Sunteți pe pagina 1din 15

NOIUNI DE TEORIE LITERAR

Prof. Cristina Ciuca Scoala cu cl. I-VIII Basca Chiojdului, Buzau I. OPERA LIRERAR Opera literar creaie in versuri sau in proza prezint fapte, intmplri, personaje, gnduri, sentimente, idei prin intermediul uni limbaj artistic trezete cititorului emoii i sentimente creeaz un univers imaginar propriu scriitorului, pornind de la realitate

Genul epic Prezena autorului e parial nlocuit de cea a personajelor intr o exprimare indirect. Naraiunea alterneaz cu descrierea i dialogul. Exemple: Baltagul de Mihail Sadoveanu, Popa Tanda de I. Slavici, Doua loturi de I.L.Caragiale Genul liric Genul cel mai subiectiv care exprim nemijlocit sentimentele prin metafore i simboluri. Din punct de vedere gramatical caracteristica lui este prezena persoanei I. Exemple: "Satir. Duhului meu" de Gr. Alexandrescu etc Genul dramatic Cuprinde opere destinate reprezentrii pe scena. Personajele iau cu totul locul autorului, a crui intervenie indirect se manifest prin indicaiile de regie. Exemple: "Antigona" de Sofocle, Ciclul "Chiritele" de V. Alecsandri etc.

II. SPECII LITERARE

a) Specii literare epice 1. Basmul Specie a epicii populare i culte, de obicei in proz in care personajele imaginare, reprezentnd binele i rul particip la ntmplri fantastice i se confrunta, iar in urma acestor confruntari binele invinge raul. ( Prslea cel Voinic si merele de aur, basmele frailor Grimm) 2. Legenda Povestire popular care d o explicaie imaginar unui fapt real sau explic originea unor fiine, plante, animale, construcii, nume de locuri, intmplari din istoria unui popor. (Cea din urm noapte a lui tefan cel Mare" de D. Bolintineanu, Dreptatea lui epes etc.) 3. Balada Poem narativ pe teme eroice, legendare, fantastice, cu aciune in care realul se imbin cu fabulosul i la care particip personaje puine, cu caractere opuse. ("Mioria", "Meterul Manole" , Toma Alimoetc.) 4. Snoava Naraiune scurt umoristic satiric, specie a literaturii populare, prin care se ironizeaz defecte omeneti. 5. Poemul eroic Naraiune in versuri, alcatuit din mai multe episoade, cu personaje insufleite de sentimente nobile care svrsesc fapte mree. (Scrisoarea III de Mihai Eminescu) 6. Epopeea Relatare poetic a unor aventuri eroice. Lung poem eroic, specie a genului epic. "Mahabharata", "Ramayama", "Iliada", "Odiseea" etc. 7. Fabula

Compoziie alegoric, cel mai adesea in versuri, in care prin intermediul animalelor, plantelor sau obiectelor personificate sunt prezentate moravuri i defecte omeneti cu scopul se a le face cunoscute i de a le indrepta ("Cinele si caelul" de Gr. Alexandrescu) 8. Schia Specie a genului epic in proz, de mici proportii, in care e surprins un singur moment semnificativ din viaa unui personaj sumar caracterizat. ("Momente i schie" de I.L. Caragiale) 9. Nuvela Opera epica in proza, de dimensiune medie, cu actiune mai complex, cuprinznd o inlntuire de fapte, la care particip personaje al caraor caracter este scos in eviden de amnunte. ("Alexandru Lapuneanul" de Costache Negruzzi, Popa Tanda de I. Slavici) 10.Romanul Specie a genului epic cu o aciune complexa la care particip un numr mare de personaje i prin care realizeaz o imagine complex a societii evocate.("Cei trei muschetari" de Al. Dumas, "Ciocoii vechi si noi" de Nicolae Filimon, Baltagul de M. Sadoveanu)

c) Specii literare lirice 1. Elegia Poem liric al carui ton e adesea tandru, trist i melancolic. In secolul al XV-lea, elegia tinde s dobndeasc un caracter filozofic. Tibul, Ovidiu etc. 2. Oda Poem liric exprimnd elogiul, entuziasmul sau admiraia fa de persoane, de fapte eroice, de idealuri, compus din strofe simetrice. (V. Hugo, Puskin) 3. Pastel Termen provenit din limba francez, unde semnifica pictur cu creioane moi. De la pictura in pastel, termenul s-a extins in literatur definind delicateea

unei descrieri lirice a unui tablou din natur. ( V. Alecsandri prin ciclul "Pasteluri") 4. Satira Opera in versuri in care autorul ironizeaz ridicolul contemporanilor sau le contureaz viciile. (Gr. Alexandrescu, "Satira. Duhului meu") 5. Doina Creaie liric popular in care se exprim cele mai puternice i mai alese sentimente: de dor, de jale, de dragoste 6. Imnul Specie solemn a genului liric in care se exprim pretuirea romane! de Andrei Mureanu) 7. Psalmul Specie liric religioas, cu caracter de od, in care sunt exprimate sentimente de adoratie, de multumire, de iubire fa de divinitate. b) Specii literare dramatice 1. Tragedia Opera dramatic in versuri care reprezint personaje eroice in situatii conflictuale, exceptionale, in masur s trezeasc spaim sau mil.("Antigona" de Sofocle) 2. Comedia Specie a genului dramatic care provoac rasul prin zugravirea satiric a moravurilor, a tipurilor umane, prin succesiunea unor situaii neasteptate. *Ciclul "Chiritelor" de V.Alecsandri, "O scrisoare pierdut" de I.L. Caragiale etc.) 3. Drama Piesa de teatru asemntoare tragediei prezentnd o actiune violent sau dureroas in care comicul se poate altura tragicului. ("Despot Vod" de V.Alecsandri, "Napasta" de I.L. Caragiale etc.) fa de divinitate, fa de eroi, fa de o idee sau un eveniment deosebit. (Desteapta-te,

III. PROCEDEE ARTISTICE 1) Metafora Comparatie subinteleas in virtutea creia cuvntul obiect ia locul cuvntului imagine . Prin extensie limbajul figurat in general e metaforic: "Credina i val, iubirea i vnt/ i viaa i fum" (G. Cosbuc) 2) Metonimie Metonymia (gr)= nlocuirea unui cuvnt cu altul ( inlocuirea efectului cu cauza si invers, a operei cu autorul si invers). E nrudit cu metafora: "La noi sunt lacrimi multe "(O. Goga) 3) Sinecdoca Synekdoche (gr)= cuprindere la un loc. Procedeu artistic in care partea presupune ntregul, singularul presupune pluralul: "Si a fost de veste lumea plina / C steagul turcului se nchin (G. Cosbuc) 4) Alegoria Descriere sau naraiune care, pentru a exprima o idee general sau abstract recurge la o suit de metafore, personificari, comparaii: "C la nunta mea/ A czut o stea" ("Miorita") 5) Aliteratia Repetarea unei consoane sau a unui grup de consoane la nceputul sau in interiorul cuvintelor, pentru efectul muzical."Si zalele-i zuruie crunte" (G. Cosbuc) 6) Asonanta Repetarea vocalei accentuate in dou sau mai multe cuvinte din vers: Si te ai dus, dulce minune...(M. Eminescu) 7) Antiteza Alturarea a doi termeni opui pentru a pune mai bine in valoare

caracteristicile lor. "Vremea trece, vremea vine" (M. Eminescu) 8) Comparaia

Figura de stil constnd in punerea in paralel a doi termeni, pe baza unor asemnri, pentru a scoate in evident caracteristicile unuia dintre ei. "i e liniste pe dealuri/ Ca-ntr-o mnstire ars" (G. Cosbuc) 9) Epitetul Cuvntul adugat unui substantiv sau verb pentru a-l califica in intenii estetice."Si clopotele de alarm rsun rgusit" (M. Eminescu) 10) Hiperbola Mrirea sau micorarea exagerat a realitii in scopuri expresive "Gigantic poart-o cupola pe frunte" (G. Cosbuc) 11) Oximoronul Oxys (gr)= inteligent si moros (gr)=prostanac. Asocierea paradoxal a doi termeni cu efecte expresive surprinztoare: i-s ochii aa de negri,/Lumina mea (Lucian Blaga) 12) Personificarea Atribuirea de caliti omeneti unor lucruri, fiine, abstraciuni, form particular de metafor: "Sara pe deal buciumul sun cu jale" (M. Eminescu) 13) Enumeratia Enunarea succesiv a prtilor componente ale unui ntreg pentru a obine un anumit efect."Boierii sunt slabi de fire/ Braul, haina, faa, inima, totu -i subire" (B.P. Hasdeu) 14) Repetitia Figura de stil cuprinztoare constnd in repetarea in intenii expresive a unor sunete, cuvinte, sintagme: "Ce se aude? Ce nu se aude?/ Si cnd se aude de ce nu s-aude? Cnd nu s-aude?/ Si cine aude cnd se aude? (M. Sorescu) 15) Inversiune Forarea topicii normale, abaterea de la succesiunea obinuit a termenilor pentru a sublinia un anumit cuvnt: "Degetele pline de mpunsturi/ Nu au de snge dou picturi" (M. Eminescu)

16) Interogaie (exclamaie) retoric Procedeu artistic care subliniaz participarea afectiv a scriitorului care pare c este transpus in pielea personajului sau triete intens aciunea i vrea s atrag atenia asupra unui lucru: "Cum nu vii Eminescu) tu, Tepes doamne..." (M.

IV. STRUCTURA OPEREI LITERARE Structura: modul de organizare exern a unei opere literare, in elementele sale constitutive (prti, capitole, acte, tablouri, strofe etc) Compoziia: modul de organizare intern a operei literare, tinnd seama de tem, versuri, subiect, aciune, personaje, care confer intregului anumite semnificatii. Dimensiunea compozitional a operei poate fi analizat i pe niveluri unitare (fonetic, lexical, gramatical, ideatic). Tema: aspectul fundamental de viat pe baza cruia scriitorul ii construiete opera prin transpunerea artistic (exemple de teme: natura, iubirea, moartea, satul, conditia umana, geniul, istoria etc) Motivul literar: cea mai mic unitate semnificativ a textului; modalitatea artistic prin care se realizeaz tema; element (situaie, num r,obiect etc) care poart o anumit semnificaie (exemple de motive: (in lirica eminescian: lacul, luna, stelele, teiul, izvorulo, codrul, marea; in basme: cifrele magice trei, apte, nou, zece, impratul fr urmai, alegerea calului, apa vie etc) Laitmotivul: motiv care se reia, cu o anumit frecven, pentru a scoate in eviden o idee, un sentiment, o caracteristic a unei situaii s.a Ideea: semnificaia profund a textului, variind de la o creatie artistic la alta, in functe de transpunerea concret in oper a temei literare (spre exemplu, in basme, ideea este reprezentat de victoria binelui, a adevarului i a dreptii impotriva forelor rului)

Subiectul operei literare: totalitatea faptelor i evenimentelor constituite in momente ale naratiunii, cu ajutorul crora sunt caracterizate personajele literare. Momentele subiectului: Expoziiunea: partea introductiv a unei opere literare in care se prezint cadrul actiunii i unele personaje. Intriga: faptele importante care determin, afecteaz cursul aciunii i fr de care aciunea nu ar mai fi interesant. Desfurarea aciunii: faptele determinate de intrig, desfurate in ordine cronologic, de cea mai mare ntindere in povestire. Punctul culminant: momentul de maxim intensitate in desfurarea aciunii, in care personajul principal se afl intr-o situaie fr ieire. Deznodmntul: ultima parte a unei opere literare, marcheaz sfritul aciunii i al operei se rezolva situaia personajului principal.

V. ALTE CONCEPTE OPERATIONALE Actul o secvent a unei piese de teatru, are o aciune unitar i reprezint o treapt in evoluia conflictului. Actul se divide in secvene mai mici scene sau tablouri. Amintirea specie a genului epic in care autorul prezint cu lirism fapte, momente, impresii din viaa sa sau a altora, la care a fost martor. Analiza de text spre deosebire de comentariul literar, ii propune s epuizeze toate semnificaiile gramaticale, lexicale, semantice ale textului Caracterizarea: desprinderea trsturilor caracteristice, fizice i morale, ale unui personaj. Conflictul o ciocnire, un dezacord, o disput intre dou sau mai multe personaje, intre sentimente, fapte, interese, caractere.

Epilogul - partea final a lucrarii in care autorul rezum concluziile sale, subliniaz anumite idei din opera sa i face cunoscut pe scurt evoluia viitoare a personajelor. Episodul - aciune secundar a unei opere narative, avnd un rol relativ independent sau poate fi doar o parte relativ independent a unei opere. Eul liric este subiectul unei confesiuni, ii exprim in mod direct gndurile, sentimentele, emoiile Personajul persoana care actioneaz intr-o oper literar, imagine fictiv a unei fiine, ea nu trebuie confundat cu persoana real Prologul: parte introductiv a unei opere literare dramatice, muzicale care prezint evenimentele premergatoare aciunii. Rezumatul redarea pe scurt, scris sau oral, a ideilor unei lucrri; in alctuirea unui rezumat se folosete fie timpul prezent, fie timpul perfect compus Relatarea povestirea amanunit a unei intmplri, istorisirea unui eveniment; limbajul ei trebuie adaptat in funcie de ascultator/cititor i de scop. Stilul - totalitatea mijloacelor artistice pe care le foloseste autorul pentru a obtine efecte de ordin artistic. Umorul specie a comicului care dezvluie laturile ridicole ale unor personaje, situaii, intmplri.

VI. MODURI DE EXPUNERE Naraiunea o succesiune de intmplari, petrecute intr-o anumit ordine accentul se pune pe cauza care st la baza succesiunii intmplrilor presupune: narator, actune, personaje predomin verbele

Descrierea nfatiseaz trsaturile caracteristice ale unui col din natur sau al unui anumit lucru se folosesc imagini vizuale, auditive, motorii folosete un limbaj figurat exprim sentimentele celui care descrie trezete sentimente, impresii, atitudini cititorului Dialogul reproduce discuia dintre dou sau mai multe personaje este alctuit dintr-o inlnuire de replici este insoit de gesturi i mimic se folosesc verbe declarative precum: a spune, a zice, a intreba, a ruga, a rspunde etc. contribuie la caracterizarea personajelor Monologul vorbire neintrerupt a unui personaj; vorbire cu sine insui exprimarea cu glas tare , de ctre personaj, a propriilor gnduri

VII. ELEMENTE DE PROZODIE 1. Versul sau stihul este un rnd dintr-o poezie. 2. Strofa reprezinta un grup de dou sau mai multe versuri legate intre ele prin elemente de prozodie (ritm, masur, rim) Strofele pot fi alctuite din cte: a) dou versuri (distih): Intr-o sal-ntins printre cpitani St pe tronu-i Mircea incrcat de ani (D. Bolintineanu Mircea cel Mare i solii) b) trei versuri (terina)

Ea are flori de crng la san i-n pr un trandafir slbatic, i parul ei de rou-i plin (G. Cosbuc Spinul) c) patru versuri (catren) De va veni la tine vntul Purtnd povestea mea amar, Jelitul lui s nu te-nfrang, Mustrarea lui s nu te doar (Octavian Goga Cntec) d) cinci versuri (cvintet) Mo Crciun, Mo Crciun! La casa de om srac S-a gtit fina n sac i n-avem s-i dm colac.. Mo Crciun! (Octavian Goga Colinda) e) sase versuri (sextina) Cnd intri, ia seama la podul cu vama la numarul casei, la curtea frumoasei. Cu sunet de soart loveste in poart! (Lucian Blaga - Indemn de poveste) f) apte versuri (septima) Popoarele nu sunt pmant Si dragostea nu e taran, Dar o-ngropm, intr-un mormant.

Printi si mosi ne duc de man, Ca niste trepte-n zacmant, Ctre obrsia btrn; Prin lut urcm in cerul sfant. (V. Voiculescu Comoara) g) opt versuri (octava) Afar-i vant si e nnorat, Si noaptea e trzie; Copilele i s-au culcatTu, inim pustie, Stai tot la vatra-ncet plngnd; E dus i nu mai vine! Si-adormi trziu cu mine-n gnd, Ca sa visezi de mine (G. Cosbuc Mama) h) noua versuri Opreste-n jurul tau... Si dac nu ti-ai murdrit Pantofii de noroi, F-ti cruce Si intoarce-te napoi!... F-ti cruce Fiindca n-ai pctuit Dect in vis... i visul s-a sfrit!... (I. Minulescu De ce-ai plecat?) i) zece versuri (decima) Las-m, in patria de cuvinte, Acolo s colind.

i in patria de cnturi, de oapte, de murmure... Cerul i pmntul, Intr-o rostire de gnd, Cu bru de aur dulce s le cuprind, Intelesuri din veac. i de-acum, Pe crestele albite ale timpului, Neostenite s drumure (Petre Ghelmez Laud limbii romane) j) mai mult de zece versuri k) Exista poezii in care versurile nu sunt grupate in strofe (M. Eminescu Scrisoarea III) 3. Rima Repetarea silabelor finale din dou sau mai multe versuri, incep and cu ultima silab accentuat: a) Rima imperecheat (pereche) versurile rimeaz perechi, dou cte dou (aabb): F-te, suflete, copil si strecoara-te tiptil Prin porumb cu mo i ciucuri, Ca s poi s te mai bucuri (T.Arghezi) b) Rima incrucisat rimeaz primul vers cu al treilea si versul al doilea cu al patrulea (abab): Tarziu odat cine stie?Trecand pe-aici un cltor Te va culege dintr-o floare. De dup-o arip de nor... (O. Goga - Doina)

c) Rima imbratisat rimeaza primul vers cu al patrule si versul al doilea cu al treilea (abba): Peste varfuri trece lun Codru-si bate frunza lin Printre ramuri de arin Melancolic cornul sun (M. Eminescu Peste varfuri) d) Monorima repetarea aceleiasi rime intr-o sucesiune de versuri: Peste varf de rmurele Trec in stoluri rndunele, Ducand gndurile mele i norocul meu cu ele... (M. Eminescu Ce te legeni....) e) Rima alb versurile nu rimeaz: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii si nu ucid cu mintea tainele ce le-ntlnesc in calea mea In ochi, in flori, pe buze, ori morminte. (Lucian Blaga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)

4. Masura Numarul silabelor dintr-un vers 5. Ritmul Asezarea simetric si periodic a silabelor accentuate si neaccentuate intrun vers a) Ritm iambic Succedarea periodic a unei silabe neaccentuate urmate de o silab accentuat ( _/ _/ _/ ) A fost odata ca-n povesti, A fost ca niciodat

Din reude mari imprteti O prefrumoas fat (M. Eminescu - Luceafarul) b) Ritm trohaic Succedarea periodic a unei silabe accentuate urmate de o silab neaccentuata (/_ /_ /_) Doin, doin, cantic dulce! Cnd te-aud nu m-a mai duce. (Doina) c) Ritm amfibrahic Succesiunea periodic a unei silabe accentuate precedate si urmate de cte o silaba neaccentuat ( _/_ _/_ _/_ ): Pe Vod-l zreste calare trecnd Prin iruri cu fulgeru-n man... (G. Cosbuc Paa Hassan)