Problema identificată: Analfabetismul funcțional în rândul liceenilor.

Analfabetismul funcțional a devenit o realitate pentru aproape jumătate din elevii din
România. Această noțiune se referă la acele persoane care știu să citească sau să reproducă un
text, însă fără a-l înțelege. Elevii care suferă de analfabetism funcțional nu pot aplica ceea ce
citesc, întrucât ei nu înțeleg conținutul transmis prin intermediul textului lecturat. Ei nu pot
interpreta un anumit text, întrucât le lipsește componenta semantică. Pornind de la acest fapt,
prin intermediul acestui program, elevii vor participa la activități menite să le crească gradul
de alfabetizare funcțională în ceea ce privește competențele de lectură, cunoștințele
gramaticale și competențele de redactare și comunicare.

Potrivit testelor PISA, elevii români au performanţe mai slabe decât elevii din alte ţări
din U.E, iar rata analfabetismului funcţional din România, din ultimul deceniu, s-a situat între
40 şi 45%. La cea mai recentă ediție a testării internaționale, cea din 2018, elevii români au
obținut un scor mediu de doar 428 de puncte, în scădere față de ediția din 2015 și mult sub
media internațională de 500 de puncte. La proba de literație a PISA 2018, 41% dintre elevii
români 1cu vârste de 15 ani nu au reușit să atingă un nivel minim funcțional, încadrându-se în
zona analfabetismului funcțional:

1.1. Rezultate PISA 20182

1
https://republica.ro/rezultatele-ingrijoratoare-ale-primului-test-de-literatie-organizat-la-nivel-national-pentru-
elevii-de
2
https://www.edupedu.ro/rezultate-pisa-2018-romania-obtine-cel-mai-slab-punctaj-din-ultimii-9-ani-cea-mai-
mare-cadere-fiind-la-matematica-analfabetismul-functional-la-apogeu/
 1.2. Rezultate PISA3

Justificarea necesității implementării proiectului

Implementare acestui proiect se justifcă, în primul rând, prin nevoia de continuare a

studierii gramaticii în liceu. Încă din școala primară se introduc principalele noțiuni de
gramatică, iar în școala gimnazială elevii își consolidează și aprofundează această bază de
cunoștințe. Cu toate acestea, multe dintre componentele de gramatică abordate în gimnaziu
vizează morfosintaxa și semantica, acestea fiind principalele cunoștințe verificate în cadrul
evaluărilor naționale la clasa a VIII-a. Astfel, deși elevii de gimnaziu reușesc să își însușească
și să lucreze cu noțiuni abstracte de gramatică, sunt predispuși la comiterea de greșeli de
scriere și vorbire, tocmai din cauza orelor insuficiente dedicate cultivării limbii române
literare.

În spațiul public, în ultimii ani, tot mai mulți intelectuali susțin introducerea gramaticii la
liceu și predarea integrată a conținuturilor de limbă și literatură. Cel mai mare susținător al
acestui demers este Institul de lingvistică „Iorgu Iordan Al. Rosetti” al Academiei Române,
care comunică adesea cu experții de la minister în vederea regândirii programei de liceu prin
reintroducerea conținuturilor de gramatică. Un prim argument pentru importanța sporită care
ar trebui acordată acest subiect constă în faptul că o bună cunoaștere a gramaticii limbii
materne reprezintă o parte din cultura generală a fiecăruia. Limba și limbajul reprezintă o
carte de vizită în societate, reflectă, de cele mai multe ori, educația persoanei, respectul
manifestat față de celălălat, față de sine și față de propria limbă. De asemenea, studiul
gramaticii limbii materne dezvoltă, la nivel cognitiv, gândirea logică, necesară pentru
exprimarea coerentă și elocventă și pentru crearea unui discurs bine structurat. În egală

3
https://www.edupedu.ro/rezultate-pisa-2018-romania-obtine-cel-mai-slab-punctaj-din-ultimii-9-ani-cea-mai-
mare-cadere-fiind-la-matematica-analfabetismul-functional-la-apoge
măsură, cunoașterea sistemului gramatical al limbii materne dezvoltă parametrii necesari
învățării limbilor străine, în cazul cărora, pe lângă o bună cunoaștere a vocabularului, este
vitală și învățarea modelului gramatical specific acestora.

Astfel, proiectul REstart la Română umărește introducerea la liceu a studiului gramaticii

normative, alături de alte componente de lexic, semantică, fonetică și stilistică pentru a suplini
lacunele elevilor și pentru a le crește nivelul de alfabetizare funcțională. Cu toate că în
programa de liceu există un modul dedicat Limbii și comunicării și anumite conținuturi de
gramatică sunt reluate, abordarea acestora este destul de simplistă și sumară. În manualele se
pune accentul asupra analizei stilistice, asupra lexicului și a semanticii, fiindcă aceste
conținuturi se cer la examenul de bacalaureat. Acest proiect propune strategia de predare
integrată a gramaticii alături de literatură și comunicare, conceptele cheie ale alfabetizării
funcționale la disciplina limba și literatura română. Astfel, în cadrul orelor de curs, profesorii
vor introduce „mica rubrica de gramatică” ce va include un set de exerciții de gramatică
corelate la subiectul lecțiilor din programă.

În România, fiindcă orele de gramatică nu mai sunt incluse în cadrul programelor liceale,
singura metodă viabilă la acest moment pentru aprofundarea studiul gramaticii din gimnaizu
este înființarea unui curs opțional. Înființarea acestor cursuri opționale de gramatică se
realizează doar la ciclul superior de liceu, dacă există inițiativă din partea conducerii liceului,
disponibilitate din partea profesorilor și, mai ales, cerere și interes din partea elevilor. Totuși,
situațiile în care în liceu se introduce studiul gramaticii, în regim de curs opțional, sunt
periferice, cel mai adesea fiind preferate conținuturi legate de literatură sau interculturalitate.
Proiectul nostru propune înființarea la nivelul a trei insituții de învățământ a unor cercuri de
gramatică în cadrul cărora s-ar desfășura activități ce urmează direcția alfabetizării funcționale
a elevilor și deprinderea de cunoștințe cu aplicabilitate directă la viața socială, academică și
profesională a acestora. Tematica acestui atelier ar urma trei perspective de învățare centrate
pe dezvoltarea competențelor de lectură, de redactare a mesajelor scrise și orale și
aprofundarea noțiunilor de limbă, cu accent pe gramatica normativă. Fiind în afara
curriculumului școlar, conținuturile abordate sunt mult mai variate, profesorul având
libertatea de a-și organiza orele mult mai dinamic și captivant. Accentul va fi pus pe
componenta interactivă în cadrul procesului de predare-învățare, activitățile fiind centrate pe
nevoile elevului. Tematica atelierelor, strucuturată în 34 de unități, a fost dezvoltată ținând
cont de inteligențele multiple și include lucrul cu texte multimodale, ore de lectură, explorarea
mai multor genuri literare și tipologii de texte non-literare. Nu în ultimul rând, elevii vor
valorifica noțiunile dobândite (cunoștințe gramaticale, competențe de lectură și interpretare a
textelor) prin intermediul activităților de redactare scrisă ( rezumatul, eseu argumentativ,
scrisoare etc.) și orală (dialogul și dezbaterea).

De asemenea, în ceea ce privește gama de manuale și auxiliare școlare, acestea

urmează o abordare minimalistă a conținuturilor de gramatică, cu accent pe noțiunile de
literatură și comunicare. Deși se remarcă o diversitate de auxiliare școlare care tratează
problemele de limbă, așa-zisele „îndumare de gramatică”, acestea nu sunt elaborate dintr-o
perspectivă integrată a limbii și literaturii române. Astfel, am considerat necesară proiectarea
unui manual alternativ în variantă digitală, care să abordeze unitar conținuturile de literatură,
comunicare și gramatică. Acesta va fi conceput pornind de la suportul de curs proiectat după
tematica atelierelor REstart la Română în colaborare cu Editura Art și va produsul finit al
viziunii dezvoltate în cadrul proiectului.