Inspectoratul colar Judeean Dmbovia

coala Gimnazial Dr. Mioara Mincu Coneti

Activitatea metodica a profesorilor de limba si literatura romana din central metodic titu 19 noiembrie 2013

Coordonator, Inspector de specialitate, Prof. Ghi Tatiana

Responsabili Centru Metodic, Prof. Vasile Sofica Prof. Sandu Nicoleta Propunator, Prof. Stoica I. Loredana Aurelia

SCOaLa GIMNAZIALa DR. MIOARA MINCU, CONTESTI, JUDETUL DAMBOVITA

coala nu poate avea dect dou scopuri. Primul e s dm copilului cunotinele generale de care, bineneles, va avea nevoie s se serveasc: aceasta este instrucia. Cealalt e s pregtim copilul de azi pentru omul de mine, i aceasta este educaia. Gaston Berger

Ce este PIRLS?
PIRLS este o evaluare comparativ internaional, administrat din cinci in cinci ani (2001, 2006, 2011, 2016 etc.) care evalueaz performanele elevilor de clasa a IV-a, n vrsta de 9 i 10 ani, la citire/lectur, precum i politicile i practicile legate de alfabetizarea (dobndirea capacitailor de baza) la lectura/citire din rile participante. PIRLS Progress in International Reading Literacy Study - Studiu privind competenta de lectura la nivel international reprezinta un studiu comparativ intre performantele de lectura obtinut de statele participante la sfarsitul invatalantului primar. Obiectivul acestei intreprinderi nu consta in ierarhizarea tarilor, ci in sprijinirea fiecarui stat, ca in functie de rezultate, sa ia decizii fundamentale pentru ameliorarea rezultatelor. Avand in vedere ca studiul urmareste progresul dezvoltarii competentelor de lectura, testarea este reluata la fiecare cinci ani. Ultimele evaluari internationale arata ca elevii romani se situeaza la coada clasamentului in ce priveste nivelul de cunostinte. Potrivit studiului PIRLS, care masoara nivelul de intelegere al unui text la finele claselor primare, capacitatea de citire si interpretare, Romania se plaseaza pe locul 36 din 45, fata de locul 22 cat ocupa la penultima evaluare din 2001. Rezultatele arata ca Romania se afla in cadere libera, fiind prima oara cand se inregistreaza scoruri atat de slabe si la nivelul ciclului primar.

Ce informaii furnizeaz PIRLS?

Studiul furnizeaz comparaii internaionale pentru: performanele la citire ale elevilor de clasa a IV-a; competenele elevilor n relaie cu scopurile i standardele pentru educaia la citire; impactul mediului familial i modului n care prinii pot sprijini achiziia deprinderilor de baz la citire; organizarea, timpul i materialele pentru nvarea citirii n coal abordrile curriculare ale instruirii la citire.

De ce avem nevoie de informaiile oferite de PIRLS?

Prin intermediul PIRLS se vor gsi rspunsuri la ntrebri de tipul: Cum, ct de mult i ct de bine citesc elevii din propriul sistem educaional n comparaie cu elevii din alte ri? Cum evolueaz n timp performanele la citire/lectur ale elevilor? Ctre plus? Ctre minus? Stagneaz? Cum valorizeaz elevii lectura la finalul nvmntului primar? Cum influeneaz performanele la lectur un mediu familial care ncurajeaz citirea/lectura? Cum se organizeaz citirea n colile din sistemul educaional, n relaie cu performanele elevilor? Cum se compar practicile instituionale ale nvtorilor din propriul sistem educaional cu cele ale colegilor omologi din alte sisteme?

Scopurile majore ale citirii:

1. Citirea/lectura pentru experiena literar concepe ntregul demers ca pe relaionarea cititorului cu textul, astfel nct s devin angajat n evenimentele imaginate, s relaioneze cu personajele, cu atmosfera, sentimentele, s aprecieze limbajul folosit. PIRLS folosete ficiunea narativ ca form literar de baz a textelorsuport pentru citire. 2. Citirea/lectura pentru dobndirea i utilizarea informaiei concepe demersul ca pe relaionarea cititorului cu aspectele universului real, astfel nct cititorul s neleag lumea, s i explice modul su de funcionare i s poat accede dincolo de achiziia primar a informaiei, utiliznd-o n propriile raionamente i aciuni. PIRLS folosete n acest scop biografii, relatri de evenimente, texte procedurale, diagrame, grafice, scheme.

Caracteristicile testului de citire/lectura PIRLS

materialul de testare este repartizat n caietele elevului sub forma unor blocuri formate din pasajele care vor fi citite, urmate de itemii la care elevii trebuie s rspund; fiecare caiet al elevului conine 2 blocuri, iar fiecare bloc prezint unul sau mai multe pasaje ce vor fi citite, urmate de aproximativ 12 itemi la care elevii rspund n scris, n caietul de test; prin design-ul matriceal al studiului, fiecare din cele 10 caiete este legat de celelalte, pe baza unui set comun de itemi-ancor; fiecare elev primete un caiet de test cu durata de 80 minute; formatul itemilor este diversificat: itemi cu alegere multipl(aprox 7 pentru fiecare bloc), itemi cu rspuns construit(3-4), Numrul total de itemi testai ntr-un ciclu de testare este de aproximativ 100.

Rezultatele elevilor romni la testul PIRLS

Romnia se plaseaz pe locul 36 din 45, fa de locul 22 ct ocupa la evaluarea din 2001; Elevii romni au un scor mediu naional de 489 de puncte din 1.000 posibile fiind surcalsai de cei din Hong-Kong (564), Singapore (558) sau Ungaria (551), dar i de toate rile din Europa Occidental; Romnia se afla aproape umr la umr cu Trinidadul, Iranul, Indonezia sau Africa de Sud. Regresul elevilor romni este total. Astfel, doar 4% au reuit s ating nivelul Avansat - peste 624 de puncte - fa de 2001, cnd acest nivel era atins de 9% dintre elevi. Cea mai grav situaie se nregistreaz la capitolul citit. Romnia se afla pe penultimul loc, naintea Marocului, nregistrnd doar 489 de puncte, ceea ce reprezint o scadere de 22 de puncte.

Cauze:
lipsa de lectur generalizat; mediul de provenien - performaele cresc cu 75% dac unul dintre prini are studii superioare i peste 100 de cari n bibliotec; calitatea pregtirii profesorilor; deficienele programei colare; absena lecturii informaionale din curricula romneasc; schimbarea succesiv a programelor; lipsa de obinuin a elevilor de a citi la prima vedere texte de dimensiuni lungi i de a rspunde la acest tip de ntrebri.

PIRLS opereaza cu doua tipuri de texte:

PIRLS opereaza atat cu texte literare cat si cu texte non-literare, texte cu caracter informativ sau functional. Aceste sunt destul de diferite de acelea folosite in mod curent in practica: -prin lungime contin un numar mai mare de cuvinte decat acelea din manualele noastre; -prin tematicile abordate cu precadere textele literare sunt deosebite prin caracterul lor artistic, deschis care invita cititorul la intrare in spatiul literar autenitic; -prin accentul pus pe textele de informare si pe textul functional in general; -prin recursul frecvent la iconic ca element complementar al descifrarii semnificatiei relevate verbal;

PIRLS foloseste itemi cu alegere multipla si cu raspuns construit

PIRLS vizeaza comprehensiunii:

patru

procese

ale

1.

Focalizarea si identificarea de informatii explicit formultate;

2.
3. 4.

Realizarea de deductii simple;

Interpretarea si integrarea ideilor si informatiilor; Studierea si evaluarea continutului, limbajului si a elementelor

textuale.