CAPITOLUL IV

CERCETARE PEDAGOGICĂ PRIVIND ROLUL ACTIVITĂȚILOR DIN

GRĂDINIȚĂ ÎN DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ A
PREŞCOLARULUI

,,Copilăria şi adolescenţa sunt ferestre de oportunitate pentru a forma obiceiurile

emoţionale esenţiale care ne vor domina întreaga existenţă.” (Daniel Goleman)

Argument
Copilăria întreagă dar mai ales perioada preşcolarităţii este considerată a fi
terenul favorabil dezvoltării socio-emoţionale a copilului, rol important în dezvoltare având
atât mediul familial cât şi cel educaţional, acesta determinând atât achiziţiile de ordin cognitiv
dar mai ales modelând afectivitatea şi ajutând la formarea acelor capacităţi personale ce
facilitează integrarea socială.
O bună capacitate de înţelegere a emoţiilor cât şi a modului în care ele se produc,
dezvoltă empatia şi în acelaşi timp îi permite copilului să relaţioneze eficient cu ceilalţi, să
raspundă adecvat emoţiilor lor şi să se adapteze mai uşor mediului social.
Abilitatea de a reacţiona adecvat situaţiei trăite permite o interacţiune eficientă cu
covârstnicii şi nu numai, pe când o slabă dezvoltare socio-emoţională predispune la apariţia
diferitelor probleme: comportamente agresive, opozante, probleme de adaptare şcolară,
anxietate, având efecte negative până şi asupra vieţii de adult. Aşadar, dezvoltarea optimă a
inteligenţei emoţionale în perioada preşcolară va asigura copilului o bună integrare şcolară, o
viaţă plină de succese, responsabilă şi fericită.

Ipoteza cercetării:
Dacă în grădiniţă se pune accent pe dezvoltarea socio-emoţională a copilului prin
activităţi diverse, specifice, atunci adaptarea lui la programul, mediul şcolar, în diferite etape
ale vieţii se va face firesc, fără un efort considerabil, fără traume psihologice.

Scopul cercetării:
Dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale prin activităţile din grădiniţă, precizând
diferenţele între stadiului de dezvoltare socio-emoțională a copiilor preșcolari înainte şi după
perioada cercetării;
Obiectivele cercetării:

 Investigarea sferei afective şi motivaţionale a preşcolarului;

 Surprinderea şi analizarea dinamicii componentelor cognitiv-afectiv- motivaţionale şi
procesul dezvoltării psihice la vârstă preşcolară;
 Înregistrarea,compararea şi interpretarea rezultatelor obţinute la probele aplicate
urmărind progresul realizat de copii în domeniul socio-emoţional;
 Identificarea trăirilor emoţionale proprii şi pe ale altor persoane,exersarea adecvată a
lor(mimică,gesturi,posturi,atitudine);
 Conştientizarea consecinţelor unor manifestări ale trăirilor pozitive sau negative;

Tipul cercetării:

Cercetarea de față a fost una formativ-constatativă,practic-aplicativă şi observaţională

și s-a desfășurat pe perioada semestrului II a anului şcolar 2017-2018 la o grupă mare a
Grădiniţei cu program prelungit „Bobocei din Micro III”,Buzău.

Descrierea eşantionului de copii :

Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 36 de preşcolari de grupa mare,12 fete şi 24

de băieţi,prezenţa zilnică fiind de 90-95%,absenţele înregistrate fiind din motive
obiective.Majoritatea subiecţilor au împlinit 6 ani în timpul anului şcolar, provin din familii
biparentale şi doar câţiva sunt fără fraţi sau surori. Copiii prezintă o dezvoltare fizică şi
psihică armonioasă,având cunoştinţe, priceperi şi deprinderi corespunzătoare vârstei,
utilizează un vocabular variat, operează cu noţiuni diverse:de limbaj,matematice, de
cunoaştere a mediului. Deşi pe parcursul celor doi ani şcolari şi în primul semestru al
acestuia,am desfăşurat activităţi ce ţin de domeniul socio-emoţional, copiii prezintă un grad
diferit de socializare în funcţie de statutul şi rolul părinţilor şi de implicarea lor în educarea
conduitelor şi un grad diferit de dezvoltare afectivă dat de stilul parental adoptat de fiecare
familie.Majoritatea manifestă atitudini de cooperare, întreţin relaţii pozitive cu ceilalţi,au
formată abilitatea de a cere,de a recunoaşte propriile greşeli,de a-şi asuma responsabilitatea
pentru anumite fapte, de a recunoaşte emoţiile de bază şi consecinţele manifestării neadecvate
a emoţiilor negative. Deoarece cercetarea a fost una formativă, nu am folosit un eşantion
reprezentativ dintr-o clasă ci o clasă întreagă, comparând rezultatele iniţiale ale subiecţilor cu
cele finale.
Metode și tehnici de cercetare

În alegerea metodelor de cercetare am avut în vedere următoarele:

 utilizarea metodelor obiective de cercetare, adică metode prin care să poată fi
observate, înregistrate și măsurate reacțiile subiectului la acțiunea directă a diferiților
stimuli externi;
 utilizarea de metode care să facă posibilă abordarea sistematică a fenomenului
investigat;
 folosirea unui sistem complementar de metode care să permită investigarea
fenomenului, atât sub aspectul manifestarii sale generale cât și specific.
Pentru a studia nivelul de dezvoltare socio-emoțională a copiilor am utilizat următoarele
metode:

1.Metoda observației directe a fost cea mai utilizată și a vizat comportamentul

preșcolarilor la activități în vederea sesizării atitudinii acestora în momentul utilizării
diverselor strategii cu caracter interdisciplinar abordate precum și observarea rezultatelor
acestora.Am utilizat grila de observaţie, constituită înainte de activitatea de observat iar
înregistrarea datelor am făcut-o în timpul activităţilor.Am realizat o grilă de observaţie în care
am căutat să trec itemi (date) legaţi de dezvoltarea socială şi emoţională, mai precis existenţa
de atitudini şi comportamente specifice fiecărui aspect al celor două tipuri de dezvoltare.
Fiecărui comportament urmărit i-am atribuit un punctaj pentru a înregistra cât mai corect
datele ce ţin de nivelul lor de dezvoltare iar notarea a fost realizată în timpul activităţilor,
acestea decurgând normal, fără a fi sesizată de copii şi pentru a nu produce inhibare.

2.Teste,probe aplicate atât în perioada de început a semestrului II, pentru a cunoaşte nivelul
de dezvoltare înainte de începerea cercetării, dar şi la sfârşitul perioadei in care am aplicat
activităţile şi jocurile cu caracter formativ, dezvoltator şi recuperator pentru conduitele şi
manifestările afective adecvate diferitelor situaţii. Rezultatele probelor cumulate cu cele ale
grilelor de observaţie sunt partea de investigare a cercetării, compararea şi interpretarea lor
fiind necesare pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei. Testele au vizat dezvoltarea
emoţională iar cele finale vizează progresul obţinut.

3.Analiza produselor activitații preșcolarilor respectiv a fișelor de lucru care au avut

relevanță pentru atingerea obiectivelor activităţilor şi a lucrărilor practice realizate, care au
oferit informaţii suplimentare despre aspecte ale nivelului de dezvoltare al copiilor.
PREGĂTIREA CERCETĂRII:
Utilizând metoda observaţiei am apelat la următorii indicatori observaţionali:
 Capacitatea de a solicita ajutor;
 Capacitatea de a depăşi conflicte,cu ajutor din partea adultului;
 Capacitatea de a coopera cu colegii în realizarea unor sarcini;
 Gradul de implicare al copiilor în activităţi;
 Capacitatea de a oferi ajutor;
Grilă de notare:
Deloc-1,Slab-2,Mediu-3,Puternic-4,Foarte puternic-5
După stabilirea acestora am întocmit grila de observaţie pentru fiecare din cei cinci
indicatori având următoarea structură:Număr criterial,Iniţiale nume copii,Grila de notare-
Deloc,Slab,Mediu,Puternic,Foarte puternic cu punctajul aferent.
Testul Emoţiilor Itemii cuprinşi solicită recunoaşterea şi denumirea emoţiilor de
bază,fundamentale şi a celor secundare.Notarea s-a făcut cu acordarea unui punct pentru
fiecare emoţie recunoscută şi denumită corect,punctajul maxim fiind 8.
După întocmirea instrumentelor de lucru am trecut la testarea predictivă a copiilor iar la
finalul ei am început partea practic-aplicativă a cercetării.

CERCETAREA PROPRIU-ZISĂ:
Această etapă cuprinde implementarea unui program formativ de educare socio-
emoţională prin jocuri, poveşti şi alte tipuri de activităţi realizat asupra eşantionului.
Programul este structurat pe sesiuni de activităţi şi jocuri, unele activităţi integrand câte
o poveste cu o activitate practică ori din domeniul estetic-creativ:
I. Rolul important al poveștilor este de netăgăduit, poveștile le creează copiilor emoții,
educă și informează, transmit valori și facilitează rezolvarea unor probleme. Prin intermediul
personajelor din poveste, copiii se regăsesc în anumite situații care le sunt familiare, recunosc
stări pe care le trăiesc, pot să adopte în viața cotidiană soluţiile personajelor dintr-o anumită
poveste,înțeleg mai bine experienţele trăite de personaje, supun atenției celor mici situații noi.
Poveștile, ușor de înțeles, cu personaje din lumea reală sau nu, dar cu teme din realitate,
cu situații familiare sau noi, îl pot ajuta pe copil să înțeleagă ce simte cu adevărat și să capete
încredere mai mare în sine. Alese cu grijă, sau create special pentru depășirea anumitor
dificultăți,poveștile pot ajuta copilul să-și mărturisească trăirile și să-și descarce emoţiile.
Poveştile pot fi considerate metafore care pot educa și pot disciplina, pot facilita găsirea
unor soluții rezolutive, pot schimba atitudini și comportamente, dar mai mult decât toate
acestea la un loc, pot transmite valori. Prin acest instrument se poate începe şi continua
procesul de maturizare emoțională a copiilor și de adaptare în situații noi sau percepute ca
fiind dificile pentru ei. În cele ce urmează, voi prezenta câteva dintre poveştile folosite în
program şi care au legătură directă cu indicatorii observaţionali pe care îi urmăresc.
Prima poveste este legată de gradul de implicare a copiilor in activitate şi de neastâmpărul
pe care-l întâlnim atât de des in timpul activităţilor pe care le desfăşurăm.
1.Cadoul-anaxa 2
Scopul-Creşterea capacităţii de adaptare şi integrare a preşcolarului la cerinţele educaţionale
şi sociale specifice mediului grădiniţei.
2.Oraşul de poveste
Scopul-Creşterea capacităţii de a depăşi problemele înţelegând că pot cere ajutor celorlalţi.
3.Cireşel
Scopul-Dezvoltarea empatiei la preşcolari şi a capacităţii de a oferi ajutor.

Legat de poveşti şi de puterea lor de a oferi exemple, am folosit imagini din acestea în
alte activităţi:
4. Trenuleţul poveştilor
Scopul-Recunoaşterea şi exprimarea verbală a emoţiilor în situaţii întâlnite.
5.Cei trei purceluşi
Scopul-Identificarea emoţiilor asociate diferitelor contexte şi dezvoltarea empatiei.
6.Veveriţele Maşa,Daşa şi Saşa
Scopul-Dezvoltarea capacităţii de autocontrol emoţional şi a capacităţii de depăşire a
situaţiilor dificile prin găsirea soluţiilor optime de rezolvare.
7.Detectivul Ţupi
Scopul-Identificarea consecinţelor emoţionale şi sociale ale manifestării emoţiilor negative si
a modalităţilor adecvate de rezolvare a conflictelor.

II. O altă modalitate de dezvoltare a aspectelor socio-emoţionale se poate face prin

activităţi de desen, pictură sau activităţi practice. Copiii arată şi vorbesc despre lucrările
lor cu prietenii şi adulţii din jurul lor şi acest lucru ajută la construirea competenţei sociale, o
dovadă că au nevoie să facă parte din domeniul social iar interacţiunile de calitate ale acestora
cu părinţii, adulţii sau cu colegii au un impact deosebit asupra învăţării, succesele repetate
motivând un comportament adecvat şi bucuria de a învăţa.
Aceste activităţi au şi o funcţie terapeutică în viaţa copiilor mai ales în sfera copiilor care
au nevoie de ajutor în gestionarea emoţiilor, în identificarea şi manifestarea lor. Folosind arta
ca metodă terapeutică, copiii îşi pot identifica şi exprima stima de sine, emoţiile,,pot scoate la
iveală lucruri nespuse sau nesesizate exprimându-le mai bine prin culori şi forme decât în
vorbire. Manifestarea prin intermediul lucrărilor plastice face posibilă rezolvarea problemelor
identificate prin aceste metode. Se pot extrage foarte multe elemente esenţiale din formele de
manifestare ale copiilor, care îşi folosesc limbajul propriu pentru a transmite nevoile,
dorinţele, îngrijorările şi fricile.
Activităţi folosite:
1.Cum sunt eu!-pictură-anexa1
Scopul-Formarea şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă.
2.Chipul mamei-desen
Scopul-Exprimarea prin desen a relaţiei emoţionale percepute de el cu mama.
3.Copacul prieteniei-pictură,amprentare cu mâinile cu ajutorul colegilor
Scopul-Exersarea abilităţilor de cooperere,de a cere şi a oferi ajutor şi a rezolva prin
negociere problemele apărute.
4.Ascultă şi descoperă-desen
Scopul-Descoperirea unor contexte în enunţurile citite de educatoare şi asocierea expresiei
potrivite fiecărui context prin desen.
5.Copacul calităţilor-colaj
Scopul-Creşterea încrederii în propria persoană prin conştientizarea calităţilor, desenând pe
câte o frunză a ceva ce ştie să facă bine şi lipind-o la trunchi.
6.Tabloul grupului-desen
Scopul-Creşterea coeziunii grupului, a capacităţii de cooperare cu colegii în realizarea unor
sarcini.
7.Fie că ne place,fie că nu-colaj -anexa 1
Scopul-Dezvoltarea empatiei prin asocierea adecvată a unei emoţii cu un context şi
reprezentarea acesteia prin lipirea părţilor componente pe chip.

III. La vârsta preşcolară, principala sursă de învăţare despre relaţiile cu ceilalţi este jocul.
Implicarea preşcolarilor în joc facilitează dezvoltarea capacităţii de a iniţia interacţiuni.
Interacţiunile pozitive cu colegii duc la formarea relaţiilor de prietenie, la dezvoltarea
abilităţilor de cooperare şi la formarea unei imagini pozitive de sine. Tot aceste interacţiuni
duc la situaţii diverse care produc trăirea de emoţii diferite şi a modului în care pot fi
gestionate corect. Experienţele în relaţiile cu ceilalţi îi ajută să înveţe despre regulile de
exprimare a emoţiilor, despre recunoaşterea lor, despre reglarea emoţională.
Interacţiunile dintre prieteni, colegi sunt mult mai importante decât între copii care nu se
cunosc, acestea producând efecte benefice asupra organismului, facându-i să râdă, să
zâmbească şi să vorbească, schimbul de informaţii facandu-se mai eficient datorită încrederii
existente în relaţiile lor. Prietenii sunt surse de învăţare în situaţii noi, pe care copilul nu ştie
să le rezolve şi tot ei sunt o resursă tampon faţă de efectele negative ale unor evenimente cum
ar fi conflictele în familie, divorţul, copilul distanţându-se puţin de probleme şi apelând la
prieteni pentru obţinerea suportului emoţional necesar. Uneori acesta imită comportamentul
lor când nu ştie ce să facă sau cere în mod direct ajutor, toate acestea fiind beneficii ale
relaţiilor de prietenie şi colegialitate dezvoltate în colectivitate, împărţind jucăriile, oferind
ajutor, aşteptându-şi rândul, tolerând situaţii frustrante şi respectând reguli. Un eveniment
aparent banal pentru unii poate fi important pentru un copil mai ales dacă e împărtăşit cu
ceilalţi, succesul intr-un joc poate naşte bucuria de a învăţa, poate da încredere în sine şi
poate motiva benefic trăirile pozitive.
În grădiniţă întâlnim toate formele jocului, de la jocul didactic la jocul cu reguli,
simbolic, de construcţii sau jocul cu subiecte din poveşti, dramatizarea. Toate acestea
stimulează simţurile, interacţiunea permanentă, învăţându-i pe copii să cunoască lumea reală,
să se adapteze solicitărilor ei, să acționeze cu încredere și curaj. Exersând unele deprinderi de
comportare în societate, își educă unele trăsături de voință și caracter - curaj perseverență,
sinceritate, stăpânire de sine. O influență cu totul specială asupra dezvoltării jocurilor cu
subiecte din povești și basme, o exercită dramatizările inițiate și conduse de educatoare.
Dramatizarea plasează copiii în situații imaginare, îi face să trăiască sentimente reale şi să
răspundă emoţional într-un anumit fel. Plecând de la acestea, am desfăşurat în cadrul
Jocurilor liber alese, jocuri cât mai variate care să îi pună pe copii în situaţii diferite.
1.Castelul
Scopul-Dezvoltarea capacităţii de cooperare şi de negociere cu colegii în realizarea unei
sarcini.
2.La cumpărături
Scopul-Dezvoltarea abilităţii de comunicare cu adulţii.
3.Garajul
Scopul-Implicarea fetelor în jocul de construcţii, eliminând stereotipurile de gen.
4.La restaurant
Scopul-Implicarea băieţilor in roluri diverse, atribuite frecvent fetelor.
5.De-a mama la serviciu
Scopul-Conştientizarea rolurilor multiple pe care le poate avea cineva.
6.Mingea fierbinte
Scopul-Dezvoltarea conceptului de sine prin prezentare şi numirea unor preferinţe personale.
7.Pânza de păianjen
Scopul-Dezvoltarea capacităţii de comunicare cu colegii şi a relaţiilor de prietenie.
8.Identifică emoţia
Scopul-Facilitarea recunoaşterii şi identificării corecte a emoţiilor de bază şi a celor
complexe.
9.Oglindă oglinjoară!
Scopul-Dezvoltarea expresivităţii prin exersarea emoţiilor de bază urmărind mimica şi
postura proprie.
10.Cartea emoţiilor
Scopul-Dezvoltarea empatiei prin identificarea emoţiilor trăite de personaje în anumite
situaţii.
11.Jetonul buclucaş
Scopul-Devoltarea empatiei şi a expresivităţii prin mimarea emoţiilor de pe fiecare parte a
jetonului şi ghicirea acesteia de către coechipier.
12.Mergi aşa!
Scopul-Descoperirea stărilor de spirit trăite frecvent de copil prin simularea cu uşurinţă sau cu
greutate a mersului unui copil cu diferite stări afective.

COLECTAREA DATELOR:

Această etapă constă în completarea Grilelor de observaţii şi a Testului emoţiilor

pentru a doua oară,pentru a putea face comparaţie cu rezultatele anterioare aplicării
activităţilor pentru dezvoltarea socio-emoţională.
După finalizarea observaţiei şi testului am trecut la aşezarea rezultatelor într-un mod
relevant, care să ajute la o clară discriminare, aşezând pentru fiecare variabilă urmărită atât
grila de notare iniţială cât şi cea finală, diferenţiate coloristic, şi la fel am procedat şi cu
rezultatele testului, apoi datele pentru a putea verifica ipoteza cercetării şi a formula
concluziile acesteia.

Grilă de notare pentru fiecare variabilă prin diferenţierea notării iniţiale de cea finală,
coloristic:
INIŢIALĂ
FINALĂ
Grila de notare pentru Testul emoţiilor cu diferenţierea punctajului iniţial de cel final
prin aceleaşi caracteristici coloristice.
Fig.1 Grilă observaţii pentru variabila Capacitatea preşcolarului de a solicita ajutor

Nr.crt. Iniţiale nume Grila de notare INIŢIALĂ/FINALĂ

copii
Deloc-1 Slab-2 Mediu-3 Puternic-4 Foarte p.-5
1. A.M.N. 2/2
2. A.T.C. 3 4
3. A.T.G. 4 5
4. B.A.M. 5/5
5. C.A. 5/5
6. C.D.A. 3 4
7. C.D.G. 2 3
8. D.A. 2/2
9. D.C.A. 4/4
10. D.S.N. 5/5
11. F.Y. 5/5
12. G.E.Ş. 5/5
13. I.A. 5/5
14. I.V.Ş. 4 5
15. K.M. 4 5
16. L.E. 3 4
17. M.T. 4/4
18. N.M.E. 2 3
19. N.Ş. 3 4
20. N.A.E. 5/5
21. O.A.C. 3 4
22. O.M. 2 3
23. P.T.A. 4/4
24. P.D.C. 5/5
25. P.I. 5/5
26. P.S.M. 4 5
27. P.A. 5/5
28. P.O. 5/5
29. R.P. 4/4
30. S.F.A. 5/5
31. S.I.G. 3 4
32. U.A.M. 4 5
33. U.A.R. 2 3
34. V.T.A. 2/2
35. V.D.G. 4/4
36. V.M.I. 5/5

Prima variabilă supusă observaţiei este capacitatea preşcolarului de a solicita ajutor.

Din datele prezentate mai sus putem observa un număr semnificativ de de preşcolari
încadraţi în prima fază a observaţiei ca având un nivel mediu şi puternic al capacităţii de a
solicita ajutor iar în faza finală creşte numărul celor cu un nivel puternic şi foarte puternic la
aproape 5/6 din numărul total de copii.
Fig.2 Grilă observaţii pentru variabila Capacitatea de a depăşi conflicte,cu ajutor din
partea adultului

Nr.crt. Iniţiale nume Grila de notare INIŢIALĂ / FINALĂ

copii
Deloc-1 Slab-2 Mediu-3 Puternic-4 Foarte p.-5
1. A.M.N. 3 4
2. A.T.C. 4/4
3. A.T.G. 4 5
4. B.A.M. 5/5
5. C.A. 5/5
6. C.D.A. 3 4
7. C.D.G. 3 4
8. D.A. 2 3
 9. D.C.A. 4/4
10. D.S.N. 5/5
11. F.Y. 5/5
12. G.E.Ş. 5/5
13. I.A. 5/5
14. I.V.Ş. 4/4
15. K.M. 5/5
16. L.E. 4/4
17. M.T. 4 5
18. N.M.E. 3 4
19. N.Ş. 3 4
20. N.A.E. 5/5
21. O.A.C. 3/3
22. O.M. 3/3
23. P.T.A. 4/4
24. P.D.C. 5/5
25. P.I. 5/5
26. P.S.M. 4/4
27. P.A. 5/5
28. P.O. 5/5
29. R.P. 4 5
30. S.F.A. 5/5
31. S.I.G. 3/3
32. U.A.M. 4/4
33. U.A.R. 2/2
34. V.T.A. 3 4
35. V.D.G. 4/4
36. V.M.I. 5/5

A doua variabilă este capacitatea copilului de a depăşi conflicte cu ajutorul adultului.

În observaţia iniţială 25 de copii se încadrau la nivelul puternic şi foarte puternic,adică
aproape 2/3 din total, în faza finală numărul crescând la 31, diferenţa fiind dată de copiii care
iniţial aveau un nivel mediu iar final unul puternic.
Fig.3 Grilă observaţii pentru variabila Capacitatea de a coopera cu colegii în realizarea
unor sarcini.

Nr.crt. Iniţiale nume Grila de notare INIŢIALĂ/FINALĂ

copii
Deloc-1 Slab-2 Mediu-3 Puternic-4 Foarte p.-5
1. A.M.N. 2 3
2. A.T.C. 3/3
3. A.T.G. 4/4
4. B.A.M. 5/5
5. C.A. 5/5
6. C.D.A. 4 5
7. C.D.G. 3 4
8. D.A. 3/3
9. D.C.A. 4 5
10. D.S.N. 5/5
11. F.Y. 4 5
12. G.E.Ş. 5/5
13. I.A. 5/5
14. I.V.Ş. 4 5
15. K.M. 5/5
16. L.E. 3 4
17. M.T. 5/5
18. N.M.E. 3 4
19. N.Ş. 4 5
20. N.A.E. 5/5
21. O.A.C. 3 4
22. O.M. 3 4
23. P.T.A. 2 3
24. P.D.C. 5/5
25. P.I. 5/5
26. P.S.M. 4/4
 27. P.A. 5/5
28. P.O. 5/5
29. R.P. 4 5
30. S.F.A. 5/5
31. S.I.G. 3 4
32. U.A.M. 4/4
33. U.A.R. 3/3
34. V.T.A. 2 3
35. V.D.G. 4 5
36. V.M.I. 5/5

În analiza gradului de cooperare cu colegii se observă o modificare uşoară a numărului de

copii cu nivel puternic şi foarte puternic, de la 24 iniţial la 30 în final, 1/6 rămânând la final la
nivelul mediu de dezvoltare a acestei capacităţi.

Fig.4 Grilă observaţii pentru variabila Gradul de implicare al copiilor în activităţi

Nr.crt. Iniţiale nume Grila de notare INIŢIALĂ/FINALĂ

copii
Deloc-1 Slab-2 Mediu-3 Puternic-4 Foarte p.-5
1. A.M.N. 2/2
2. A.T.C. 3 4
3. A.T.G. 3 4
4. B.A.M. 5/5
5. C.A. 5/5
6. C.D.A. 3 4
7. C.D.G. 2 3
8. D.A. 2/2
9. D.C.A. 4/4
10. D.S.N. 2 3
11. F.Y. 5/5
12. G.E.Ş. 5/5
13. I.A. 5/5
14. I.V.Ş. 4 5
15. K.M. 4 5
16. L.E. 3 4
17. M.T. 3 4
18. N.M.E. 4/4
19. N.Ş. 3 4
20. N.A.E. 5/5
21. O.A.C. 3 4
22. O.M. 4 5
23. P.T.A. 2 3
24. P.D.C. 5/5
25. P.I. 5/5
26. P.S.M. 4 5
27. P.A. 5/5
28. P.O. 5/5
29. R.P. 5/5
30. S.F.A. 5/5
31. S.I.G. 3 4
32. U.A.M. 4 5
33. U.A.R. 2 3
34. V.T.A. 2/2
35. V.D.G. 4 5
36. V.M.I. 5/5

Graficul prezent ilustrează date ce arată că in faza iniţială exista un număr de 21 preşcolari
ce se încadra la grad puternic şi foarte puternic de implicare în activităţile cerute, la final
numărul crescând la 29, existînd aici şi vârfuri negative, copii care aveau un nivel slab de
implicare, 4 trecând la mediu iar 3 rămânând la acelaşi grad.
Fig.5 Grilă observaţii pentru variabila Capacitatea de a oferi ajutor

Nr.crt. Iniţiale nume Grila de notare INIŢIALĂ/FINALĂ

copii
Deloc-1 Slab-2 Mediu-3 Puternic-4 Foarte p.-5
1. A.M.N. 3 4
2. A.T.C. 3 4
3. A.T.G. 4 5
4. B.A.M. 5/5
5. C.A. 5/5
6. C.D.A. 4 5
7. C.D.G. 3 4
8. D.A. 2 3
9. D.C.A. 4 5
10. D.S.N. 4 5
11. F.Y. 4 5
12. G.E.Ş. 5/5
13. I.A. 5/5
14. I.V.Ş. 4 5
15. K.M. 5/5
16. L.E. 3 4
17. M.T. 5/5
18. N.M.E. 4 5
19. N.Ş. 4 5
20. N.A.E. 5/5
21. O.A.C. 3 4
22. O.M. 3 4
23. P.T.A. 2 3
24. P.D.C. 5/5
25. P.I. 5/5
26. P.S.M. 3 4
27. P.A. 5/5
28. P.O. 3 4
29. R.P. 4 5
30. S.F.A. 5/5
31. S.I.G. 3 4
32. U.A.M. 4 5
33. U.A.R. 3/3
34. V.T.A. 2 3
35. V.D.G. 4 5
36. V.M.I. 5/5

Pentru variabila,capacitatea de a oferi ajutor,de a empatiza cu colegii, in observaţia

iniţială 3 copii se încadrau la nivelul slab, la final fiind încadraţi la nivel mediu, tot aici
numărul celor cu nivel puternic sau foarte puternic fiind foarte mare.

Fig.6Grila de notare pentru Testul emoţiilor

Nr.crt. Iniţiale Grilă notare Testul emoţiilor INITIALĂ/FINALĂ PUNCTA

nume J
Emoţiile de bază Emoţiile secundare
copii TOTAL
Tristeţe Furie Bucurie Teamă Ruşinea Vinovăţia Mândria Surpriza

1. A.M.N. 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 5/6

2. A.T.C. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 6/7
3. A.T.G. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 1/1 7/8
4. B.A.M. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8
5. C.A. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8
6. C.D.A. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 5/6
 7. C.D.G. 1/1 1/1 1/1 1 1/1 4/5
8. D.A. 1/1 1/1 1/1 1/1 1 4/5
9. D.C.A. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 7/8
10. D.S.N. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 6/7
11. F.Y. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 7/8
12. G.E.Ş. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 7/8
13. I.A. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8
14. I.V.Ş. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 7/8
15. K.M. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8
16. L.E. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 7/8
17. M.T. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8
18. N.M.E. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 7/8
19. N.Ş. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 6/7
20. N.A.E. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8
21. O.A.C. 1/1 1/1 1/1 1 1/1 4/5
22. O.M.D. 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 5/6
23. P.T.A. 1/1 1/1 1/1 1/1 1 4/5
24. P.D.C. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8
25. P.I. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8
26. P.S.M. 1/1 1/1 1/1 1 1/1 4/5
27. P.A. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8
28. P.O. 1/1 1/1 1/1 1 1/1 4/5
29. U.A.M. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 6/7
30. U.A.R. 1/1 1/1 1/1 1 3/4
31. V.T.A. 1/1 1/1 1/1 1 1/1 4/5
32. V.D.G. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 6/7
33. V.M.I. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8
34. V.T.A. 1/1 1/1 1/1 1/1 1 4 /5
35. V.D.G. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1 1/1 6/7
36. V.M.I. 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 1/1 8/8

Fiecare preşcolar a fost pus în faţa figurilor ilustrative, cerându-i-se să arate pe rând care
exprimă bucurie, tristeţe, furie, teamă şi tot aşa celelalte stări, pe rând. Primele 4 emoţii, cele
de bază, au fost cel mai mult identificate, după ele situându-se surpriza, ruşinea apoi
vinovăţia, cel mai puţin a fost identificată mândria, mulţi incurcând-o cu fericirea.
Analiza produselor activităţilor

Analiza lucrărilor practice şi plastice am făcut-o pentru fiecare temă, separat, deoarece
fiecare temă a avut alte cerinţe şi alte elemente de urmărit.
Prima temă,Cum sunt eu!, a vizat elemente ce ţin de imaginea de sine a copilului,
coloritul a fost adecvat, fiecare copil cunoscându-şi culoarea părului, a ochilor şi atribuindu-şi
expresia potrivită cu starea sa de spirit. Am observat şi câteva cazuri în care copiii şi-au pictat
chipul mai mic decât suportul de lucru special decupat cu forma părului şi a feţei, arătând o
stimă de sine mai scăzută.
Temele:Ascultă şi descopera-desen şi Fie că ne place, fie că nu-colaj, au în comun faptul
că am avut de citit enunţuri ce indicau un anumit context iar copiii a trebuit să asocieze
contextului expresia potrivită şi să o realizeze, în primul caz prin desenarea pe fişă iar în al
doilea caz, prin decuparea şi lipirea elementelor(sprâncene,ochi,gură) pe un chip aflat pe
suportul de lucru. Aceste teme au fost foarte interesante pentru copii dar şi pentru mine
deoarece am observat ce greşeli frecvente făceau, ce expresii li se păreau dificile sau pe care
le încurcau între ele.
 Activitatea Copacul prieteniei a fost un adevărat material de obrevat pentru întocmirea
grilelor, aici întâlnind negocierea, cooperarea, cererea ajutorului şi oferirea lui şi nu în ultimul
rând, solicitarea adultului în oferirea de soluţii.
Copacul calităţilor a fost despre sine, despre descoperirea acelor lucruri plăcute de fiecare
şi de etalarea lor, de împărtăşirea cu ceilalţi a lucrurilor pozitive şi creşterea încrederii în sine.
Chipul mamei a fost despre exprimarea ataşamentului faţă de aceasta, coloritul adecvat,
expresia, grija şi atenţia cu care fiecare a lucrat, au fost indicii despre relaţia emoţională cu
fiinţa cea mai dragă.
Lucrarea colectivă Tabloul grupului a fost foarte apreciată de copii, fiecare a desenat in
locul destinat lui ce a crezut el că poate face mai bine sau ce place lui cel mai mult,
negocierea locului de desenat a fost interesantă pentru a urmări afinităţile dintre ei, preferând
să lucreze în apropiere de cei pe care îi consideră prieteni şi apoi colegi.Colaborarea a fost la
cote maxime, la fel mândria lor când lucrarea a fost expusă şi când explicau părinţilor care
este locul lor în tablou.
Toate lucrările au avut rol relevant în cadrul cercetării, furnizând informaţii preţioase
pentru întocmirea grilelor de observaţii finale.

Fig. 7Centralizarea datelor grilelor de observaţii şi a testului

Nr.crt. Iniţiale nume copii Punctaj total INIŢIAL Punctaj total FINAL
1. A.M.N. 17 21
2. A.T.C. 22 26
3. A.T.G. 26 31
4. B.A.M. 33 33
5. C.A. 33 33
6. C.D.A. 22 28
7. C.D.G. 17 23
8. D.A. 15 18
9. D.C.A. 27 30
10. D.S.N. 27 30
11. F.Y. 30 33
12. G.E.Ş. 32 33
13. I.A. 33 33
14. I.V.Ş. 27 32
15. K.M. 31 33
16. L.E. 23 27
17. M.T. 29 31
18. N.M.E. 23 28
19. N.Ş. 23 29
20. N.A.E. 33 33
21. O.A.C. 19 24
22. O.M.D. 20 25
23. P.T.A. 18 22
24. P.D.C. 33 33
25. P.I. 33 33
26. P.S.M. 23 27
27. P.A. 33 33
28. P.O. 27 29
29. R.P. 29 32
 30. S.F.A. 30 31
31. S.I.G. 20 25
32. U.A.M. 26 30
33. U.A.R. 15 18
34. V.T.A. 15 19
35. V.D.G. 26 30
36. V.M.I. 33 33

Interpretarea datelor:

Conform graficului de mai sus, punctajul final este mai mare în toate cazurile, mai puţin in
cazul preşcolarilor identificaţi iniţial cu punctaj maxim-8 copii, la final încadrându-se 10 din
ei la nivelul maxim de punctaj.

Confirmarea ipotezei, concluzii generale :

Datele sunt relevante, arătând creşteri după desfăşurarea activităţilor ce dezvoltă

abilităţile sociale şi emoţionale ale preşcolarilor, variabilele formulate iniţial, cu abilităţile
sociale necesare în integrarea copilului intr-un colectiv şi testul emoţiilor, surprind dinamica
componentelor socio-afective şi ne confirmă presupunerea iniţială din cadrul ipotezei;
„Dacă în grădiniţă se pune accent pe dezvoltarea socio-emoţională a copilului prin activităţi
diverse, specifice, atunci adaptatea lui la mediul şcolar, în diferite etape ale vieţii se va face
firesc, fără un efort considerabil sau traume psihologice.”
Așadar, activitățile desfășurate care au vizat dezvoltarea socială și emoțională a
preșcolarilor au demonstrat că aceștia sunt activi, curioși, empatici, comunicativi, deschiși din
punct de vedere afectiv, pregătiți psihologic să facă față schimbărilor și provocărilor pe care le
va aduce mediul școlar. Toate aceste achiziții de ordin intelectual, cognitiv, social și
emoțional au permis constatarea că preșcolarii sunt pregătiți să treacă dintr-un mediu puternic
personalizat - al familiei și al grădiniței - într-un mediu riguros cum este cel școlar. Ei au
dobândit acea siguranță internă și autonomie afectivă care îi va face competenți pentru
confruntarea cu exigențele activităților școlare, au interiorizat acele conduite şi informaţii
emoţionale de mare preţ in dezvoltarea inteligenţei emoţionale.