Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS CAPITOLUL 5:
Un alt tronson critic şi care s-a încadrat în categoria apelor sensibile la eutrofizare
a fost aferent judeţului Mureş (cca. 33 km), din cauza deversărilor de ape uzate, fecaloid
menajer insuficient epurate, din localităţile Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc şi
Sighişoara. Pe acest tronson de râu, în fiecare an, în perioada iunie – august, din cauza
condiţiilor hidro - meteorologice favorabile, pe fondul aportului de nutrienţi într-un raport
N/P optim, se constată o înflorire algală accentuată (20 - 30 milioane alge/litru), cu
consecinţe grave asupra preparării apei potabile în Sighişoara şi Mediaş şi apariţia
mortalităţii piscicole (în zona aval Mediaş - judeţul Sibiu). Cursul de apă , de asemenea,
este considerat critic, dar în cazul lui, concentraţiile ridicate ale nutrienţilor şi mai ales a
salinităţii se datorează condiţiilor pedologice ale zonei (soluri sărăturoase).
Concentraţiile mai ridicate ale unor indicatori ai regimului de oxigen şi ai nutrienţilor are
ca sursă, mai ales poluarea difuză.
Calitatea apelor freatice din judeţul Mureş, scot în evidenţă faptul că la nivelul
tuturor forajelor hidrologice monitorizate, apa nu se încadrează în calitatea potabila. La
jumătate din aceste foraje calitatea este determinată doar de unu - doi indicatori,
depăşirea limitei admise fiind foarte mică. Probleme deosebite sunt în zona localităţilor
Reghin (zona vulnerabila la azotaţi), Tîrgu Mureş (zona vulnerabila la azotaţi), Cristeşti,
din cauza S.C. AZOMURES S.A. (batalul de ape uzate şi perimetru Combinat), zona
Iernut - Luduş (din cauza fostelor ferme zootehnice, actual desfiinţate) şi zona platformei
SC BICAPA SA /din cauza batalelor de reziduuri). În cazul SC BICAPA SA Tîrnăveni,
studiul ”Expertiza tehnica etapa II privind evaluarea siguranţei în exploatare a batalelor
B1,B2, B3” efectuat în 2005, a scos în evidenţă situaţiile de risc cu consecinţe grave
asupra sănătăţii populaţiei din zonă şi a mediului înconjurător. Aceste studii recomandă
intervenţia de urgenţă pentru asigurarea siguranţei structurale, a gospodăririi apelor şi la
seism. Acţiunile de intervenţie necesare constau în consolidarea digurilor, închiderea
batalelor şi monitorizarea post-închidere a acestora.
Conform angajamentelor asumate de România în procesul de negociere cu
Uniunea Europeana termenul de închidere a batalelor este 31.12.2006.
Actualmente amplasamentul este în administrarea Autorităţii pentru valorificarea
activelor statului, SC BICAPA SA Tîrnăveni fiind societate comercială cu capital
majoritar de stat, respectiv 96%.
În cazul SC AZOMURES SA, iazul batal de 32 ha trebuie închis până la 31decembrie
2006. S.C. AZOMURES S.A. a executat un batal nou, impermeabilizat ,corespunzător,
cu o capacitate de 2,5 ha, fiind create astfel condiţiile pentru reducerea nivelului de
lichid în iazul batal de 32 ha, pentru limitarea exfiltraţiilor din acesta.
Luând în considerare „încadrarea globală” ,calitatea apelor de suprafaţă din
judeţul Mureş , se constată o îmbunătăţire pe sectorul Tîrnava Mică - aval S.C. BICAPA
S.A. Tîrnăveni - ieşire din judeţul Mureş.
5.1.3 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor
Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente
ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile introducerea în sol de compuşi mai mult
sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale
şi urbane. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor
care limitează capacitatea productivă a acestora.
ANALIZA ECONOMICO – SOCIALĂ A JUDEŢULUI MUREŞ Situaţia mediului 3
PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI MUREŞ 2007 - 2013
Fata de anul anterior suprafaţa fondului agricol în judeţul Mureş a scăzut cu 103
ha; a scăzut suprafaţa fondului viticol cu 23 ha, pomicol cu 168 ha, păşuni cu 146 ha şi
a crescut suprafaţa fâneţelor cu 219 ha şi terenul agricol cu 15 ha.
Starea de calitate a solurilor s-a menţinut constantă. Faţă de anul anterior a
scăzut semnificativ suprafaţa de teren fertilizată. În anul 2005 s-au continuat lucrările de
ameliorare a calităţii solurilor.
Problema principală care se ridică în zonele afectate de secetă constă în
adoptarea a unei politici manageriale adaptate previziunilor privind seceta, astfel încât
să se asigure măsuri pe termen scurt (compensarea deficitului de umiditate prin irigaţii,
structura culturilor, adaptarea tehnologiilor de lucru a solului şi de fertilizare etc.) şi pe
termen mediu şi lung (asigurarea rezervelor de apă în lacurile de acumulare, crearea
perdelelor forestiere de protecţie etc.)
5.3 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor
Aspecte deosebit de importante in ceea ce priveşte impactul activităţilor din
agricultura asupra stării factorilor de mediu se referă la utilizarea îngrăşămintelor
chimice şi naturale şi a pesticidelor.
Utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi a celor naturale conduce la
creşterea semnificativă a nivelului de nutrienţi şi metale grele în mediul înconjurător.
Dintre nutrienţi, azotul şi fosforul creează cele mai mari probleme. Compuşii azotului
contribuie la acidifierea solului ,aerului si apei, precum şi la efectul de seră şi la
deprecierea stratului de ozon. De asemenea pătrunderea unor compuşi ai azotului în
apele subterane şi de suprafaţă poate, în anumite concentraţii să contribuie de
asemenea la eutrofizarea apelor de suprafaţă.
anul 2004 - tone-
Ingr. Azotoase Fosfatice Potasice Îngrăşăminte Îngrăşăminte aplicate la
chimice naturale ha
utilizate Îngrăşăminte Îngrăşăm
(subst. chimice inte
activa) naturale
Jud.Mureş 10.151 6.240 3.425 486 893.841 96 27825
Nivel naţional 380.000 270.000 96.000 14.000 17.797.000
Natura 2000. Judeţul Mureş se află printre judeţele cu cea mai mare suprafaţă propusă
pentru site-ul Natura 2000 (1/3 din teritoriul acestuia), în condiţiile în care la nivel
naţional teritoriul acestora este de 10-12%.
Prin Legea Amenajării Teritoriului Naţional nr. 5/2.000 (M.Of. PI, nr.
152/12.04.2000) - Secţiunea III- "Zone protejate" – sunt recunoscute în judeţul Mureş
următoarele arii protejate :
Parcul Naţional Călimani Sud - propus pentru ocrotirea şi conservarea
peisajului, a formaţiunilor geologice, a biodiversităţii prin flora şi fauna caracteristice
munţilor, precum şi elementelor endemice sau rare.
Rezervaţia peisagistică Defileul Deda - Topliţa - are o vegetaţie şi faună
caracteristice, cu un procent de peste 75% păduri naturale. Este o importantă zonă
de pescuit sportiv: în râu se găsesc scobari, mrene, clean, lipan şi lostriţă între
Adroneasa şi Lunca Bradului; păstrăvi la gurile de vărsare a pâraielor ce coboară
din înălţimile Călimanilor şi ale Munţilor Gurghiu.
Pădurea de Stejari seculari de la Mociar - Prezintă un interes ştiinţific deosebit,
datorită vârstei stejarilor, cuprinsă între 400-500 de ani. Pădurea de stejari se
întinde pe o suprafaţă de 48 ha, cu o densitate de 10 stejari multiseculari la hectar,
cu diametre medii cuprinse între 1,5-2,00 m şi înălţimi de 23 m. Vitalitatea arborilor
este redusă, fructificaţia foarte slabă, la intervale de 10-15 ani, cu seminţe sterile.
Majoritatea arborilor sunt uscaţi.
Rezervaţia de Bujor de Stepă de la Zau de Câmpie - este considerată ca
unicul loc din interiorul arcului carpatic unde creşte această plantă. Declarată
monument al naturii încă din anul 1932 şi aflându-se în proprietatea Academiei
Române, suprafaţa rezervaţiei botanice este de 2,5 ha. Zona este bine păstrată,
menţinându-se aspectul natural. Rezervaţia este amenajată pentru vizitatori,
perioada de vizitare fiind la începutul lunii mai, perioadă ce corespunde înfloririi
bujorului.
Rezervaţia naturală Lacul Fărăgău - reprezintă ultima formaţiune rămasă dintr-
un mare număr de lacuri ce existau odinioară în partea estică a Cîmpiei
Transilvaniei şi care şi-a păstrat o parte din rarităţile originale, floristice şi faunistice.
Pădurea Săbed, comuna Ceuaşu de Câmpie - rezervaţie ştiinţifică mixtă
ornitologico-dendrologică, înfiinţată pe un teren degradat, cu eroziuni puternice de
soluri. Pădurea plantată între anii 1892-1899 şi completată pe parcursul anilor, este
un model de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate.
Rezervaţia de stejar pufos Sighişoara - A fost creată pentru ocrotirea speciei
Quercus Pubescens, specie de stejar xerofită, caracteristic silvostepei. Se află la
altitudinea de 500-600 m, menţinându-se în stare satisfăcătoare şi datorită pantelor
mari ale versanţilor.
Rezervaţia molid de rezonanţă Lăpuşna - reprezintă un ecosistem forestier
montan mijlociu, cu exemplare de molid de rezonanţă foarte rare (vârsta 150 ani,
diametrul peste 60 cm şi înălţimea 36-38 m) şi rezervaţie de seminţe forestiere.