CAPITOLUL AL V-LEA EXPERIMENT DIDACTIC

Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gndirii elevilor, precum si asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor, am organizat o cercetare experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV, Tisa Noua (nvatatoare: Iuga Adriana) si scoala Generala Fntnele (nvatatoare: Padureanu Claudia), judetul Arad. Am selectat clasele de acelasi nivel valoric, avnd n vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu, ca au acasa aproximativ aceleasi posibilitati materiale, ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. Iata situatia la nvatatura a elevilor dupa semestrul I, anul 2007/2008: Clasa control Clasa a III-a (17 elevi) scoala Generala Fntnele 4 fb, 7 b, 6 s Clasa experiment Clasa a III-a (10 elevi) scoala cu clasele I-IV, Tisa Noua 2 fb, 5 b, 3 s

Calificative

Pentru nceput am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura, cartile, capacitatea de gndire. Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de clase, fiind semnat, optional de catre elevi. n urma analizei raspunsurilor elevilor, a rezultat urmatoarea situatie, exprimata procentual. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora Categorii Conditie sociala peste nivel mediu Biblioteca personala cu peste 30 volume Dispune de calculator personal Performante exprimate n promovabilitate Lectureaza n medie o carte pe semestru Cumpara o carte pe semestru Clasa a III-a Fntnele 68,5% Clasa a III-a Tisa Noua 67,2%

72,1%

61,8%

1,2%

1,8%

87,2%

90%

86,4%

69,1%

32,1%

19,3%

Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor, inclusiv conditii de locuire si finantare. Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale cartilor. Pentru experimentul nostru privind lectura, am observat elevii pe baza unui plan. Planul vizeaza urmatoarele categorii: nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical, pronintare literara/familiala; vocabularregional nengrijit/limbaj bogat si nuantat); capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare; ascultator/vorbitor); discutii n situatii nonformale (despre carti, lecturi); pasiuni lecturale; conduita n pauze (joc, rasfoire carti, la biblioteca); caietul de lecturi suplimentare (ce nregistreaza), jurnalul de idei; implicarea/participarea la lectii.

Pe perioada a doua luni, elevii au fost ,,monitorizati'', pe baza unui protocol de observatie. Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si nsumarea sitetica a datelor. Matrita rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de nzestrarile personale (psihice si volitive). Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea elevilor, s-au evidentiat urmatoarele: Clasa a III-a - 17 elevi Total elevi Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Srguinta Imaginea Stil de de de lectura de de atentie limbajului nvatare memorare sine Slab (x) 4 4 6 6 5 11 7 Mediu (xx) 10 9 7 5 9 4 9 Supra (xxx) 3 4 4 6 3 2 1 Clasa a III-a - 10 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Srguinta Imaginea Stilul de Motivatie Motivatie

4 8 5

elevi:

de

de de atentie limbajului memorare 3 3 4 2 5 3 3 3 4

de sine 4 5 1

nvatare

lectura Slab (x) 1 2 Mediu (xx) 5 2 Supra (xxx) 4 6

3 4 3

2 3 5

Pentru realizarea unui diagnostic ct mai oportun a relatiei dintre lectura si nvatarea elevilor, am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar. Chestionarul pretest, la care au raspuns 27de subiecti, evidentiaza urmatoarele: Au biblioteci familiale: 23 adica 85,18%, din care: - 4 au sub 50 de volum (17,39%); - 11 au ntre 50 - 100 volume (47,82%); - 9 au ntre 100 - 200 volume (39,13%); - 3 au peste 300 volume (13,04%). Ponderea cartilor: - literare (beletristice): 15% - de specialitate: 21% - pentru copii: 64% recomanda lectura cartilor: - institutoarea: 62,8% - parinti, familie (frati, bunici): 26,2% - colegi, prieteni: 8% - nimeni: 3% Ca motivatie, 24% din subiecti lectureaza de placere, iar restul din obligatie scolara (76%). ntrebarea ,,Cum citesti?'' a fost nerelevanta, ntruct elevii citesc: lejer, subliniind, rezumnd, adnotnd, memornd etc. Lectura cartilor foloseste, dupa opinia celor 27 de subiecti, la: Informare Dezvolta gndirea mbogateste limbajul Sprijina ntelegerea cunostintelor La destindere La nimic 10 14 20 26 13 2 37,03% 51,85% 74,07% 96,29% 48,14% 7,40%

Situatiile n care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt: - la lectii: 92% - n conversatie: 74% - la lectura altor carti: 59% - n scrierea unor compozitii: 83% Se prefera lecturi: - literare: 73% - stiintifice-tehnice:9%

pentru copii: 51% informative: 49% cotidiene: 12%

Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile, daca sunt recomandate de institutoare (chiar daca sunt scumpe), cei mici recurg ntr-un procent mai mare la mprumut de la prieteni, biblioteci sau parinti. n relatie cu bibliotecile, rezulta urmatoarea situatie: nscrisi la biblioteca scolara: 22 (81,48%) nscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11,11%) nenscrisi la biblioteci publice: 2 (7,40%) Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare: Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura, atunci trebuie stimulata lectura independenta. Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente, care sa fie realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor: mbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi); exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si cunostinte); capacitatea de gndire autonoma si critica; deprinderi de corelare a informatiilor n structuri de gndire; calitatea atentiei si controlul acesteia; nazuinta spre originalitate n exprimare (lingvistica si semantica); capacitate analitica, de ntelegere/comprensiune a textelor; dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de analiza/sinteza n elaborarea de texte.

Pentru verificarea celor de mai sus, am aplicat un chestionar.chestionarul solicita elevilor analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia, ntr-un timp limitat la doua ore si n prezenta si sub supravegherea institutoarei. Am dat copiilor urmatoarea cerinta: Se da textul: ,,A nceput serbarea. nvatatorii si nvatatoarele si strigau premiantii. Copiii spuneau poezii. nvatatorul clasei a IV-a, domnul Teodorescu, si sterse sudoarea. Se facuse foarte cald. Voi striga catalogul! A spus nvatatorul. Veniti mai aproape! Premiul nti la fete se

acorda elevei Botoghina Irina, iar premiul nti la baieti, lui Moromete Niculae. nvatatorul i mpinse pe copii n fata, ca sa spuna poeziile. Niculae zmbea fericit, cu

coroana ntr-o mna si cu cteva carti mici si subtiri sub brat.'' (Marin Preda Morometii) Cerinte: 1. Realizati o compozitie de maximum 40 de rnduri pornind de la ideile textului de mai sus. Compozitia va fi apreciata, urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat, precum si originalitatea acesteia. 2. Extrageti din text cinci cuvinte: * Explicati ntelesul acestora; * Indicati pentru fiecare un cuvnt cu nteles identic, altul cu nteles opus si alt cuvnt cu nteles asemanator; * Realizati, n 5-6 rnduri, o scurta impresie despre ,,privelistea'' pomenita n text si un cunoscut peisaj romnesc. Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor. Masurarea celor 10 variabile pe baza testului de mai sus s-a realizat dupa urmatoarea grila, pe care fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte: Capacitate Asimilare/procesare Gndirea Inteligenta Atentia Originalitate Independenta Memoria Analiza Sinteza Vocabularul Exprimarea TOTAL Clasa a III-a Fntnele 6,31 5,39 6,97 8,35 5,33 5,91 8,56 5,76 5,11 6,99 7,22 7,19 Clasa a III-a Tisa Noua 6,56 5,91 6,87 8,12 5,42 5,44 8,23 5,98 5,32 7,02 6,61 7,14

Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor, masuratorile indica valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite. Observatiile de mai sus au fost ,,sprijinite'' de interviuri de grup,organizate pe clase, provocndu-se discutii libere, despre lectura si rolul acesteia n nvatare. Asemenea dialoguri au vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme:
1. 2. 3. 4. De ce citesti? Apreciezi cantitatea sau calitatea lecturilor? Care sunt efectele lecturii asupra nvatarii? Care este viitorul lecturii?

Analiza ,,produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura suplimentara l are asupra progresului la nvatatura

al elevilor. Caietele de notite (,,jurnalul de lectura''), extemporalele si portofoliile, caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a progreselor elevilor la nvatatura si lectura. Pe baza constatarilor exprimate, care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase, am conceput o cercetare, prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului experimental. Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica, adica nvatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii prelucrate). La clasa experimentala, am utilizat unitatile de nvatare (ca formula de organizare a continuturilor didactice), am elaborat o modalitate noua de dobndire a capacitatilor/competentelor specifice limbii si literaturii romne. Ce este o unitate de nvatare? Ghidurile pentru institutoare, elaborate sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum, recomanda organizarea nvatarii disciplinelor scolare din Planurile de nvatamnt pe baza unor proiectari efectuate n jurul unitatilor de nvatare. ,,Conceptul de unitate de nvatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat, flexibiliznd proiectarea didactica si definind n acest sens pentru practica didactica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC, CNC, 2000). O unitate de nvatare are urmatoarele componente: Continuturi Obiective de referinta Activitati de nvatare Resurse Evaluare

Am stabilit urmatoarea strategie experimentala; proiectarea programelor scolare n sistemul ,,unitatilor de nvatare'', sau ,, situatiilor de instruire''; elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de nvatare din programa scolara/analitica; fiecare elev/student primeste tema, problematica, bibliografia, modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate; orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective, precum si schimbului de volume, documentarii n biblioteca, consultarii lucarilor de referinta - tratate, dictionare, ghiduri etc.; evaluarea a constat din chestionari orale, extemporale. Elevii au parcurs urmatoarele unitati de nvatare experimentale (UI): Clasa a III-a 1. Cartea. Texte literare si non-literare
2. 3. 4. 5. Povestirea orala si scrisa Comunicarea orala. Dialogul Comunicarea scrisa. Compozitia De la cuvnt la propozitie

Unitatea de nvatare a fost conceputa n conformitate cu prevederile programelor scolare. Pentru clasa de control (martor), manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii, n timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate. Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului experimental? Dupa cum am afirmat, elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului mod de a nvata. Fiecare elev a fost initiat n tehnica documentarii si redactarii ,, jurnalui de legatura''. n consecinta, caietul de notite al elevului va avea aspectul ,,unui jurnal de lectura'', care, dupa opinia mpartasita de noi n experiment, a avut urmatoarea structura: fila cu lista cartilor citite; file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca; note de lectura: notarea reactiilor subiective, impresii; formularea constatarilor (subiect, continut, idei, scheme, desene); interactiunea cu textul (puncte de vedere, cuvinte noi, sintagme de retinut, idei derivate); judecati critice, deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice. pagina libera pentru comentariile institutoarei.

Pe parcursul semestrului, majoritatea elevilor s-a implicat n redactarea unor ,,jurnale de lectura'' atent elaborate, cu grija pentru ordine, rigoare, exprimare si calitatea redactarii scrierii. Un numar nsemnat de elevi si-a conceput ,,jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii preluate din text (rezumat, personaje, idei, cuvinte s. a.), iar a doua coloana era completata cu consideratii personale, opinii (,,mi-a placut.'', ,, m-a deranjat ca.''). Au fost elevi, care au alcatuit portofolii din ndosarierea foilor ministeriale, asezate n bibliorafturi dupa criteriul tematic. Dupa ,,instructajul'' de nceput al institutoarei, subiectii si-au organizat programul saptamnal pentru adunarea nformatiilor solicitate de programa scolara, exprimata prin intermediul unitatilor de nvatare. Au nceput sa lecturez, iar informatiile au fost nregistrate n ,,jurnalul de lectura'', sub forma de citate, impresii, comentarii opinii critice, cuvinte, concepte, definitii. Dupa colectarea cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti), au elaborat planuri tematice si sinteze documentare. Analiznd notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor, a rezultat ca elevii din clasa experimentala, pe parcursul a jumatate de an calendaristic, au lecturat/consultat media de:

Pentru verificarea capacitatilor dobndite, elevii ambelor clase au fost solicitati, n decursul a doua ore, sa raspunda urmatoarelor cerinte: Se da textul: ,, Vaznd palaturile darmate si cu buruieni crescute pe dnsele, ofta si, cu lacrami n ochi, cata sa-si aduca aminte ct erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria n ele; ocoli de vreo doua-trei ori, cercetnd fiecare camara, fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute, grajdul n care gasise calul; se pogor apoi n pivnita.'' (Tinerete fara batrnete si viata fara de moarte - basm) Cerinte:
1. 2. Scrieti o compunere libera, pornind de la textul de mai sus; nlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse

n text Aplicarea experimentului, realizarea unor interviuri de grup, analiza produselor elevilor, precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor ,,piese'' la portofoliul cercetarii:

situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor; chestionarele cu itemi pentru elevi; raspunsurile la interviul de grup; notite analitice privind ,,produsele elevilor'' (caiete de lsectura, portofolii, extemporale etc.); jurnalele de lectura ale elevilor;

Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si ,,bruta'' a fost supusa unei analize statistice si pedagogice. n activitatea de clasificare, ordonare, comparare si interpretare a datelor nregistrate n portofoliu s-au urmarit corelatia dintre nvatarea explicita ( cu participarea si implicarea efectiva a cadrului didactic n procesul de nvatare) si nvatarea implicita (cu implicarea discreta si asistata a cadrului dsidactic n activitatea de nvatare). Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au evidentiat ca exista o relatie direct proportionala ntre media la disciplina limba si literatura romna si numarul de pagini lecturate. Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar apropiat de pagini lecturate. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de experiment: Note Clasa control 4,99 0 5-5,99 2 6-6,99 1 7-7,99 3 8-8,99 5 9-9,99 4 10 2

Numar de Pna 10 pp. 10-30 pp. 50-100 pp. 100-150 pp. pagini Clasa control 3 2 3 3 Note 4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 Clasa 0 0 1 1 1 experiment Numar de Pna 10 pp. 10-30 pp. 50-100 pp. 100-150 pp. pagini 0 0 1 2 Clasa experiment

150-200 pp. Peste 200 pp. 4 9-9,99 3 2 10 4

150-200 pp. Peste 200 pp. 4 3

Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile individuale de personalitate a membrilor grupului selectat. Lund, depilda, situatia pe clase a evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric

n concluzie, rezultatele la nvatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul de mbunatatita fata de clasa martor. Trebuie sa remarcam nca alte nzestrari ale personalitatii: rigoare, coerenta, disciplina, deprinderi analitico-sintetice, autonomie, libertate de optiune, cutezanta memorie, ambitie, creativitate si cooperare. Lectura este un proces care determina stimularea personalitatii. De aceea, se impune sustinerea si promovarea unui stil de nvatare bazat pe lectura intensiva, asumata si sistematica. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale, la o deschidere spre o viata intelectualizata, la un nou tip de relatie cu cartea si textul.

CONCLUZII
Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic l are asupra nvatarii elevilor n clasele primare. n cazul nostru, am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare a vocabularului n comunicare, modalitatile de mbogatire si nuantare a acestuia. Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii:
o o
limbajul elevilor constituie o componenta de baza n dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapnirii structurilor de comunicare; formarea deprinderilor sistematice de vorbire ncepe n ciclul de achizitii fundamentale, bazndu-se pe investigarea textelor, n primul rnd pornind de la limbaj;

o o o o o o

o o o o

pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de nvatare a cuvintelor noi, pornind de la un text literar sau nonliterar; asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvntului sau expresiei verbale, clarificarea sensului sau ntelesului; utilizarea n alt context dect cel din care a fost selectat; limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii; componentele limbii se refera la fonetica, morfologie, sintaxa, stilistica, toate contribuind n egala masura la dezvoltarea limbajului; n ciclul de achizitii fundamentale, elevii utilizeaza un limbaj intuitiv, cu structuri de comunicare nsusite ad-hoc, dupa modelul adultilor; n scoala, elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj, abilitati de ascultare, vorbire, citire si scriere, capacitati pe care le urmareste institutoarea n nvatarea de catre elevi a limbii si literaturii romne; nvatarea si educarea limbajului se realizeaza, n scoala, pe baza modelului comunicativ-functional, asa cum este surprins el n Curriculum National; am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara, n sensul ca lucrarea mea de absolvire, vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare; am acordat suficient de multa importanta strategiilor de nvatare, exercitiilor si antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului; Curriculum National, prin Programa scolara de Limba si literatura romna, are continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui n mod progresiv.

Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii n general si a limbajului n special. n consecinta am abordat att probleme de metodologie, de didactica si de continuturi specifice limbii romne. Textele sunt modele de vorbire si scriere, de aceea n analiza limbajului, am adoptat metode deductive, pornind de la text si ajungnd la semantica cuvintelor. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic, adica la nivel de sinonime, omonime, paronime, antonime si cuvinte polisemantice. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare : elevii deprind obiceiul, ca prin intermediul lecturii, sa aiba ndemnul spre autoinstruire, spre o educatie permanenta, spre autoeducatie. Lectura, ca activitate dar si ca competenta, are rolul de a forma si dezvolta gustul elevului pentru citit, pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni, viata realitatea nconjuratoare. In acelasi timp, lectura contribuie la formarea capacitatii de comunicare, la mbogatirea vocabularului, la formarea educatiei estetice. Cartile reproduc sentimente umane si sugereaza modele de comportament, precum si calitati ca prietenie, cinste, omenie, iubire, sacrificiu, curaj, fermitate. Prin citire, elevii cunosc o noua lume, interesanta. Activitatea de lecturare, constituie nu numai o forma de intelectualizare, ci o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. Iata pentru ce ndrumarea si controlul lecturii suplimentare are efecte pozitive, un rol formativ, marcnd ntreaga devenire a copiilor. Lectura suplimentara mbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor. n concluzie, obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura, pasiunea pentru citit. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta pentru cititul cartilor, pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural. Intreaga evolutie a elevilor n scoala si din viata depinde de masura n care stim sa utilizam acest instrument de activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. Lectura asigura permanenta educatiei permanente.

ANEXA 1 Aplicatie: Fisa de evaluare, clasa a II-a

FIs DE MUNC INDEPENDENT

CE VOI FI?
1. Citeste cu atentie poezia! ti va ajuta la dezlegarea rebusului. - Ce voi fi? l-am ntrebat pe tata, Ce meserie sa-mi aleg? Tata a zmbit privindu-mi fata si mi-a zis domol sa-l nteleg: - Multe meserii sunt inventate, nsa lucrul cel mai minunat E sa-nveti sa fii nti de toate, ine minte, OM ADEVRAT! Vorba lui n gnd nca-mi rasuna si ma-ntorc la sfatul sau mereu: Zilnic am sa fac o fapta buna, Ca sa ajung un OM ca tatal meu. 2. Explica ntelesul expresiei ,,om adevarat''. 3. Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul, apoi ordoneaza-le pentru a alcatui un text. Da un titlu potrivit textului! 4. Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate n textul de mai sus. 5. Alcatuieste doua propozitii n care cuvntul minte sa aiba sensuri diferite.

CE MESERIE MI ALEG?

Definitii:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Meseria recomandata n poezia de mai sus Conduce autobuzul Ia banii la supermarket Te nvata la scoala Face haine Scoate carbune din mina Piloteaza avioane

AI FOST SUFICIENT DE ATENT sI AI RSPUNS CORECT CERINELOR FORMULATE?

BRAVO
AI OBINUT CALIFICATIVUL.. ANEXA 2 JOCURI DIDACTICE :

ROBOII - analiza fonetica a cuvntului, elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-a-l-a. ALFABETUL MORSE - elevul desparte cuvntul n silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na. Se dau literele : a, m, i, n, r, e, s, u, c.

Cerinte: a) compunerea de silabe formate din doua litere; b) compunerea de cuvinte din silabele alcatuite; c) formularea ct mai multor propozitii din cuvintele alcatuite.

Se dau silabele : soa, se, re, nin, ver, soa, va, se, de, ra, pri, se, nea, va, nat, ra.

Cerinte : a) sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare, senin, ninse, reverse, verde, vara, primavara, semanat) ; b) sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute.

LITERA SE PLIMB : cana, casa, cala, cara. Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvntul : ca_te, ia_na, ha_ta, va_za. Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere naintea cuvntului nou format ?

ac rac arac sarac

ac tac atac iatac

Se dau literele amestecate : TARA, IGANA, SCG, OsCOC, RUCNAC. Puse n ordinea corecta, acestea dau numele unor pasari domestice. n fiecare oval aveti cte doua perechi de cuvinte. Apoi, folosind aceeasi legatura, veti gasi si cuvntul care lipseste din cea de-a doua pereche :

avion aer

peste ?

ceai ceasca

supa ?

sare sarat

zahar ?

Pentru constientizarea folosirii corecte a grupurilor de litere, am folosit exemplele gresite, greseli pe care elevii le observa si le corecteaza :

Mama face ghem de prune. Pisica se joaca cu un gem de lna.

Spuneti ct mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite :

do-sar ; bal-con ; cas-ca-val.

Cine stie mai multe despre.?

vulpe - roscata, codata, sireata, vicleana, hoata ; veverita -

ANEXA 3 PROIECT DIDACTIC

Clasa : I, a II-a, a III-a, a IV-a Obiectul: Literatura pentru copii - optional Unitatea de nvatare: Traista cu basme si povesti Subiectul : Punguta cu doi bani Tipul lectiei : de fixare si sistematizare Obiective cadru : - stimularea capacitatii de receptare a textelor literare dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa dezvoltarea interesului pentru lectura

Obiective de referinta : - sa nteleaga continutul textului studiat ; sa prezinte textul literar ; sa formuleze ntrebari si raspunsuri n legatura cu textul studiat ; sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic ; sa gaseasca cuvinte rimate; sa completeze corect propozitiile si schemele date; sa compuna poezii scurte n legatura cu continutul povestii.

Modalitatea de desfasurare: n pereche si frontal Metode si procedee : conversatia euristica, munca independenta, problematizarea, jocul didactic, munca n pereche, observatia, exercitiul, eseul, ciorchinele, diagrama Wenn, cvintetul, brainstorming-ul. Suport si resurse : papusi, fise de munca independenta, planse, carioci. I. AVANPREMIERA a) - organizarea clasei ; - pregatirea materialelor necesare lectiei;

b) - captarea atentiei: - prezentarea unor papusi confectionate din lna care reprezinta personajele povestii. - La ce te gndesti cnd spui cuvntul ,, cocos''?

II. CONCENTRARE sI REVIZUIRE Fisa 1. - Elevii vor rezolva independent fisa : a) - Rezolvati urmatoarele exercitii: N 8-5= A 10 + 4 + 4 = B 70 + 20 = U 25 + 5 = P 47 - 25 = C 30 + 23 - 3 = G 69 + 10 = D 55 + 24 = 35 + 45 =

O 30 - 25 + 5 = I 96 - 45 = b) Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunzator de mai jos pentru a afla numele unui personaj din povestea vizionata ora trecuta. -- -- -- -- -- -- --- -- -- -- --- -- -- --

22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51 verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla ;

III. ANUNAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAIONALE Exercitii explicative asupra continutului povestii ,, Punguta cu doi bani'' n urma ascultarii povestii la casetofon. IV. DIRIJAREA NVRII a) elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe, trei adjective, o propozitie din 4 cuvinte si un verb la gerunziu)

- verbe (cauta, gaseste) - adjective (hoinar, insistent, bucuros) - propozitia din 4 cuvinte ( Cocosul gaseste doi bani) - verbul la gerunziu poate fi nlocuit cu cuvntul ,,personaj'' b) METODA R.A.I. (raspunde, arunca, interogheaza)

1. elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o ntrebare pentru elevul care o prinde. 2. Elevul raspunde la ntrebare, arunca mingea altui coleg punndu-i o alta ntrebare. 3. Acesta raspunde la ntrebare si jocul continua pna la epuizarea ntrebarilor sau a timpului stabilit la nceput. 4. Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna ntrebarea iese din joc. Ce avea baba ? Dar mosul ? Ce i-a facut mosul cocosului ? Ce a gasit cocosul pe drum ? Cine i-a luat punguta ? Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos? Cum a scapat cocosul din fntna? Ce i-a adus cocosul mosului? Ce a facut baba cu gaina ? Ce a gasit pe drum ? Ce a ouat gaina ? Ce i-a facut baba ? Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date : Acasa - .......(frumoasa, invidioasa) Plecat - .......(cautat, umblat, nselat) Mos - ........(cocos, tantos) d) Ciorchinele : Spuneti nsusiri care l caracterizeaza pe cocos. Care este rolul fiecarui personaj?

e)Se lucreaza n pereche urmatoarea diagrama. Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos, cocos si scrieti-le n primul cerc si pe cele care se potrivesc babei n al doilea cerc : Zgrcita Urta Bun Sarac Invidioasa oua avere boi rea margica

Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le n spatiul n care cele doua cercuri se intersecteaza : (saraci) f) Eseul de cinci minute- oral Daca ati ntlni-o pe baba sau pe mos, v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce ntrebare i-ati pune ? V. EVALUAREA Compuneti o poezie de cinci versuri despre cocos, mos, baba sau gaina. Fiecare elev se va confrunta cu colegul de banca pentru a obtine o poezie. Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina. ,,Cocoselul alungat ,,De acasa a plecat De acasa a plecat si prin lume a umblat si gaseste o punguta O margica a gasit Dar boierul cu caruta Pe baba n-a multumit Ia cocosului punguta.'' De aceea a murit.'' VI. NCHEIEREA - tema pentru acasa : - Alege personajul ndragit din poveste si deseneaza-l . - Aprecieri generale si individuale.

BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. Alexandru Gheorghe, sincan Eugenia - Lecturi literare pentru ciclul primar, Craiova, Editura D. Dutescu, 1993. Bocos Musata -Instruirea interactiva, Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2006. Cerghit Ioan - Metode de nvatamnt, Editia a III-a revazuta si adaugata, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. Chiscop Liviu - Lectura suplimentara a elevilor (organizare, ndrumare, valorificare), Editura Gheorghe Tabacaru, Bacau, 2002. Cornea Paul - Introducere n teoria lecturii, Ed. A II-a, Editura Polirom, Iasi, 2002. Coteanu Ioan - Gramatica de baza a limbii romne, Editura Albatros, Bucuresti, 1997. Cosmovici Andrei - Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi,1996. Cosmovici Andrei, Cozma Traian - Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iasi, 1995. Crisan Corneliu - Metodica predarii limbii romne n nvatamntul primar, Editura Emia, Deva, 2001. Cucos Constantin - Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1998. x x x - Curriculum National, ord. M. E. N., nr. 4263 / 1998. Dragan Ion, Nicola Ion - Cercetarea psihopedagogica, Editura Tipomur, 1995. Dumitru Al. Ion - Educatie si nvatare, Editura Eurostampa, Timisoara, 2001. Dumitru Al. Ion - Dezvoltarea gndirii critice si nvatarea eficienta, Editura de Vest, Timisoara, 2000. Goia Vistian - Ipostazele nvatarii limbii si literaturii romne, Editura Napoca-Star, Cluj-Napoca,1999. Herlo Dorin - Asupra Curriculum-ului Educational, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2004 Herlo Dorin - Metodologie Educationala, Editura UAV, Arad,2000. Ilica Anton - Didactica generala si didactica limbii romne si a lecturii , Editura scoala vremii, Arad, 2004. Ilica Anton, Mos Pavel, Mos Ana, Ardelean Adina, Ardelean Alina - Didactica limbii romne si a lecturii, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2007. Ilica Anton - Metodologia cercetarii experimentale, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2005. Ilica Anton, - Metodica nvatarii limbii romne n ciclul primar, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2006. Ilica Anton - Pedagogia lecturii, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2003. Ionescu Miron - Demersuri creative n predare si nvatare, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000. Ionescu Miron - Instructie si educatie, Editura Cluj Napoca, 2003 Iucu Romita - Pedagogie, Editura Credis, Bucuresti, 2001-2002. Kelemen Gabriela - Copilul cu dificultati de nvatare, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2007. Metea Alexandru - Gramatica limbii romne de la A la Z, Editura Mirton, Timisoara, 1998. Mihut Lizica - Corectitudine n vorbire si scriere-Limba romna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Mitiuc I. - Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj , Editura Ankaron, Iasi, 1996. Molan Vasile, Prvulescu Letitia, Teodorescu Iulia - Limba noastra-i o comoara. Exercitii de limba romna pentru ciclul primar, Editura Petrion, Bucuresti, 1991. Moldovan Olga, Timar Balas Dana - Psihologia adolescentei si vrstei adulte, Editura Universitatii Aurel Vlaicu, Arad, 2007. Penes Marcela - Comunicare. Culegere de exercitii pentru clasele I-IV, Editura Aramis, Bucuresti, 1998. Schwartz Gheorghe - Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale , Editura Nemira, Bucuresti, 2005. Ungureanu Dorel - Educatie si curriculum, Editura Eurostampa, Timisoara, 1999.

DECLARAIE Subsemnata, Homenco Adriana, declar pe propria raspundere ca lucrarea intitulata:Formarea, dezvoltarea si educarea limbajului n nvatamntul primar, la specialitatea limba si literatura romna, mi apartine n ntregime, nu a fost plagiata, iar la ntocmirea ei nu am consultat alte izvoare si materiale n afara celor mentionate la Bibliografie, n corpul lucrarii si n note. Homenco Adriana

[1] Curriculum National pentru nvatamntul primar , Ed. Coresi, Bucuresti, 1998, p.14. [2] Alexandru Crisan, Noul Curriculum National: statut, componente si caracteristici (I), n nvatamntul primar, nr. 2-3,
Editura Discipol, Bucuresti, p.4.

[3] Lizica Mihut, Corectitudine n vorbire si scriere. Limba romna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p.62. [4] Anton Ilica, Ileana Iovin, Metodica nvatarii limbii romne n nvatamntul primar , Editura Nigredo, Arad, 2000, p.
34.

[5] Miron Ionescu, - Instructie si educatie, Editura Garamond S.R.L., Cluj-Napoca, 2003, p. 60; [6] Georgeta Cornita - Metodica predarii si nvatarii limbii si literaturii romne , Editura Umbria, Baia-Mare, 1993, p. 39; [7] Alexandru Crisan - Noul Curriculum National: statut, componente si critici (I), n nvatamntul primar, nr. 2-3, 1998,
p.5 ;

[8] M.E:C. - Programa scolara clasele I si a II-a, Bucuresti, 2004, p. 62-63; [9] Ibidem, p. 68-69 ; [10] Ion Coteanu - Gramatica de baza a limbii romne, Editura Albatros, 1996: [11] Ibidem, p. 57; [12] Tatiana Slama-Cazacu - Psiholingvistica, 1999, Editura All educational, Bucuresti, p. 23; [13] Alexandru Metea - Gramatica de la A la Z, 1997, Timisoara, Editura de Vest, passim; [14] Ibidem, p. 222; [15] Ibidem; [16] A. Cosmovici, (1996), Psihologie generala, Ed. Polirom, Iasi, p. 145 [17] I. Mitiuc, Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj , Ed. Ankarom, Iasi, 1996, p. 127; [18] E. Verza, Metodologii contemporane n domeniul defectologiei si logopediei , Tipografia Universitatii, Bucuresti,
1987, p. 136;

[19] Ioan serdean, Didactica limbii romne n scoala primara, Editia a II-a, Editura Corint, Bucuresti, 2002, p.188; [20] Ibidem, p. 187. [21] Paul Cornea, Introducere n teoria lecturii, Editia a II-a, Editura Polirom, Iasi, 2002, p.4. [22] Liviu Chiscop, Lectura suplimentara a elevilor (organizare, ndrumare, valorificare), Editura Gheorghe Tabacaru,
Bacau, 2002, p.56.