Lectura guri-urechi, una din tehnicile propuse, vizeaza competente precum: Citirea, ca situatie de comunicare, a unui text , n maniera

a expresiva, astfel nct sa faciliteze ntelegerea; Utilizarea cu buna stiinta a variatiilor de limba pe care situatiile ntlnite le sugereaza; Capacitatea de selectionare a informatiilor din text si organizarea logica a acestora; Raspunsul n scris la ntrebari; Deprinderea de a aduce critici constructive; Abilitatea de argumentare a raspunsurilor. Derularea unei activitati de lectura guri-urechi presupune:

prima lectura de catre guri a unui text care le!a fost distribuit anterior; Urechile, care nu se afla in posesia textului, trebuie sa raspunda individual unui chestionar care sa ateste ntelegerea; "e realizeaza critica constructiva asupra citirii textului, dupa care, urechile, n grupuri de cte doi, si confrunta raspunsurile; "e trece la o lectura selectiva care vizeaza raspunsurile asupra carora nu exista un acord comun sau pentru cei care nu le!au gasit nca; "e stabileste, mpreuna cu elevi un obiectiv de lucru desprins din criticile emise de acestia, obiectiv realizat printr!o a doua lectura a gurilor; "e trece la un bilant rapid a acesteia din urma, dupa care se pun n comun raspunsurile argumentate ale elevilor; #aspunsurile sunt verificate de catre guri, selectnd din text fragmentele corespunzatoare. $nvatatorul vegheaza asupra interventiilor elevilor, care trebuie sa fie %ustificate, argumentate.

Variabile a& ! ! ! b& ! ! ! ! 'entru guri: lungimea fragmentelor de citit; complexitatea fragmentelor; timpul de pregatire al lecturii. 'entru urechi: numarul ntrebarilor; niveluri de ntelegere; plasarea chestionarului: naintea primei lecturi si elevii raspund n timpul lecturii sau dupa prima lectura, iar elevii noteaza raspunsurile dupa prima citire; ordinea ntrebarilor care poate coincide sau nu cu cea a fragmentelor din text.

(lte precizari: ! ! ! ! ! "e lucreaza pe acelasi text cu toata clasa; )extul trebuie sa fie necunoscut; *umarul gurilor este variabil+ ,!-&; .ragmentele trebuie sa fie dozate ca marime, complexitate, dupa capacitatea fiecarei guri; 'entru elevii cu dificultati, chestionarul poate fi n ordinea cronologica a textului, dar pentru cei care nu au dificultati, un chestionar care nu respecta ordinea cronologica din text.

Lectura puzzle oralizat este o alta tehnica propusa; se lucreaza pe grupe de ,!/ elevi. (cestia au ca sarcina restabilirea ordinii logice a unui text. .iecare elev primeste unul sau doua fragmente dintr!un text iar regula care guverneaza activitatea este aceea de a nu arata coechipierilor textele primite. .iecare grup propune o varianta de ordonare a fragmentelor n urma discutiilor , argumentarii. Un chestionar va pune n evidenta logica variantelor gasite. Competentele solicitate sunt:

ntelegere a fragmentelor si expunere a acestora; argumentarea punctelor de vedere; operarea analitica si sintetica asupra continutului textului; lucrul n echipa; acceptarea punctelor de vedere argumentate.

Provocarea la lectura ! tehnica al carei scop este de a cultiva interesul pentru lectura individuala. Competentele solicitate : 0 "a se serveasca de informatiile continute de coperta si de pagina de titlu ale

unei carti pentru a afla daca acestea apartin cartii cautate; 0 0 0 0 "a nteleaga un text literar pe baza citirii silentioase si a memoriei; "a participe la o dezbatere asupra unui text literar; "a!si formuleze o interpretare asupra lecturii si sa o confrunte cu altele; "a citeasca cel putin o carte de literatura pe luna.

"e selecteaza zece opere ce urmeaza a fi propuse spre lectura elevilor. Desfasurare 0 1rupele formate din doi ! patru elevi primesc ca sarcina sa puna n corespondenta ilustratiile +primei coperte&, textele din prefata sau din comentariile de pe coperta / si textele din prima pagina, aflate n relatie cu titlul;

0 0

'unerea n comun: confruntarea, punerea n evidenta a indiciilor prezente n documente care permit realizarea sarcinii; Daca ntre grupe apar dezacorduri privind punerea n corespondenta, nvatatorul prezinta cartile ce constituie subiectul dezbaterilor; la finalul activitatii, se prezinta toate cartile n vederea validarii raspunsurilor. 'ropunerea de catre nvatator sau, mai degraba, de catre elevi, a lecturii diferitelor carti.

Organizarea lecturii: !.iecare carte va circula n doua exemplare n clasa; fiecare alege cartea pe care doreste sa o citeasca; ! biectivul se va fixa mpreuna cu elevii: citirea a minimum doua romane; ! De fiecare data cnd un elev va termina o carte, va face un rezumat oral asupra acesteia, o prezentare n fata clasei; ! Cnd un elev termina o carte, redacteaza doua ntrebari pe o fisa de referinta+ realizata pentru fiecare elev n parte&. Dar nainte de a redacta ntrebarile, trebuie sa raspunda la cel putin doua ntrebari precedente, nainte de colegii care au citit anterior cartea. Activitati conexe

Copiii pot alege pasa%e preferate carora sa le faca o reprezentare+interpretare& plastica; #eprezentarea unor persona%e; 2ocuri de ghicitori pentru a regasi un persona%, un titlu, un obiect important; #ebusuri, integrame.

ntlnirea: 0 0 3a interval de trei saptamni este organizata o ntlnire ntre elevii clasei; "e organizeaza un %oc, n care grupele nainteaza doar daca raspund corect la o ntrebare dintr!o carte.

(lte precizari: ! ! ! "e lucreaza la nceput cu grupe de patru elevi, apoi trei si doi elevi pentru o activitate din ce n ce mai crescuta, 'unerea n corespondenta se va definitiva la tabla, prin completarea de toate grupele a unui tabel care contine titlurile si autorii; 4levii vor proceda la nscrierea cifrelor corespunzatoare ilustratiilor, fragmentelor initiale si textelor de comentariu.

Dezvaluirea progresiva este una din cele mai ndragite metode de lucru de catre copii, folosindu!se ca metoda de anticipare. "e bazeaza pe antrenarea elevilor, n descoperirea treptata a firului naratiunii. 'resupune, de asemenea, lucrul n echipe. .iecare echipa primeste un prim fragment dintr!o poveste si sarcina de a!si imagina o continuare si un final, respectnd logica textului. 'rezentarea variantelor narative de fiecare grupa de elevi este urmata de citirea urmatorului fragment din povestea data. "arcina este de fiecare data aceeasi, a%ungndu!se la descoperirea ntregului text. .rumusetea acestei metode consta n antrenarea constructiva a elevilor, ei obtinnd de fiecare data mici povestioare care au acelasi nceput. )extele trebuie alese cu gri%a, astfel nct posibilitatile de continuare a naratiunii sa nu fie ngradite. 5etoda urmareste, n mod deosebit, dezvoltarea creativitatii si originalitatii elevilor, ntr!o maniera atractiva, diferita de cele traditionale, i stimuleaza sa lucreze n echipa pentru a realiza texte ct mai interesante si originale. 6arietatea compunerilor demonstreaza nivelul de dezvoltare a vocabularului copiilor si a orizontului lor de cunoastere. 5icile creatii ale copiilor pot fi povestile unor carti scrise de copii, pentru copii. 'entru stimularea activitatii de scriere se pot folosi tehnici precum cea a textului taiat, care consta n decuparea dintr!un text cunoscut a unor cuvinte, dupa nivelul de dificultate, elevii avnd ca sarcina sa gaseasca elementele lipsa; realizarea fisei tehnice, prin care se urmareste scrierea unui text dupa imagini, care sa ghideze realizarea unui obiect; descrierea portretului! robot ! care presupune alegerea unui portret pe care l descriu astfel nct ceilalti sa poata spune despre cine sau ce este vorba; se accentueaza deosebirile de gen ce apar n descriere, ct si cele legate de sentimente. Lipograma este tehnica ce se serveste de texte poetice din care se extrag cuvintele care ncep cu o anumita litera, cernd elevilor sa le nlocuiasca, astfel nct textul sa!si pastreze ntelesul. )ehnicile prezentate permit lucrul individual, pe grupe organizate dupa nivelul achizitiilor si al abilitatilor elevilor, pe ateliere. Desigur, este necesara dezvoltarea autonomiei elevilor, care sa faciliteze activitatea pe grupe. )recerea n revista a acestor metode se vrea a fi o invitatie la a reflecta asupra probabilitatii asimilarii lor n stilul de lucru al fiecaruia dintre noi, considernd consecintele pozitive n planul evolutiei abilitatilor elevilor si, mai putin, eforturile necesare punerii la punct a unor strategii de lucru care sa le nglobeze. )rebuie amintit ca, indiferent de strategiile didactice folosite n cadrul activitatilor instructiv!educative, este important ca nvatatorul sa urmeze un posibil model de conduita didactica: 0 0 0 0 7mbeste8 7mbind, vei comunica mai usor cu semenii. $n orice mpre%urare poarta!te cu cei din %ur egal, fermecator, respectuos. 4levii tai vor observa cu siguranta. $ncearca sa nu te superi niciodata pe elevii tai. (ccepta ca si ei pot avea ,,zile bune99 si ,,zile rele99.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1ndeste!te ca lectia este un spectacol ce trebuie pregatit. )u opreste!ti rolul secundar, dar interpreteaza!l astfel nct sa poata fi rasplatit cu un scar. .oloseste fara retineri %ocul. 4ste acceptat la orice vrsta. $ncearca sa faci din lectie o situatie de viata. ,,2ucnd 99 ct mai multe roluri, elevul va face primii pasi spre insertia sociala reala. Urmareste parerile si optiunile elevilor tai si obisnuieste!te sa le iei n considerare. $i vei nvata sa pretuiasca si ei optiunile altora. $nvata!i pe elevii tai sa vorbeasca, dar sa si asculte pe altii vorbind. .ii exigent, dar drept. 4levii te vor aprecia curnd. .ii mereu atent la mimica elevilor tai. 4ste barometrul care!ti indica cel mai corect plictiseala. 1aseste ,,trucul99 cu care sa le renvii interesul. Colaboreaza cu elevii tai, dar nvata!i sa decida singuri pentru ei nsisi. *u ncerca niciodata sa!i nveti totul pe elevii tai. *u vei reusi. "pune!le tot ce stii despre cum trebuie sa nvete. .ii altruist. $ndreapta atentia elevilor tai si spre ceea ce i nvata altii. bisnuieste!ti elevii sa continue nvatare :;-:;n:,:;t a si dincolo de usa clasei. 4ste mai greu, dar, sigur, mai eficient. 7mbeste8 7mbind vei realiza comunicarea adevarata cu elevii tai.

<=<3= 1#(.=4: ANEXA 2

E!ODA "#$% & #$E'(% % )ru*oasa captiva

4ra odata un baiat att de urt, de deformat, nct nici o fata nu dorea sa!l iubeasca. *imeni nu!i cunostea numele. 4ra poreclit bo. Cnd bo era trist, se pierdea n padure si acolo, cnta din flaut. $l ascultau pasarile si cerbii si caprioarele. $n %urul lui toata padurea tacea. $ntr!o zi cnd se plimba, bo zari un om, spri%init de un arbore. 4ra la capatul puterilor, uscativ, slabit ti parea ca va muri. "puse, cu o voce care abia se auzea:

Ct este de ciudat8 (m ascultat sunetul flautului tau si, dupa un moment, fortele mi! au revenit8 6rei tu sa mai cnti pentru mine>

(tunci bo cnta pentru el. 4ra o muzica dulce si simpla care parea ca mngie cerul. 'utin cte putin barbatul si reveni; putin cte putin obra%ii i se colorara. $n curand, putu sa vorbeasca:

%% ! )u ai o mare putere, spuse el. 5!ai readus de la moarte la viata8 (i putea oare sa

o eliberezi pe .rumoasa Captiva> ! .rumoasa Captiva> "puse bo dintr!o rasuflare.

! 4 mai frumoasa dect ziua. 4ste prizoniera departe de aici, la #iorim. =ata harta pentru a a%unge acolo,mi!a dat!o un magician. ! 6oi merge8 striga bo. !6ai8 (i gri%a8 #egele care domneste peste #iorim este un geniu rau. =ar cu ct te vei apropia mai mult de el, cu att vei fi n pericol. mul se opri un moment, apoi relua: ! 'rizonierii din #iorim suporta multe ncercari8 4u m!am putut salva, dar daca nu te

ntlneam, as fi murit chiar aici. *imeni nu a a%uns niciodata pna la .rumoasa Captiva. %%% *oaptea, n #iorim, se aude uneori, un cntec teribil: ,, Sngele mi ngheata n vene, Ce foc l-ar putea oare ncalzi Cel care se apropie de mine si risca viata! "lng cnd ma gndesc la el!## ! ! si unde se gaseste palatul .rumoasei> murmura bo, aplecndu!se asupra hartei. $n centru, spuse omul. (dio, nu stiu mai mult 8 si fugi 8

Din acest moment, bo ncepu sa viseze la prizoniera : o visa noaptea si n visarile lui ea era frumoasa, tandra, luminoasa.

$ntr!o buna zi pleca. 4scalada muntii, traversa ape, punndu!si viata n pericol 8 5erse att de mult pn ce picioarele i sngerara 8 $ntr!o zi a%unse totusi la #iorim. rasul stralucea n soare att de alb nct parea un hohot de rs. 6ntul care sufla usor peste acoperisurile aurite, se auzea precum zgomotul unei inimi care bate. )ru*oasa captiva ntrebari e ntelegere :. Care este numele cntaretului la flaut > ................................ ?. Care este puterea tnarului > ............................... ,. Cine sunt prizonierii din #iorim > ................................ /. Ce detaliu dovedeste ca tnarul merge de mult timp > ................................ -. Cte persona%e diferite contine aceasta poveste pentru moment > *umiti!le 8 ................................... @. Ce desemneaza pronumele personale urmatoare > el n el era la capatul puterilor -....................... tu n !ai " #i gri$a "-............................ eu n Pl%ng c%n ma g%n esc la el "!....................... el n a$unse la &iorim- .......................... ANEXA +

E!ODA DE,V-L#%$EA .$O"$E/%V%N% - DE LE# 01 4ra att de cura%os nct l numisera =nima de 3eu.

*ici tunetul, nici ploaia, nici rafalele puternice de vnt nu!l speriau. *ici macar noaptea cu umbrele sale nelinistitoare si nici salbaticiunile ascunse si zgomotele lor ciudate. *imic nu!l nspaimnta. *iciodata. (stfel deveni eroul comunitatii sale. De cnd i!au dat aceasta porecla, el era foarte mndru de asta si se plimba, semet, cu mustata aroganta, repetnd fara oprire si foarte tare pentru a fi auzit : ! 5a numesc =nima de 3eu si nu am teama de nimic si de nimeni 8 $ntr!o zi, cnd trecea prin apropierea unei mlastini,....... $%upa ce s-a citit elevilor acest prim fragment, individual, in &-' minute fiecare va gasi o continuare a textului, tinnd cont de informatiile primite! Se citesc cteva lucrari! Apoi se citeste fragmentul urmator(! 21 .... auzi un strigat de a%utor. 4ra o broasca ce si prinsese piciorul ntr!o radacina. <iata de ea tragea n zadar de picior dar nu era nimic de facut 8 'utin cte putin si pierdea fortele si era pe cale sa!si piarda cunostinta. =ar ascuns sub o piatra, redutabilul sarpe de apa nu astepta dect momentul sa s enapusteasca asupra broastei ti sa o nghita nemilos 8 =nima de 3eu nu statu pe gnduri. 4l, care detesta................ $ )n aceasta etapa de lucru, copiii sunt grupati n echipe de lucru! Se spune copiilor ca, tinnd cont de ceea ce au aflat din primul fragment si al doilea,urmarind si respectnd logica textului, ei vor continua compunerea! *imp de lucru &-' minute(! +1 ....apa, nu ezita sa se ude. #eteza radacina si o elibera pe nefericita.

(lta data, o furnica fu cea pe care o scoase din ncurcatura, =nconstienta se rataci ntr!o pnza ndulcita a unui paian%en nspaimntator. "osi chiar la timp pentru a o salva pa furnica din ghearele paian%enului. =nima de 3eu, ncura%at de aceste succese, decise .......

$Se lucreaza n aceeasi maniera, apoi se citeste urmatorul fragment, tinnd cont de indicatiile primite anterior(! 21 ......sa!si paraseasca tara. ! )rebuie, spuse el, ca lumea ntreaga sa admire cura%ul meu, sa!mi aplaude ispravile 8

(u ncercat sa!l retina. *imic nu l!a convins. *ici lacrimile mamei sale, nici atentionarile tatalui sau. 'leca ntr!o buna dimineata, drept nainte si fara sa priveasca napoi. 8 *u a%unse departe. 3a prima cotitura a gardului, ntlni............. $ Se lucreaza n aceeasi maniera, se citesc compunerile copiilor, apoi se citeste fragmentul urmator, cernd ca n + minute sa gaseasca un final pentru textul prezentat(! 31 ..... o laba. laba mare de pisica. 4ra siretul,cotoiul fermierilor ; un motan viclean care pndea de ctva timp iesirea din vizuina a soarecilor de cmp. =nima de 3eu si sfrsi calatoria n stomacul unei pisici. )n zadar te numesti ,nima de -eu cnd nu esti dect un soarece de cmp, daca nu esti precaut . $%upa ce elevii realizeaza ultima cerinta, se prezinta n ntregime textul original!(