Obiectivul 1.

Definirea și tipologia IMM-urilor

O definiție a ÎMM-urilor se regăsește și în art. 4 al Legii 179/2016 cu privire la întreprinderile
mici şi mijlocii, ce definește ÎMM-urile ca fiind intreprinderile, ce: “ a) au un număr mediu anual
de salariați (numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune) de până la 250 și b)
realizează o cifră anuală de afaceri (venituri din vânzări) de până la 50 de milioane de lei sau
deţin active totale (active imobilizate și active circulante) de până la 50 de milioane de lei,
conform ultimei situaţii financiare aprobate“.
În prezent, în cercetare și în politicile statului se utilizează următoarele clasificări principale a
IMM-urilor:
1) Clasificarea după dimensiunea afacerilor, la baza căreia se află divizarea acestora în
întreprinderi micro și mici. Uneori acestea sunt unite cu întreprinderile mijlocii după dimensiune
și sunt examinate ca un singur sector – IMM (din engl. Small and Medium-sized Entreprises,
SMEs). Dimensiunea întreprinderii este principala caracteristică de clasificare, utilizată în
legislație și statistică. În multe studii economice și sociologice privind IMM-urile, acestea sunt
clasificate de asemenea în întreprinderi mai mici după dimensiune: 1-5 persoane; 6-9; 10-49; 50
și mai mulți salariați. În scopul cercetării mai aprofundate a celor mai mici după dimensiuni
afaceri (până la 5 persoane) uneori se analizează în mod specific persoanele cu profesii libere,
gospodăriile casnice, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale. Aceste categorii se
caracterizează prin posibilități limitate, de aceea necesită o atenție deosebită din partea statului.
2) Clasificarea IMM-urilor după genurile de activitate. Depinde, în primul rând, de clasificatorul
utilizat oficial în țară sau regiune. În special, în UE este adoptat Clasificatorul genurilor de
activitate economică din Comunitatea Europeană (NACE - Statistical classification of economic
activities in the European Community], unic pentru toate statele-membre. Actualmente, practic
același clasificator se utilizează și în Republica Moldova. În scopul unei analize mai generalizate
după sectoare, în studiile europene și Eurostat genurile de activitate ale IMM-urilor, adesea
agregat se clasifică în: industrie, agricultură, construcții, comerț, servicii.
3) Clasificarea IMM-urilor după forme de proprietate. Include categoriile de întreprinderi cu
proprietate privată, publică și mixtă, care aparțin investitorilor autohtoni, precum și afacerile,
bazate în întregime sau parțial pe capitalul străin.
4) Clasificarea IMM-urilor după forma organizatoricojuridică. Se stabilește de către legislația
națională. De regulă, include antreprenorii individuali fără crearea persoanei juridice, precum și
întreprinderile individuale, societățile pe acțiuni, și societățile cu răspundere limitată.
5) Clasificarea IMM-urilor după regiuni. Concepută de a reflecta trăsăturile dezvoltării afacerilor
în regiunile administrative și economice; în capitală și zonele periferice; localitățile rurale și
urbane; regiunile de frontieră, etc.
6) Clasificarea antreprenorilor/proprietarilor de afaceri prin prisma de gen. Utilizată doar în
ultimii ani, dar care capătă o răspândire tot mai mare în statistică și politicile de dezvoltare 22 a
IMM-urilor nu doar în țările economic dezvoltate, ci și în țările în curs de dezvoltare.