Revista 2 20121

PE-UN FLUTURE-N
ZBOR,
PE ARIPI CĂLĂTOR
- Revista claselor I-IV –

ISSN 2247 – 5842
ISSN-L = 2247 – 5842
Numărul 2
- 2012 –
Pe-un future-n zbor,/Pe aripi călător” – Nr. 2, 2012
La apariţia acestui număr şi-au adus contribuţia elevi ai

claselor I – IV ai Şcolii cu cls. I-VIII Nr. 2 din Caracal, dar şi
elevi ai claselor I-VIII din școli diferite din 23 de județe ale țării,
participante la Concursul Naţional “Bucuriile Sărbătorilor de
Paşte”, ediţia a IV-a, 2012.
Acest concurs se află înscris în C.A.E.N. 2012, Anexa A3,
DOMENIUL CULTURAL-ARTISTIC, CULTURI ȘI
CIVILIZAȚII, nr. 27/pag.6 (www.edu.ro).
Colectivul de redacţie:
Director, prof. Bățăgui Costel Răzvan

Director adj., Mocanu Irina
prof. Cioroianu Sanda prof. Petroi Elena
prof. Gavrilă Mihaela înv. Țițirigă Maria
Tehnoredactor,
Prof.înv.primar, Cioroianu Sanda
CUVÂNT DE ÎNCEPUT
Cel de-al doilea număr al revistei școlare ”Pe-un fluture-n zbor,/ Pe aripi
călător” reflectă strădania multor elevi din diverse județe ale țării, aptitudinile şi
competenţele lor lingvistice și artistico-plastice.
Este meritul lor că această revistă există, dar e loc şi de aprecieri pentru toate
cadrele didactice coordonatoare care, cu devotament şi pricepere ştiu să valorifice
ceea ce e bun, pozitiv în fiecare dintre elevii săi. Paginile revistei oglindesc munca
acestor hărnicuți copii. Prin lucrările create atât la secțiunea creații literare, cât și la
cea de creații plastice, elevii și-au exprimat sinceritatea gândurilor, sentimentelor
față de tradiţiile culturale şi religioase ale comunităţii lor locale.
Cele mai semnificative sărbători religioase, Crăciunul şi Sfintele Sărbători
de Paşte, reprezintă un prilej de bucurie şi veselie, de încărcare sufletească pozitivă
pentru toţi oamenii. În aceste momente fiecare îşi manifestă buna-cuviinţă, bunul
simţ, fie prin intermediul artelor, fie prin intermediul oricărei alte ştiinţe. Copiii ne
uimesc cu imaginaţia lor bogată prin diferite lucrări de arte plastice şi creaţii
literare. Organizarea unei astfel de expoziţii cu lucrări pline de lumină şi culoare au
prilejuit descoperirea şi promovarea copiilor talentaţi.
De asemenea, prin intermediul unei astfel de reviste se poate realiza un real
şi eficient schimb de experienţă între copiii şi cadrele didactice participante la
concurs.
Tot în cadrul acestei reviste sunt cuprinse activități extrașcolare organizate
de elevii claselor I-IV din școala noastră, precum și câteva sfaturi utile acordate de
cadrele didatice care alcătuiesc echipa de redacție a revistei noastre școlare.
Coordonator,
Din cuprins:
Sfaturi practice
Concurs Naţionl “Bucuriile Sărbătorilor de Paşte”
Activități extrașcolare 2012

Sfaturi practice
I.
- proiect educațional –
“Toți cei ce au acces la o bibliotecă, la cărți, sunt niște inși mai buni decât alții, mai
puternici, iar durerile îi ating mai puțin și nefericirile trec mai repede.”
Mircea Eliade
Obiectivul general:
Creșterea calității procesului instructiv-educativ prin stimularea interesului pentru lectură

și îmbunătățirea relației școală-familie-bibliotecă. Atragerea în lumea facinantă a cărților și
formarea unei atitudini pozitive față de rolul și locul bibliotecii în universul uman.
Obiective specifice:
O1: -Formarea unei atitudini pozitive față de informație-cultură-societate.
O2: -Creșterea respectului față de carte și păstrarea ei în bună stare, pentru ca aceasta să poată fi
citită de cât mai multe persoane.
O3: -Formarea obișnuinței de a merge la bibliotecă, de a căuta cărți sau alte informații pe care
aceasta le oferă.
O4: -Cunoașterea și respectarea regulilor de bună-conduită într-o bibliotecă.
O5: -Socializarea elevilor, dezvoltarea relațiilor interpersonale.
O6: -Stimularea capacității creatoare ale elevilor prin realizarea unor compoziții literare.
O7:- Susținerea participărilor elevilor la diferite concursuri școlare.
O8:- Dezvoltarea limbajului, a vocabularului elevilor.
O9: -Dezvoltarea capacității de exprimare orală și scrisă.
O10: -Îmbogățirea universului de cunoaștere.
O11: -Antrenarea flexibilității intelectuale.

O12: -Stimularea muncii în echipă.
O13: -Conștientizarea rolului lecturării cărților pentru achiziționarea unor cunoștințe utile în
formarea lor ca oameni.
O14: -Implicarea părinților și a altor factori în formarea și dezvoltarea interesului pentru lectură.
Grup țintă:
-elevii clasei a IV-a C (nr.22) de la Școala cu cls. I-VIII Nr.2 Caracal
-părinții elevilor din proiect
-comunitatea locală
Parteneri:
-diverși factori dornici să se implice în proiect
Durata proiectului:
-1 octombrie 2011 – 31 august 2015
Argument
Viața noastră trăită la început de secol XXI este marcată de amprenta marilor descoperiri
științifice care au făcut pași uriași într-un timp foarte scurt. Televizorul, calculatorul și Internetul
sunt mijloace de informare rapidă și comodă, care oferă elevilor un meniu complet în orice
domeniu de cunoaștere, acoperind o parte substanțială a timpului liber, care rămâne din ce în ce
mai puțin. De aici se naște întrebarea: “mai este cartea o făgăduință, o bucurie, o călătorie prin
suflete, gânduri și frumuseți” cum afirma scriitorul român Tudor Arghezi?
Unii părinți nu mai reprezintă un model pentru copil, din acest punct de vedere, pentru că
nici ei nu citesc. Rămâne obligația părinților, dar mai ales a școlii, de a repune cartea în drepturi.
Gustul pentru lectură se formează mai timpuriu.
Tocmai de aceea am ales proiectul cu tema “Cartea, comoară de înțelepciune”, al cărui

scop este să-i determine pe elevi să aleagă o carte în detrimentul Internetului, redescoperind și
revalorizând simplitatea gustului de a scoate o carte din bibliotecă. Trebuie să le trezim dorința
de a citi, de a pătrunde încă de mici în universul liniștit al unei biblioteci, să-i învățăm respectul
față de carte, față de cel ce a scris-o.
Activități propuse:
Activitatea nr. 1
Titlul activității: Cartea, comoară de înțelepciune – lansarea proiectului
Tipul activității: masă – rotundă
Data/ perioada de desfășurare: octombrie 2011

Locul desfășurării: sala de clsă
Obiectivele activității:
-să antreneze pe participanți în discuții despre importanța cărților în educația și dezvoltarea

intelectuală a copiior
-să cultive sentimente de dragoste și respect față de o carte
-să stimuleze interesul pentru lectură prin îmbunătățirea relației dintre școală-familie-bibliotecă
Rezultate așteptate:
-Cultivarea interesului pentru lectură.

-Formarea unei atitudini pozitive față de carte și față de bibliotecă.
Descrierea activității: Părinții și elevii clasei a IV-a C, de la Școala cu cls. I-VIII Nr. 2
Caracal, alături de conducerea unității, cadre didactice și bibliotecara școlii vor primi câte o
invitație pentru a participa la lansarea proiectului “Cartea, comoară de înțelepciune”. Aceștia vor
urmări o prezentare power-point, în care se va detalia proiectul. Coordonatorul proiectului, prof.
Cioroianu Sanda, va propune invitaților să participe la o dezbatere despre importanța cărților în
educația copiilor și despre rolul acestora pentru formarea intelectuală a lor. La finalul activității,
părinții și elevii vor primi chestionare pentru a vedea care e impactul acestui proiect.
Activitatea nr. 2
Titlul activității: În lumea poveștilor
Tipul activității: vizită la Biblioteca Municipală Caracal
Data/ perioada de desfășurare: noiembrie 2011
Locul desfășurării: Biblioteca Municipală “Virgil Carianopol” din Caracal
-să se cunoască regulile de comportare față de o carte și în bibliotecă

-să cultive respectul față de carte și dorința de a o respecta
-să se întocmească fișe de înscriere la bibliotecă în vederea obișnuinței de a merge la bibliotecă
-să se formeze o atitudine pozitivă față de informație-cultură-societate
-Formarea unui comportament adecvat într-o bibliotecă.

-Formarea obișnuinței de a merge la bibliotecă.
-Exprimarea într-un stil personal a unor impresii și trăiri înregistrate pe parcursul vizitei.
Descrierea activității: Elevii clasei însoțiți de părinți și profesorul coordonator vor merge la
Biblioteca Municipală Caracal. Aici d-na bibliotecară le va prezenta biblioteca și regulile care se
respectă atât la intrarea în instituție, cât și pe parcursul derulării vizitei. Se discută despre modul
cum trebuie păstrată o carte și cum se amenajează o bibliotecă personală. “Micii reporteri” vor
lua un interviu d-nei bibliotecare. Se va viziona filmul „Drumul cărții”, după care se va desfășura
jocul de rol “La bibliotecă”.
Activitatea nr. 3
Titlul activității: Cartea, un dar neprețuit
Tipul activității: colectare și donație de carte
Data/ perioada de desfășurare: decembrie 2011
Locul desfășurării: Centrul de zi Cristina
-să cultive sentimente de dragoste și respect față de aproapele nostru

-să implice părinți și alți factori în realizarea de sponsorizări și donații
-să se dezvolte relații de prietenie și colaborare
-să se cultive spiritul de echipă
-Sensibilizarea copiilor, părinților și a comunității locale în vederea realizării unor acte de

donație și sponsorizări.
-Dezvoltarea unor relații de prietenie cu alți copii.
Descrierea activității: Se va face o vizită la Centrul de zi Cristina pentru a-i delecta pe copii
cu cântecele legate de sărbătorile de iarnă. La rândul lor și copiii gazdă ne vor încânta cu un scurt
program artistic. Ca drept răsplată vor primi cărți și mici pachețele din partea vizitatorilor
realizate din sponsorizări și cărți. Atmosfera în care se va desfășura activitatea va fi una de
bucurie, cu o încărcare sufletească deosebită.
Activitatea nr. 4
Titlul activității: Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești
Tipul activității: colaj de poezii
Data/ perioada de desfășurare: ianuarie 2011
Locul desfășurării: biblioteca școlii
-să cultive sentimente de dragoste și respect față de marile personalități ale literaturii române și
universale
-să se dezvolte capacitățile creatoare ale elevilor
-să îmbogățească nivelul de cunoaștere
-să dezvolte limbajul, vocabularul copiilor
-să se dezvolte capacitatea de exprimare orală și scrisă
-Recitare și interpretare de poezii.

-Redarea datelor bibliografice ale marelui poet Mihai Eminescu.
-Stimularea capacităților creatoare ale copiilor.
-Dezvoltarea capacității de exprimare orală și scrisă.
-Realizarea unor desene și colaje.
Descrierea activității: Elevii vor susține la biblioteca școlii un scurt recital de poezii scrise de
Mihai Eminescu. Vor prezenta eseuri cu titlul “Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești”.
Se va organiza o expoziție cu lucrări plastice care să ilustreze poeziile marelui poet. D-na
bibliotecară le va recomanda câteva cărți ale poetului.
Activitatea nr. 5
Titlul activității: Biblioteca Artwe
Tipul activității: activitate practică
Data/ perioada de desfășurare: ianuarie 2012 – iunie 2012
Locul desfășurării: sala de clasă
-să formeze atitudinea de respect față de carte

-să cultive dorința de a păstra în bune condiții cartea
-să se dezvolte capacitatea de exprimare orală și scrisă
-să stimuleze interesul realizării bibliotecii clasei
-Amenajarea bibliotecii clasei.

–Recondiționarea de cărți.
–Realizarea unor fișe de lectură.
Descrierea activității: Elevii vor aduce câte o carte specifică vârstei lor pentru a amenaja
biblioteca clasei. Vor face schimb de cărți între ei. Acest lucru se va consemna într-un caiet.
Biblioteca clasei o vom numi-o Biblioteca Artwe, care are la bază sistemul de împrumut ce
funcționează după o regulă: oricine poate împrumuta o carte, atâta timp cât va lăsa alta în loc
(Lași o carte și iei una în loc!). Săptămânal vor fi numiți câte doi bibliotecari din clasă, care vor
ține evidența cărților. Elevii care citesc cartea vor completa o fișă de lectură, pe care o vor
depune-o la biblioteca clasei. La sfârșitul anului școlar vor primi diplome copiii care au citit cel
mai mult.
Activitatea nr. 6
Titlul activității: Primăvara, anotimpul reînnoirii
Tipul activității: concurs
Data/ perioada de desfășurare: martie 2011

Locul desfășurării: sala de clasă
-să se aplice în contexte variate cunoștințele dobândite din textele literare

-să stimuleze capacităților creatoare ale elevilor prin realizarea unor compoziții literare și plastice
-să dezvolte spiritul de echipă
-Realizarea unor compoziții literare și plastic.

-Premierea acestora în funcție de rezultate.
-Stimularea muncii în echipă.
Descrierea activității: Se vor studia diverse tipuri de texte legate de anotimpul primăvara.
Prin modul cum vor completa fișele de concurs, elevii vor demonstra ceea ce și-au însușit din
textele studiate. În a doua parte a concursului vor avea să realizeze creații literare și plastice pe
aceeași temă. Se vor acorda diplome pe grupe, dar și individual. Din comisia de jurizare vor face
parte părinți și cade didactice. Cele mai bune lucrări vor fi trimise la “Concursul Național
Bucuriile Sărbătorilor de Paște”.
Activitatea nr. 7
Titlul activității: Cum se nasc cărțile
Tipul activității: vizită
Data/ perioada de desfășurare: mai 2012
Locul desfășurării: o tipografie
-să informeze părinții și copiii cu drumul pe care-l parcurg cărțile în realizarea lor
-să cultive respect pentru munca celor ce o depun în conceperea și realizarea unei cărți
-să creeze respect față de carte și păstrarea ei în bune condiții pentru a putea fi refolosită și de
alte persoane.
-Conștientizarea rolului tipografiilor, librăriilor și importanța acestora.

–Creșterea interesului și respectului față de cărți, din partea elevilor și părinților.
Descrierea activității: Elevii și părinții se vor deplasa cu ajutorul unui microbuz sau autocar
la o tipografie. Aici ei vor observa procesul de tipărire al cărților. Reprezentantul tipografiei va
descrie importanța tipografiilor și va povesti despre istoria tipografiei sale. “Micii reporteri” vor
lua un scurt interviu. Împreună vom intra și în câteva librătii pentru a procura cărți. La final vor
completa jurnalul de impresii.
Activitatea nr. 8
Titlul activității: Cel mai avid cititor

Tipul activității: activitate de premiere a elevilor
Data/ perioada de desfășurare: iunie 2012
Locul desfășurării: Școala cu cls. I-VIII Nr. 2 Caracal
-să se realizeze o situație a elevilor clasei cu fișele de lectură completate

-să recompenseze elevii cu cele mai multe și complete fișe de lectură
-să se creeze satisfacția muncii împlinite
-Premierea elevilor cu cele mai bune rezultate și cei mai activi în cadrul proiectului derulat în
acest an școlar 2001 – 2012.
–Premierea părinților pentru contribuția adusă la buna desfășurare a proiectului.
Descrierea activității: În cadrul acestei activități, o comisie formată din elevi, părinți și cadre
didactice va verifica fișele de lectură ale fiecăriu elev participant la proiect și va face o apreciere
asupra lor și o centralizare. Elevii vor fi premiați în funcție de rezultatele obținute.
Autoevaluarea proiectului:
-Album cu fotografii făcute în timpul proiectului.

- Portofoliul cu creațiile literare și plastice ale elevilor, realizate la unele activități.
-Interviuri ale copiilor („Micii reporteri”) acordate unor parteneri (ex.: d-nelor bibliotecare,
reprezentantului tipografiei).
-“Jurnalul de impresii” ce cuprinde păreri, gânduri, sentimente.
-Chestionare, fișe de lectură, fișe de observare sistematică a comportamentului elevilor, pliante,
afișe, catalog de bibliotecă.
-Întocmirea Bibliotecii Artwe la nivelul clasei.
-Realizarea revistei școlare „Pe-un fluture-n zbor,/ Pe aripi călător”.
-Publicarea pe site-ul www.miciicreatori.wordpress.com a rezultatelor activităților desfășurate.
Propunător,
Școala cu cls. I-VIII Nr. 2 Caracal

Dezvoltarea interesului la lectură pentru copii
Prof. înv.primar, Petroi Elena
Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni,

făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj. Lectura elevilor este un act intelectual
esenţial, care trebuie îndrumat şi supravegheat de şcoală şi familie.
Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le implică:
-aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre realitate;
-aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea copiilor în dimensiunile etice şi
estetice;
-aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea
deprinderilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţii de
exprimare corectă şi expresivă.
Criterii generale în selectarea şi indicarea titlurilor pentru lectură:
Titlurile lecturilor vor fi indicate copiilor în funcţie de următoarele criterii:
-gradul dezvoltării psihice a elevilor: gândire, limbaj, imaginaţie, emoţii, sentimente etice şi
estetice;
-sfera de interese şi preocupări ale elevilor;
-posibilităţile de înţelegere a mesajului conţinut în opera literară;
-calităţile educative şi estetice ale cărţii indicate;
Stimularea interesului pentru lectură
Interesul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă a factorilor
educaţionali (familia şi şcoala), o muncă ce presupune răbdare, perseverenţă, voinţă.
Pentru ca apropierea de carte să devină o deprindere zilnică, iar plăcerea de a citi - o
necesitate dorită şi trăită, e potrivit ca şi familia să se implice activ în apropierea copilului de
miracolul cărţii, încă înainte de învăţarea alfabetului. Familia constituie primul mediu de viaţă
socială şi culturală, iar prin valorile pe care le transmite copilului asigură premisele dezvoltării
intelectuale, morale şi estetice ale acestuia.
Lectura propriu-zisă nu începe însă decât după ce copilul reuşeşte singur să descifreze cu
uşurinţă ideile ascunse în spatele semnelor grafice. Învăţătorul sau părintele trebuie să sesizeze
acest moment dificil din viaţa micuţului, pe jumătate înspăimântat de tainele scrisului, pe
jumătate crispat de efortul făcut de descifrarea acestor semne curioase şi pline de mister.
Pentru a-i determina pe elevii mei să devină cititori pasionaţi, mi-am propus să le formez
cu răbdare şi stăruinţă, gustul pentru lectură.
Am întâlnit adesea copii care ascultă cu mult interes o poveste frumoasă, citită de
altcineva, însă preferă să-şi piardă vremea în modul cel mai neaşteptat, fără să fie tentaţi să
citească ei însişi altceva decât ceea ce li se cere la orele de curs. Chiar şi la cei care au învins
greutăţile începutului, gustul pentru lectură nu este format. Uneori, nu au la îndemână cărţile
potrivite, alteori, indiferenţa pentru lectură a persoanelor apropiate determină aceeaşi atitudine
copiilor. În astfel de cazuri intervenţia învăţătorului este absolut necesară.
Voi prezenta în continuare câteva modalităţi de stimulare a interesului pentru lectură
începând din clasa I. Ştim că micii şcolari sunt vrăjiţi de carte, sunt purtaţi de aceasta în
universul minunat al cunoaşterii. Învăţătorul este dator să îndrume paşii tinerelor mlădiţe pe acest
nou drum, plin de neprevăzut.
În clasa I un rol important îl are conversaţia problematizată, care menţine vie relaţia
dascăl- elev. După studierea textelor din abecedar, pe care le-am analizat şi comentat în mod
amănunţit am recomandat lecturi potrivite vârstei , pe marginea cărora s-au purtat discuţii. După
ce textele au fost parcurse am lansat următoarele cerinţe: să formuleze întrebări pe care să le
adreseze colegilor; să folosească cuvintele noi şi expresiile artistice în contexte variate; să redea
prin cuvinte proprii conţinutul textelor citite; să recunoască ilustraţiile care înfăţişează
personaje sau scene din poveştile citite; să le aşeze în ordinea desfăşurării faptelor.
Începând cu clasa a II-a, o altă formă de îndrumare a lecturii o constituie formarea
bibliotecii de clasă, precum şi a bibliotecii personale. Prima se compune din cărţi aduse de
copii şi învăţător, se stabileşte un bibliotecar al clasei şi se apoi se trece la împrumutarea cărţilor.
La clasele a III-a şi a IV-a interesul elevilor pentru lectură se amplifică. La studierea unor
autori am căutat să îi stimulez pe elevi să citească şi alte opere scrise de aceştia. Am întocmit cu
elevii portofolii pentru fiecare scriitor cunoscut, cuprinzând portretul, date biografice şi
aspecte esenţiale din opera lor, prilej cu care am stârnit curiozitatea şi interesul pentru lectură.
Ghicitorile literare sunt mijloace pasionante ce-i invită pe copii la lectură. Acestea se
pot desfăşura astfel : se citeşte un fragment şi se cere elevilor să indice opera şi autorul, sau să
recunoască lectura în care erou principal este Nică etc.
Foarte apreciat de elevi este şi jocul cu versurile: învăţătorul recită unu-două versuri
dintr-o poezie, iar elevii continuă.
Diafilmele, benzile audio şi video cu poveşti constituie un alt important mijloc de
îndrumare a lecturii. Ele prezintă operele literare în imagini vizuale şi auditive. După lectură
elevii pot face comparaţii, stabilind asemănări şi deosebiri între întâmplările prezentate.
Lecţiile de popularizare a cărţilor, a unor scriitori,reprezintă, de asemenea, un mijloc
de îndrumare a lecturii particulare. O carte pentru copii nou apărută se citeşte mai întâi de către
învăţător, apoi se prezintă elevilor. Aceştia îşi notează titlul şi autorul, pentru a o putea procura.
Expoziţiile de carte se pot organiza în clasă şi cuprind cărţi despre o temă anume ce pot
fi lecturate de elevi- ex. Din viaţa plantelor, Trecutul glorios al patriei, Povestiri despre
animale.
Şezătorile şi medalioanele literare invită din nou elevii la lectură.
Dramatizările făcute cu şcolarii după unele texte literare i-au stimulat pe elevi să
citească mai mult din dramaturgia românească.
În afară de citirea independentă a lecturii particulare am folosit şi citirea în colectiv.
Această citire se realizează de către învăţător sau elevi care citesc corect şi expresiv; are rol de a
aprofunda şi purta discuţii pe marginea lecturii citite.
Lectura necesită nu numai îndrumare, dar şi control. Procedeele de efectuare a controlului
sunt variate şi depind de scopul urmărit imediat: anchetele, controlul fişelor de cititor de la
bibliotecă, convorbiri cu elevii, fişe de lectură.
Pentru învăţător este important de ştiut nu numai ce şi cât citesc elevii, ci şi cum înţeleg
ei să citească o carte. Am considerat important ca elevii mei să înţeleagă ceea ce citesc, să fie în
măsură să deosebească ceea ce este bun, util, constructiv şi educativ, de ceea ce poate fi dăunător
şi, în sfârşit, să-şi poată formula clar o opinie despre cartea citită.
Lectura este şi va rămâne un factor important al învăţării, educaţiei, fără de care nu se
poate, chiar dacă alte mijloace încearcă să o elimine. Datoria noastră a cadrelor didactice este să
aducem în centrul atenţiei lectura, folosind ca sursă, nelipsitele cărţi ,cu multiplele lor exemple.
Acestea nu trebuie să lipsească din nicio bibliotecă şi mai ales trebuie să fie citite, nu doar şterse
de praf, cum se întâmplă deseori .
Iubiţi lectura, căci ea vă aşteaptă şi vă dăruieşte tot ce are ea mai frumos şi mai bun!
Rândurile scrise cu sudoare, sacrificii sau plăcere vă sunt transmise cu drag de cei care v-au
considerat prieteni, de cei care au vrut să aflaţi secretele lor şi vi le-au împărtăşit. Veţi fi
surprinşi câte lucruri veţi afla !
Bibliografie:
- www.didactic.ro
- Eugenia Şincan, Îndrumător pentru învăţători,părinţi şi copii, Editura „Gheorghe Alexandru”,
Craiova,1993
- Silvia Nuţă, Metodica predării limbii române în clasele primare, Editura Aramis, Bucureşti,
2000
Limbajul în perioada școlară mică
Prof.înv.primar, Gavrilă Mihaela
În perioada şcolară mică, se dezvoltă caracteristici importante şi se realizează progrese în

activitatea psihică, datorită conştientizării ca atare a procesului învăţării, intens solicitat de
şcoală, care este obligatorie şi gratuită, învăţarea devine tipul fundamental de activitate.
Aceasta înseamnă că activitatea şcolară va solicita intens intelectul şi are loc un proces gradat de
achiziţii de cunoştinţe prevăzute în programele şcolii, astfel ,copilului, i se va organiza şi
dezvolta strategii de învăţare, i se va conştientiza rolul atenţiei şi repetiţiei, îşi va forma
deprinderi de scris-citit şi calcul. Învăţare tinde tot mai mult să ocupe un loc major în viaţa de
fiecare zi a copilului şcolar. Această condiţie nouă îşi modifică existenţa şi acţionează profund
asupra personalităţii copilului. Ele se constituie în efecte directe asupra dezvoltării psihice, dar la
rândul lor sunt secondate de efecte ale vieţii şcolare.
Funcţia de utilizare a limbii în raporturile cu ceilalţi oameni este limbajul, care este o
funcţie complexă care presupune o indisolubilă conlucrare a celorlalte funcţii, în special a celor
intelectuale şi motorii. Înţelegerea cuvintelor impune o percepţie clară şi antrenează memoria
semantică, imaginile şi gândirea, iar rostirea sau scrisul implică priceperi motorii foarte
complexe, o conduită atentă şi voluntară. În limbaj sunt prezente şi stările afective, influenţând
vorbirea şi transmiţându-se celorlalţi. Am putea spune că limbajul este mai degrabă o activitate,
decât o funcţie.
Limbajul este, de fapt, o unealtă cu care noi acţionăm nu asupra lucrurilor, ci asupra
oamenilor, iar limba din acest punct de vedere este o realitate supraindividuală, ea existând în
afara oamenilor, consacrată în obiecte materiale cum sunt dicţionarele, gramaticile, cărţile.
Până la intrarea în şcoală, copilul învaţă vorbirea într-un anumit fel, mai mult spontan, iar de la
această vârstă, conduita verbală a copiilor capătă o serie de caracteristici noi, datorită procesului
de instruire verbală a formării culturii verbale
Experienţa verbală a copilului din primii 6 ani de viaţă influenţează întreaga dezvoltare
psihică, iar la intrarea la şcoală are deja o anumită experienţă intelectuală şi verbală. El înţelege
bine vorbirea celor din jur şi se poate face înţeles prin exprimarea gândurilor în propoziţii şi fraze
alcătuite corect. Exprimă bine diferenţele dintre obiecte şi fenomene, este capabil de a face ironii
şi discuţii contradictorii, iar dorinţele, preferinţele sunt tot mai clar exprimate. Această exprimare
este facilitată şi de volumul relativ mare al vocabularului său: aproximativ 2500 cuvinte din care
circa 700-800 fac parte din vocabularul activ
Se pot constata diferenţe însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveşte dezvoltarea
limbajului la intrarea în şcoală. Ele se datorează, pe deoparte, capacităţii, potenţelor intelectuale
ale copilului, iar pe de altă parte, influenţelor mediului familial, ale modului de a vorbi al
părinţilor, ale clarităţii logice în exprimarea faţă de copil, ale felului în care maturii ştiu să-l
stimuleze.
Limbajul constituie unul dintre cele mai accentuate fenomene ce îi diferenţiază pe copii la
intrarea în şcoală. Diferenţele apar mai ales pe latura exprimării, a foneticii, a structurii lexicale,
a nivelului exprimării. Aceste diferenţe în limbajul copiilor se menţin şi după intrarea la şcoală,
ca efect al influenţelor instructiv-educative receptate şi asimilate diferit.
Dacă în clasa I şi a II-a se întâlnesc expuneri incomplete, în clasa a III-a şi a IV-a apar
răspunsuri mai complexe, organizate şi sistematizate. O astfel de exprimare fluentă şi coerentă
este facilitată şi de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al
limbajului exterior.
Progresul în limbaj pe care îl realizează copilul are la bază o serie de achiziţii ce se
completează şi se îmbină unele cu altele. În asimilarea limbajului, M.Cohen în ,,Psihologia
copilului de la naştere la adolescenţă,, a descris patru etape:
- prezentarea elementelor prime în comunicare;
- multiplicarea acestor elemente de comunicare care sunt întrebuinţate separat;
- prezenţa sintezelor;
- prezenţa formelor gramaticale specifice limbajului adult.
Dezvoltarea limbajului se face şi în contextul altor activităţi şcolare de muncă: educaţie
plastică, educaţie fizică, istorie, cunoaşterea mediului înconjurător-cu prilejul cărora copilul face
cunoştinţă cu o nouă terminologie care variază de la un domeniu la altul.
Rolul învăţătorului este foarte important deoarece el reprezintă persoana oficială din
partea societăţii şi prin metodele didactice activ-participative folosite în cadrul activităţilor ce se
desfăşoară la clasă cât şi în activităţile extracurriculare, poate, şi chiar are datoria profesională şi
morală de a-i ajuta pe cei cu deficienţe de limbaj până la o corectare totală ,dacă este posibil, iar
celorlalţi să le înfrumuseţeze şi să le îmbogăţească vocabularul la un nivel ridicat, nivel ce va fi o
rampă de lansare pentru o viaţă frumoasă.
BIBLIOGRAFIE:
- Badea,Elena, Caracterizarea dinamică a copilului şi adolescentului, E.D.P, Bucureşti, 1993
- Cosmovici, Andrei, Psihologie generală, Polirom, Iaşi,1996;
- Verza,Emil,Verza,Florin,Emil,Psihologia,vârstelor,ProHumanitate,Bucureşti,2004;
- Verza, Emil, Conduita verbală a şcolarilor mici,E.D.P,Bucureşti.1973

ÎNVIEREA DOMNULUI
COSTEA DELIA, clasa a-III-a
Invăţător Buldum Gheorghe
Scoala cu clasele I-VIII Vînători
Comuna Gorbăneşti
Judeţul Botoşani
Trezirea naturii la o nouă viaţă, mirosul florilor, roiurile de

pasărele, toate acestea simbolizeaza nu doar venirea frumoasei primaveri ci şi apropierea
sărbătorii care a schimbat o lume întreagă: Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.
Iisus Hristos a fost răstignit şi a îndurat batjocora oamenilor răi, pentru iertarea păcatelor tuturor,
de aceea fiecare om trebuie să postească şi să se împărtaşească. Sfânta Împărtăşenie este facută
din vinul care simbolizează sângele Domnului şi din pâinea care simbolizează trupul domnului.
Interesant este de ce se mănâncă de paste ouă rosii, miel, pască. Se spune că la crucea lui Iisus
când a fost răstignit femeile au dus drept jertfa ouă, iar pe acestea a curs sângele Mântuitorului şi
s-au facut roşii.
Nimic nu se compară cu atmosfera sărbatorii, cu aroma de cozonac şi pască împânzind
aerul, cu bunicile şi mamele arse de soare care frământă şi gătesc toate bunătăţile pentru
pomenirea Invierii.
Tradiţiile de la noi din sat sunt multe şi le ştiu încă de cand eram mic copil, de la bunica
mea. Lumânările aprinse cu care te întorci acasă după slujba din noaptea Învierii, trebuiesc
păstrate cu mare sfinţenie, deoarece sunt bune în momentele grele, se aprind în caz de mare
furtună, de grindină, de boală, necaz. In dimineaţa următoare dupa noaptea Învierii se pune un ou
roşu şi unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie să contina monezi, copii trebuie să-şi clatească faţa
cu apă şi să- şi atingă obrajii cu ouale pentru a avea un an plin de bogatii.
Ce emoţionat este când în noaptea Învierii mergem cu totii la biserică să luăm lumină din
lumina cea cerească şi să cântăm într-un glas « Hristos a Înviat ! « multumindu-i celui de sus ca
şi-a dat viaţa pentru a noastra fericire şi pentru a binelui biruinţă. Sfinţim toate bunătăţile gătite
de mama şi bunica şi apoi ne îndreptăm spre casă, cu sufletul mai curat şi inima deschisă. Pentru
mine aceasta este sărbătoarea cea mai frumoasă din an, că am posibilitatea să mă întâlnesc cu
Iisus în casa Lui, să iau Lumină sfantă şi să sărbătoresc cu familia mea Invierea Sa.
De la Înviere până la Înălţare, oamenii se salută: „Hristos a Înviat”, „Adevărat a înviat”.
Sărbătoarea Paştelui este un motiv de bucurie pentru toţi românii. Reprezintă pentru mulţi odată
cu renaşterea naturii, deschiderea spre un nou ciclu de viaţă, cu bucurii mai multe şi fericire
deplină.
O ZI MINUNATĂ DE PAȘTE
Haluca Anca, clasa a IV-a

Școala cu clasele I-VIII Vînători-Gorbănești, jud. Botoșani
Îndrumător: prof. Leonte Daniela Carmen
A sosit primăvara. Soarele mângâie crengile copacilor cu razele lui fierbinţi. Păsărelele
cu glasul cristalin au înveselit toată natura. Muguraşii şi-au spart carapacea de aramă să
privească spre mândrul soare.
Astăzi este o zi călduță de primavară. Este sâmbăta dinaintea celei mai mari sărbători a
creștinătății, adică Paștele. Sărbătoarea Învierii Domnului e cea mai îmbucurătoare şi cea mai
solemnă dintre toate sărbătorile creştine. Personal, dacă ar fi să aleg dintre sărbătorile religioase,
Paştele ar fi cea mai dragă sufletului meu. Are o încărcătură uriaşă şi, după mine, stă la baza
civilizaţiei actuale. Cred în Dumnezeu, cred în Iisus şi am credinţă în biserică. Astfel zis, trăiesc
un sentiment sublim în aceste zile frumoase. Acum, oamenii uită de supărări, sunt mai buni, mai
generoşi şi mai prietenoşi.
Casa mea este lânga biserică. Spre seară, eu, părinţii mei şi bunica mea am luat panerul
cu bucatele pregătite să fie sfințite și am mers la biserică pentru a participa la slujba de Înviere.
Strada era plină de oameni. Când am ajuns în curtea bisericii, părintele şi corul citeau din Sfânta
Scriptură. Glasurile lor cristaline răsunau atât de frumos încât te făceau să te simți alături de
îngerii din cer.După un timp s-au stins luminile pentru că se făcuse deja miezul nopții. Preotul a
ieşit prin sfintele uşi cu o lumânare aprinsă și cu o candelă de la Sfânta Cruce şi a spus de trei ori
“Veniţi de luaţi lumină”. La acest îndemn, toţi credincioşii au luat lumină de la preot şi au ieşit
afară în faţa bisericii. Aici erau aşezate pe o masă: Evanghelia, Sfânta Cruce şi două sfeşnice cu
lumânări aprinse. Slujba a continuat, iar la sfârșit preotul ne-a sfințit bucatele din paner.
După ce s-a terminat slujba, toţi am plecat spre case cu lumânările aprinse, ca nişte
licurici în noapte, spre casele calde care ne aşteptau. Străzile erau pline de forfotă şi s-au luminat
de mulţimea lumânărilor aprinse.
Ajunşi acasă, am stat la masă, am ciocnit ouă roșii pe care mama le vopsise în joia mare
şi ne-am spus “Hristos a înviat şi „Adevărat a înviat!”. Mama ne-a servit cu multe bunătăţi
pregătite special pentru Paşte: cozonac, pască, drob, sarmale şi friptură de miel.
Apoi le-am spus părinţilor:
Mamă, tată, vă rog să-mi daţi voie să dorm la bunici.
Desigur! Pregăteste-ți lucrurile de schimb!
Eram nerăbdătoare să văd ce cadou mi-a adus la bunici iepurașul. Mi-am pus în rucsac cele
necesare, m-am îmbrăcat şi am plecat.
Am petrecut în familie o zi minunată, pe care nu o voi uita niciodată.
PRIMĂVARA, ANOTIMPUL RENAŞTERII
Gheţu Cristina Marina, Palatul Copiilor Slobozia
Iată că, în sfârşit, după o iarna grea si lungă, a sosit primăvara. Acum,ne împărtaşeşte din
suflul ei magic, ce vine pe Pământ asemeni unor adieri uşoare, care în urma lor reînvie natura.
Oriunde mergi, vezi muguraşii care se umflă de bucurie dezmierdaţi de soare, auzi cântecele
pline de veselie ale păsărelelor şi simţi mirosul atât de plăcut al gingaşelor flori.
Dulcele vânt de primăvară zburdă pe dealuri, pe câmpii si prin pădurile falnicilor munţi
alături de mieii jucăuşi.
Zumzetul harnicelor albine răsună prin grădini şi-n stup e o forfotă continuă. Nici una nu
stă, ci toate muncesc. Nu stau la taifas şi se salută în treacăt, pe când graţioşii fluturaşi primesc
laude şi aplauze pentru reprezentaţiile lor miraculoase din cadrul spectacolului închinat
primăverii.
Razele aurii ale soarelui bat în geamurile caselor, îndemnând oamenii să iasă afară şi să
se bucure de veselia primăverii, ce pătrunde-n fiecare colţ al ţării izgonind tot ce este rău.
Când spui ,,primăvară’’ nu te gândeşti la un simplu anotimp, ci la întregul cortegiu de
schimbări, culori, sunete, miresme şi sentimente.Când eşti in mijlocul naturii, simţi o stare de
bine…că a sosit cel mai frumos anotimp - primăvara.
Întâi, vine Mărţişorul însoţit de un ghiocel să ne ureze o primăvară frumoasă şi plină de
bucurii, ba chiar să ne dea şi vestea cea mare: anotimpul renaşterii a sosit!!!
Apoi,vine Ziua Mamei, când toţi copiii doresc să le mulţumească măicuţelor lor pentru
tot ceea ce fac: îi iubesc, îi ajută şi-i răsfaţă. Fiecare vine de la scoală cu o floare în mână pentru
mama…
Nu după mult timp, soseşte şi Paştele…În săptămâna mare, este o forfotă continuă prin
gospodăriile oamenilor, datorită pregătirilor pentru această sărbătoare minunată. În seara de
dinaintea Învierii toţi creştinii merg să ia lumină de la Lăcaşul Domnului şi ascultă cu evlavie
slujba.Apoi, dimineaţa, copiii se uită pe geamul uşor aburit al casei după Iepuraş.
-Dar unde o fi? se întreabă ei miraţi.
Atunci când mama îi chemă la masă, găsesc la uşa camerei lor…tot ce le pofteşte inima:
de la dulciuri până la jucării.
Pe masa de Paşti vezi ouăle roşii şi strălucitoare aşezate frumos, parcă făcându-ne cu
ochiul şi drobul tradiţional, apetisant aburind după ce a fost scos din cuptor.
Cum să nu-ţi placă primăvara cu toată frumuseţea şi sărbătorile ei?
IEPURAŞUL
Glogoveanu Andreea, Şc. Izvoru Rece

Iepuraşul cu trăistuţa ,
Vine repede, fuguţa,
Să aducă la copiii,
Daruri, multe jucării.
În tăistuţă sunt de toate,

Ouă roşii colorate,
Pentru copiii cuminţi,
Ce-i ascultă pe părinţii.
Şi eu aştept iepuraşul
Ca să-mi aducă , posnaşul,
Daruri ouă înroşite
Cu sângele lui Iisus vopsite .
Iar când ciocnim ,

Cu drag rostim :
,,Hristos a înviat!
Adevărat a înviat !,,
CU PAŞI MĂRUNŢI …
Costache Alexandra, clasa a VIII-a

Profesor: Cătălina Ruţă
Şcoala Bascov-Valea Ursului
Cu paşi mărunţi păşesc în noaptea învierii

Ca să nu tulbur îngerii, nici urmele tăcerii.
Cu sufletul legat pe Golgota eu urc
Sunt singur şi …sunt mut…
Cu-nfrigurare caut acolo un răspuns

Dar nimeni nu mă vede,nu-mi dă nici un răspuns…
Şi-atunci eu capu-mi plec şi mă apucă plânsul
Şi-n rugăciunea mea călătoresc spre Dânsul.
E NOAPTEA SFÂNTĂ
Breileanu Beatrice, clasa a V-a
E noaptea Sfântă şi stelele sclipesc

Şi către Crucea mare
Toţi sfinţii o pornesc
La marea Înviere.
Cu pasul greu, cu sufletul legat

Alerg la tine Doamne
Şi parcă sunt legat
De-al meu păcat.
PSALM
Cocea Roxana, clasa a VIII-a
Întind o mână Doamne către tine

Şi-aş vrea măcar un semn eu de la tine.
Îţi cer cu-nfrigurare un răspuns
Un semn, ceva, orice mi-ar fi deajuns.
Dar de atunci, de când Tu ai plecat,

Doar semne Tu în lume ai lăsat.
Şi… omul să aleagă şi ştie
De sfânta Ta împărăţie.
MIRAJUL UNEI SĂRBĂTORI EXUBERANTE
Udrică Georgiana cls. a-VII-a C

Şcoala nr. 36 „Gheorghe Bibescu” Craiova
Fiecare zi mirifică a vieţii mele plină de ireal şi neprevăzut mă inspiră cu ceva ce la prima
vedere pare ca un cufăr cu comori nepreţuite, însă care zace în adâncul sufletului meu bine păzit,
căci doar datorită lui pot face faţă răutăţilor şi invidiei ce mă înconjoară.
O zi cu totul specială, învăluită de o mantie a iubirii şi păcii reuşeste în fiecare an să mă facă să
zâmbesc cu adevărat, căci ea îmi oferă trei stări cu totul diferite: bucurie, credinţă enormă şi
mândria că sunt creştină. Poate unii dintre dumneavoastră v-aţi dat seama deja despre ce zi plină
de exuberanţă este vorba : Sfânta Sărbătoare a Paştelui.
În această zi totul este straniu, însă magic si uimitor: norii brodaţi pe cerul azuriu ca adâncul
oceanului se împletesc, împreună formând o adevarată icoană suflată cu aur de la anticul glob
strălucitor, florile răspândesc urme de sidef, de rubin şi de safir pe iarba de smarald în jurul
căreia dansează fluturi de culori nemaiîntâlnite , copacii bătrâni şi înţelepţi ne spun poveşti care
ne fac să călătorim într-un univers diferit , printr-o poartă a misterului şi a imposibilului,
rândunelele cu aripi de lalea neagră zboară salutându-ne cu glasul lor dulce care ne unge la
suflet, iar sufletele oamenilor sunt metamorfozate, dispărând cele mai blestemate perle ce le
umplu sufletul:ura, invidia, suferinţa.
Paştele nu reprezintă doar o sărbătoare oarecare, ci reprezintă o poartă către inefabil prin care
sufletele oamenilor călătoresc într-un loc magnific pentru a fi curăţate de toate păcatele. Este
singura sărbătoare care ne face să zâmbim aproapelui nostru, căci printre noi pluteşte un aer
încărcat cu feerie şi încântare.
O zi ca aceasta reuşeşte să îi apropie pe oameni, să îi facă să comunice printr-un simplu
limbaj al sufletului. Toţi din jur zâmbesc. Toţi sunt fericiţi. Toţi aşteaptă cu nerăbdare să
sosească clipa de argint în care să poată ciocni un ou roşu pătat cu sângele sfânt al Mântuitorului,
căci numai aşa pot ajunge mai aproape de bunul suflet al lui Iisus.
Am deschis astfel o carte imaginară pe cerul pictat cu albastru, al cărui titlu este scris cu nori
veşnici ca spuma laptelui şi paginile pătate de trecerea ireversibila a timpului. În acest fel, am
hotărât să pătrund cu ochii minţii în interiorul cărţii pentru a putea observa cât mai aproape cum
este privită această sărbătoare fantastică dintr-un loc rustic.
Purtată pe o rază senină de soare, am ajuns într-un sat ce părea rupt din legendă, căci casele
acelor oameni gospodari erau decorate în mod ţărănesc, lucru care m-a impresionat profund.
Căsuţele lor mici înconjurate de grădini ce găzduiau mii de flori înmiresmate şi de copacii
bătrâni din livezi plini cu fructe care mai de care mai gustoase, înveseleau miraculosul peisaj.
Însă ceva îi determina pe acei oameni să se poarte diferit. Imediat ce i-am privit în ochii lor
ca nişte diamante mi-am dat seama că nu călătorisem în trecut, ci eram în prezent, căci
gospodarii aceia ospitalieri sărbătoreau cu cinste şi bucurie Sfânta Sărbătoare a Paştelui.
Oamenii cântau de fericire, bucuroşi fiind de măreţia Paştelui care a adus schimbări în
sufletele tuturor. Toţi mergeau frumos îmbrăcaţi, în straie populare brodate manual şi cu coşuleţe
în mână, pictate cu aur încărcate cu ouă roşii ca sângele, galbene ca strălucitorul soare, verzi ca
iarba fragedă şi albastre ca Universul nemărginit, cu vinul cel mai bun din lume care se făcea la
ei in sat, cu carne din cel mai tânăr şi mai gustos miel, cu drob şi multe altele către impresionanta
biserică a acelui sat ce era atât de antică, însă picturile din interior parcă tocmai ce fuseseră
pictate, frumuseţea şi ineditul lor nefiind schimbate de-a lungul timpului. Copiii, veseli şi gătiţi
în haine noi, mergeau cu bunicii lor de mână pentru a putea participa la Sfânta Slujbă de Paşti.
După părăsirea minunatei biserici, cu toţii s-au îndreptat către căsuţele lor, ale căror măreţii
m-au impresionat, pentru a putea ciocni ouă şi a gusta din regina neîncoronată a Paştelui, care
este foarte aşteptată şi căreia toată lumea se închină, aspectul ei fiind învăluit de mirosuri
ameţitoare.
Astfel, am reusit să călătoresc în cautarea reveriei pentru a putea vedea cum este sărbătorită
această zi specială într-un loc de o frumuseţe nespusă, într-un sat cu oameni gospodari si
primitori.
Am ajuns din nou pe iarba de un verde crud din grădina bunicii şi am început din nou să mă
gandesc la Sfânta Sărbătoare ce se apropie cu paşi repezi de sufletul meu pueril.
Stau şi privesc melancolică pe cerul frumos pictat cu zapadă albă şi gânduri trecătoare mi se
impletesc prin minte iar starea mea devine din ce mai ciudată. Bucuria alternează cu mândria şi
speranţa dând naştere unui sentiment cu totul aparte: credinţa infinită în Iisus.
Am inceput să prind aripi şi să zbor pe cerul senin pentru a putea vesti cu ajutorul razelor
antice sosirea Sărbătorii ce îmi umple sufletul, făcându-mă cu adevărat să simt că trăiesc, reuşind
în acest fel imposibilul.
DE PAŞTI
Bâtlan Dumitriţa- cl. a IV- a B

Şc. cu cl. I- VIII Nr. 1 ,, Nicolae Stoleru’’, loc. Baia, jud. Suceava
Bucuraţi- vă de sărbătoare
În această zi cu soare!
Domnul Iisus să vă- nsoţească,
Lumină să vă dăruiască!
Din inimă, în cor, cântaţi

Şi Fiului Sfânt vă -nchinaţi,
Căci din mormânt a înviat
Şi- n Cer, la Tatăl, a urcat!
PAŞTELE
Chiriac Andreea- cls. a IV- a B

Şcoala cu cls. I- VIII Nr. 1 ,, Nicolae Stoleru’’, loc. Baia, jud. Suceava
Paştele-a venit din nou,

Cu alai de floricele,
Cu lumină şi căldură
Şi cântec de păsărele..
Iepuraşul cel isteţ

Dă târcoale, prin ogradă,
În zori s-a-mbrăcat în frac
Şi-are-un coş mare, cu ouă.
Mama le ia şi-n scurt timp,

Vedem o minunăţie:
Ouăle s-au transformat
În ouă… de jucărie.
Căci albastre, roşii, verzi,

Parcă zâmbesc fericite
Şi ne-ndeamnă să le luăm
Să le ciocnim iute-iute.
PAŞTELE
Teodorecu Tiberiu - cls. a IV- a B

Şcoala cu cls. I- VIII Nr. 1 ,, Nicolae Stoleru’’, loc. Baia, jud. Suceava
Clopotul vechi răsună viu, în noapte…

Creştinii, cu capetele aplecate,
Cu inimile unite- n rugăciune,
Aşteaptă să se- ntâmple iar marea minune…
Când preotul bătrân rosteşte tare

,,- Hristos a înviat!’’, în lume- i parcă o cutremurare
Şi oamenii rostesc, voioşi:
,,- Adevărat a înviat, din morţi!’’.
Apoi, pe drum, cu lumânări în mână,

Se- ndreaptă către case, cu lumină,
Având în suflet marea bucurie
Că minunea s- a- ntâmplat şi- o să mai fie! ...
LA PAŞTI
Pascariu Vlad - cl. a III- a A

Şcoala cu cls. I- VIII Nr. 1 ,,Nicolae Stoleru’’, loc. Baia, jud. Suceava
Azi natura- i mai frumoasă

Şi cerul e mai senin,
Pomii- au îmbrăcat lumină,
Păsările-au glas divin.
Totul e în sărbătoare
Căci azi Paştele-a sosit
Şi creştinii se îndreaptă
Spre biserici, cu pas lin.
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI
Mârzan Iulian-cls. a III- a A

Bucuraţi-vă şi vă-nchinaţi,
Creştini din toată lumea,
Astăzi Hristos a înviat,
S-a întâmplat minunea!
Din mormântul rece s-a-nălţat

Şi-a înviat, din nou,
Pentru noi, oamenii-au pătimit…
Să Îl slăvim mereu!
PAŞTELE LA ROMÂNI
Rugină Ionela- cl. a III- a A

Este ziua minunată,

De creştini mult aşteptată.
Azi a înviat Iisus,
Care viaţă ne- a adus.
E ziua cea minunată,

Care după sfântul post
Aduce- n dar veselie
Şi râsete, peste tot.
Gospodinele- au pregătit
Din timp, bucate alese:
Ouă roşii, miel şi pască
Şi vin roşu, pun pe mese.
Şi aşa, cu bucurie,
Făcând cruce, la- nceput,
Toţi românii stau la masă
După- un obiceiul străbun.
Ciocnesc ouă, cap la cap,

Neuitând ca să rostească
Un ,,- Hristos a înviat!’,’
Că- i urarea strămoşească.
DE PAŞTI
Trifu Ionuţ – Şcoala Generală Hăşmaşu-Ciceului

Prof. Muntean Maria Timea
În Ierusalim când ai intrat
Te-au prins de mâini şi te-au legat
Spre judecată Te-au trimis
Tu ai tăcut, nimic n-ai zis.
O săptămână Te-au certat

Şi Te-au lovit şi Te-au scuipat
Tu Te gândeai la Paradis
Şi ai tăcut, nimic n-ai zis.
Pe cruce ei te-au ridicat

Dar Tu nu te-ai apărat
Căci mama ta avuse-un vis
Dar ai tăcut, nimic n-ai zis.
A treia zi ai înviat
Şi-ncet la cer te-ai ridicat
Lăsându-ne cu greu pe toţi
Copii şi oameni buni şi hoţi.
Dar vei veni la noi din nou

Să fii adevăratul Domn
Atunci putere-a Ta va fi
Căci vei vorbi şi pedepsi.
PE ARIPI DE LUMINĂ
Realizator: Chivulescu Dariana, clasa a III-a,

prof.-coord.-Pițigoi Ionela-Narcisa, Clubul Copiilor Drăgășani, Jud. Vâlcea
De multe ori m-am întrebat ce este fericirea... O stare cum spun unii, o iluzie sau un
sentiment pe care noi înșine îl creăm? Nu știu... La fereastră îmi cântă o pasăre ce anunță cu drag
și voie bună că Săptămâna Patimilor a început. Asupra întregii naturi se așează pătura veseliei și
colorează cu fericire tinerețea Paștilor și seamănă în sufletul meu de copil, sentimente de dor și
iubire. Pomii albi de ieri, devin azi multicolori pentru că peste întreaga natură se așterne credința
și liniștea sufletească aduse parcă de un înger coborât pe curcubeul împăcării din împărăția
cerului. Fericire...oare asta e ?
Penița mi-alunecă neputincioasă pe coala albă de hârtie. Se oprește din când în când să-și
ia aer, să respire și s-o ia de la capăt. Îmi rezem capul de masă și imaginația mă poartă pe aripile
ei de vis. În fața ochilor mei, apare El...Vino! Apropie-te!
M-am apropiat încet, încercând să străpung întunericul necunoașterii ce mi se sădise în suflet. Îl
vedeam cu greu, doar o lumină puternică... El vorbea despre o lume nouă pe care eu mi-o doream
și credeam că El mi-o va crea. Viața era din nou blândă și suavă ca o garofiță, lumea părea mai
veselă și mai puțin interesată de grijile cotidiene. Copiii erau fericiți, dornici a învăța pentru a-și
crea acea bază numită cultură generală.
Deodată, visul frumos a dispărut... Unde eram? Nu se știe unde, tărâmul vieții mă
purtase...
Mi-am dat seama că acel luminat și înzestrat cu un talent nefiresc, era chiar El, care
construia noi destine ale unei lumi impresionante, dominate de culoare și fericire. El scria
povestea unei poezii, a unei vieți umane, a unei lumi și atunci am văzut că eu sunt doar un fulg al
timpului ce zboară, asupra căruia a căzut puterea divinității.
Am observat că universul meu nu era același și că acum după mult timp în Săptămâna Sfântă a
Paștilor se mai întâmplă minuni. De aceea, trebuie să învățăm mereu să fim mai buni, mai
iertători, mai iubititori... căci Iisus a pătimit și s-a răstignit pentru noi toți. Lumina din ochii mei
de copil seamănă cu acea licărire sfântă din noaptea Învierii.
TRIUMF
Realizator : Grecu Alexandra, clasa a III-a,

prof.coord- Pițigoi Ionela, Clubul Copiilor Drăgășani
Moto : Dacă Hristos n-ar fi înviat,

zadarnică ar fi fost credința
noastră.
Când se revarsă primăvara-n fire, când pământul reavăn dă fiori oricărei gâze, când cerul
plânge necontenit suferinţa…e din nou vremea ouălor încondeiate cu migală.
Chenare de vis, migălite imagini, frânturi de poveste îmi încălzesc mintea şi sufletul.
Fiecare gând armonizează un peisaj lucid, plin de emoţii adânci, de alinări albastre, de paşi.
Mă uit la tabloul cerului spânzurat de linia Cosmosului. Ciudat lucru…Cerul acesta construit
din bucăţi mari de gheaţă scrijeleşte urme prea adânci în sufletul meu de copil și... pătat de
sinuciderea soarelui, pare un imens candelabru văruit cu clipe de durere.
Mă gândesc la El…doar El. Sângele îmi îngheaţă în vene, simt o durere necontrolată. E ca o
mână care mă aruncă într-un potir în care nu mai clipoceşte decât rugăciunea.
El fusese străpuns pentru păcatele noastre şi războit pentru fără de legile noastre. El a fost
pedepsit pentru mântuirea noastră şi prin rănile Lui, noi toţi ne-am vindecat. Chinuit a fost, dar
S-a supus şi nu a deschis gura Sa; ca un miel spre junghiere, S-a dus şi ca oaie fără de glas
înaintea celor care o tund, aşa nu şi-a deschis gura Sa. Mormântul Lui a fost pus lângă cei fără
de lege şi cu cei făcători de rele, cu toate că nu săvârşise nicio nedreptate şi nicio înşelăciune nu
fusese în gura Lui.
Mântuitorul a ales Crucea, fiindcă astfel se moare; cu mâinile întinse. El S-a sfârşit
îmbrăţişându-ne.
Din nou, aceeaşi durere mă macină, iar timpul începe harnic să-mi urzească sufletul în fire
de mătase.
Privesc luna care se oglindeşte într-un pahar plin cu apa. Pulsul ei, aproape inexistent,
îngheaţă întreg universul şi totuşi o căldură suportabilă îmi aleargă prin vene ca o licoare
miraculoasă. Simt…şi nu ştiu ce. Îmi doresc dintr-o data să alerg şi să cuprind în palmele mele
tot pământul acesta bătrân, să ating cu vârful degetelor linia orizontului, iar apoi să mă topesc
uşor asemenei unui balon de săpun, ars de soare sau înghiţit de mări şi oceane. Sau… poate să
mă scurg ca o lacrimă pe un obraz nepătat de
patimile vieţii.
Plutind între vis şi realitate…între viaţă
şi moarte, alergând pe notele înfundate ale
unui portativ al sufletului mă opresc
brusc.
Probabil că în clipa aceasta Iisus îşi
dă duhul pe cruce. Odată cu El întreaga
natură se topeşte…se prăpădeşte fără
zgomot.
Ochii îmi zboară la ceasul de lângă o
lămâie fără gust. Acum…şi ceasul şi
lămâia fac parte din aceeaşi lume…o lume
moartă.
Cerul şi pământul, apa şi văzduhul se topesc în vâltoarea dulce-acrişoară a sufletului meu.
Ora 9 bate tare în mintea şi în sufletul meu. Acum e seară, e târziu. Iisus cu siguranţă a
plecat iar la Dumnezeu, însă drumul fără întoarcere pentru El e doar un popas- un popas al
veşniciei dincolo de viaţa care îl străbate.
Surâsul dureros al înserării anunţă înfricoşătoarea măreţie a Eternităţii.
Şi…povestea are de fiecare dată acelaşi final.
Abia a mai putut să-şi cheme amintirile, să-şi sărute florile, să-şi mângâie depărtările şi să-şi
potolească lacrimile pentru că a trebuit să se dăruiască definitiv.
Din dragoste pentru noi toţi Iisus semnează la fiecare final de poveste cu…Hristos a înviat!
Dacă Hristos n-ar fi înviat,
Zadarnică ar fi fost credinţa noastră.
FRÂNTURI DE GÂNDURI…
Realizator: Ioana Elena- Rebeca, clasa aII-a,
prof.coord.- Pițigoi Ionela- Narcisa, Clubul Copiilor Drăgășani,jud. Vâlcea
Frânturi de lumină plutesc de-a valma pe aripi de gânduri. Se duc… se tot duc fără
oprire, zboară în depărtări către acel drum al eternității, unde o clipă de viață e doar un popas
nesfârșit… o secundă în care trebuie să fii gata… o poartă nouă… un nou drum.
Mă trezesc pe muchii de cer, înghesuită în raftul mucegăitelor iluzii. Un arc îmi fură
libertatea cuvântului. Migălite chenare mă aruncă într-un potir adânc în care nu mai clipocește
decât rugăciunea. La limita gândului inflorește o muchie de lacrimă, între sărat si roua
dimineților. In sunetele calde ale vocii bunicii, culorile cresc pe fire de iarbă. Înmugurite,
cuvintele țes alfabetul vieții, iar eu constat că viața aceasta aleargă înfiripând drumuri noi.
Vocea bunicii, care astăzi împlinește 71 de ani, e ca un ecou sfânt ce aduce de fiecare
dată vremuri de poveste în cerdacul sărăcăcios din satul Roești, un adevărat univers al valorilor și
tradițiilor. Numele dânsei, Elena Săraru, poate fi asemănat sufletului ei. Pentru mine, dar și
pentru cei din sat, bunica rămâne un exemplu veșnic de curățenie, de sfințenie, de teamă și iubire
de Dumnezeu.
În noaptea Învierii, din văzduhuri nevăzute se îmbrățișează în ritmuri sfinte viața dintre
cer și pământ. Pretutindeni, plutesc arome dulci-acrișoare de mere coapte cu migală, de
scorțișoară, vin sau de grâu fiert, de struguri vechi de aproape un an sau de miere, pentru că
toate aceste merinde sunt împărțite(date de pomană) celor plecați în Lumea Cealaltă.
Se pare că în noaptea sfântă, viața crește în pași mărunți pe firul plăpând de lumină.
Strigătul ființării răzbate și ultimul colțișor de pământ reavăn pentru a ajunge acolo…sus…
Cerdacul cerului îmbrățișează universul sădit printre lacrimi, printre foi albe de lumină și
picură căldură din aripi argintate de îngeri.
Închid ochii... visez fluturi aducându-mi lumină, să pot privi luna prin aripile lor. Simt
frica îmbrățișându-mi sufletul... încerc să presar petale pe rănile lui, prinzând amintirile în palme,
suflând zâmbet. Rătăcită în somn, am învățat să îmi trăiesc visele. Luna îmi zâmbește și îi
zâmbesc. Picuri de lumină cad încet din cerul negru, razele lui îmi mângâie sufletul secat de
lacrimi. Simt cum fericirea își face loc în sufletul meu... uneori prin sărut, o caldă atingere și-o
singură privire.
Povestea este aceeași, dar de fiecare dată pare alta deși iubirea față de Dumnezezu crește
în pașii aceleiași primăverii.
Paştile şi milostenia
Boeriu Maria, clasa a IV-a

Colegiul Naţional „Radu Negru” Făgăraş
Într-o zi frumoasă în Săptămâna Mare, profesoara de religie le povestea copiilor despre

Patimile lui Iisus. Toţi copiii erau absorbiţi de poveste, numai Ionuţ se arăta indiferent.
În drum spre casă întâlni o femeie săracă; ea cerea milă.
- Fă milostenie copilule, să îţi ajute Dumnezeu să creşti mare!
- Ce vrei, cerşetoareo? Eu nu vreau să fiu ajutat de Dumnezeu!
- Toţi suntem ajutaţi de Dumnezeu.
- Ei bine, eu mă descurc singur.
Plecând Ionuţ aşa îngândurat dă de un copil care şi el cerşea milă ca să poată să se
opereze.
- Ajută-mă să mă operez, să fiu sănătos aşa ca tine, că te-a binecuvântat Dumnezeu.
- Lasă-mă în pace! Du-te la Dumnezeu, dacă crezi atâta în El, să te vindece El!
În sfârşit ajunge acasă.
- Ionuţ, vrei să mă ajuţi cu ouăle de Paşti? Sunt sigură că o să-ţi răsplătească Dumnezeu
fapta, zise bunica.
- Nu! Dar ce aveţi toţi astăzi cu Dumnezeu?
- Ionuţ, dragul mamei, cu ce o să ta îmbraci la biserică în noaptea de Înviere? zise mama.
- Îh, hâh, hâh…
- Ionuţ, te rog pregăteşte pomelnicele pentru Prohod, zise tata.
- Da, da, imediat!
Ionuţ intră în camera lui şi trânteşte uşa furios, se aruncă în pat şi adoarme. În visul lui
era într-o grădină frumoasă, erau îngeri cu miresme-n grai. Simţea aerul divin. Fluturii
multicolori şi mlădioşi îşi duceau zborul din floare-n floare. Peste tot locul flori de paradis,
natura toată vie şi plină de culoare. Toţi pomii sunt în sărbătoare, plini cu rubine roşii (ouă roşii)
fiindcă postul este pe sfârşite şi îngreunaţi cu ispite am reuşit să urcăm treptele muntelui Golgota
să ne răstignim, să murim şi să înviem împreună cu Hristos. Privighetori măiestre îţi încântau
auzul şi te desfătau cu glasul lor divin. Peste tot vedeai un verde crud şi lunci dese şi fragede.
Pâraie se despleteau în cărări argintii presărate cu flori aurii care te călăuzeau spre biserică, dar
mai ales pricesnele minunate te atrăgeau.
La un moment dat vede nişte oameni îmbrăcaţi în veşminte albe ca spuma laptelui şi
curate ca floarea de cicoare.
- Unde suntem?
- În rai, îi răspunse un om.
- Dar ce căutăm aici? Şi eu de ce nu am haină albă ca a ta?
- Aici este Împărăţia lui Dumnezeu. Aici vin sufletele curate după ce au murit, dar mai
întâi sunt judecaţi de cel mai drept Judecător. Şi toţi cei buni care au primit răspuns bun la
judecată ajung în acest paradis pentru eternitate.
- Bun, bun, dar eu de ce nu am haină albă?
- Vezi? Tocmai asta e! Nu ai fost judecat ca să primeşti sau nu haina care este spălată de
toate păcatele cu lacrimile pocăinţei.
- Du-te! Este rândul tău la judecată.
Ajungând în faţa lui Dumnezeu, zise:
- Eu sunt Ionuţ.
- Ei bine, Ionuţ. Ai făcut milostenie, ai mers la biserică, ai ţinut post, ai dragoste faţă de
Tatăl Atotţiitorul, ai respectat Decalogul, ai fost atent la orele de religie, ţi-ai respectat familia?
- Nu.
- Păi atunci Ionuţ, îmi pare rău, dar nu pot să te las în rai, te vei duce în iad.
- Ce este acela iad?
- Este cel mai rău loc pe care ţi-l poţi imagina.
- Aaaaaaaaaaaa…
Atunci Ionuţ s-a trezit speriat. O ajută pe bunica la ouă, îi spuse mamei cu ce se îmbracă,
a făcut pomelnicele. S-a schimbat radical.
Luaţi aminte: celor ce fac milă Împăratl Hristos le va zice: „Veniţi binecuvântaţii Tatălui
Meu, moşteniţi Împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-
aţi dat să mănânc, însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau, străin am fost şi M-aţi primit, gol am fost
şi M-aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi M-aţi cercetat, în temniţă am fost şi aţi venit la Mine”.
De asemenea celor ce nu fac milă Mântuitorul le va zice: „Duceţi-vă de la Mine,
blestemaţilor, în focul cel veşnic care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi
nu Mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau, străin am fost şi nu M-aţi
primit, gol şi nu M-aţi îmbrăcat, bolnav şi în temniţă şi nu M-aţi cercetat”.
Tot Domnul nostru Iisus Hristos le-a explicat acestor oameni: „Adevărat zic vouă:
întrucât aţi făcut unuia dintr-aceştia fraţi ai Mei prea mici, Mie Mi-aţi făcut”, iar „întrucât nu aţi
făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut” (Matei 25, 31-46).
Patimile lui Iisus

Grecu Alexandra-Ioana, clasa a IV-a
Colegiul Naţional „Radu Negru” Făgăraş
Într-o seară-ntunecată
La masa binecuvântată
Apostolii au cinat
Cu Iisus împreună au stat.
Iar în zori de zi
Când cocoşul se trezi
Petru s-a lepădat
De Iisus adevărat.
Păgânii L-au prins, L-au chinuit

Cu toţii L-au batjocorit
L-au bătut cu mărăcini
Pe cap i-au pus coroană de spini,
Iar în mâini şi în picioare
I-au bătut patru piroane.
Iisus mult a suferit

Pe cruce a fost răstignit
Maica Domnului plângea
Pământul se cutremura
Şi cerul se-ntuneca.
Din ochiul lui Iisus

O lacrimă a curs
Pentru a alina
Durerea Măicuţii Sale.
La picioarele lui Iisus

Un coş cu ouă a fost pus,
Iar Sângele care curgea
Ouăle le colora.
Lângă Crucea lui Iisus

Alţi doi tâlhari au fost puşi,
Unul s-a mântuit
Iar Iisus la ora trei a murit.
Iosif şi Nicodim
În ajutor Îi vin
Îl spală şi-L înfăşează
În mormânt nou Îl aşează.
Iar după trei zile

O minune din cer vineri
Iisus din morţi s-a trezit
Şi pe toţi ne-a mântuit!
Zi sfântă
Bălă Elena Florentina
Şcoala cu clasele I-VIII Scaeşti
Hristos pentru noi s-a răstignit

Şi multe a mai pătimit
Până pe noi ne-a mântuit.
Aşa, creştini am devenit .
Copiii azi s-au îmbrăcat

Cu haine mândre şi-au plecat
Spre mijlocul de sat,
La sfânt lăcaş.
Aşa , au arătat că pe Iisus ei
preţuiesc
Şi tare mult Îl iubesc.
Poveste de Paşte
Mateescu Andreea
Şcoala cu clasele I-VIII Scaeşti
Acum o să vă povestesc
Tot ce-mi amintesc.
Despre o poveste neuitată,
O poveste minunată:
S-a-ntâmplat demult
O răutate de neconceput!
Iisus a fost bătut şi chinuit
Şi pe cruce a fost suit.
Dar El a-ndurat,
Spre cer s-a uitat,
La Dumnezeu s-a rugat
Ca cel păcătos să fie iertat.
Iar lângă El stătea

Maica Domnului şi se ruga.
Se ruga şi se-nchina,
Lui Dumnezeu iertare îi cerea.
Iisus când a murit,

Pământul s-a cutremurat.
Apoi,la cer El s-a-nălţat.
Şi cei ce au păcătuit
Şi aceia s-au căit!
Aceasta e povestea mea

Şi-aş vrea să n-o uitaţi
Şi să vă-nchinaţi,
Să nu mai păcătuiţi,
Să vă mântuiţi!
Sărbătoare
Toma Gabriela
Şcoala cu clasele I-VIII Scăeşti
Este zi de sărbătoare,
Nu e o zi oarecare.
La biserică plecăm
Pe Iisus să-L lăudăm!
Că pentru noi s-a răstignit

Şi pe pământ El a venit.
Din cerul sfânt
A cobărât,
Iisus pe-acest pământ!
De Paşti
Iuşan Bianca, clasa a II a A,

Școala cu clasele I-VIII Nr.1 Gherla
Cu blana lui pufoasă, albă

Iepuraşul cel poznaş,
Saltă vesel prin livadă
Aducând ouă de Paşti.
Colorate-s curcubee,
În panerul împletit,
Cu pasca sfântă lângă ele,
Învierea au vestit.
Bucate bune sunt pe masă

Vinul dulce în pahare,
Drobul pregătit în casă,
Mâncăruri pline de savoare.
Copii, părinţi, bunici,

Cu toţi ne-am adunat,
Ciocnind ouăle roşii,
Hristos a Înviat!
Iepuraşul din livadă
Iaroi Antonia, clasa a II a A,

Școala cu clasele I-VIII Nr.1 Gherla
Primăvara a sosit
Cu flori albe, ghiocei
Şi în iarba cea pufoasă,
Zburdă mieii, un, doi, trei…
Şi-ntre pomii din livadă

Am zărit un iepuraş
Cu codiţa de bomboană
Şi-n botic, cu-n fluturaş…
Iar în zi de Paşti vine

Iepuraşul de zăpadă
Când se scutură din vine,
Ouă roşii cad grămadă.
ÎNVIEREA DOMNULUI
Farmatu Teona,
Scoala cu clasele I-VIII “Elena Cuza” Piatra Neamţ
O lumină caldă, palidă, tremură în mâinile mele încercând să se stingă. Dar eu nu o las; ea
este lumina Sfântă ce vesteşte Învierea Domnului şi totodată Răstignirea Lui: momentul trist,
plin de lacrimi în care suferinţa şi durerea au un rol principal, făcând ca totul să capete o culoare
neagră, urâtă, cu câteva pete roşii ce simbolizează picăturile de sânge. Aceste picături de un roşu
intens simbolizează culoarea pe care o iau ouăle în ziua cea Sfântă: Paştele. Aceste ouă vopsite
sunt ciocnite de membrii familiei, un obicei frumos, adorat de copii, prin care persoanele
religioase îşi arata dragostea nemărginită pe care o au pentru Domnul Iisus Hristos. O astfel de
persoană era şi bunica mea dragă, fiinţă care mă iubea nespus de mult şi care m-a dus prima oară
la Casa Domnului: Biserica. Eram mică pe-atunci dar aveam mai mereu un sentiment de frică, de
teamă şi simţeam că toată lumea este împotriva mea atunci când era vorba despre primul pas în
Biserica pe care, până la urmă, l-am făcut. Datorită bunicuţei mele am intrat în Casa Domnului
fără frică, chiar în noaptea Învierii. Preoţii o cunoşteau pe bunica aşa că m-au luat de mână şi m-
au aşezat într-un loc foarte frumos, plin cu trandafiri şi violete uimitoare. Slujba de Înviere mi s-a
părut cel mai frumos moment din viaţa mea: cântecele melodioase se auzeau din toate colţurile
Bisericii, lumânările străluceau în mâinile tuturor, iar icoanele parcă plângeau de fericire. Era o
atmosferă magică, feerică, ca de basm, aşa cum era în poveştile citite de bunica ce mă adormeau
într-o clipă şi visam că zbor. Când am ieşit din Biserică, glasul duios al bunicii parcă mă
îndemnă să mai vin şi să-i aprind o lumânare. Acum bunica mea nu mai este printre noi şi nu
prea mai merg la Biserică fără ea. Dar oricând îmi aduc aminte de ea şi îmi lăcrimează ochii
lucind într-una mă duc la Biserică şi simt că este aproape de mine.
Am vorbit despre Învierea Domnului pentru că este cel mai frumos moment petrecut cu
bunica. De Paşti, eu împreună cu mama facem cozonaci, pască, ouă roşii sau alte bunătăţi care îi
plăceau bunicii. La ora doisprezece noaptea, când clopotele bat cu o putere fantastică, sufletul
meu este plin de iubire şi de alinare şi simt că toată lumea care-mi este dragă este alături de mine
şi ştiu că Învierea este şi va rămâne cea mai frumoasă sărbătoare creştină, unde sufletele
oamenilor sunt inundate de cele mai frumoase sentimente.
ÎNVIEREA
Petcu Miruna Andra, cls. a V-a A
Școala cu cls. I-VIII Nr.27, Timișoara
Prof. coordonator: Franciscov Simona
Împărat al cerului,
Noi Îți mulțumim,
Ai trimis pământului,
Un Copil sublim.
El Iisus se va chema
Și lumii Se va artăta
Iar prin învierea Sa,
Mântuire ne va da.
El mult s-a mai osteit,

Lumii-ntregi El a vorbit,
Iar când vremea a venit
Pe cruce s-a răstignit.
A treia zi a înviat
Și de-aici am învățat
Cât de buni creștini să fim,
Pe lume cât mai trăim.
Învierea ne învață
Să fim cât mai buni în viață,
Iar atunci când am greșit,
Să mergem la spovedit.
IISUS HRISTOS
Haluca Loredana, Clasa a-III-a
Invăţător Buldum Gheorghe
Scoala cu clasele I-VIII Vînători
Comuna Gorbăneşti, Judeţul Botoşani
Pentru întreaga omenire

A venit din cer Isus
Să aducă mîntuire
Precum a promis.
Intr-o iesle din Iudeea

Domnul s-a născut
Şi smerit, din toată inima
Ce mult ne-a iubit.
A crescut ca toţi copiii

De părinţi a ascultat
Iar când a crescut mai mare
Pe bolnavi i-a vindecat.
Dragostea a fost mai tare

Când pe cruce a fost jertfit
Și-a strigat în gura mare :
Iartă-i tată, au greşit!
RECUNOŞTINŢA UNEI INIMI SINCERE
Geamănu Izabela, cls. a-VII-a B

Şcoala nr. 36 ,,Gheorghe Bibescu’’ Craiova
Pe dealul Golgota, pe cruce, din iubire,

Te-ai lăsat răstignit, o Miel Preasfânt...
Ca să salvezi întreaga omenire,
Te-ai coborât din slavă în mormânt.
În acea vreme, n-ai fost înţeles

Ai fost, în schimb, de toţi batjocorit
Cu toate-acestea, Doamne, ne-ai ales
Şi prin jertfirea Ta ne-ai mântuit.
Sângele-Ţi sfânt îmi dă azi garanţia

Că ai spălat şi viaţa mea pătată
Tu-mi umpli inima de bucuria
C-am să Te văd, Iisuse drag, odată...
Pe Tine, Cel crucificat în locul meu,

Te voi privi atunci, Doamne, în faţă,
Pe Tine, Unic Fiu de Dumnezeu,
Cel ce-ai adus în viaţa mea speranţă...
Iubirea Ta este imboldul sfânt

Ce mă atrage mai mult înspre Tine
Credinţa-mi spune că pe-acest pământ,
Vei fi mereu, Iisuse Blând, cu mine...
Lumina Ta divină-n al meu suflet

Împrăştie norii de întristare
Şi-mi străluceşte-n cuget şi în umblet,

Purtându-mi paşii pe a Ta cărare.
Îţi mulţumeşte azi inima mea

Căci m-ai iubit şi m-ai răscumpărat,
Plătind cu sângele-Ţi sfânt vina grea...
Îti mulţumesc Iisus, căci m-ai salvat!
De Paşte
Melinte Anamaria, clasa a II-a

Şcoala Gorbăneşti, sat Vînători,
Comuna Gorbăneşti, judeţul Botoşani
Înv. îndrumător Florescu Monica Mihaela
Paştele este cea mai mare sărbătoare a creştinilor din întreaga lume. Este o sărbătoare
veselă pentru că are loc primăvara când natura se trezeşte la viaţă dar şi tristă deoarece ne
aminteşte de durerile şi ruşinea pătimită de Iisus Hristos.
Oamenii de la sat păstrează încă mai multe
obiceiuri de Paşte şi de alte sărbători. În postul Paştelui,
care durează patruzeci de zile, se ţine post, se merge la
biserică şi se împărtăşeşte pentru iertarea păcatelor. Şi eu
merg cu bunica sau cu mama la biserică şi ele mă învaţă ce
să fac şi cum să mă comport în biserică.
Totodată, în această perioadă, se face şi curăţenia
de primăvară şi oamenii se învârt ca furnicuţele în
gospodăriile lor.
Săptămâna de dinaintea nopţii de Înviere este foarte
frumoasă. Totul miroase a curat, a flori şi mergem la
biserică în fiecare seară.
Mama mea înroşeşte ouăle doar în ziua de joi şi
spune că e “Joia Mare”. Ea vrea să facă pasca şi cozonacul vineri însă bunica o ceartă mereu
spunând că e mare păcat să faci treabă în “Vinerea Mare” şi ne îndeamnă să postim şi să mergem
la biserică. Eu nu prea pot să postesc însă părintele din sat ne-a spus că e foarte bine atât cât
putem.
În noaptea de Înviere toată lumea merge cu coşul la biserică pentru a sfinţi ouăle roşii,
pasca şi cozonacul. Din această noapte şi până la Înălţare oamenii se salută cu „Hristos a înviat!”
la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!” Peste patruzeci de zile este Înălţarea şi în aceea zi ne
salutam cu „Hristos s-a înălţat!”.
Paştele durează trei zile.
DATINI ȘI OBICEIURI PASCALE
Melinte Constantin, clasa a VI-a

Prof. îndrumător Zamfirache Cătălina
Pasca este cea mai

însemnată coptură pe care o
mănâncă românii în decursul
Paștilor. În cele mai multe părți
din Bucovina pasca se face numai
din făină din grâu ales, cernută
printr-o sită deasă pentru că „
pâinea cea mai aleasă, după
credință și spusele românilor, este
grâu, pentru că el este cinstea
mesei”.
Cea mai răspândită formă
care i se dă păștii este cea
rotundă, pentru că se zice că
scutecele cu care a fost Domnul
Iisus Hristos înfășat au fost rotunde. Cozonacii sunt lunguieți, amintind prin această formă de
sicriul în care a fost îngropat Iisus. Pe margini și în mijlocul păștii se pun un fel de împletituri
sau răsucituri tot din aluat, iar cele de la mijloc sunt în formă de cruce. Pasca era umplută de
regulă cu brânză de vaci, mai rar de oi, frământată cu gălbenuș de ou. Păștile înfrumusețate cu o
cruce erau duse în ziua de Paște la biserică pentru a fi sfințite. Cele simple erau date membrilor
familiei pentru a fi mâncate. Cele mici erau numite păscuțe și erau destinate copiilor sau
săracilor.
Cojile de la ouă, care s-au întrebuințat la facerea păștilor, nu se aruncă nici nu se ard, ci
se strâng într-un vas. După ce pasca a fost coaptă, se aruncă cojile pe o apă curgătoare pentru ca
uliul să nu apuce găinile și puii acestora. Se mai spune că aceste coji ajung în țara blajinilor
pentru a le da acestora de știre că a venit Paștele și să-l serbeze și ei.
Unele gospodine fac pasca în Joia Mare, iar altele în Sâmbăta Mare. În Vinerea seacă se
coace rar, iar în Joia Mare niciodată. Pasca se face și de Sângeorgiu, de Înălțare sau Ispas și de
Duminica Mare sau Rusalii. Însă după Duminica Mare și până la următorul Paște nu se mai face
pască.
Ouăle de Paști Cunoscut la mai toate popoarele lumii, obiceiul vopsirii ouălor cu variate
semne și simboluri are o vechime considerabilă.
Interesul cu totul excepțional de care s-a bucurat întotdeauna și pretutindeni acest obicei
ritual este susținut de o sumedenie de legende și mituri ce vorbesc de semnificația universală a
oului. Nașterea lumii pornind de la un ou este o idee comună la celți, la greci, egipteni și
fenicieni, la tibetani și hinduși, la chinezi, la populațiile siberiene și indoneziene. Până în zilele
noastre oul este socotit a fi posesorul unor virtuți speciale iradiind în juru-i viață, vigoare și
sănătate, stimulând rodnicia și prosperitatea.
Proprietățile magico- ritualice ale oului s-au amplificat în momentul asocierii culorii, care
la început a fost cea roșie. Culoarea roșie simbolizează focul, cu putere purificatoare, iar prin
extensie și sângele ce simbolizează viața.
SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII
Melinte Cosmin, clasa a VI-a

Prof. îndrumător Zamfirache Cătălina
Paştele este cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii şi anunţă Învierea Domnului Iisus
Hristos, biruinţa omenirii, triumful asupra suferinţei şi spălarea păcatelor. Ea cade totdeauna la
începutul primăverii, când toată natura învie. Sărbătoarea Paştelui poate fi asociată şi cu
primăvara. Retrezirea naturii la viaţă simbolizează tocmai noua viaţă pe care creştinii au câştigat-
o prin crucificarea şi învierea lui Iisus.
Românii aşteaptă această sărbătoare ce urmează după Postul Mare (Păresimile), dar, în
acelaşi timp, îşi pregătesc şi casele, care trebuie să fie curate şi îngrijite.
Până la Joia Mare bărbaţii muncesc la câmp. Începând din această zi ei rămân acasă până
după Paşte pentru a îngriji gospodăria şi casa: mătură curtea, strâng gunoaiele, repară gardurile,
ară grădinile, ajută femeile la treburile casei, înjunghie mieii şi purceii de Paşti. Începând din
Joia Mare
sau cu câteva zile mai înainte de aceasta, femeile îngrijesc
şi pregătesc toate cele de trebuinţă pentru ziua de Paşti:
văruiesc casa, spală toate albiturile, zvântă celelalte haine
pentru că nu mai are voie să spele, roşesc ouăle, coc pască
şi cozonac, pregătesc friptura de miel.
Unele fete şi neveste tinere au obiceiul ca înainte
cu două săptămâni de Paşti să-şi coase o cămaşă nouă sau
alte haine pentru ele dar şi pentru ceilalţi membri ai
familiei. „În ajunul acestei sărbători toate sunt curăţite şi
îndreptate, toate sunt unse şi văruite, hainele zvântate şi
curate, bărbaţii bărbieriţi şi spălaţi, iar femeile lăute şi
chitite”.
Sâmbătă seara, când ziua se îngână cu noaptea,
când toate pregătirile sunt încheiate, oamenii nu mai muncesc, dar încep o mulţime de datini şi
obiceiuri.
HRISTOS A ÎNVIAT
Teodorescu C.
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR.16 CRAIOVA
E noaptea de Înviere,
Cu toţi ne pregătim
Pe drumul spre Lumină
Cu drag ca să-L cinstim.
Pe El, Iisus Hristos,

Mântuitorul nostru
Ce viaţa Şi-a jertfit
Că am păcătuit
Hristos a înviat!
Strigăm cu bucurie
Să fim mai buni, mai darnici,
Miloşi, cu suflet mare
La ceas de sărbătoare!
PAŞTELE
Ivan Daniela
Este mare sărbătoare
În casă la fiecare
Sărbătoarea neamului
Învierea Domnului
Domnului Iisus Hristos
Omul cel prietenos.
Prietenos şi credincios
Şi alături de popor.
A luptat din răsputeri
Împotiva răului
Şi în slujba omului
A întregii omeniri
Ce-I aduce mulţumiri.
El viaţa şi-a jertfit

Răstignit a suferit
De oameni răi, duşmănoşi
Ce nu L-au vrut pe Hristos
Pe cruce S-a umilit

Pentru că El ne-a iubit.
PAŞTELE
Stancu Elena Diana

Un lucru sigur ne va bucura,
Rude multe ni se vor alătura.
O zi sfântă va veni,
Paştele le vom sărbători!
Alături de cei dragi cu toţii vom sta,

Şi bucuria ne va îmbrăca.
Un Paşte fericit s-avem
Cu toţii să ne bucurăm.
De fiecare dată mai frumos e-n lume,

Când vrei să ai din toate, doar pe cele bune.

Un strop mic de fericire
Şi mereu zile senine.
Asta mereu îmi va aduce-aminte,

Să spun din suflet câteva cuvinte,
Un lucru sfânt dar şi curat :
,,Hristos a Înviat !’’
HRISTOS A ÎNVIAT!
Borcan Vlăduț, cls. a III-a

Şcoala cu cls. I-VIII Bărbăteşti – Jud. Vâlcea
Îndr. PARASCHIVOIU ION
Cristos s-a născut!
Magii au prins să vestească;
Atunci când Domnul a vrut
Ca să ne mântuiască.
Aur, tămâie şi mir
Să-i aducem ofrande drept bir.
Cristos a trăit printre oameni iubit

Până-ntr-o zi când...
A fost părăsit de Iuda din NOI.
S-a lăsat răstignit,
S-a ridicat apoi. Descumpănit.
Iisus e-n mine şi-n VOI.
E viu n-a murit!

Cristos a înviat! Neaşteptat.
Adevărat a înviat! din morţi
Să ne deschidă-n lumină spre Dragoste porţi.
Cristos s-a-nălţat! Dezgustat.

Lăsând pe pământ deopotrivă,
Iubire şi Ură amestecate-n lumină,
Peste noi revărsat.
Deseori ne apare-n priviri şi în gând,
Trist ori ironic zâmbind.
DE PAŞTE
Miulescu Bianca, cls. I G
ŞC. ANTON PANN – RM. VÂLCEA
ÎNDR. DRĂGHICESCU IONELA
E primăvară acum la noi,
Din nou copacii au înflorit,
Prin şoaptele ce curg şuvoi
Se-aude un gingaş ciripit.
În haine noi de sărbătoare

Ne îmbrăcăm cu gând curat
Şi, cu privirea către soare
Rostim, „Hristos a înviat!”
Şi ouă roşii noi ciocnim

Aşa-i un obicei lăsat,
Cu sufletul curat răspundem:
„Adevărat a înviat!”
LUMINA ÎNVIERII
Vasilescu Andreea, cls. I, Şcoala Bărbăteşti – Vâlcea
Îndr. Paraschivoiu Ioan
Se-aude pe deal
Al clopotelor cuvânt
Victorios se ridică din mormânt
Domnul nostru bun şi sfânt.
E Paşte – o zi mare –
Bătrâni cu spate aplecat
Cu chipul luminat
Copii cuminţi şi părinţi
Îşi zic: Hristos a înviat!
Adevărat a înviat din morţi
Ca să deschidă larg
Spre Dragoste porţi.
Apoi la horă-n sat sărbătoresc

Cei mici, cei mari,
Nici cei bătrâni nu stau pe loc.
C-avem în sat şi lăutari
Şi toată lumea e la joc.
E Paşte – o zi mare –
Creştinii sunt în sărbătoare.
SĂRBĂTOARE
Ciulu-Achim Dalia
Şcoala cu clasele I-VIII ,,George Poboran”Slatina
Prof. Popescu Nicoleta
Primăvara a venit
Şi ne bucurăm cu toţii,
Paştele îl aşteptăm:
-Hai ,copii, să-l preaslăvim.
Iepuraşul cel voios,

A venit şi de-astă dată,
Să vestească la copii
Învierea lui Hristos.
Mare zi de sărbătoare,
Dragi copii, iubiţi părinţi,
Astăzi fiţi mai buni cu toţii
Şi să îi cinstim pe Sfinţi.
DE PAŞTI
Vlad Nicoleta Ştefania

Şcoala cu clasele I-VIII ,,George Poboran”, Slatina
Prof. Popescu Nicoleta
În mult aşteptata zi a luminii, ziua de

Paşte, toţi copiii ne îmbrăcăm în haine noi. Cu
gândul la Iisus şi la jertfa Sa, fiecare ciocnim ouă
roşii şi pestriţe cu iubiţii noştri părinţi, dar şi cu
toţi cei care ne păşesc pragul casei.
Dis-de- dimineaţă, după slujba de Înviere,
luăm ,,Păştiţe” şi, nerăbdători şi înseninaţi ne
întoarcem acasă, salutând pe toţi cei cu care ne
întâlnim cu creştinescul salut ,,Hristos a înviat!”,
primind ca răspuns încuviinţarea ,,Adevărat a-
nviat”.
Paştele este pentru noi copiii, un prilej de
a trăi şi de a ne apropia mai mult de ceea ce e
sfânt, plin de bunătate şi de smerenie, de jertfa pe
care fiul lui Dumnezeu a făcut-o pentru noi toţi
cei ce credem în El şi în rostul pentru care Tatăl
sfânt L-a trimis pe pământ.
Ouăle roşii, sacrificarea mielului, înnoirea
şi curăţarea sufletului se îmbină cu anotimpul
care vesteşte această sărbătoare, căci, nu
întâmplător, Învierea lui Iisus este sărbătorită primăvara, când totul iese din amorţeala iernii, iar
natura îşi deschide ochii în culori proaspete, calde sau vii.
Paştele ne reînvie şi nouă simţămintele blânde, îngheţate şi tulburate de viscolul iernii şi,
pe de altă parte ne reaminteşte că şi dărnicia este asemeni unei ape care renaşte şi curge continuu
din izvorul fără sfârşit al sufletului, însă nu numai în aceste preaslăvite zile de sărbătoare, căci
credinţa în ce e sfânt trebuie păstrată şi hrănită mereu în aceste zile de sărbătoare.
Paştile
Bica Iulia Antonia, cls. a IV -a

Şcoala Generală Cincu, Jud. Braşov
Profesor îndrumător: Boeriu Maria Valentina
Iisus a intrat în Ierusalim

Ca noi să ne mântuim
Toţi s-au bucurat
Şi L-au lăudat.
Cei ce L-au invidiat

L-au arestat,
Pe cruce L-au răstignit
Şi aşa El a murit!
În mormânt L-au aşezat

În peşteră L-au ferecat,
Ostaşii uşa au păzit,
Iar femeile-au jelit.
Apoi îngerul s-a arătat,

Veste bună el le-a dat,
Că Iisus va învia din morţi,
Ca să ne mântuiască pe toţi.
A treia zi a înviat
Şi sus la cer s-a înălţat,
Cu credinţă noi să-L mărim
La Înviere să venim!
PAȘTILE
Țega Alexandra, cls. a V-a A
Paștile a venit,
Ouăle noi le-am vopsit.
Iepurașul va veni
Să ne-aducă bucurii.
Fiind o sărbătoare mare

Și natura e în floare,
Pomi și flori zâmbesc mereu,
Către Creatorul său.
Seara noi ne pregătim,

Spre biserică pornim,
Iar acol noi vom cânta
Despre Învierea Ta.
Într-un glas răsunător

Cu toți vom cânta în cor
”Hristos a înviat!”
Căci din moarte ne-a salvat.
ÎN NOAPTEA ÎNVIERII
elev: Măgureanu Livia-Teodora

Școala cu cls.I-VIII Bodești-Bărbătești-Vâlcea
În noaptea Învierii sfântă,
Cu sufletul curat în palmă
Noi spre biserică ne-ndreptăm
Și lumină să luăm.
Iisus ne-așteaptă bucuros,

Pe toți aceia care
Vin să se-nchine cu folos
Pentru un suflet mare.
În ziua asta sfântă,

Cu toți noi stăm acasă.
Ciocnim ouăle roșii
Ce le avem pe masă.
La Paşti
Rusu Ioana, clasa a II-a A
Şcoala cu clasele I_VIII ,,Toma Cocişiu”
Blaj, Alba
În strai de sărbătoare
Pământul s-a îmbrăcat
E mare sărbătoare
Hristos a înviat!
Părinţii sunt mai veseli,

Copiii-s bucuroşi.
Pe masă-s ouă roşii,
Mâncare, cozonaci.
În suflet purtăm veşnic

Lumina lui Hristos.
La Paşti suntem cu toţii
Mai sinceri, mai miloşi.
Păpădia
Lăcătuş David, clasa a II-a C
Şcoala cu clasele I_VIII ,,Toma Cocişiu”
Blaj, Alba
- Păpădie, păpădie,
Galbenă la pălărie,
Eu cu tine voi zbura
Legat de codiţa ta!
Păpădie, puf de soare,

Unde mă vei duce oare?

Lasă-mă pe câmpul verde
Unde eu nu mă voi pierde!
- În Ţara Florilor, aproape,

Cu nuferi albi pe ape,
Cu fluturi coloraţi
De triluri încântaţi.
HRISTOS A ÎNVIAT!
IOANA VIJOLI , cls. a IV-a A
Colegiul Naţional “Radu Negru” Făgăraş - Braşov
Azi nu-i piatră la mormânt,
A înviat Domnul cel Sfânt !
A înviat, a înviat !
Şi-a şters al lumii păcat.
Hristos multe-a suferit,

Dar tot El a biruit.
Căci iată a înviat,
Pe noi ne-a răscumpărat !
Azi ouă roşii ciocnim,

Şi cu toţii povestim,
De-nvierea lui Hristos,
Căci ne este de folos.
Astăzi clopotele cântă,

Cu o bucurie sfântă !
Astăzi clopotele bat,
Căci Hristos a înviat !
Slujba e cea mai frumoasă,

Parcă ne răsună-n casă,
Cântecul cel mai frumos,
De-nvierea lui Hristos !
DE PAŞTI
ANA-MARIA BOAMFĂ, cls. a IV-a A

Colegiul Naţional “Radu Negru” Făgăraş – Braşov
Vin Paştile…
Soarele încet răsare,
Peste tot miresme
De flori încântătoare.
Clopotele sună,
Oamenii s-adună,
Să ciocnească ouăle,
Cântând cântecelele.
Bucuraţi-vă de sărbătoare,
În această zi cu soare!
Şi frumos să vă-mbrăcaţi,
Şi să fiţi cuminţi… curaţi!
Grădina a înverzit,
Florile au înflorit,
Iepuraşul a venit,
Şi toţi ne-am înveselit !
SFINTELE PAȘTI
Cîndea Alexandra, cls. a V-a A
Iată Paștile sosește

Mama ouăle vopsește,
Învierea e și ea,
Bucuria mea.
Ouăle se tot ciocnesc,

Chiar și florile-nfloresc,
Bucuria este mare
Azi e zi de sărbătoare.
Noaptea gândul se adună

Învierea a fost bună,
Căci Hristos Cel înviat
Viață nouă El ne-a dat.
JOC DE CULORI
Pavel Daniela, clasa a VI-a

Şcoala cu clasele I-VIII Deveselu,
Comuna Deveselu, Jud. Olt
O umbră jucăuşă tare,
Care fusese la o floare
Şi-a luat misterul
Şi a pictat cu măiestrie,
Ca o artistă ce se ştie,
Cerul.
Culori prea multe nu avea

Şi s-a gândit… a-mprumuta,
De la prea multe flori nu vrea
Culori suave şi sublime
Care să facă o minune,

Poate…ceva.
Un vers senin din Univers

I-a dat mărinimos, ales,
Roşul macului în floare
Ce era ca o prinţesă,
Mândră precum o ducesă,
Tare.
Cerul i-a dat azurul său,

Iarba, un verde crud, maron
A luat de la copac
Pictând natura cea sublimă,
Cu-o pensulă de aur, fină
Molcom.
Şi astfel un artist,
Cu un vis mare neîmplinit
Păşea acum încrezător
Pe drumul reuşitei
Călăuzit de raza stelei
Încântător.
MAGIE
Baciu Andra, clasa a V-a

Com. Deveselu, Jud Olt
Sub clar de lună
O boare lină
Coboară-ncetişor
Se tot adună
Sub clar de lună
În lac mici peştişori.
În iarba pură
Vine din negură
Un licurici
Timid şi bun
El merge-acum
Tot pe un drum.
Lumina dulce
Ce flori aduce
Mângâie calea,
Iar cerul alb
Se duce-n dalb
Etern cuvânt.
Magie dulce
Florile duce
Pe câmp uşor,
Iar ploaie cade
Ca mici cascade
Încetişor…
NOAPTE BUNĂ!
Păun Maria Cremona, clasa a VII-a

Com. Deveselu, Jud Olt
Luna ia sub asediul său lumea întreagă. Cerul îşi oblojeşte rana sângerândă cu un văl
negru, subţire de întuneric. Stelele, fiicele cele mai mici ale Văzduhului, s-au gătit în rochii de
aur strălucitoare punându-şi coroniţe de lumină, care trimit săgeţi otrăvite către întunericul de
nepătruns. „Luna-şi picură argintul” în lacul muntelui cărunt, iar larma zilei amuţeşte deodată la
vederea Reginei Nopţii.
Soarele se odihneşte liniştit, lăsându-şi sora să stăpânească lumea cu o mantie de smoală
ce-i învinge pe toţi.
Animalele muntelui mai scot câte un strigăt stins de ajutor, dar sunt uitate până când
soarele va domni din nou. Lacul muntelui cărunt a aţipit şi el. O gâscă sălbatică poposeşte acolo,
lăsându-se uşor şi elegant către oglinda umedă de cristal care este mai firavă decât orice diamant
sau cristal din lume şi mai preţioasă decât tot aurul. Micuţa pasăre sparge luciul apei, cu piciorul
rănit de un glonţ ce a pierit lovindu-o.
Cere ajutor disperat, fiind răpusă de durerea ce-i frânge inima, parcă înmuiată în otrava
crudului vânător.
Îi iau piciorul rănit, îl învelesc cu o pânză albă ca prima zăpadă şi cu un sunet prelung,
dulce, dar în acelaşi timp disperat, pasărea îşi arată eterna recunoştinţă. A stat cu mine câteva
minute, apoi, ca printr-o minune, şi-a luat zborul, mulţumindu-mi încă o dată pentru că i-am
salvat picioruşul atât de gingaş.
După ce am făcut o faptă bună, conştiinţa mi-e împăcată şi nu mă mustră, mulţumindu-
mi, cerul parcă se mai înseninează şi lumea reîncepe să zâmbească. Acum, cu conştiinţa
împăcată şi cu fericire în suflet, pot spune „Noapte bună!” naturii, cerului, Reginei Nopţii,
stelelor, dar nu aş vrea să uit de Sinceritate, Bunătate şi Generozitate.
- Noapte bună, natură nestricată de mână de om. Să dormi liniştită sub aripa Lunii,
protectoarea ta eternă.
Activități extrașcolare 2012

„Mâini dibace” – cls. a II-a A
-îndrumător, prof.înv.primar, Petroi Elena-
”Cu mic cu mare la Unire” – activitate extrașcolară în parteneriat cu

G.P.P. Nr. 4 Caracal
-coordonator, prof.înv.primar, Petroi Elena-
Activități extrașcolare – cls. a IV-a C

”Pe urmele strămoșilor noștri” – vizitarea Muzeului Romanațiului din
Caracal
-îndrumător, prof.înv.primar, Cioroianu Sanda-
”Natura, prietena noastră”- vizitarea parcului orășenesc

-îndrumător, prof.înv.primar, Cioroianu Sanda-
”În așteptarea lui Moș Crăciun” – serbare școlară

-coordonator, prof.înv.primar, Cioroianu Sanda-
”Vin colindătorii!” – activitate extrașcolară în parteneriat cu G.P.P. Nr. 1

Caracal
”Cartea, comoară de înțelepciune” – vizitarea bibliotecii orășenești

”Întâlnire cu energia” – proiect educațional în parteneriat cu GDF SUEZ
Concurs Național ”COMPER”


- expoziție de creații literare și plastice organizată la Biblioteca ”Virgil
Carianopol” din mun. Caracal –
Cadre didactice coordonatoare: prof. Cioroianu Sanda, prof. Gavrilă
Mihaela, prof. Petroi Elena, înv. Țițirigă Maria

Revista 2 20121

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista 2 20121

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PE-UN FLUTURE-N

- Revista claselor I-IV –

La apariţia acestui număr şi-au adus contribuţia elevi ai

Director, prof. Bățăgui Costel Răzvan

Concurs Naţionl “Bucuriile Sărbătorilor de Paşte”

Activități extrașcolare 2012

Creșterea calității procesului instructiv-educativ prin stimularea interesului pentru lectură

O1: -Formarea unei atitudini pozitive față de informație-cultură-societate.

O4: -Cunoașterea și respectarea regulilor de bună-conduită într-o bibliotecă.

O5: -Socializarea elevilor, dezvoltarea relațiilor interpersonale.

O7:- Susținerea participărilor elevilor la diferite concursuri școlare.

O8:- Dezvoltarea limbajului, a vocabularului elevilor.

O9: -Dezvoltarea capacității de exprimare orală și scrisă.

O10: -Îmbogățirea universului de cunoaștere.

O11: -Antrenarea flexibilității intelectuale.

O12: -Stimularea muncii în echipă.

-elevii clasei a IV-a C (nr.22) de la Școala cu cls. I-VIII Nr.2 Caracal

-părinții elevilor din proiect

-diverși factori dornici să se implice în proiect

-1 octombrie 2011 – 31 august 2015

Tocmai de aceea am ales proiectul cu tema “Cartea, comoară de înțelepciune”, al cărui

Titlul activității: Cartea, comoară de înțelepciune – lansarea proiectului

Tipul activității: masă – rotundă

Data/ perioada de desfășurare: octombrie 2011

Locul desfășurării: sala de clsă

-să antreneze pe participanți în discuții despre importanța cărților în educația și dezvoltarea

-Cultivarea interesului pentru lectură.

Titlul activității: În lumea poveștilor

Tipul activității: vizită la Biblioteca Municipală Caracal

Data/ perioada de desfășurare: noiembrie 2011

Locul desfășurării: Biblioteca Municipală “Virgil Carianopol” din Caracal

-să se cunoască regulile de comportare față de o carte și în bibliotecă

-să se formeze o atitudine pozitivă față de informație-cultură-societate

-Formarea unui comportament adecvat într-o bibliotecă.

Titlul activității: Cartea, un dar neprețuit

Tipul activității: colectare și donație de carte

Data/ perioada de desfășurare: decembrie 2011

Locul desfășurării: Centrul de zi Cristina

-să cultive sentimente de dragoste și respect față de aproapele nostru

-Sensibilizarea copiilor, părinților și a comunității locale în vederea realizării unor acte de

Titlul activității: Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești

Tipul activității: colaj de poezii

Data/ perioada de desfășurare: ianuarie 2011

Locul desfășurării: biblioteca școlii

-Recitare și interpretare de poezii.

Titlul activității: Biblioteca Artwe

Tipul activității: activitate practică

Data/ perioada de desfășurare: ianuarie 2012 – iunie 2012

Locul desfășurării: sala de clasă

-să formeze atitudinea de respect față de carte

-Amenajarea bibliotecii clasei.

Titlul activității: Primăvara, anotimpul reînnoirii

Tipul activității: concurs

Data/ perioada de desfășurare: martie 2011

Locul desfășurării: sala de clasă

-să se aplice în contexte variate cunoștințele dobândite din textele literare

-Realizarea unor compoziții literare și plastic.

Titlul activității: Cum se nasc cărțile

Tipul activității: vizită

Data/ perioada de desfășurare: mai 2012

Locul desfășurării: o tipografie

-Conștientizarea rolului tipografiilor, librăriilor și importanța acestora.

Titlul activității: Cel mai avid cititor