Sunteți pe pagina 1din 20

LECTURA EXPLICATIV

- metod specific n familiarizarea elevilor cu tehnici ale muncii cu cartea -


Orice act de nvare se desfoar cu rezultate bune prin angajarea efortului personal al celui ce
nva. nvarea instrumentelor muncii cu cartea se realizeaz, de asemenea, prin punerea elevilor n
situaia de a opera n mod independet cu elemente ale lecturii eplicative. !oate componentele de baz
ale lecturii eplicative pot constitui forme de munc independente sau semiindependent la leciile de
citire, n general, n toate mprejurrile n care elevii sunt pui n situaia s foloseasc manuale sau alte
cri. "umai oper#nd cu aceste instrumente ale muncii cu cartea, elevii i le vor putea nsui, ca bunuri
personale pe care s le utilizeze n munca lor independet$ numai astfel vor nva cum s nvee, prin
mijlocirea crii.
%ectura eplicativ este procesul prin care se asigur dou achiziii n legtur cu tetul literar$
a-l nelege i a-l aprecia. &up ce elevii au reuit s-i nsueasc tehnica cititului, ei trebuie s ating
un nou nivel, adic o nou performan cerut elevului i nvtorului$ ...s facem pe fiecare elev s
neleag i s simt ceea ce a citit, s fie n stare s-i reprezinte imaginile, ideile, sentimentele pe care
le conin cuvintele i propoziiile, s asimileze pe deplin ceea ce a citit, aa cum ochiul fotografiaz un
personaj, o scen, un peisaj pe care l privete cu atenie. '&ottrens, (()* +oninutul ei reiese cu
claritate n eviden dac analizm componentele numelui su$ cititul i eplicaia. &in realitatea
desfurrii ei se constat c sunt implicate mai multe metode$ povestire, demonstraie, conversaie,
eplicaie.
"oiunea de citire eplicativ are un sens larg. +itirea eplicativ nseamn citirea nsoit de
eplicarea coninutului citit, n vederea nelegerii acelui coninut. ,picaiile trebuie s urmreasc
nelegerea de ctre copii a ideilor care sunt epuse ntr-un anumit tet de citire, pe care s poat s le
eprime clar n vorbirea lor.
n manualele de citire i n listele de lecturi pentru clasele ciclului primar sunt reprezentate tete
literare care aparin genului liric 'n care autorul comunic propriile sentimente* i genului epic 'autorul
transmite sentimentele i atitudinile sale prin intermediului personajelor*. %ipsesc tetele din genul
dramatic 'scrise pentru a fi reprezentate pe scen*. !etele cu caracter epic, datorit prezenei
Page 1
nt#mplrilor i personajelor, repere concrete n orientarea copiilor n problematica tetului, plac mai
mult.
+aracteristicile tetului epic se pot determina fr a recurge la noiuni de teoria literaturii, prin
ntrebri$ cine povestete?-autorul. ce povestete?-o nt#mplare, nt#mplri, o aciune. cine svrete
aciunea?-oameni, animale crora li se atribuie nsuiri omeneti. /e comunic elevilor c oamenii i
animalele care sv#resc aciuni ntr-o oper literar se numesc personaje.
n orice oper literar, fie liric sau epic, eist o evident organizare interioar a materialului
de via prezentat de autor, fapt concretizat ntr-o anumit succesiune a nt#mplrilor sau a tablourilor, a
strilor sufleteti. nvtorul va ndruma elevii n a nelege i a descoperi aceast organizare intern.
,levul sesizeaz 0 chiar de la aceast v#rst 0 c n unele opere epice studiate-citite acas are loc
o lupt de interese ntre personaje sau grupuri de personaje, reprezent#nd principii diametral opuse$
binele i rul. n timpul leciilor de interpretare a tetului literar, elevii vor fi ajutai s neleag c
aceast ciocnire de interese determin aciunea din tetul respectiv. n mod firesc, ei se simt atrai de
spiritul binelui i particip afectiv la ceea ce se prezint n oper, trind momente de satisfacie n
momentul victoriei binelui.
1entru a putea conduce i ajuta elevii n analiza tetelor narative, nvtorul trebui s aib clare
cunotine de teorie literar. "u pentru a le comunica elevilor, ci pentru a-i cldi pe ele demersul de
interpretare a tetului, n mod riguros. ,le l vor ajuta s i clarifice siei problemele de organizare
intern a tetului literar.
!otalitatea nt#mplrilor-evenimentelor care se desfoar ntr-o oper literar 'tet epic sau
dramatic* constituie subiectul operei literare. 2cesta cunoate mai multe momente$
a* !poziiunea 0 n cadrul acestui moment se prezint locul, timpul i personajele
principale. n anumite cazuri, pot absenta determinrile de timp sau de loc, c#nd acestea sunt
nesemnificative pentru mesajul tetului.
b* "ntriga 0 reprezint motivul care reprezint aciunea din oper. 3rmeaz imediat dup
epoziiune i const dintr-o aciune, o atitudine, o afirmaie etc.
c* #esfurarea aciunii 0 cuprinde mt#mplrile determinate de intrig. n general, n
lecturile destinate ciclului primar, desfurarea aciunii cuprinde c#teva momente.
d* $unctul culminant 0 este momentul n care ciocnirea-lupta dintre personaje atinge gradul
cel mai nalt. n analiza acestei etape se pot face referiri la valorile morale ale personajelor.
Page 2
e* #eznodmntul 0 stabilete ncheierea luptei ntre personaje-grupuri de personaje prin
trimful unuia. 1entru a-i face pe elevi s neleag i mai bine semnificaia deznodm#ntului, nvtorul
poate s comunice el sau s le cear elevilor s gseasc o maim, un proverb care se potrivete
situaiei prezentate.
n manualele de limba rom#n eist tete cu coninut practic 0 tiinific i tete cu coninut
literar. &in prima categorie fac parte tetele din domeniul tiinelor naturii, geografiei i istoriei.
1redarea tetelor cu coninut practic 0 tiinific au urmtoarea structur$
I. Citirea explicativ e textelor cu coninut practic tiiniic
(* 2ctivitatea pregtitoare n vederea citirii
2ceast pregtire se realizeaz pe diferite ci$
a* 1e baza observaiilor directe de ctre copii a$ fenomenelor naturii, obiectelor, prin
eperienele sau eperimentele fcute, prin vizite i ecursii. n felul acesta, copii vor
putea nelege mai bine tetul.
b* 1rin recapitularea i sistematizarea cunotinelor din leciile anterioare de citire, ce au
legatur cu noua lecie.
c* 1rin intuirea de tablouri, mulaje etc
4* +itirea i analiza tetului
+#nd tetul e scurt se citete n ntregime, iar c#nd e lung, citirea eplicativ se face pe
fragmente logice nchegate. +itirea tetelor cu coninut practic 0 tiinific, se face de ctre elevi,
fr citirea model a nvtorului. n felul acesta elevii i formeaz deprinderea citirii unui
material nou. 3nele tete cu coninut practic 0 tiinific care sunt prezentate ntr-o form literar,
de eemplu legendele istorice, e bine s fie citite de nvtor. 2cesta trezete emoii artistice,
sentimente patriotice. /e procedeaz astfel$
a* %ectura se mparte pe fragmente de ctre nvtor. 5ragmentele trebuie s aib un
neles relativ deplin ce permite desprinderea ideii principale.
b* /e numete un elev care urmeaz s citeasc. ,l citete primul fragment.
c* /e eplic apoi cuvintele nenelese, cuvintele care n-au fost eplicate nainte de citire,
n cadrul discuiilor pregtitoare.
d* ,levii epun pe scurt cele citite n fragment.
Page 3
e* ,levii desprind i formuleaz ideea principal din fragmentul citit, iar nvtorul o scrie
pe tabl. n felul acesta, elevii se deprind s generalizeze cele citite. 6deea se formeaz
concis i corect.
f* &up ce s-a scos ideea principal, se trece la citirea fragmentelor urmtoare,
proced#ndu-se ca la primul fragment.
7* 2lctuirea planului de idei al tetului citit.
!otalitatea ideilor scrise pe tabl formeaz planul de idei al tetului citit. 1lanul se poate
alctui n mai multe feluri$
a* /ub form de ntrebri
b* /ub form de titluri
c* /ub forma unor propoziii enuniative
1entru fragmentele narative se pot folosi cu succes titluri, iar pentru fragmentele descriptive
se folosesc propoziii enuniative. +ea mai uoar form de plan o constituie planul fcut sub
form de ntrebri.
8* 9ecitirea tetului
9ecitirea trebuie s se fac n clas. /copul urmrit prin aceast citire const n
consolidarea cunotinelor i n dezvoltarea deprinderilor de citire. 2 doua lectur se face pe
uniti didactice mai mici d#nd posibilitatea mai multor elevi s citeasc. n citirea istorioarelor,
povestirilor se insist i asupra unei citiri epresive pentru formarea unei vorbiri plastice,
colorate. 3rmeaz apoi o citire selectiv, doar a pasajelor mai semnificative.
:* 9eproducerea celor citite
,levii sunt pui s reproduc coninutul tetului citit, fie pe baz de plan, fie pe baz de
ntrebri puse de nvtor. 9eproducerea se face pe r#nd de ctre mai muli elevi. ,i i vor fia
coninutul tetului citit prin alte mijloace$ alegerea unor ilustraii, desene adecvate, care se fac n
clas sau ca tem pentru acas.
;* !ema pentru acas
%i se d elevilor s citeasc lectura, s rspund n scris la ntrebrile de la sf#ritul
tetului, s gseasc ilustraii corespunztoare sau s ntocmeasc ei desene potrivite.
Page 4
!etele cu coninut istoric sunt menite a da elevilor cunotine despre trecutul i prezentul patriei
noastre. ,le contribuie la educarea elevilor n spiritul respectului i al preuirii tradiiilor de lupt. /e
prezint sub form de scrieri de popularizare sau de povestiri literare.
n etapa activitii preagtitoare n vederea citirii tetului e necesar s se determine momentul
istoric c#nd a avut loc evenimentul nfiat n tet 'acum (<<< de ani, acum :<< de ani*. 1redarea
bucii poate ncepe prin povestirea coninutului ei de ctre nvtor n loc de lectura integral model a
bucii. +a material ajuttor se poate folosi harta istoric, ori cea geografic. 1ot fi puse chiar stegulee
pe hart, care marcheaz desfurarea evenimentului. ntocmirea hrii istorice a evenimentului
respectiv d acestuia un caracter dinamic. O atenie deosebit trebuie acordat discuiilor cu caracter
generalizator.
II. Citirea explicativ a textelor cu coninut literar
&in categoria tetelor cu coninut literar fac parte diverse genuri i specii$ povestirea, poezia, fabula,
proverbele, ghicitorile etc.
%& 'ctivitatea pregtitoare
O pregtire judicios fcut creeaz atmosfera necesar i starea sufleteasc
corespunztoare, stimuleaz atenia i interesul elevilor.
(& )itirea integral a te!tului
/e face o citire epresiv de ctre cadrul didactic. 2poi se adreseaz ntrebri n legtur
cu coninutul tetului$ ce v-a plcut mai mult? * $e care personaj l simpatizai? * )are nu v
place?* #e ce?
+& )itirea te!tului literar pe fragmente i analiza acestora
2cum se asigur nelegerea clar i precis a fiecrui fragment, pe baza analizei lui.
2naliza fragmentelor se face pe baz de ntrebri, dup ce s-au eplicat toate cuvintele noi.
,& 'lctuirea planului
/e cere copiilor s scoat ideea principal, s intituleze fragmentele, alctuind astfel planul
tetului citit. 5ragmentele se pot delimita dup$
a* succesiunea n timp a aciunilor i evenimentelor.
b* locul aciunii.
c* apariia personajelor.
d* legtura dintre cauz i efect a aciunilor
Page 5
2ctivitatea de ntocmire a planului e str#ns legat de munca de analiz a vocabularului, a
limbii poetice a operei. 6deiile se pot formula ca titlu, ca propoziii scurte, ca citate.
-& )onversaia generalizatoare
2re scopul s atrag atenia elevilor asupra ideii principale din povestire, s fac o
caracterizare elementar a personajelor i s sublinieze atitudinea autorului fa de personajele
imaginate de el. n clasa 6 li se cere copiilor s aprecieze dac un personaj a procedat bine sau
ru, n clasa a 66 0a li se cere s fac comparaie ntre faptele diferitelor personaje, iar n clasa a
666-a i a 6=-a, caracterizarea personajelor se poate realiza prin descrierea nfirii, a portretului
fizic, a trsturilor morale ale personajelor, prin analiza i aprecierea conduitei i a faptelor lor. ,
necesar s se stabileasc o legtur ntre cele citite n clas i lectura elevilor n afar de clas, cu
privire la operele similare ale scriitorului respectiv.
6) $ovestirea sau reproducerea te!tului
5ormeaz la elevi deprinderea unei eprimri corecte, coerente i frumoase.
9eproducerea este o activitate de baz n leciile de citire a operelor beletristice. /e face dup
conversaia generalizatoare ori dup recitirea tetului. +erinele unei povestiri corecte$
a* s reliefeze n mod clar ideea principal a tetului.
b* s evite digresiunile i amnuntele inutile.
c* s fie construite din propoziii corecte, concise.
d* s foloseasc just i eact epresiile i s nu ntrebuineze cuvinte care sunt de prisos
'iat, pe urm*, cuvinte parazitare care diminueaz cursivitatea i frumuseea vorbirii.
e* s foloseasc intonaia corespunztoare, adic o epunere vie, colorat.
+alitatea povestirii depinde de munca nvtorului$ dac acesta a fcut n aa fel ca
citirea eplicativ s fie reuit, atunci elevul va putea folosi cuvinte proprii frumoase i
adecvate n povestirea tetului. n modul acesta se activeaz vocabularul pasiv al elevilor. nt#i
se povestete primul fragment, apoi se povestete al doilea fragment, urm#nd ca apoi s se
povesteasc cele dou fragmente. %a fel se continu i cu restul tetului. nvtorul va analiza
caracterul epresiv al povestirii i-i va ajuta pe elevi s neleag nepotrivirea epresiilor sau a
intonaiei 'dac va fi cazul*. 1ovestirea amnunit poate fi ajutat dac se trec pe tabl cuvintele
i epresiile mai greoaie cu scopul de a putea fi folosite de elevi i de a intra n vocabularul lor.
1ovestirea pe scurt se numete rezumat. , greu de realizat deoarece necesit generalizri din
Page 6
partea elevilor, acetia av#nd nevoie de priceperea de a scoate n eviden numai ceea ce e
esenial. %a rezumat nu se adaug niciun cuv#nt n plus fa de tet.
.& )itirea de ncheiere
2re ca obiective fiarea c#t mai temeinic a coninutului i formarea deprinderii unei
citiri epresive. 2cesteia i se altur citirea selectiv i citirea pe roluri.
/& 'ctiviti creatoare n legtur cu citirea te!telor literare
2mintim aici povestirea cu schimbarea formei, povestirea prin analogie, continuarea
povestirilor, intercalarea unor noi episoade, ilustrarea tetelor literare, modelajul, dramatizarea
povestirilor.
III. Particularitile citirii !ieritelor "enuri !e opere literare
%& "nterpretarea poeziilor
+opiilor le plac poeziile. ,i sunt atrai de ritmul i muzicalitatea versurilor. 2lteori, le
place vreun cuv#nt sau o epresie figurat neneleas ca sens i tocmai n aceasta ei gsesc o
deosebit frumusee. +itirea lor epresiv contribuie la educarea estetic a copiilor.
+aracteristicile poeziei ca oper literar, impun ns luarea lor n considerare n mod specific, n
diversele etape ale predrii.
&up prima lectur a poeziei 'cea model* e util ca elevii s fie ntrebai ce impresie le-a
fcut poezia. 3rmeaz analiza poeziei n ceea ce privete coninutul de idei i forma. 3nele
poezii sunt astfel alctuite nc#t fiecare strof reprezint un fragment logic nchegat, n altele,
fragmentul poate cuprinde dou strofe. /unt poezii nemprite n strofe, ca atare, trebuie
delimitate versurile care formeaz unitile logice respective. 2lteori fragmentul cuprinde o
strof i unu 0 dou versuri din strofa urmtoare. +adrele didactice trebuie s mpart n prealabil
poezia n fragmente logice ca s poat alctui ulterior un plan al poeziei.
O importan deosebit o prezint eplicarea epresiilor plastice, a figurilor de stil.
,leviil trebuie s neleag pe deplin imaginile artistice, s-i formeze reprezentri concrete n
legtur cu fiecare descriere poetic. ,levii trebuie ajutai n formularea ideilor principale.
&up analiza poeziei are loc munca minuioas asupra citirii epresive a poeziei. nt#i se
citete poezia n g#nd, apoi cu voce tare. n discuiile cu caracter generalizator se scot n eviden
ideile principale ale poeziei, se caracterizeaz personajele, se traduce vorbirea plastic n limba
prozei obinuite. /e trece la nvarea pe de rost, parial sau n ntregime a poeziei. >etodic, se
Page 7
citete o strof, se repet, se memoreaz. /e trece la strofa a doua. +#nd elevii o tiu pe cea de-a
doua, le recit mpreun. /e procedeaz tot aa p#n la sf#rit.
(& "nterpretarea fabulei
5abula este o naraiune alegoric 'simbolic* cu coninut satiric educativ, de proporii
reduse i de obicei scris n versuri. 1ersonajele din fabul sunt animale, plante, lucruri, oameni,
iar toate aceste personaje trebuie nelese n sens alegoric, figurat.
n fabule se ridiculizeaz parvenitismul, ignorana, egoismul, ludroenia, vorbria
goal, superficialitatea, indiferena fa de soarta semenilor. 5abula este alctuit de obicei din
dou pri distincte$ povestirea nt#mplrii 'alegoria* i nvtura 'morala*.
+itirea i studierea fabulei se fac dup urmtorul plan$
a* +onversaia pregtitoare, eplic#ndu-se cuvintele care ar ngreuna nelegerea
fabulei la prima ei lectur.
b* +itirea fabulei de ctre nvtor i apoi de ctre elevi.
c* 6ntuirea ilustraiilor n legtur cu fabula.
d* O conversaie de generalizare 'caracterizri elementare, scoaterea ideii
principale*, cu citirea diferitelor pasaje ale fabulei 'citire selectiv*
e* 1ovestirea fabulei de ctre elevi.
f* ?sirea analogiei din via i descoperirea sensului alegoriei.
g* +itire epresiv a fabulei 'tonul general al citirii, particularitile epresive ale
citirii diferitelor pasaje*
h* +itirea pe roluri
+itirea pe roluri, dramatizarea fabulei uureaz nvarea ei pe de rost.
+& "nterpretarea proverbelor, zictorilor i ghicitorilor
1roverbele sunt epresii populare scurte, uneori versificate, care cuprind o nvtur
folositoare n via. ,le eprim ntr-o form concis un adevr etras din viaa de toate zilele.
/unt folosite cu prilejul predrii unor buci de citire cu coninut literar sau practic 0 tiinific cu
funcia de fiare a cunotinelor. /e poate elevilor s fac o comparaie ntre un proverb i morala
unei fabule$ de eemplu, proverbul $rietenul la nevoie se cunoate se potrivete foarte bine cu
morala fabulei #oi prieteni i ursul.
@ictorile se aseamn foarte mult cu proverbele. &eosebirea const n aceea c
proverbul are forma unei propoziii dezvoltate complet, iar zictoarea se reduce la o epresie
Page 8
eliptic, la un grup de cuvinte pe care l putem introduce ntr-o propoziie a noastr. 0orba mult
1 srcia omului este o zictoare. &ac o dezvoltm spun#nd$ 2u-i pierde vremea flecrind
cnd vrei s faci treab cu spor, obinem un proverb.
?hicitorile sunt un mijloc foarte bun pentru dezvoltarea g#ndirii i a vorbirii elevilor. ,le
cuprind o descriere poetic a unor lucruri, fiine sau fenomene din natur, pe care trebuie s le
depistm dup c#teva nsuiri caracteristice. ?hicitorile pot fi folosite cu funcia de a pregti
copii pentru o compunere. 1entru a uura dezlegarea ghicitorilor de ctre elevi, se poate mpleti
dezlegarea ghicitorii cu analiza imaginilor ei. &e eemplu$ li se cere copiilor s gseasc
eemple potrivite pentru dezlegare, indic#nd domeniul din care a fost luat ghicitoarea sau se d
dezlegarea i se ntreab elevii de ce este potrivit tetului ghicitorii. ,levii fac aceast
comparaie. ?hicitorile pot fi scrise pe caiete.
#i$lio"raie
o Aerca, >. ,liza, >. 6onescu, 3etodica predrii limbii romne la clasele " 1 "0, ,d. did. i ped.
Aucureti ()B:.
o Cerdean, 3etodica predrii limbii romne la clasele " 1 "0, ,d. did. i ped. Aucureti ()DD.
o +orneliu +rciun, 3etodica predrii limbii romne n nvmntul primar, ,d. ,mia &eva 4<<7
o EEE.didactic.ro
%n continuare& !ori' ( anex' c)teva articole !in literatura !e (pecialitate&
(tr)n( le"ate !e te'a tratat 'ai (u(.
Page 9
*eto!a Lecturii Explicative
345#' 6)478"" 9$6")'4"0
este metoda fundamental pentru insusirea tehnicilor muncii cu cartea.
prin intermediul acestei metode, elevul va trece de la lectura pasiv'cantitativ* la lectura activ
a unui te!t, indiferent de natura acestuia :
3n comple de metode lectura&explicatia&conver(atia&pove(tirea&!e'on(tratia,exercitiul-
toate conducand la intelegerea tetului analizat.
5;")4"0
,%,=66 =O9 56 +212A6%6$
/ citeasc tetul lectiei prin procedee diferite de lectur.
/ decodeze tetul'din punct de vedere leical,ortografic,ortoepic si de punctuatie*.
/ formuleze intrebri-rspunsuri referitoare la continutul tetului.
/ impart tetul in fragmente logice si s intocmeasc planul de idei.
/ realizeze povestirea oral'clasa a 66-a*,scris'clasa a 666-a, a unor fragmente*.
5;<80'4""=
6ncepand cu clasa a 66-a, invttorul nu mai desfsoara ore separate de scriere.
,ste necesar ca orele de limba roman din perioada postabecedar de la clasa 6 s se desfsoare
dup modelul orei de limba roman de la clasa a 66-a.
6nvttorul 0in primele sptmani ale clasei a 66-a -uit c nu mai are or special de scriere.de
aceea, de multe ori raportul citit-scris nu este corect realizat,fiind in defavoarea scrisului.2cest
fapt are urmri in realizarea calittii si cantittii scrisului, dar si in mentinerea unui ritm propriu
prea lent de scriere, aspect resimtit si de elev si de invttor in ciclul curricular de dezvoltare-
clasele a 666-a si a 6=-a.
Page 10
35#6 # <47#"8 ' 727" 494 "2 $85>'
+RA I$(.&,/+65929,2 !,F!3%36
4.&,+O&29,2 !,F!3%36
+RA A II,A$(.9,+,1!29,2 !,F!3%36
4.=2%O9656+29,2 +O"!6"3!3%36 ,&3+2!6= 2% !,F!3%36
7.,F,9/29,2 +O>3"6+G966
)"4"8 1 58' "
-E.CI/RAREA TEXTULUI
(.%ectura-model 'realizat de invttor*
4.&ialog, referitor la continutul tetului
7.%ectura independent a tetului 'lectura in soapt sau silentioas*
8.,ersarea actului cititului 'procedee diferite de lectur*
citire in lant
citire selectiv 'pe probleme sarcini* si alte procedee de lecturare.
!oti elevii din clas trebuie s citeasc cu voce tare, urmriti, indrumati de ctre invttor.
-EC+-AREA TEXTULUI
(.6dentificarea cuvintelor si epresiilor
4.,plicarea acestora
7.,ercitii leicale
8.+itirea pe sinonime 'cu schimbarea ,inlocuirea unor cuvinte din tet cu altele, cu inteles
asemantor, care nu schimb intelesul comunicrii*
:.5ormularea propozitiilor 0intrebare'la inceput invttorul,apoi elevii*plecand de la propozitii
din tet
;.5ormularea propozitiilor 0rspuns sau identificarea propozitiilor care constituie rspunsul la
intrebrile formulate
B.+onstructii ale elevilor, plecand de la $
cuvinte si epresii noi
intamplri asemntoare.
Page 11
8"248?"8' )524"274767" # "#", $8"2 6)478@ "24?8'6@ ' 494767"
TE*A PE0TRU ACA.A
!ema pentru acasa trebuie precizata cu claritate$elevul trebuie sa invate sa citeasca bine,
corect tetul, apoi sa-si scrie tema.
)"4"8 58' ' ""-'
RECEPTAREA TEXTULUI
,pe baza metodei %ectura eplicativa-
(.6dentificarea fragmentelor
4.+itirea si povestirea acestora'oral*
7.5ormularea planului de idei'oral*
8.+itirea 'fiarea*planului de idei
:.1ovestirea orala a tetului cu ajutorul planului de idei
;.=alorificarea continutului educativ al tetului si eersarea comunicarii
B.9eintregirea continutului de idei prin lectura integrala a tetului
D.+oncluzia desprinsa din tet'invatatura, morala,eemplul de urmat etc.*
Rolul lecturii i (trate"ii
pentru 1n!ru'area& pre"tirea i opti'i2area
lecturilor 1n r)n!ul elevilor
Page 12
%ectura operelor literare, ca mijloc de instrucie i educaie, are o importan deosebit n
pregtirea tinerilor la intrarea n via, n alegerea profesiunii i a modelului de urmat.
2drian >arino stabilete urmtoarele 'o!aliti !e lectur$ lectura-informaie, lectura-
distracie, lectura-refugiu 'form de evaziune*, lectura-plcere, lectura-cultur, lectura-eisten. %or li
se pot aduga, cu eventuale suprapuneri, lectura de ntreinere, de mbuntire a profesiei, lectura ca
recreere, divertisment, cale spre cunoaterea cultural sau tiinific, lectura-curiozitate etc. +a alte
forme se pot aminti, de asemenea, lectura-drog i lectura-tranchilizant, privite ca valori terapeutice.
+ititorul poate fi pasionat, cel care strbate fr alegere tot felul de cri i triete din influena
i modelul lor, ocazional, dar cu formaie multilateral, cititorul cu pasiuni de etalare a cunotinelor,
cititorul analist, cititorul-filosof, cu tendine de critic de idei, cititorul snob, cititorul la care literatura
devine materie colar etc.
ntruc#t lectura este Hun eveniment al cunoateriiI, studiul crilor de ctre elevi impune
organizarea, ndrumarea i supravegherea de ctre profesori, ntocmirea listelor bibliografice, controlul
cititului, al lecturii, folosirea acesteia etc. >uli profesori, ns, se confrunt cu o realitate care adeseori
i descumpnete$ elevii lor nu citesc, nu valorizeaz lectura, ntr-un cuv#nt nu se simt motivai pentru
acest efort intelectual.
,levii care nu citesc sunt prini ntr-un cerc vicios$ citesc cu greutate, nu le place s citeasc, nu
citesc mult, nu neleg ceea ce citesc.
1entru a transforma elevii n cititori mai buni este nevoie de o viziune integratoare, de o regie, de
Ho punere n scenI, regizorul ateptat fiind profesorul. 3n prim pas al acestei puneri n scen este
clarificarea intelor lecturii n coal, a competenelor i atitudinilor pe care profesorul i propune,
conform programei, s le formeze prin studiul literaturii. /copul studiului literaturii n coal este
formarea unor abiliti 'competene* pentru diverse tipuri de lectur$ lectura de informare, lectura de
plcere, lectura instituionalizat.
Ccoala are menirea de a forma un lector competent, dar i un cititor care s-i formeze gustul
propriu pentru lectur, astfel nc#t s fie un cititor activ pe tot parcursul vieii. 5aptul c programele
actuale sunt puse sub semnul comunicrii are drept consecin conceperea lecturii at#t ca act de
cunoatere c#t i ca act de comunicare 'tetul devine astfel dinamic, fiind un dialog al receptorului cu
tetul, participare activ la procesul de reconstruire a sensurilor*.
Page 13
1e de alt parte, activitile de producere a mesajelor orale i scrise pe marginea tetelor
discutate n clas au o pondere important n cadrul orelor de literatur pentru c ele demonstreaz
nivelul abilitilor de nelegere, analiz i interpretare ale fiecrui elev.
1rincipalele orientri n didactica lecturii pot fi sintetizate n trei modele$ 'o!elul cultural,
centrat pe profesor, n care predomin transmiterea de informaii despre tet ca produs cultural, 'o!elul
lin"vi(tic care solicit de regul participarea activ a elevului, fiind asociat frecvent cu tehnici de analiz
lingvistic, av#nd un caracter pronunat analitic, i 'o!elul !e2voltrii per(onale centrat pe elev, n
care predomin valorizarea reaciilor personale n receptarea tetului. accentul cade pe motivarea
elevului pentru lectur prin corelarea temelor i aspectelor nt#lnite n tetele literare cu eperiena
personal a acestuia. 5iecare dintre aceste modele are avantajele i dezavantajele sale. "oile programe
nu eclud niciuna dintre cele trei tendine de studiu al literaturii, dar un accent prioritar l au ultimele
dou modele. 1entru ca lectura s devin mai motivant pentru elevi, eist c#teva principii considerate
eseniale$
%ectura s fie centrat pe sensurile pe care un tet le poate genera.
%ectura s fie interactiv 'receptorul intr n dialog cu tetul, pune ntrebri, ncearc s
formuleze rspunsuri personale*.
%ectura s fie eersat 'elevilor li se creeaz oportuniti de a citi n scopuri diverse tete variate.
profesorul folosete n mod consecvent la orele de literatur un algoritm de lucru cu tetul*.
%ectura s aib un scop pe care elevii s-l poat identifica 'plcere, cunoatere, descoperirea unor
strategii de lectur etc.*.
%ectura s fie ncurajat 'prin atitudinea personal a profesorului care valorizeaz lectura, dar i
prin feed-bacJ*.
"u este suficient ca profesorul s fie de acord cu aceste principii, el trebuie s le pun i n
practic, n timpul orelor de literatur pe care le regizeaz.
Ora de literatur trebuie s se bazeze, n primul r#nd, pe lucrul cu tetul. 2ceasta nseamn c n
cadrul unei lecturi dirijate de ctre profesor, elevul deconstruiete tetul pentru a-i reconstitui
semnificaiile.
Kudit %anger identific patru relaii care se creeaz ntre cititor i tet$
a pi din eterior spre interior - intrarea n lumea tetului.
a fi n interior i a eplora lumea.
a pi napoi i a reg#ndi datele pe care le avem.
Page 14
a iei din lumea tetului i a obiectiva eperiena.
1rofesorul trebuie s ghideze lectura, aceast cltorie a elevilor n lumea tetului, astfel nc#t
fiecare dintre ei s ajung la o nelegere personal a tetului discutat, s nu dea verdicte privind
interpretrile pe care elevii le dau unor tete, s ncurajeze notarea ideilor, mprtirea acestora i
confruntarea dintre ele.
>etodele de evaluare a dezvoltrii competenelor de lectur i a atitudinilor fa de lectur sunt
urmtoarele$
,valuarea trebuie s vizeze obiectivele programei.
,valuarea trebuie s fie realizat prin probe care s acopere at#t abilitile de eprimare oral, c#t
i pe cele de eprimare scris n receptarea tetelor prin metode diverse.
,valuarea trebuie sa vizeze, n primul r#nd, latura calitativ a procesului de lectur
'competenele i atitudinile elevului*.
,valuarea trebuie s vizeze progresul fiecrui elev n raport cu un moment anterior.
>otivarea elevilor pentru lectur depinde, n primul r#nd, de efortul pe care l face fiecare
profesor n parte, clarific#ndu-i el nsui anumite aspecte privind punerea n scen a lecturii n coal.
1aul +ornea spunea n lucrarea sa "ntroducere n teoria lecturii HLc nici computerul, nici
televizorul nu vor duce la dispariia crii, c lectura va continua s joace un rol cardinal n viaa
oamenilor, c accelerarea progresului tehnic va fi mereu nsoit de remedierea compensatoare a unui
spaiu liber pentru nchipuire, visare i cutare de sensL +red, vreau sa cred c vom continua s citim
chiar dac nu vor mai fi cri. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fie, de buzunar ori de mari
dimensiuni, dar vom continua s-o facem c#t vreme vom persevera s g#ndim i s producem bunuri
simbolice.I
#i$lio"raie
%. +ornea, 1aul, "ntroducere n teoria lecturii, ,d. >inerva, Aucureti, ()DD
(. ?oia, =istian, #idactica limbii i literaturii romne pentru gimnaziu i liceu, ,d. &acia, +luj-
"apoca, 4<<<
+.1amfil, 'lina, #idactica limbii i literaturii romne, ,d. &acia, +luj- "apoca, 4<<<
,.$erspective - 9evist de didactica limbii i literaturii rom#ne, "r. (-4<<:
LECTURA, /+R*A .PECI/ICA A *U0CII I0TELECTUALE
Page 15
>O!!O$
M !e lasi de carte o saptamana, ea se lasa de tine o luna. !e lasi de carte o luna-doua, ea te lasa
pentru un an, te lasi un an-doi, te-ai lasat de ea pentru totdeauna.I
&imitrie ?usti
1lanul lucrarii$
(. 6nvatarea in concordanta cu cerintele si conditiile vietii
4. "ecesitatea invatarii eficiente
7. >odalitati de invatare a citit-scrisului in ciclul primar
8. %ectura 0 forma specifica a muncii intelectuale
3. Invatarea in concor!anta cu cerintele (i con!itiile vietii (ociale
+ontinuitatea in munca intelectuala as considera-o lege de aur a studiului individual, o munca
plina de efort, cu atat mai importanta cu cat noi, oamenii, cautam sa evitam eforturile prea mari.
1entru formarea unui om care sa se profesionalizeze rapid in anumite directii se impune o noua
viziune asupra sarcinilor care revin scolii si implicit dascalilor ei.
6n aceasta etapa cresc rolul si importanta invatamantului primar pentru evolutia si devenirea
tinerilor./unt prioritare obiectivele centrate pe asimilarea instrumentelor de baza, care deschid calea spre
dobandirea viitoare a valorilor esentiale ale culturii, pe stilul activitatii intelectuale, pe atitudini si
capacitati psihice fundamentale. "u este suficient ca elevul Msa stieI, ci trebuie abilitat sa faca sa stie,
adica Msa stie sa inveteI, sa se poata folosi in situatii noi de cunostintele si deprinderile dobandite, sa
faca legaturi logice si transferuri. /poreste, astfel, rolul invatatorului, care trebuie sa declanseze, sa
dirijeze procesul invatarii,sa creeze situatii noi de invatare, sarcini de lucru atractive, sa selecteze si sa
utilizeze deliberat si creator strategiile si mijloacele didactice care sa conduca spre o invatare eficienta.
4. 0ece(itatea invatarii eiciente
Page 16
1redarea nu constituie un scop in sine.=ehicularea informatiilor comunicate de invatator, sau
descoperite de elev, nu are ca finalitate depozitarea lor in memorie ci modificari de natura formativa ce
urmeaza a se produce in personalitatea copiilor, achizitii cognitive, afective, trairi sufletesti si
eperiente ce pot fi utilizate in urmatoarele etape ale invatarii, in practica sau in viata.&e altfel, studiile
de specialitate sustin ca elevii au un statut de ascultatori-receptori intr-un procent situat sub :BN iar
ascultarea insotita de intelegere presupune ca elevii sa se concentreze, sa fie deprinsi sa se detaseze de
propriul eu, intrand in rezonanta cu cel care vorbeste./tim cu totii ca aceste deprinderi se formeaza in
timp si nu putem vorbi de finalizarea lor in ciclul primar. 1rin urmare, se impune abordarea metodelor
activ-participative care dau elevului libertate de eprimare si actiune, il stimuleaza si il incurajeaza sa
caute singur cunostintele, sa se implice, sa dovedeasca responsabilitate in argumentarea propriilor
afirmatii.
5. *o!alitati !e invatare eicienta a citit,(cri(ului in ciclul pri'ar
66nvatarea nu are scopul doar de a ne conduce undeva, ea trebuie sa ne permita sa continuam mai
usor in etapa urmatoare.I'K./. Aruner*
%a finalul ciclului primar, elevii trebuie sa aiba deprinderi de scriere si eprimare, formate si
stabilizate, daca tinem cont ca principalul scop al studiului limbii si literaturii romane in scoala generala
este acela al formarii obisnuintelor de eprimare corecta, clara, nuantata, atat in scris cat si oral.
/tim ca eprimarea gresita a celui mai valoros bagaj de cunostinte anuleaza orice calitate,ca
greselile de ortografie si pronuntie ingreuneaza intelegerea si munca.
1entru ca greselile sa fie inlaturate, e necesar sa cunoastem cauzele care le-au generat si sa
aplicam apoi acele modalitati de corectare care sa asigure succesul.
+auzele greselilor pot fi$
- de ordin didactic 'eigenta scazuta, corectare superficiala, metode lipsite de
eficienta etc. *
- de natura psiho-sociala ' superficialitate, dezinteres, invatare mecanica, climat
daunator in unele familii etc.*
1entru prevenirea sau corectarea greselilor in scrierea elevilor,metodele sunt variate.,emplu$
- invatarea pe grupe.
Page 17
- atentionarea elevului ca a gresit Min randul al doileaI sau ca Mare trei greseli pe
paginaI fiind pus sa gandeasca, sa le descopere si sa le corecteze.
- autocorectarea unei dictari, autodictari, compozitii literare, pe randurile lasate
libere in acest scop, inca din momentul in care au inceput sa scrie.
- unitate de cerinte si in cazul altor discipline predate de profesori.
- verificarea temei scrise, cu ocazia raspunsului oral sau verificarea caietului de
notite.
- pastrarea evidentei greselilor personale pentru fiecare elev in fise de observare
individuala sau a greselilor colective si urmarirea persistentei sau remedierii
acestora.
/crisul si cititul se invata simultan, intr-o unitate integratoare. 6nsusirea cititului este un proces
relativ indelungat, care parcurge doua etape$
a7. invatarea tehnicii, a mecanismului propriu-zis al cititului.
$7. asimilarea acestui instrument al muncii intelectuale, adica familiarizarea elevului cu
capacitatea de a se orienta intr-un tet scris, de a folosi cartea ca mijloc de informare si formare.
2 sti sa citesti inseamna a fi dobandit o tehnica ce nu prezinta valoare si interes decat daca cel ce
Mstie sa citeascaI intelege ceea ce citeste. +ititul devine operational numai atunci cand el constituie Mo
metoda de lucru care sa-i faca pe elevi in stare sa-si completeze singuri instruirea elementara pe care au
primit-o in scoala.I
8 . Lectura or'a (peciica a 'uncii intelectuale
&epasirea stadiului de asimilare a cititului, ca deprindere fundamentala, se face prin intrarea
progresiva a elevului in rolul de cititor avizat./pre sfarsitul ciclului primar, elevii al caror gust pentru
lectura a fost stimulat, ori cei care au aceasta placere pornita din structura lor sufleteasca, pot fi ajutati sa
deprinda tehnici de lectura rapida si eficienta.2stfel, elevii vor fi indrumati in etape premergatoare $
- sa-si organizeze un program zilnic rational si eficient.
- sa stapaneasca diverse modalitati de citire$ cu voce tare si in gand ,
epresiv si rapid, fluent si dialogat.
Page 18
9apiditatea, viteza de citire se perfectioneaza in timp, prin eercitiu sustinut, fara rabat la
corectitudine. ,levul va fi ajutat sa-si mareasca campul de vizibilitate atat pe orizontala cat si pe
verticala, sa-si disciplineze ochii, ajungandu-se spre sfarsitul ciclului primar la viteza de ()<-4<<
cuvinte pe minut sau pana la 4: de pagini pe ora. %a baza vitezei de citire stau procesele mintale $
coeficientul de inteligenta, un bagaj bogat de informatii, cultura precum si antrenamentul in lectura*.
1e de alta parte, motivatia este un filtru ce nu lasa sa treaca decat mesajele care ne intereseaza la
un moment dat, deci adevarata lectura este una motivata, deosebita de cea intamplatoare.
&in acest punct de vedere descoperim elevi care citesc pentru informare dar si elevi pentru care
autorul si personajele devin prieteni si confidenti ai acestuia.
3n cititor pasionat va ajunge in scurt timp sa stapaneasca si sa utilizeze un vocabular bogat si
nuantat. %a intrarea in scoala numarul de cuvinte cunoscute de un copil variaza intre 4<<<-7<<< insa
multe dintre ele constituie vocabularul pasiv al acestuia. 1entru activizarea si imbogatirea lui
invatatorul cauta cele mai eficiente modalitati, stiut fiind faptul ca inamicul nr. ( al lecturii in general
este televizorul si ca elevii utilizeaza un vocabular pentru scoala si unul,foarte colorat,pentru
comunicarea in afara scolii.
9evenind la ideea ca lectura este un instrument al muncii intelectuale, nu este lipsit de
importanta sa dam elevului McheiaI studierii tematice a unei carti, fie pentru documentare fie pentru
relaare, si anume 96+29, adica$
9- rasfoind-o isi formeaza o idee generala despre ce contine cartea.
6- sa-si puna intrebari la care se asteapta sa afle raspunsul dupa citirea cartii.
+- sa citeasca cartea.
2- sa-si aminteasca punctele principal.
9- sa recapituleze pentru a verifica cat de bine a depistat punctele principale.
2sadar, cartea ramane principalul izvor de informatie, suportul nelipsit in activitatea
educationala in perioada scolaritatii si a sta aplecat asupra cuvantului scris inseamna a cauta calea
cunoasterii a intelegerii si a propriei realizari.(+hemarea cartii vine la inceput din afara, fiind favorizata
de atmosfera din familie si scoala, apoi se constituie intr-un stil de munca.
Page 19
#i$lio"raie9
(. 6oan "eacsu, 3etode si tehnici de invatare eficienta, ,d. >ilitara, Aucuresti , ())<
4. %. !ompa, ?eorgeta %azarescu, 6. "egura, +. Olareanu, +amelia 9osculet, >aria &ebruOJer-
3etode si tehnici de munca intelectuala, ,d. &idactica si 1edagogica , Aucuresti, ()B)
7. &ereJ 9oEntree - "nvata cum sa inveti, ,d. &idactica si 1edagogica, Aucuresti, ()D<




Page 20