In perioada actuala diferenta de gen in mediul de business si mai ales in cadrul echipelor de conducere a

devenit un subiect abordat adeseori de catre cercetatori si totodata, un fenomen social mai ales in tarile
occidentale. Desi a fost un subiect ades discutat de-a lungul timpului el este inca un subiect de
actualitate.

Pornim de la delimitarea intre leadership-ul feminin si cel masculin facuta de Hofstede care, în demersul
său de a identifica aspecte specifice culturii organizaţionale, a definit masculinitatea pe baza
comportamentului mai arogant sau mai modest al indivizilor.

Astfel in studiile sale, Hofstede a ajuns la concluzia că masculinitatea măsoară gradul în care o
societate păstrează sau nu rolul tradiţional al bărbatului de a munci, de a se realiza, de a deţine control
şi putere, aspect care arată că societatea este diferenţiată puternic pe baza sexului, bărbatul are o
poziţie dominantă în structurile sociale şi de putere, femeia fiind controlată, dominată.

Conform lui Bielby si Bielby (1989) discriminarea seculara in functie de gen si prejudecati
culturale au conturat foare bine rolurile , astfel incat se considera ca barbatii se raporteaza mai usor la
cariera si munca , in timp ce femeile sunt mai legate si mai atasate de mediul familial decat de cariera

Spence si Robbins (1992) au aflat insa ca femeile sunt semnificativ mai determinate in cariera si
mai satisfacute de rezultatele muncii lor, iar aceasta satisfactie se soldeaza cu cresterea nivelului de
stres dar si a numarului de ore lucrat peste program. Workalholismul la femei conform celor doi autori
se datoreaza mai degraba dorintei si nevoii de competitie la locul de munca precum si preconceptiei
faptului ca se asteapta mai mult de la ele, ceea ce le face sa lucreze mai mult pentru a-si satisface
angajatorul

Keown (2008) a presupus ca intr-o cultura in care domina barbatii , femeile lucreaza mai mult si
perioade mai lungi de timp decat barbatii pentru a fi percepute ca fiind egale cu ei, acest lucru fiind
cauza pentru care femeile sunt mai predispuse catre workalholism.

Termenul „leadership” este polisemantic, şi nu poate fi tradus în limba română printr-un singur
cuvânt care să exprime adevăratele lui semnificaţii. Dicţionarele româneşti îl traduc prin diverse
sintagme a) conducere,comandă; şefie; comandament ; b) direcţie, conducere; conduită ; c) conducere ,
la fel ca si unele lucrări traduse din limba engleză, unde termenul leadership este tradus prin: a)
conducere ; b) abilitatea de a conduce ;c) ştiinţa conducerii; d) capacitatea şi/sau actul de a conduce

In timp femeile au demonstrat abilităţi de leadership bazat în special pe comunicare, pe

încurajarea exprimării şi orientarea către oameni, ceea ce le diferă de bărbaţi care sunt mai orientaţi
spre sarcini, spre delegarea lor şi pe un mod de conducere autocrat. Pentru femei, factorii cei mai
importanţi pentru ascensiunea în carieră se raportează la competenţa de a gestiona şi dezvolta angajaţi,
în timp ce pentru bărbaţi este importantă vizibilitatea şi conştientizarea politicilor şi procedurilor
interne.

Studiile privind genul în organizaţii relevă faptul că, deşi femeile pot adopta stiluri diferite de
leadership decât bărbaţii, ele sunt cel puţin la fel de eficiente în poziţiile de conducere. Femeile tind să
fie mai degrabă democratice în stilul de conducere faţă de bărbaţi care, în general, adoptă un stil mai
autocrat, acest lucru fiind apreciat de angajaţi.

In anul 2019 România este pe primele locuri în Uniunea Europeană în ce privește numărul femeilor
aflate în poziții cheie de management, atât în companiile cu capital străin, cât și în cele românești.
 Când vorbim despre rolul femeii în societate, despre dezvoltarea sa în carieră putem identifica
doi factori care fac diferența: sărăcia mediului în care cresc și accesul la educație. Cu toate ca statisticile
ne arata ca riscul de saracie in randul femeilor a crescut considerabil, atunci cand vorbim despre situatia
femeilor de cariera aceasta nu s-a modificat foarte mult.In anul 2012, proporția femeilor care dețineau
roluri de management în companiile listate la bursă era de 30,5%, se arată în datele Institutului
European pentru Egalitate de Gen.

În România sunt deja mai multe femei care au absolvit studii universitare de lungă durată în
comparație cu bărbații. În jur de 15% din populația României are studii universitate, procent aproape la
jumătate față de media UE. Eurostat ne arată că 16,5% dintre femei au absolvit o facultate, în
comparație cu 14,2% dintre bărbați. Conform INS in perioada 2015-2017, numărul absolventelor cu
diplomă master și învățământ postuniversitar s-a situat in intervalul 23.018 și 24.824 de femei in timp ce
numărul bărbaților cu studii de același tip a pendulat între 15.695 și 16.756.

Cu toate acestea, trecand peste rolul traditional al femeii in societatea romana, riscul de saracie
si o cultura organizatorica bazata pe barbati, in sectorul privat regasim tot mai multe femei manager ce
conduc organizatii cu cifre de afaceri de miliarde de euro anual. În marile companii listate la bursă din
UE, doar 6,3% din pozițiile de CEO sunt deținute de femei. La nivel local, sunt tot mai multe femei
executiv la masa unde se face strategia unor giganți globali.

In anul 2018 revista Forbes a realizat un clasament al celor mai de succes femei care au pornit
start-up-uri in Europa si a inclus in cele 100 de femei din top si 5 romance de succes . Pe locul 19 o
regasim pe Alexandra Anghel, cofondatoare și director tehnic (CTO) a Appticles, Ea a pus bazele unei
platforme care ajută micile afaceri să-și creeze aplicații de mobil pe baza conținutului lor existent, pentru
a ajunge mai ușor la o cât mai mare parte de public. Pe locul 33 Xenia Muntean, cofondatoare și director
general ( CEO) al startupului Planable, Ea conduce o companie care a dezvoltat o aplicație ce urmărește
să ușureze realizarea campaniilor de promovare pe retelele de socializare. Este dedicată agențiilor de
publicitate, marketing și social media. Anca D. Goron, fondatoare și CEO a doorie.io, ocupă locul 40 pe
lista Forbes. Ea conduce o platformă de inteligență artificială destinată hotelurilor, pentru
managementul listei de oaspeți și pentru motivarea angajaților. Startupul a fost premiat, printre altele,
în Dubai, la un salon de tehnologie în turism. Ligia Adam, confondatoare a CivicTech România, se află pe
poziția 79. Ea a pus bazele unei organizații neguvernamentală (ONG) care promovează și susține
digitalizarea serviciilor publice în România. Ioana Hasan, cofondatoare și și manager de produs la Smart
Bill, este ultima româncă de pe listă, ocupând poziția 84. Ea a creat o foarte cunoscută platformă
electronică de facturare.

Iar daca ne referim strict la femei ce nu si-au creat propriile companii dar conduc marile
companii cu « o delicata mana de fier » le putem mentiona aici pe Violeta Luca ce conduce in Romania
operatiunile Microsoft, Camelia Ene ce conduce MOL Romania-unul dintre jucatorii importanti ai
industriei de energie, Elisabeta Moraru ce conduce Google Romania si Nicoleta Eftimiu – general
manager Central Europe al Coca Cola Company.

In ceea ce priveste antreprenoriatul femeile sunt tot mai vizibile si in acest domeniu. Astfel Anca
Vlad a fondat Grupul Fildas Catena in 1990 si a ajuns in prezent la peste 6400 angajati. Tot in domeniul
farmaceutic o remarcam pe Roxana Maftei care in anul 2003 a pus bazele Farmaciei Tei si ulterior Bebe
Tei – ramura specializata pe puericultura. Printre femeile de succes se afla si Mariuca Talpes
cofondatoare Bitdefender si CEO Intuitex, premiata in 2019 la prima editie a « Top 50 femei in
economie ». De asemenea printre premianti s-au aflat alte nume importante ale managementului
feminin- Cristina Verchere- OMV Petrom , Liudmila Climoc-CEO Orange Romania, Mihaela Marcu
Cristescu-Medlife, Corina Popescu- CEO Electrica SA
Ca o concluzie a celor prezentate putem spune ca indifferent de rolul pe care l-a avut pana in
present in societate, in anumite conjuncturi si anumite zone ale lumii, pozitia femeii devine din ce in ce
mai importanta iar necesitatea implicarii ei in viata publica si in managementul organizatiilor devine un
rol de necontestat. Trecand peste posibila discriminare a femeii pentru a accede intr-un post superior-
discriminare ce se poate manifesta atat prin « omiterea » propunerii sale spre o pozitie ierarhic
superioara ci si prin atenta evaluare a acestora atunci cand se afla intr-o lupta directa cu un barbat
pentru un post de conducere – femeile in Romania dovedesc ca au multe lucruri de spus si multe lucruri
de aratat din punct de vedere managerial. Conform studiilor efectuate, ca pledoarie şi punct de
încheiere, companiile cu trei sau mai multe femei în poziţii de top management au avut rezultate mai
bune decât companiile fără femei în astfel de poziţii în cazul a 9 criterii de excelenţă: leadership, viziune,
responsabilitate, coordonare şi control, inovaţie, orientare externă, capacitate, motivaţie, mediu de
lucru şi valori.