MINISTERU

L
EDUCAŢIEI,
CULTURII ŞI

CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
IP CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN ECONOMIE ŞI FINANŢE
CATEDRA FINANŢE

REFERAT
Comerţul exterior al Republicii Moldova

A elaborat:
Elevul grupei FA1606G,
Vasile PĂNUȚĂ

A verificat:
Nicoleta TOMA

1
 Chişinău – 2020

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................3

CAPITOLUL I- COMERȚUL EXTERIOR AL REPUBLICII

MOLDOVA.................................................................................................4
1.1 Politica comercială................................................................................4

1.2 Perspective............................................................................................5

CAPITOLUL II-EVOLUȚIA EXPORTULUI ÎN REPUBLICA

MOLDOVA.........................................................................................................6

2.1 Comerțul...............................................................................................6

2.2 Destinația exporturilor..........................................................................8

2.3 Exporturile pe grupe de mărfuri...........................................................9

CAPITOLUL III- RAPORT DE INVESTIGARE........................................13

3.1 Noul punct de informare a companiilor implicate în comerț..............13

3.2.Dependența de exterior și evoluția comerțului exterior......................13

CONCLUZIE....................................................................................................14

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................15

2
 INTRODUCERE
Comerţul exterior, ca formă de schimb a bunurilor materiale între popoare, a apărut
încă în antichitate, ca urmare a aprofundării diviziunii sociale a muncii şi specializării
producţiei. Treptat, cl a atras in sfera sa de activitate majoritatea absolută a ţărilor lumii şi
este definit de specialişti ca fiind ansamblul exporturilor şi importurilor de mărfuri într-un
interval de timp determinat. Importanţa comerţului exterior constă în faptul că el contribuie la
modificarea structurii materiale a Produsului total Brut, ritmurilor de creştere a Produsului
Intern Brut şi volumului valoric al acestuia. Altfel spus, comerţul exterior a devenit unul
dintre factorii determinanţi ai creşterii economice şi soluţionării problemelor sociale ale
populaţiei fiecărei ţări.

In cadrul fostei Uniuni Sovietice, Republica Moldova nu avea relaţii comerciale

externe propriu-zise. Abia după obţinerea independenţei politice şi suveranităţii statale în
august 1991, ea a iniţiat stabilirea unor asemenea relaţii. Deja în anul 1995, ţara noastră
stabilise legături comerciale cu 90 de state.

Volumul valoric al exportului de mărfuri a crescut în acest interval de timp de la 426

mii. dolari la 745 mii. dolari SUA, iar a importului de la 624 mii. la 840 mii. dolari SUA.
Curînd, Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului
(ОМС), a semnat Acorduri de Comerţ Liber cu Federaţia Rusă, România, Belarusi,
Turkmenistan, Ucraina, Armenia, Uzbekistan, Kazahstan şi Kîrgîzstan. Cu Austria, China,
Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Turcia, Lituania, Polonia, India, SUA, Elveţia şi
Estonia au fost încheiate acorduri, care prevăd Clauza Naţiunii celei mai Favorizate.

Treptat, ţara noastră a intensificat şi diversificat relaţiile comerciale externe şi cu alte

state. In prezent, ea are stabilite relaţii de export-import cu 173 de ţări ale lumii, realizează
măsuri privind sporirea competitivităţii bunurilor pentru export.

3
 CAPITOLUL I- COMERȚUL EXTERIOR AL REPUBLICII
MOLDOVA
1.1 Politica comercială

Politica comercială a Republicii Moldova este componenta politicii economice care

vizează sfera relaţiilor economice externe şi presupune totalitatea reglementărilor,
instrumentelor şi măsurilor de politică comericală care urmăresc promovarea schimburilor
comerciale externe şi stimularea dezvoltării economiei naţionale la adăpost de concurenţa
străină.

În această ordine de idei, politica comercială a Republicii Moldova are drept scop
promovarea relaţiilor economice externe, în special prin impulsionarea exporturilor,
protejarea economiei naţionale de concurenţa străină, prin reglementarea şi monitorizarea
importului, precum şi menţinerea echilibrului balanţei comerciale.

Astfel, din 26 iulie 2001, Republica Moldova este membru cu puteri depline al
Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care militează pentru liberalizarea comerţului cu bunuri
şi servicii, prin desfiinţarea barierelor şi elaborarea de noi reguli în domeniile aferente
comerţului. Totodată, Acordurile OMC prevăd un mecanism comun de reglementare a
diferendelor, prin care membrii îşi apără drepturile şi reglementează divergenţele care apar
între ei.

În acest context, noua redacţie a Acordului privind zona de comerț în cadrul CSI,
semnat la 18 octombrie 2011, presupune facilitarea comerţului regional prin îmbunătăţirea
relațiilor comerciale între statele semnatare, păstrarea taxei vamale zero la peste 10 mii grupe
de mărfuri, prevede reducerea şi anularea graduală a taxelor pentru produsele care fac
excepție din regimul de liber schimb, precum și neaplicarea noilor restricții în comerț.
Datorită noului Acord a fost redus numărul de acorduri bilaterale existente anterior, care
reglementau relațiile comercial-economice cu țările CSI. Totodată, Acordul prevede
mecanismele de soluționare a litigiilor comerciale în cadrul platformei OMC și în limitele
mecanismelor și procedurilor agreate de părți.

4
 Acordul de liber schimb central-european CEFTA, la care Republica Moldova este
parte din anul 2007, are drept obiectiv augmentarea comerţului cu mărfuri şi servicii şi
impulsionarea investiţiilor între ţările-membre CEFTA, precum şi eliminarea barierelor şi a
distorsiunilor din calea comerţului şi facilitarea circulaţiei mărfurilor în tranzit şi a circulaţiei
transfrontaliere a mărfurilor şi serviciilor între teritoriile Părţilor.

Totodată, prin amendarea Regulamentului 980/2005 şi Deciziei Comisiei

2005/924/EC, Consiliul Uniunii Europene a fost adoptat Regulamentul nr.55/2008 din 21
ianuarie 2008 privind introducerea Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP) pentru
Republica Moldova.

Regulamentul în cauză acordă preferinţe comerciale autonome prin retragerea

plafoanelor tarifare pentru produsele industriale şi prin ameliorarea accesului la piaţa
comunitară pentru produsele agricole. Astfel, produsele originale din Republica Moldova au
obţinut acces liber pe pieţele Uniunii Europene cu excepţia anumitor produse pentru care au
fost stabilite contingente tarifare şi fructele şi legumele în stare proaspăta sau refrigerată la
importul cărora se va aplica taxa vamală cu excluderea componentului ad valorem
(specificate în Hotărârea Guvernului nr. 262 din 07.03.2008 privind administrarea cotelor
tarifare la exportul mărfurilor în Uniunea Europeană).

1.2 Perspective

Acordul de instituire a unei Zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA) cu

Uniunea Europeană, parafat la 29 noiembrie 2013, în cadrul Summit-ului Parteneriatului
Estic de la Vilnius, este parte a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea
Europeană. Acesta va oferi Republicii Moldova cadrul necesar pentru modernizarea relaţiilor
sale comerciale şi pentru dezvoltarea sa economică graţie deschiderii pieţelor prin excluderea
taxelor vamale şi a cotelor, şi printr-o armonizare cuprinzătoare a legislaţiei, normelor şi
reglementărilor naţionale cu legislaţia europeană din sectoarele aferente comerţului.

Acordul de comerţ liber între Republica Moldova şi Republica Turcia, care presupune
facilitarea comerţului regional prin îmbunătăţirea relațiilor comerciale între statele semnatare,
este determinat de angajamentele Turciei faţă de Uniunea Europeană, conform cărora partea
turcă urmează să-şi racordeze politica sa comercială la cea comunitară, iar alinierea

5
respectivă va include şi acordurile comerciale preferenţiale pe care Uniunea Europeană
urmează să le semneze cu ţările terţe, inclusiv şi cu Republica Moldova

CAPITOLUL II-EVOLUȚIA EXPORTULUI ÎN REPUBLICA

MOLDOVA

2.1 Comerțul

Evoluţia comerţului exterior în anul ianuarie-februarie 2019 a fost influenţată de

incertitudinea pe plan extern, diminuarea prețurilor internaționale la gaz și produsele
alimentare, creşterea cererii interne, valorificarea oportunităților oferite de acordurile de
cooperare internațională (Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Acordul de Comerț
Liber cu Turcia etc.).

Evoluția exporturilor a fost determinată de, evoluția pozitivă a sectorului industrial,

creșterea moderată a sectorului agricol, etc. Totodată, aprecierea reală a monedei naționale,
precum și creșterea cererii interne au contribuit la creșterea importurilor, în special, a materiei
prime necesare pentru aprovizionarea sectorului de afaceri și funcționarea economiei, precum
și celor destinate consumului populației.

Astfel, exporturile s-au majorat cu 9,1% (în termeni nominali), iar importurile – cu
3,7%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-februarie 2019 s-au
cifrat la 475,7 mil. dolari SUA, mai mult cu 39,7 mil. dolari comparativ cu ianuarie-februarie
2018, iar importurile au însumat 831,8 mil. dolari, mai mult cu 29,9 mil. dolari, respectiv.

6
Figura 2.1 Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale în ianuarie-
februarie 2010-2019, mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Național de Statistică

Decalajul în evoluția exporturilor și importurilor a determinat acumularea a unui

deficit al balanței comerciale de -356,1 mil. dolari, cu 9,8 mil. dolari (-2,7%) mai mic față de
cel înregistrat în ianuarie-februarie 2018. În structura soldului balanței comerciale predomină
soldul negativ la: gaz și produse industriale obținute din gaz (24,7%), petrol, produse
petroliere și produse înrudite (17,6% din total), vehicule rutiere (12,8%), fire, țesături,
articole textile (8,3%), produse medicinale și farmaceutice (7,5%), mașini și aparate
specializate pentru industriile specifice (6,6%), aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi
pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii (5,9%), mașini și aparate industriale
cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (5,8%) etc., acestea fiind
destinate atât pentru consumul populației, cât și pentru aprovizionarea întreprinderilor.

Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la maşini şi aparate electrice şi părți ale
acestora (13%), semințe și fructe oleaginoase (12,1%), cereale și preparate pe bază de cereale
(10,8%), legume și fructe (6,2%), băuturi (6%), îmbrăcăminte și accesorii (5,4%) etc.

În cadrul comerțului exterior pe grupe de țări, balanța comercială a atestat o diminuare

a deficitului atât în raport cu țările Uniunii Europene de până la 81,1 mil. dolari, cât și în
raport cu alte țări – până la 114 mil. dolari, iar cu țările CSI – o majorare până la 161 mil.
Dolari.

7
 Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-februarie 2019 a constituit
57,2%, față de 54,4% înregistrat în ianuarie-februarie 2018.

Tabelul 2.1 Dinamica schimburilor comercial

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Exporturile după destinație În ianuarie-februarie curent dinamica exporturilor spre

țările Uniunii Europene își continuă tendința de creștere - cu 13,4 mil. dolari (+4,6%), alte
țări cu 32,3 mil. dolari (+44,8%), iar țările CSI - cu 6 mil. dolari mai puțin (-8,5%), respectiv.

ianuarie-februarie 2018 ianuarie-februarie 2019

Figura 2.2 Primele 10 țări-partenere în derularea export-import

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Creșterea exporturilor în ianuarie-februarie 2019 s-a datorat preponderent cererii

sporite din partea țărilor UE și altor țări (România, Italia, Germania, Franța, Polonia, Turcia

8
etc.), contribuind la creșterea exporturilor cu 10,5 p.p . De asemenea, un factor important a
fost și valorificarea oportunităților oferite de acordurile de cooperare economică
internațională (AA/DCFTA, Acordul de Comerț Liber cu Turcia, etc.). În același timp,
exporturile către țările CSI sunt în scădere și, respectiv, contribuția acestora la creșterea
exporturilor a fost negativă (- 1,4 p.p.).

2.2 Destinația exporturilor

Principala destinație a exporturilor Republicii Moldova rămân țările Uniunii

Europene, cu o pondere de circa 64,5% în total export. Livrările de mărfuri către această
grupă de state au însumat 306,6 mil. dolari, în creștere cu 4,6% față de ianuarie-februarie
2018, contribuind cu 3,1 p.p. la creșterea totală a exporturilor. Principalii parteneri sunt
România (25,8% din total export), Italia (12,2%), Germania (8,7%), Polonia (3,5%),
Republica Cehă (1,7%), Marea Britanie (1,6%) și Franța (1,6%).

Totodată, cele mai importante creșteri ale volumului exporturilor au fost înregistrate
cu următoarele țări: Finlanda de 81,6 ori, Cipru – de 40,8 ori, Portugalia de 1,8 ori, Republica
Cehă – cu 27,9%, Italia – cu 21,6%, Letonia – cu 18,4%, Polonia – cu 18,3%, România – cu
16,9% etc.

Livrările către țările CSI dețin o pondere mai mică în volumul total al exportului
Republicii Moldova – 13,6%. Exporturile către această grupă de țări au însumat 64,7 mil.
dolari, în descreștere cu 8,5% față de ianuarie-februarie 2018. Cea mai mare pondere revine
Federației Ruse – 7,9% în volumul total al exportului, însumând 37,6 mil. dolari, Belarus –
3% (14,3 mil. dolari) și Ucrainei –2,3% (10,8 mil. dolari). Este de remarcat că exporturile din
aceste trei țări au fost în diminuare cu 7,3%, 9,1% și 1,8%, respectiv, avînd o contribuție
negativă la creșterea totală a exporturilor – 1,1 p.p.

Livrările către alte țări dețin o pondere de 21,9%, însumând 104,4 mil. dolari, cu
44,8% mai mult față de ianuarie-februarie 2018. Contribuția lor la creșterea totală a
exporturilor a fost cea mai semnificativă – 7,4 p.p. Printre acestea se remarcă exporturile
către Turcia (47,6 mil. dolari), Elveția (16 mil. dolari), SUA (circa 3,5 mil. dolari), Indonezia
(3,1 mil. dolari), Canada (2,7 mil. dolari), Georgia (2,6 mil. dolari), Siria (2,5 mil. dolari),
Afganistan (2,4 mil. dolari), China (2,3 mil. dolari) etc.

9
 2.3 Exporturile pe grupe de mărfuri

Analizând exportul pe grupe de mărfuri, se observă majorarea exporturilor de produse

agroalimentare (cereale și preparate pe bază de cereale, legume și fructe, carne și preparate
din carne, semințe și fructe oleaginoase etc.), datorită recoltei agricole bune din 2018 și a unei
cereri sporite preponderent din partea țărilor UE pentru aceste produse.

La fel, o contribuție semnificativă la creșterea exporturilor a fost determinată de

extinderea activității investitorilor străini în Zonele Economice Libere, în special în ramura
industriei automotive, asigurând majorări de exporturi preponderent la categoria “mașini și
aparate electrice și părți ale acestora”.

Datorită evoluțiilor favorabile în alte sectoare industriale, s-au accelerat exporturile la

următoarele tipuri de produse: mașini și aparate electrice și părți ale acestora, cereale și
preparate pe bază de cereale, alte echipamente de transport, vehicule rutiere etc. Totodată, a
avut o influență benefică la creșterea exporturilor și reexportul de petrol, produse petroliere și
produse înrudite. În același timp, o influență negativă asupra evoluției ratei anuale a
exporturilor au avut tipurile de mărfuri de îmbrăcăminte și accesorii; grăsimi și uleiuri
vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate; fire, țesături, articole textile și produse conexe;
băuturi; animale vii; parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare;
mobilă și părțile ei; zahăr, preparate pe bază de zahăr etc.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-februarie 2019 au constituit 335,5 mil.

dolari, cu o pondere de 70,5% din total exporturi și s-au majorat cu 11,3 % față de ianuarie-
februarie 2018.

Reexporturile de mărfuri străine au însumat 140,3 mil. dolari (29,5% din total
exporturi), majorându-se cu 4,3% comparativ cu ianuarie-februarie 2018. Datorită politicilor
statului de stimulare și atragere a investitorilor străini în zonele economice libere, a crescut
producția în aceste zone, care, la rândul ei, a contribuit la majorarea reexportului.
Reexporturile de mărfuri străine după prelucrare au deținut 21,6% din total exporturi, iar
reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări esențiale – 7,9%.

10
 Figura 2.3 Evoluția exporturilor de mărfuri în ianuarie-februarie 2018-2019, mil.
dolari SUA
Sursă: Biroul Național de Statistică

Valoarea livrărilor de mașini și echipamente pentru transport în ianuarie-februarie

2019 a constituit 123 mil. dolari, înregistrând o creștere de 1,6 ori față de ianuarie-februarie
2018. Ponderea acestor mărfuri în total export este destul de semnificativă – 25,9%,
majorându-se cu 8,4 p.p față de ianuarie-februarie 2018. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri
ponderea însemnată au deținut exporturile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora –
22,9% din total export (mai mult cu 7,5 p.p. comparativ cu ianuarie-februarie 2018), iar
volumul acestor livrări a însumat 109 mil. dolari, de 1,6 ori mai mult.

Ponderea exporturilor de produse alimentare și animale vii a fost de 25,1% în total

export, fiind în creștere cu 0,7 p.p. față de ianuarie-februarie 2018. Valoarea acestor exporturi
s-a majorat cu 12,2% față de ianuarie-februarie 2018 și a constituit 119,2 mil. dolari. În
cadrul acestei secțiuni de mărfuri o pondere mai semnificativă, 11,3% din total export, o dețin
exporturile de legume și fructe - în valoare de 54 mil. dolari și cereale și preparate pe bază de
cereale – 10,9% din total export, în sumă de 51,7 mil. dolari.

Exporturile de articole manufacturate diverse s-au diminuat cu 12,7%, însumând 84,6

mil. dolari. Cota acestor livrări în volumul total de exporturi a constituit circa 17,8%, fiind cu
4,5 p.p. mai mică față de ianuarie-februarie 2018. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri,
ponderi însemnate au deținut exporturile de îmbrăcăminte și accesorii – 8,3% din total
exporturi. Valoarea acestor exporturi a fost de 39,4 mil. dolari, înregistrând o diminuare de

11
20% față de ianuarie-februarie 2018. Livrările de mobilă și părțile ei s-au micșorat cu 7,8% și
au constituit circa 24 mil. dolari și o pondere de 5% în total export. Concomitent, exporturile
de alte articole diverse s-au majorat cu 22,3% și au constituit circa 10,1 mil. dolari și o
pondere de 2,1% în total export.

Volumul exportului de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a

micșorat cu 0,1% față de volumul exportat în ianuarie-februarie 2018, însumând 58,2 mil.
dolari, cu o pondere de 12,2% în total exporturi. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri pondere
importantă au avut-o livrările semințelor și fructelor oleaginoase – 11,2% în volumul total al
exportului (53,1 mil. dolari), fiind cu 0,8 p.p. mai puțin comparativ cu ianuarie-februarie
2018.

Exportul de băuturi și tutun în ianuarie-februarie 2019 a constituit 31,3 mil. dolari, cu

5% mai puțin față de ianuarie-februarie 2018 și o pondere de circa 6,6% în total export. În
cadrul acestei secțiuni de mărfuri preponderente rămân a fi exporturile de băuturi, volumul
cărora a constituit 27,1 mil. dolari, cu 8,5% mai puțin față de ianuarie-februarie 2018.
Totodată, exportul de tutun brut și prelucrat – a constituit circa 4,2 mil. dolari, cu 25,6% mai
mult, față de ianuarie-februarie 2018.

Volumul exportului de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă
s-a micșorat cu 8,2% și a constituit 25,2 mil. dolari, sau 5,3% din total exporturi. În cadrul
acestei secțiuni de mărfuri sunt de menționate exporturile de fire, țesături și articole textile cu
o pondere de 2,1% din total export, mai puțin cu 0,8 p.p., volumul livrărilor fiind de 9,9 mil.
dolari, cu 21,9% mai puțin comparativ cu ianuarie-februarie 2018.

Volumul exportului de produse chimice și produse derivate nespecificate în altă parte

a însumat 20,1 mil. dolari, fiind în descreștere cu 8,2% comparativ cu ianuarie-februarie
2018. Cota-parte a acestor mărfuri în volumul total al exportului a fost de 4,2%. O pondere
importantă o dețin produsele medicinale și farmaceutice – 2,7% din total export, însumând
12,9 mil. dolari, fiind cu 2% mai mare față de volumul exportat în ianuarie-februarie a anului
trecut, iar produsele chimice organice – 0,7% din total export, însumând 3,5 mil. dolari
(+9,8%), pe când uleiurile esențiale, rezinoide și substanțele parfumate – au constituit 0,6%
din total export, însumând circa 2,6 mil. dolari, fiind cu 44,9% mai puțin față de perioada
similară a anului trecut.

12
 CAPITOLUL III- RAPORT DE INVESTIGARE

3.1 Noul punct de informare a companiilor implicate în comerț

Punctul de Informare pentru Comerț Extern face parte din Centrul Unic de Apel al
Serviciului Vamal recent reformat și renovat în conformitate cu cele mai înalte standarde ale
Uniunii Europene. Dacă în trecut la el lucrau doar doi angajați și doar în orele de lucru, acum
cei cinci funcţionari pot oferi non-stop asistenţă în problemele ce ţin de comerţul exterior şi
regimul vamal, atît pentru companiile și cetățenii Republicii Moldova cît şi pentru persoanele
din străinătate.
Crearea unui astfel de punct de informare face parte din angajamentele pe care
Republica Moldova trebuia să le îndeplinească după semnarea Acordului OMC privind
Facilitarea Comerțului și al Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea
Europeană (DCFTA).

Deschiderea noului punct de informare nu ar fi fost posibilă fără ajutorul Agenţiei

Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională. Aceasta a oferit finanțare pentru procurarea
echipamentelor moderne performante, a softului şi modernizarea capacităților operaţionale.
S-a dorit nu numai modernizarea serviciilor tehnice dar şi schimbări la nivel de percepţie şi
aşteptări în societate.

13
 Punctul de Informare pentru Comerțul Extern este un instrument național de
informare pentru agenții economici implicați în comerțul internațional, pentru autorități, dar
și pentru alte părți interesate, care vor beneficia de informații sigure, din prima sursă, cu
privire la legislația vamală, regimurile și destinațiile vamale, declararea mărfurilor,
clasificarea și originea acestora, acte permisive, regulile de trecere a mărfurilor și mijloacelor
de transport peste frontieră etc.

3.2.Dependența de exterior și evoluția comerțului exterior

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne înalt. Conform datelor

preliminare ale Balanţei de plăţi pentru primul semestru 2019, deficitul contului curent a
constituit 10,6% în raport cu PIB, transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă
şi transferurile personale) – 17,7%, acumularea netă de pasive la investițiile străine directe –
8,1%, balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 26,7%.

Evoluția comerțului exterior încetinește, deși exporturile de bunuri au avut un ritm de

creștere puțin mai înalt decât importurile. În ianuarie-iulie 2019 exporturile s-au majorat cu
3,1%, iar importurile - cu 2,6%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1724,7 mil.
dolari SUA, faţă de 1689,3 mil. dolari în ianuarie-iulie

14
 CONCLUZIE
Comerţul exterior este extrem de important pentru Republica Moldova, dat fiind
faptul că piaţa locală este relativ limitată, iar baza de materii prime şi cea de resurse
energetice interne nu sînt suficiente pentru satisfacerea necesităţilor ţării. Totodată, aşezarea
geografică a Moldovei, existenţa acordurilor de comerţ liber cu Comunitatea Statelor
Independente şi cu ţările din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est permit
extinderea pieţei de desfacere.

În domeniul comerţului exterior, Republica Moldova a promovat o politică

consecventă, orientată spre diversificarea pieţelor de desfacere, spre facilitarea accesului
mărfurilor şi serviciilor moldoveneşti pe pieţele externe. Acest lucru s-a realizat mai cu seamă
prin semnarea unor acorduri menite să stimuleze activitatea comercială externă.

In scopul promovării şi extinderii exporturilor, Republica Moldova trebuie să

sporească calitatea investiţiilor, deoarece exportul şi investiţiile sînt factori interdependenţi,
de importanţă vitală pentru creşterea şi dezvoltarea economică a ţării. Astfel, pentru o creştere
economică de proporţii este nevoie de a dezvolta în primul rînd sectoarele industriale ale
economiei, inclusiv: prelucrarea metalelor, construcţia maşinilor şi echipamentelor, industria
uşoară, industria farmaceutică, industria agroalimentară etc., precum şi aşa sectoare

15
inovatoare cum sînt telecomunicaţiile, software etc. Aceste sectoare se caracterizează prin
faptul că generează o valoare adăugată relativ înaltă, care ar putea avea drept rezultat
creşterea comerţului exterior ca volum şi ca valoare, şi, în consecinţă, ar putea contribui la
micşorarea deficitului balanţei comerciale.

BIBLIOGRAFIE
I. Legi şi acte normativ

LEGE R.M. Nr. 1031 din 08-06-2000 Reglementare de stat a activităţii comerciale externe
Publicat : 21-09-2000 în Monitorul Oficial Nr. 119-120 art. 838
II. Manuale, monografii şi lucrări didactice

I. Smith A., Avuţia naţiunilor. Chişinău, Editura Universitas, 1992, vol.1.

2 Ricardo D., Opere alese, Chişinău, Editura Universitas, 1993, voLL,IL

3. Dicţionar de economie. Bucureşti, Editura „Economica", 2001.

4. Dicţionar de ştiinţe economice, Chişinău, Editura ARC, 2006.

5. Pralea S., Restructurări în diviziunea mondialăamuncii şi comerţul internaţional Iaşi 1988.

III. Webografie

1. www.eeas.europa.eu

2. www.mfa.gov.md

3. www.statistica.md

4. www.wordbank.org

16
17