. (pag.
16 - 26 )
6. Descrieţi momentele în care Tom se
adaptează rolului visat de a fi prinţ. ( pag. 27 - 45 )
7. Descrieţi necazurile prin care trece prinţul,
devenit între timp, rege. ( pag. 22 - 26, 52 - 59, 62 -
63 )
8. Prezentaţi faptele bune înfăptuite de Tom, în
rolul prinţului. ( pag. 64, 180 - 182 )
9. Descrieţi nedreptăţile cunoscute de prinţ, în
rolul de cerşetor, pe care promite să le îndrepte. (pag.
65 - 75, 106 - 179)
10. Descrieţi ceremonia încoronării lui Eduard,
ca rege. ( pag. 183 - 192 )
11. Explicaţi modul de rezolvare a situaţiei în
care se află Tom şi Eduard în momentul încoronării.
( pag. 192 - 200)
12. Explicaţi urmările fericite ale schimbului de
80
roluri dintre Eduard şi Tom. ( pag. 206 -211 )
13. Precizaţi ţara şi oraşul în care se petrece
acţiunea romanului.
14. Precizaţi numărul capitolelor romanului.
15. Prezentaţi două - trei din titlurile
capitolelor, care vă plac mai mult.
16. Precizaţi perioada în care este regele
Angliei, Eduard VI.

Bibliografie

1. Mark Twain - Prinţ şi cerşetor

orice ediţie
2. G.M. Trevalyan - Istoria ilustrată a Angliei.
Ed. Ştiinţifică - 1975- pag. 362 - 367

81
 20.Jules Verne
(1828 – 1905)

A publicat:

1863 - Cinci săptămâni în balon

1864 - Aventurile căpitanului Hatteras
1864 - Călătorie în centrul pământului
1865 - De la pământ la lună
1867 - 1868 - Copiii căpitanului Grant
1870 - 20 000 de leghe sub mări
1873 - Ocolul lumii în 80 de zile
1875 - Insula misterioasă
1878 - Căpitan la 15 ani
- Insula cu elice
-Ţinutul blănurilor
1886 - Robert cuceritorul
1887 - Nord contra Sud
1892 - Castelul din Carpaţi
- Doi ani de vacanţă

Motto
"Jules Verne ... într-un dulap al bibliotecii, special... avea
fişele. În ele îşi însemnase ... tot ceea ce socotea că trebuie extras ca
fiind mai valoros pentru documentaţia viitoarelor sale romane.
Scrisul său mărunt, ordonat, umpluse sute, mii de fişe. Era o
deprindere pe care o căpătase în tinereţe ... De Amicis a văzut cele
20000 de fişe scrise personal de el."

D. Moroianu - ( pag. 232,282)

82
 32. Cinci săptămâni în balon

Fişă de lectură
1. Realizaţi portretul Doctorului Fergusson.
(cap. I )
2. Precizaţi scopul viitoarelor cercetări din
Africa. (cap. I )
3. Prezentaţi partenerul de drum al Dr.
Fergusson. (cap. III )
4. Precizaţi mijlocul de deplasare ales de Dr.
Fergusson. (cap. II )
5. Realizaţi harta călătoriei doctorului
Fergusson prin Africa.
6. Precizaţi cauzele întâmplărilor de deasupra
Africii. ( cap. VIII - XX )
7. Descrieţi eforturile pentru salvarea
misionarului. ( cap. XXI - XXIII )
8. Prezentaţi pe salvatorul lor de la cădere în
lacul Ciad (cap. XXVI - XXXV)
9. Descrieţi calvarul lui Joe până va fi ridicat pe
nacelă ( cap. XXXVI )
10. Explicaţi cauza ultimilor necazuri până la
întâlnirea cu expediţia trimisă de guvernatorul
Senegalului, la Guina. ( cap. XXXVII - XLIV )
11. Prezentaţi perioada în care are loc călătoria.
( cap. I şi Cap. XLIV )
12. Formulaţi şi alte întrebări vizând aspecte
descoperite de voi.

83
 33. Copiii căpitanului Grant

Fişă de lectură
1. Descrieţi vasul Duncan. ( cap. I şi II)
2. Prezentaţi călătoria de probă a vasului
Duncan. (vol. I, cap. I şi II)
3. Explicaţi conţinutul documentelor
descoperite în sticla din burta rechinului capturat de
echipaj. ( cap. II )
4. Precizaţi hotărârea lordului Glenarvan şi a lui
lady Helena după întâlnirea cu copiii căpitanului
Grant. (cap. III - IV)
5. Descrieţi planul călătoriei pentru a-l găsi pe
căpitanul Grant . (cap. IV)
6. Specificaţi data plecării în această expediţie.
( cap. V )
7. Prezentaţi membrii grupului ce-l va însoţi pe
lordul Glenarvan. (cap. V )
8. Realizaţi portretul noului venit pe vas după
plecarea din Glasgow. ( cap. VI - VII )
9. Precizaţi ţinta călătoriei lui Paganel. (cap.
VII)
10. Descrieţi călătoria de la Glasgow până la
golful Talcohmano, realizând şi harta. ( cap. VIII - X )
11. Prezentaţi şirul necazurilor trăite de grupul
ce străbate Chile şi Argentina - urmărind paralela 37.
(cap. IX - XXVI )
12. Descrieţi călătoria de la capul Bernouilli
până la Eden în Australia. ( II, cap. I - VII )
13. Explicaţi cauza necazurilor pe care le au de
84
la intrarea în provincia Adelaida şi până la părăsirea
provinciei Victoria la râul Snowy. (II, cap. VII- XXII)
14. Prezentaţi motivul ce-i determină să apeleze
la vasul Macquarie pentru continuarea călătoriei pe
linia paralelei 37.
15. Precizaţi cauzele infernului trăit de călători
pe drumul de la golful Aotea până la râul Waican. (III,
cap. I - XV)
16. Descrieţi momentele întâmplării cu grupul
rămas pe vasul Duncan. (III, cap. XVI - XVII )
17. Prezentaţi momentul întâlnirii cu căpitanul
Grant. ( III, cap. XXI )
18. Explicaţi cauza interpretării greşite a unor
cuvinte din documentul căpitanului Grant. (cap.
XXI)
19. Descrieţi finalul romanului "Copiii
căpitanului Grant " de Jules Verne. (cap. XXII )
20. Descrieţi istoricul descoperirilor Americii
de Sud , a Australiei şi Noii Zeelande.
21. Încercaţi şi realizaţi harta călătoriei vasului
Duncan în căutarea căpitanului Grant.

Bibliografie

Jules Verne - Copiii căpitanului Grant

Editura Ion Creangă - 1981

85
 34. Insula misterioasă

Fişă de lectură
1. Precizaţi timpul acţiunii volumului " Insula
misterioasă " de Jules Verne.
2. Prezentaţi deviza lui Cyrus Smith.
3. Demonstraţi cu exemple că pe insulă mai
există un locuitor.
4. Numiţi insula pe care s-au trezit naufragiaţii.
5. Prezentaţi personajul descoperit pe insula
Tobor, ce face legătura cu personajele romanului
"Copiii căpitanului Grant"
6. Explicaţi modul prin care se vor salva de
atacul piraţilor.
7. Descrieţi instalaţiile ingenioase de ing. Cyrus
Smith.
8. Prezentaţi protectorul misterios de pe insulă.
9. Numiţi romanul în care căpitanul Nemo este
personajul principal.
10. Explicaţi sursa bogăţiilor strânse de
căpitanul Nemo.
11. Explicaţi sensul devizei navei Nantilus.
12. Precizaţi numele salvatorilor.
13. Formulaţi şi alte întrebări vizând aspecte
observate de voi.

Bibliografie

Jules Verne - Insula misterioasă

Editura 19 Bucureşti
86
 35. Căpitan la 15 ani

Fişă de lectură
1. Precizaţi numele vasului cu care navighează
Dick.
2. Explicaţi necazurile căpitanului Hull.
3. Descrieţi portretul lui Dick Sand.
4. Explicaţi cum ajunge Dick Sand, căpitan la
15 ani.
5. Prezentaţi împrejurările prin care vasul
Pilgrin ajunge pe coastele Africii.
6. Explicaţi cum reuşesc să afle că sunt în
Africa şi nu în Bolivia din America latină.
7. Descrieţi eforturile disperate depuse, pentru a
se salva şi a scăpa de primejdii, reuşind să ajungă pe
malurile Atlanticului.
8. Explicaţi împrejurările în care sunt prinşi de
Negaro.
9. Prezentaţi momentul în care reuşesc să scape
din tabăra lui Alveze.
10. Precizaţi pedepsele pe care le primesc
Negaro şi Harris.
11. Descrieţi drumul pe care-l parcurg până la
San Francisco.
12. Realizaţi harta călătoriilor personajelor
volumului, cu localităţile pomenite în roman.
13. Formulaţi şi alte întrebări vizând aspecte
descoperite de voi.

87
Bibliografie

Jules Verne - Căpitan la 15 ani

36. Insula cu elice

Fişă de lectură
1. Descrieţi insula cu elice.
2. Prezentaţi personajele romanului.
3. Explicaţi împrejurările prin care cvartetul
concertant ajunge pe insula cu elice.
4. Descrieţi călătoria insulei cu elice.
5. Prezentaţi obiectivele vizitate.
6. Prezentaţi nenorocirile care se abat asupra
insulei cu elice.
7. Explicaţi sfârşitul călătoriei insulei cu elice.
8. Elaboraţi şi alte întrebări vizând aspecte
descoperite de voi în timpul lecturii.
9. Realizaţi harta cu localităţile pe unde trec
personajele şi insula cu elice.

88
 37. Ţinutul blănurilor

Fişă de lectură
1. Precizaţi locul şi timpul acţiunii romanului.
(I cap. I şi II cap.XIV)
2. Explicaţi motivul expediţiei condusă de
locotenentul Jasper Hobson. (I cap. I)
3. Prezentaţi oaspeţii sosiţi la fortul Reliance,
doritori să participe la expediţia pe litoralul Americii,
dincolo de paralela 70. (I cap. I şi III )
4. Descrieţi călătoria grupului condusă de
locotenentul Jasper Hobson de la fortul Reliance la
capul Barthust. (I cap. V - XIII).
5. Realizaţi harta călătoriei.
6. Descoperiţi fauna locurilor unde vor stabili
fortul Esperance. (cap. XIV - XVII )
7. Prezentaţi misterul înlăturării primejdiei de a
fi atacaţi de urşii polari. (cap. XXI - XXII )
8. Explicaţi misterul eclipsei parţiale în locul
celei totale spre nefericirea lui Thomas Black. ( cap.
XXIII )
9. Descrieţi necazurile şi zilele grele pe care le
trăiesc cei nouăsprezece locuitori ai fortului
Esperance din momentul în care vor pluti ca un vapor
şi până vor ajunge la pământ. ( partea a V -a )
10. Formulaţi întrebări vizând aspecte observate
de voi.

Bibliografie
Jules Verne - Ţinutul blănurilor, orice ediţie
89
 38. 20 000 de leghe sub mări

Fişă de lectură
1. Realizaţi portretul căpitanului Nemo.
2. Explicaţi cauzele morţii celor doi marinari.
3. Prezentaţi întâmplările din momentul când
ating polul.
4. Prezentaţi pe membrii echipajului navei
Nautilus.
5. Explicaţi incapacitatea de a părăsi vasul
nautilus.
6. Precizaţi momentul şi împrejurările în care
reuşesc să fugă în cele din urmă.
7. Elaboraţi şi alte întrebări vizând aspecte
observate de voi.
8. Realizaţi harta călătoriei vasului Nautilus,
descrisă în roman.

90
 39. Doi ani de vacanţă

Fişă de lectură
1. Precizaţi momentul acţiunii.
2. Numiţi ţara din care proveneau cei 15 băieţi
naufragiaţi pe o insulă pustie.
3. Explicaţi împrejurările în care se produce
ufragiul.
4. Descrieţi modul în care îşi organizează viaţa
după naufragiul dureros.
5. Numiţi pe cei ce se disting prin capacitatea
de supravieţuire.
6. Realizaţi portretele celor trei.
7. Descrieţi greutăţile cărora le fac faţă cei 15
băieţi.
8. Precizaţi momentul cel mai primejdios pe
care-l trăiesc băieţii.
9. Descrieţi curajul cu care reuşesc să înlăture
primejdiile prin care trec în cei doi ani petrecuţi pe
insula pustie.
10. Prezentaţi eforturile depuse pentru a se
întoarce în ţara lor Noua Zeelandă.
11. Formulaţi şi alte întrebări vizând aspecte
descoperite de voi.
12. Realizaţi harta călătoriei băieţilor curajoşi.

91
 21. Herbert George Wells
( 1866 – 1946 )

Romane publicate

1895 – Maşina timpului

1896 – Insula doctorului Moreau
1897 – Omul invizibil
1898 – Războiul lumilor
1899 – Când se va trezi cel adormit
1901 – Primii oameni în lună
1904 – Hrana zeilor
1906 – În zilele cometei

92
 40. Omul invizibil

Fişă de lectură
1. Realizaţi portretul moral şi fizic, al
personajului straniu ce face popas la hanul din Jping.
( pag. 157 – 168 )
2. Descrieţi personajul după cum îl văd celelalte
personaje. ( pag. 162 – 167)
3. Descrieţi primul experiment realizat de
Griffin, pe care-l prezintă lui Kemp. ( pag. 165, 257 –
258 )
4. Explicaţi neajunsurile şi drama pe care o
trăieşte devenind invizibil.
5. Precizaţi ultimul ideal pe care vrea să-l atingă
continuând cercetările.
6. Precizaţi motivul ce-l face să se ascundă de
oameni.
7. Demonstraţi necesitatea ca o invenţie să fie
utilă umanităţii.
8. Explicaţi cauzele tragediei trăită în final, de
Griffin, omul invizibil.
9. Realizaţi un alt final al romanului, cu un
prieten şi asociat în continuarea cercetărilor, utile
omului creativ.

Bibliografie
1. Herbert George Wells - Maşina timpului
Editura Tineretului – 1962,Bucureşti
2. A. Anixt – Istoria literaturii engleze,
Editura Ştiinţifică 1961 – pag. 402 - 409
93
 22. Oscar Wilde
(1856 – 1900)

A publicat

1888 – Povestiri
1898 – Balada închisorii din Reading – poem
1888 – Prinţul fericit – poveste
1890 – Portretul lui Darian Gray – roman

94
 41. Prinţul fericit

Fişă de lectură

1. Descrieţi statuia Prinţul fericit.

2. Precizaţi cauza rămânerii lui Rândunel în
cetatea străjuită de statuia Prinţulul fericit.
3. Explicaţi motivul suferinţelor Prinţulul
fericit.
4. Enumeraţi faptele bune săvârşite de
Rândunel la rugămintea Prinţulul fericit.
5. Explicaţi ce s-a întâmplat în final cu
Rândunel şi statuia Prinţulul fericit.

Bibliografie

Oscar Wilde - Prinţul fericit

Editura 19
Bucureşti

95
 CUPRINS

1. Hans Christian Andersen

1.Crăiasa zăpezii

2.Harriet Beecher Stowe

2.Coliba unchiului Tom

3. Carlo Collodi
3. Pinocchio

4. James Fenimare Cooper

4. Ultimul mohican
5. Preria

5. Alphonse Daudet
6. Piciul
7. Tartarin din Tarascon
8. Jack

6. Edmondo De Amicis
9. Cuore Inimă de copil

7. Daniel Defoe
10.Robinson Crusoe

8. Charles Dickens
11.Oliver Twist
12.David Copperfield

96
9. Alexandre Dumas
13.Cei trei muşchetari
14.După douăzeci de ani
15.Contele de Monte Cristo
16.Cele două Diane

10.Ernest Hemingway
17.Bătrânul şi marea

11.Gilbert Henry
18.Robin Houd

12.Joseph Rudyard Kipling

19. Cărţile junglei

13.Jack London
20.Colţ Alb
21.Dragoste de viaţă

14.Karl May
22.Winnetou

15.Hector Malot
23.Singur pe lume

16.Herman Melville
24.Moby Dick

17.Walter Scott
25.Rob Roy
26.Ivanhoe

97
 27.Kenilworth

18.Ionathan Swift
28.Călătoriile lui Gulliver

19.Mark Twain
29.Aventurile lui Tom Sowyer
30.Aventurile lui Huckleberry Finn
31.Prinţ şi cerşetor

20.Jules Verne
32.Cinci săptămâni în balon
33.Copiii căpitanului Grant
34.Insula misterioasă
35.Căpitan la 15 ani
36. Insula cu elice
37.Ţinutul blănurilor
38.20 000 de leghe sub mări
39.Doi ani de vacanţă

21.Herbert George Wells

40.Omul invizibil

22.Oscar Wilde
41.Prinţul fericit

98