...................................DROGURI.......................................

DEFINIRE ...........................................................................
Drogul este, conform definitiei date de Organizatia Mondiala a Sanatatii, substanta care, odata
absorbita de un organism viu, poate modifica una sau mai multe functii ale acestuia. Din punct de
vedere farmacologic, drogul este substanta utilizata de medicina si a carei administrare abuziva
(consum) poate crea o dependenta fizica si (sau) psihica ori tulburari grave ale activitatii mentale,
perceptiei, comportamentului, cunostintei.

CLASIFICARE ...........................................................................
Dupa efectele lor asupra sistemului nervos central, se clasifica in:
1. Depresive: alcoolul, opiaceele (opiu, morfina, heroina, codeina), barbituricele si tranchilizantele;

2. Stimulente: majore (amfetaminele, cocaina), minore ( nicotina, xantina -cafea, ceai, cacao,
coca - cola etc)
3. Perturbatoare: halucinogenele (LSD, mescalina), cannabisul (marijuana, hasis, ulei de hasis),
inhalantele (solventi si substante volatile) si drogurile de sinteza (ecstasy).
Dupa criteriul legalitatii, pot fi impartite in:
1. Legale: alcoolul, tutunul etc.
2. ilegale: heroina, cocaina, marihuuana, amfetamine etc.
Dupa originea lor, se impart in:
1. Naturale - obtinute din plante sau din arbusti:
• Opiul si opiaceele, realizate din latexul macului opiaceu (Papaverum Somniferum);
• Cannabisul si rasina, produse ce se pot realiza din planta Cannabis Sativa (ori alte plante din
aceeasi specie);
• Khatul (Catha Edulis);
• Frunzele de coca (Erytroxylon Coca) si derivatii sai;
• Alte plante cu proprietati halucinogene.
2. Semisintetice – realizate prin procedee chimice pornind de la o substanta naturala, extrasa
dintr-un produs vegetal: heroina, L.S.D.
3. Sintetice – elaborate in intregime prin sinteze chimice: hidromorfon, petidina, metadona,
mescalina, psylocibina si psylocina, L.S.D.-25 , harmalina, amfetamina, designer-drugs ori alte
substante psihotrope obtinute in laboratoarele clandestine ale traficantilor (ecstasy). Aici sunt
inclusi, de asemenea, solventii volatili si alte produse cu proprietati asemanatoare drogurilor.

DEPENDENTA ..........................................................................

Toxicomania sau dependenta de droguri este o stare psihica sau somatica rezultand din
interactiunea dintre individ si un produs psihoactiv (psihotrop) specific, avand ca urmare tulburari
de comportament si alte reactiicare presupun o dorinta invincibila, permanenta, continua sau
periodica, de a consuma drogul pentru a obtine anumite efecte psihice.
ETAPE ALE TOXICOMANIEI
Dupa H. Feldman (citat de D. Baboian, 1970), exista patru etape ale toxicomaniei:
1). EUFORIA INITIALA nu este in nici un caz o stare constanta, ci dimpotriva, deseori este foarte
scurta, tranzitorie. Ea este caracteristica numai anumitor stupefiante, mai ales opiului si morfinei.
Este un fel de anestezie care ii da toxicomanului o senzatie de plutire intr-o lume imponderabila,
imateriala, cu vagi momente de „fericire vegetativa”. In aceasta stare de supraexcitare a
imaginatiei, sub forma de vise stranii si deseori erotice, omul isi pierde controlul si pana la urma
esueaza, ca epava unui vas pe un banc de nisip.
2). TOLERANTA – care se instaleaza lent, are un caracter temporar, pentru ca poate sa dispara
daca subiectul renunta la drogul care a provocat-o. Fenomenul de toleranta se explica prin reactia
organismului fata de efectele aceleiasi doze de substanta, administrata in mod repetat. Incetul cu
incetul, organismul reactioneaza mai slab, pe masura ce are loc o adaptare functionala. Este
momentul in care ficatul isi exercita capacitatea de neutralizare si metabolizare a drogului.
Toleranta este o etapa de adaptare si de supravietuire.
Toleranta poate fi de doua feluri: dobandita si naturala.
TOLERANTA DOBANDITA (sinonim: OBISNUINTA) apare in cursul vietii individului si consta in
manifestarea treptata a efectelor substantei administrate repetat, pe o anumita perioada de timp,
astfel incat, pentru a obtine acelasi efect, se impune cresterea progresiva a dozei. Acest tip de
toleranta este
intalnit la substante cu sau fara potential dependogen si se caracterizeaza prin reversibilitate.
TOLERANTA NATURALA (sau innascuta) este acea stare congenitala intalnita indeosebi la unele
specii de animale. Un exemplu curent de acest fel este iepurele, care, in comparatie cu omul, poate
la o singura administrare sa suporte o cantitate mult mai mare de atropina.
Exista, totodata, si o anume TOLERANTA INCRUCISATA, ce o putem defini ca fiind o
particularitate a tolerantei dobandite. In fapt, este capacitatea fiecarui subiect, deja tolerant fata de
o anumita substanta, de a suporta doze mari dintr-o alta substanta pe care nu a mai utilizat-o
anterior.
3). DEPENDENTA. Majoritatea cercetatorilor au ajuns la concluzia ca dependenta este un fenomen
fizic si psihic totodata, ce se manifesta prin simptomele clasice de abstinenta sau de „intarcare”, pe
care toxicomanul le suporta foarte greu sau chiar cu riscul unor crize organice sau functionale
severe. Formele de manifestare ale dependentei difera de la individ la individ. In acest sens, putem
vorbi de o dependenta functionala a toxicomaniei in raport cu personalitatea narcomanului.
Dependenta poate fi legata de consumul unui singur drog sau de utilizarea mai multor droguri
(politoxicomanie) si ea este consecinta unei utilizari abuzive si indelungate. Caracteristicile
dependentei variaza cu natura drogului utilizat (morfina, cocaina, cannabis, amfetamine,
barbiturice, substante halucinogene de sinteza etc.).
Din punct de vedere farmacologic, conform definitiei date de Organizatia Mondiala a Sanatatii in
1969 prin dependenta trebuie sa se inteleaga „starea psihica sau fizica ce rezulta din interactiunea
unui organism si unui medicament caracterizat prin modificari de comportament si alte reactii,
insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta in mod continuu sau periodic pentru a-i resimti
efectele sale psihice si uneori pentru a evita suferintele. Starea de dependenta este insotita sau nu
de toleranta”.
DEPENDENTA PSIHICA (sinonim cu PSIHODEPENDENTA) consta dintr-o stare psihica,
particulara, manifestata prin dorinta imperioasa si irezistibila a subiectului de a continua utilizarea
drogului si de a inlatura disconfortul psihic. Se intalneste in toate cazurile de dependenta, cu
anumite particularitati, putand fi sau nu insotita de dependenta fizica si toleranta.
Psihodependenta se recunoaste, in primul rand, dupa atitudinea consumatorilor care continua sa
foloseasca drogul, desi sunt in deplina cunostinta ca acest lucru le dauneaza sanatatii, situatiei
familiale si sociale si le impune numeroase eforturi de natura materiala pentru obtinerea lui.
DEPENDENTA FIZICA (sinonim: ADICTIE) se manifesta, de indata, la reducerea marcata a
dozelor, la intreruperea completa a administrarii sau la amanarea acesteia peste limitele suportabile
ale organismului, situatie ce va genera o serie de tulburari fizice care, in ansamblul lor, imbraca
aspectul sindromului specific consumatorilor de droguri, cunoscut sub numele de SINDROM DE
ABSTINENTA.
Riscul instalarii farmacodependentei la un individ rezulta totdeauna din actiunea conjugata a trei
factori, asa cum precizeaza O.M.S. inca din 1973:
a). particularitatile personale ale subiectului,
b). natura mediului socio-cultural general si imediat,
c). proprietatile farmacologice ale substantei in cauza, in corelatie cu cantitatea consumata,
frecventa utilizarii si modul de utilizare (ingerare, inhalare, fumare, injectare subcutanata sau
intravenoasa).
4). ABSTINENTA este fenomenul care se produce de obicei dupa un interval de 10-12 ore de la
incetarea administrarii drogului. Consumatorul de droguri nu poate suporta aceasta stare de
abstinenta, care ii provoaca tulburari nervoase, tahicardie, spasme viscerale si musculare, varsaturi,
salivatie abundenta, diaree, hipersecretii glandulare. Asemenea manifestari fiziologice sunt insotite
de simptome psihice – insomnie, anxietate, agitatie psihomotorie, crize de tip isteric, toate la un loc
declansand acea dorinta puternica de a cauta obsesiv drogul, cu orice pret.

.................................MARIHUANA...................................

CE ESTE CANNABISUL(MARIHUANA)?
Marihuana cannabisul este o planta din a carei rasina, frunze si flori se
obtin substantele psihoactive cele mai cunoscute si mai folosite dintre toate
drogurile ilegale (hasis, marijuana).
Consumul majoritatii drogurilor de origine vegetala, a caracterizat
omenirea din timpuri stravechi acestea fiind folosite cu scopuri religioase,
medicinale si ludice. Cannabisul a fost utilizat, de asemenea, in mod
traditional pentru fabricarea fibrelor textile.
Odata cu aparitia crestinismului, utilizarea sa s-a restrans la anumite zone din Asia si Africa.
in Europa, cannabisul a aparut in mediile artistice atribuindu-i-se valente de stimulare a creativitatii,
iniatial de catre scriitori si artisti ca Baudelaire sau Delacroix, membri ai asa-zisului Club al
consumatorilor de hasis (Club des hachishiens).
Alaturi de halucinogene, derivatii cannabisului au constituit drogurile alese de miscarea hippy din
anii '60. Planta este cunoscuta sub denumirea de Cannabis sativa, efectele sale psihoactive fiind
datorate unuia dintre principiile sale active - tetrahidrocanabinolul, a carui titulatura este THC.

Derivatii cei mai cunoscuti ai cannabisului sunt hasisul si marijuana.

Hasisul se prepara plecand de la rasina inmagazinata in florile plantei de gen feminin, presata pana
cand devine o pasta compacta, de culoare maro, cu aspect de ciocolata. Concentratia de THC este
superioara celei existente in marijuana, de aceea potentialul de toxicitate este mai mare.
Marijuana se prepara prin macinarea florilor, frunzelor si tulpinilor uscate. Ambele preparate se
fumeaza sub forma de tigari in combinatie cu tutun blond, purtand denumiri ca: joint, tigari de
hasis, tigari de marijuana.
Datele preliminare ale Studiului National privind cunostintele, atitudinile si practicile populatiei
generale cu varste cuprinse intre 15-64 ani, referitoare la consumul de droguri, studiu elaborat de
Agentia Nationala Antidrog in 2004, evidentiaza un consum de cannabis in Bucuresti de 3%. in cazul
canabisului, 8,6% dintre respondenti cunosc pe cineva care consuma acest drog. La intrebarea daca
au consumat cel putin o data in viata canabis, respondentii au fost mai reticenti, numai 1,7% dintre
ei declarand consumul acestui drog.
EFECTE
Dat fiind faptul ca se fumeaza, cannabisul este usor absorbit prin plamani, ajunge cu rapiditate la
creier, in cateva minute se manifesta primele efecte, care pot dura intre doua si trei ore.

cannabis

Efecte psihologice:
In mod inevitabil, se intrepatrund reactiile dorite de consumator cu cele nedorite. Efectele cele mai
frecvente sunt:
Relaxarea;
Dezinhibitia;
Senzatia de scurgere inceata a timpului;
Somnolenta; Alterari senzoriale;
Dificultate in executarea unor functii psihice complexe, ca de exemplu capacitatea de concentare a
atentiei, invatarea, comunicarea verbala si memoria.
Efecte fiziologice:
In urma consumului de cannnabis pot aparea diverse reactii organice, dintre care cele mai des
intalnite sunt urmatoarele:
cresterea apetitului alimentar;
uscaciunea gurii;
ochii stralucitori si inrositi;
tahicardie;
transpiratie abundenta;
somnolenta;
lipsa coordonarii miscarilor.
RISCURI
Riscurile asociate consumului de substante derivate din cannabis se explica atat prin caracteristicile
substantei active, THC, cat si faptul ca principala modalitate de consum este fumatul.
In planul psihologic:
THC este solubil mai ales in ulei, de aceea are tendinta de a se concentra in tesuturile grase ale
organismului,
asa cum este creierul. Are o viata medie de o saptamana, prin urmare la
sapte zile de la consumarea sa se mentine un procentaj neeliminat de 50%
de principiu activ, fapt ce favorizeaza acumularea atunci cand consumul este
regulat. Drept consecinta a acestui proces exista cateva riscuri ce trebuie
considerate:
•    Consumul zilnic de hasis poate incetini functionarea mecanismelor
psihice, ca de exemplu capacitatea de invatare, concentrarea atentiei si
memoria.
•    Trebuie mentionata de asemenea executarea unor sarcini complexe care
necesita luciditate mentala si coordonare psihomotorie cum ar fi, aceea de a conduce un automobil.
Pot aparea reactii acute de panica si de neliniste.
•    In cazul persoanelor cu predispozitie patologica pot aparea o serie de tulburari psihiatrice de tip
schizofrenic.
In plan fiziologic:
In primul rand trebuie sa luam in considerare ca derivatii cannabisului se fumeaza (presupunand un
anumit tip de inhalare profunda, fara filtru, cu retentia pulmonara a fumului si consumarea cat mai
rapida a tigarii) ceea ce face ca folosirea regulata sa potenteze riscurile asociate, favorizand aparitia
tulburarilor de natura diversa. Cele mai importante efecte somatice ale consumului de cannabis
sunt:
•    respiratorii: tuse cronica si bronsita in cazul persoanelor ce consuma in mod regulat doze mari.
•    cardiovasculare: amplificarea simptomelor cardiace la persoanele ce sufera de hipertensiune sau
insuficienta cardiaca.
•    ale sistemului endocrin: alterarea hormonilor responsabili cu sistemul reproducator si cu
maturizarea sexuala.                          
•    reducerea capacitatiilor de functionare a sistemului imunitar.

Riscurile ce deriva din consumul diferitelor droguri  nu poate fi izolat

de modul in care sunt  consumate in mod obisnuit, in cazul hasisului,
metoda cea mai frecventa de a-l consuma este aceea de a-l combina
cu alcoolul, ceea ce favorizeaza aparitia lipotimiilor.
Cannabisul poate fi utilizat in scop terapeutic?
Astazi, in diferite tari din Europa se studiaza utilitatea terapeutica a
cannabisului in tratamentul glaucomului, impotriva varsaturilor la
pacientii cu cancer care fac chimioterapie si impotriva lipsei poftei de
mancare la pacientii cu SIDA. Aceasta nu trebuie sa ne induca in
eroare, inca nu s-au demonstrat avantajele in plus ale utilizarii terapeutice a cannabisului fata de
alte medicamente. De asemenea, utilizarea cannabisului prezinta o particularitate importanta: pe
masura ce se repeta administrarea substantei, se reduc efectele terapeutice ale acesteia.
Nu ne aflam in fata unei substante inofensive: consumul de cannabis favorizeaza aparitia
problemelor psihiatrice si amplifica simptomele patologice deja existente. De asemenea, creste
posibilitatea de a suferi de depresie si anxietate si scade capacitatea de concentrare a atentiei.
Cannabisul contine multe dintre substantele cancerigene din tutun si in cantitate mult mai mare.
Problemele pulmonare pe care le produce sunt si mai mari decat in cazul tutunului. Institutul
Britanic de Pneumofiziologie calculeaza ca trei tigari cu cannabis au aceleasi efecte asupra
plamanilor ca 20 de tigari obisnuite.
Sindromul de abstinenta nu este intens, pentru ca substanta se elimina foarte lent, in maxim 2 luni.
Aproximativ 10% din cei care au incercat cannabis au probleme de dependenta.
.............................AMFETAMINELE...............................

AMFETAMINELE
Amfetamina este un compus sintetic cu efect stimulant asupra
Sistemului Nervos Central. Efectul acestora seamana cu cel al
adrenalinei, un hormon produs de organism. Amfetaminele si cele
doua droguri amfetaminice, metamfetamina si dextroamfetamina,
sunt cele mai importante produse stimulante. Se produc prin sinteza
chimica in laboratoare clandestine, deoarece in majoritatea tarilor
lumii fabricarea lor legala este interzisa. Amfetaminele dau
dependenta fizica si psihica.

Din acest grup face parte amfetamina injectabila (metilamfetamina),

numita de asemenea si "speed." Timp indelungat, aceasta a
reprezentat cel mai popular drog printre utilizatorii de pe strada,
deoarece cauzeaza o stimulare rapida si senzatii mai intense decat amfetamina luata pe cale bucala.
S-a inregistrat si existenta unei forme de metamfetamina denumita Ice. Alte denumiri ale acestui
drog sunt: Crystal, Crank, Pep si Menth.
Amfetainele se cunosc si sub numele de Anfetas, Pastile pentru dieta, Dexedrina, Dexies, Bennies.

Utilizare:
Amfetamina ilegala este produsa sub forma unor cristale, cubulete
sau pudra de culoare albicioasa sau galbuie. Drogul este vandut in
pungulite de plastic, sub forma de capsule sau ca tablete, de toate
formele si marimile. Drogul poate fi inhalat, fumat, injectat sau luat
pe cale orala.

Accesorii: tablete, capsule cu diferite inscrisuri si de diverse culori,

pliculete cu pulbere colorata de la maroniu la alb.

Efecte imediate: Amfetaminele intra in categoria stimulentelor. Exact ca si adrenalina,

amfetaminele influenteaza nu numai creierul, dar si inima, plamanii si multe alte organe.

1. pupile dilatate;
2. comportament agresiv;
3. este mai vorbaret, confuz; dispare senzatia de foame si nevoia de somn,
4. cresterea ritmului respirator si dilatare bronsica, intensificarea batailor inimii, cresterea
tensiunii arteriale, cresterea temperaturii corporale, tulburari digestive.
5. imbunatatirea aparenta a starii generale fizice si intelectuale.

Dupa incetarea efectului consumatorul simte o stare de oboseala extrema,

iritabilitate, depresie si insomnie grava. Organismul poate avea nevoie de
doua zile pentru revenire completa chiar si dupa administrarea unor doze
mici

Efectele psihologice ale folosirii pe termen scurt sunt: un sentiment de

bine, atentie crescuta si multa energie. In urma folosirii unor doze mari, utilizatorii pot deveni
vorbareti, nelinistiti si excitati, pot avea un sentiment de putere si superioritate. Utilizatorii pot
adopta un comportament bizar si fortat. Multi dintre ei devin agresivi si dusmanosi.

Efectele pe termen lung: deoarece amfetaminele reduc pofta de

mancare, utilizatorii cronici slabesc foarte mult, sunt mai predispusi
la boli, pentru ca sunt in general epuizati, sufera de insomnie grava si de depresie. Consumul cronic
poate duce la psihoze (care uneori se pot manifesta sub forma de halucinatii). Simptomele
inceteaza in majoritatea cazurilor la cateva zile sau saptamani dupa oprirea utilizarii drogului.
Utilizatorii cronici pot avea un comportament necontrolat, violent si irational. Acest comportament
datorat drogului apare ca egocentrism, tulburari de observare si iluzii, ei traind cu sentimentul ca
sunt urmariti sau amenintati. Stilul de viata deviat al multora dintre utilizatori se poate asocia cu un
astfel de comportament.

Supradoza: duce la comportamente violente, iritabilitate si

paranoia, halucinatii si delir datorita privarii de somn; febra foarte
ridicata, la cresterea brusca a tensiunii arteriale care poare fi
urmata de accidente vasculare celebrale, infarct miocardic si stop
cardiac.

Consumul repetat de doze mari duce la comportamente

compulsive si repetitive. Ex. Un consumator a inceput sa-si
faca curat in camera stergand praful ore in sir in acelasi loc,
iar altul si-a petrecut noaptea numarand floricelele de
porumb dintr-un cornet.

Sevrajul la amfetamine: se manifesta prin scaderea brusca a

energiei, a tonusului si a dispozitiei. Starea depresiva dureaza zile
intregi alternand cu stari de somnolenta de pana la 24 de ore. Cand
se trezeste, individul se simte singur, fara sperante, fara un scop in
viata, doreste sa fie lasat in pace, ca sa moara linistit.
CE SPUNE LEGEA?
in Romania, traficul de droguri si precursori, precum si consumul de substante stupefiante si
psihotrope sunt interzise prin lege, sub sanctiunea pedepsei cu inchisoarea, cu exceptia situatiilor de
utilizare a anumitor droguri in cadrul medical, si numai pe baza de prescriptie medicala. Totusi, in
ceea ce priveste amfetaminele, trebuie mentionat faptul ca, potrivit legii, acestea nu sunt utilizate in
scopuri medicale, fiind incadrate in categoria drogurilor de mare risc, iar pedeapsa cu inchisoarea
este mult mai mare fata de cea aplicata in cazul altor categorii de droguri.
Astfel, sunt interzise si pedepsite:
•   Producerea, fabricarea sau experimentarea de amfetamine;
•   Extragerea, prepararea sau transformarea de amfetamine;

Oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, procurarea, cumpararea sau detinerea de amfetamine;

Distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea sau transportul de amfetamine;
•    Orice alte operatiuni privind circulatia drogurilor;
•    Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul sau exportul fara drept de amfetamine;

•    Punerea la dispozitie cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui loc amenajat, in
care are acces publicul, pentru consumul de amfetamine ori tolerarea consumului ilicit;
•    Administrarea amfetaminei unei persoane;
•    Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vanzarea, transportul, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, in
scopul utilizarii lor la fabricarea ilicita a amfetaminelor;
•    Indemnul, prin orice mijloace, la consumul de amfetamine.
De asemenea, pedeapsa cu inchisoarea va fi mai mare daca, amfetaminele au fost transmise si
livrate, distribuite sau oferite unui minor, bolnav psihic sau unei persoane aflate intr-un program
terapeutic, ori daca fapta a fost comisa intr-o institutie sau unitate medicala, de invatamant,
militara, loc de detentie, centre de asistenta sociala, de reeducare sau institutie medical-educativa,
locuri in care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale, ori in
apropierea acestora sau daca drogul a fost amestecat cu substante care le-au marit pericolul pentru
viata si integritatea persoanelor.

.....................................ECSTASY......................................
 DROGURILE DE SINTEZA: ECSTASY. CE SUNT DROGURILE DE SINTEZA?
Acesta este termenul stiintific care se refera la o serie de substante
devenite populare la sfarsitul secolului XX sub titulatura gresita de
"droguri de sinteza". Este vorba de substante produse prin sinteza
chimica (fara componente naturale, asa cum se intampla in cazul
hasisului sau al tutunului) in laboratoare clandestine din Olanda,
Marea Britanic, Polonia si Cehia.
In general, este vorba despre compusi ai amfetaminelor, la care se
adauga diverse substante care determina efecte mai mult sau mai
putin halucinogene. Se
comercializeaza sub forma de pilule sau comprimate.
Pe suprafata pilulei se imprima diverse ilustratii sau
semne care folosesc la identificarea acestora,
in unele cazuri este vorba de redescoperirea in
scopuri recreative a unor substante abandonate
de cercetarea farmaceutica datorita efectelor
secundare. Pilulele Ecstasy, de exemplu, au fost
descoperite in 1912, in laboratoarele
farmaceutice Merck, cautanduse un medicament care
sa inhibe apetitul alimentar.
Desi sunt mai multe substante ce intra in aceasta
categorie, ne vom referija cea mai uzuala, cunoscuta ca Ecstasy sau MDMA. impreuna cu alte
substante din aceeasi familie chimica (EVA, "pastila iubirii") a contribuit la raspandirea chimiei
psihoactive, deschizand calea pentru alte substante ce au urmat: ketamina, GHB etc. Ecstasy-ul a
fost experimentat in anii '50 de armata americana in timpul cercetarilor pentru descoperirea unui
medicament care sa faciliteze dezinhibitia. Ulterior, in plina perioada de efervescenta a miscarilor
culturale si psihedelice, a facut obiectul experimentelor unor psihologi si psihiatri nord-americani
care banuiau ca ecstasy-ul ar fi avut capacitatea de a inlatura depresiile pacientilor, in anii '80, atat
aceasta substanta cat si altele inrudite cu ea, au cunoscut o perioada de apogeu in ceea ce priveste
consumul. SUA (Detroit, Chicago etc), Australia si Europa (Marea Britanie, Olanda si Germania, intr-
o prima faza, iar, apoi, extinzandu-se in toata Uniunea Europeana), cunosc, de la mijlocul anilor '80
o izbucnire a consumului de astfel de droguri care, o data cu inceputul secolului XXI, pare a se
diminua progresiv. Fiecare drog isi are mitologia sa.
In cazul drogurilor de sinteza, pe parcursul a mai multi ani s-a vehiculat ideea ca cei ce le consuma
se abtin de la consumarea altor droguri, limitandu-se la consumul pilulelor cu mari cantitati de apa.
Studiile arata ca cei care consuma aceste droguri au un profil psihoactiv ridicat, intelegandu-se prin
aceasta obisnuinta de a consuma in combinatie diferite alte substante ca de exemplu alcooolul,
tutunul, hasisul si, nu rareori, cocaina.
Rezultatele preliminare ale Studiului National privind cunostintele, atitudinile si practicile populatiei
cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani referitoare la consumul de droguri, studiu realizat de Agentia
Nationala Antidrog, indica un consum declarat de ecstasy de 0,7%. La intrebarea „Daca au auzit de
ecstasy", 55% dintre cei intervievati au raspuns afirmativ. Acest tip de drog este
recunoscut   in    procentul cel mai mare de catre respondentii din mediul urban 73%, din grupa de
varsta 15-24 de ani, 78%. Res-pondentii de sex masculin si feminin au auzit in acelasi procent,
respectiv 55%, despre ecstasy. Participantii la studiu au declarat in proportie de 6,5% ca ei cunosc
persoane care consuma ecstasy.

EFECTE
Consumul de ecstasy poate determina o experienta combinata de stimulare si perceptie alterata,
comparabila cu amestecul de amfetamine cu un halucinogen numit mescalina. Consumate sub
forma de pilule, absorbtia lor de catre aparatul digestiv pentru a fi inglobate in fluxul sanguin, este
mai lenta decat in cazul altor cai de administrare.
Efecte psihologice
Atunci cand si-au facut aparitia pe piata neagra, s-a pus problema comercializarii sub numele de
"empatie", titulatura care ulterior a fost scoasa din uz din considerente de tehnica mercantila.
Oricum aceasta denumire este o dovada a principalelor sale efecte:

Sociabilitate;
Empatie;
Euforie;
Stima de sine crescuta;
Dezinhibitie;
Apetit sexual crescut;
Locvacitate;
Neliniste psiho-motorie;
Stare de confuzie;
Extenuare, stare de oboseala.
Efecte fiziologice

Efectele cele mai frecvente ale consumului de ecstasy sunt urmatoarele:

Tahicardie, aritmie, hipertensiune;
Uscaciunea gurii;
Transpiratie abundenta;
Frisoane;
Deshidratare;
Hipertermie.
Pana la aparitia unor investigatii stiintifice s-a incercat prezentarea
provocate asupra unor consumatori, impreuna cu studiile realizate dupa sfarsitul anilor '90, au
relevat faptul ca ecstasy-ul reprezinta un pericol pentru sanatate, in special pentru sistemul nervos
central.

RISCURI
Aproape toate drogurile sunt prezentate, in momentul comercializarii, ca niste compusi total
inofensivi, ca si in cazul tutunului. Dupa o perioada de consum, aceasta aparenta inofensivitate
trebuie inteleasa ca o cunoastere incompleta a datelor existente initial. Cercetarile, inca in faza
incipienta, permit prezentarea unor riscuri ce trebuie luate in considerare.

In plan psihologic_______
Riscurile cele mai grave sunt:
•   Crize de anxietate;
•   Tulburari depresive;
•   Alterari psihoactive.
In plan fiziologic_______
Riscurile asociate consumului de ecstasy in mediile uzuale de consum sunt:
•   Crestere insemnata a temperaturii corpului (hipertermie); Aritmie; Convulsii;
Insuficienta renala; Coagulopatie;
Hemoragie, tromboze, afectiuni cerebrale; Insuficienta hepatica.
La ora actuala se cerceteaza capacitatea ecstasy-ului de a provoca neurotoxicitate asupra subiectilor
umani, asa cum s-a dovedit in cazul animalelor de laborator, existand dovezi cu privire la impactul
negativ asupra memoriei.
CE SPUNE LEGEA?
In Romania traficul de droguri si precursori, precum si detinerea in vederea consumului de
substante stupefiante si psihotrope sunt interzise prin lege, sub sanctiunea pedepsei cu inchisoarea,
cu exceptia situatiilor de utilizare a anumitor droguri in cadrul medical si numai pe baza de
prescriptie medicala. Totusi in ceea ce priveste ecstasy-ul, trebuie mentionat faptul ca, potrivit legii,
acesta nu este utilizat in scopuri medicale, fiind incadrat in categoria drogurilor de mare risc, iar
pedeapsa cu inchisoarea este mult mai mare fata de cea aplicata in cazul altor categorii de droguri.
Astfel, sunt interzise si pedepsite:
•    Producerea, fabricarea sau experimentarea extasy-ului;
•     Extragerea, prepararea sau transformarea extasy-ului;
•   Oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, procurarea, cumpararea sau detinerea extasy-ului;
•     Distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea sau transportul extasy-ului;
•   Orice alte operatiuni privind circulatia drogurilor;
•    Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul sau exportul fara drept;
•    Punerea la dispozitie cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui loc amenajat, in
care are acces publicul, pentru consumul extasy ori tolerarea consumului ilicit;
•   Administrarea de extasy unei persoane;
•   Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vanzarea, transportul, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, in
scopul utilizarii lor la fabricarea ilicita a extasy-ului;
•    indemnul, prin orice mijloace,  la consumul de extasy.
De asemenea, pedeapsa cu inchisoarea va fi mai mare daca extasy a fost transmis si livrat,
distribuit sau oferit unui minor, bolnav psihic sau unei persoane aflate intr-un program terapeutic,
ori daca fapta a fost comisa intr-o institutie sau unitate medicala, de invatamant, militara, loc de
detentie, centre de asistenta sociala, de reeducare sau institutie medical-educativa, locuri in care
elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale, ori in apropierea acestora
sau daca drogul a fost amestecat cu substante care au marit pericolul.