R-Gg_BFKT Artritele la vârstnici: artrita reumatoidă GUTA 1

Sef Lucrari Dr Anghelescu A

Guta este considerată o boală cronică şi progresivă, rezultată a unui

exces de acid uric în organism.

Guta nu este o boala contagioasă.

Excesul de acid uric duce la formarea de cristale mici de uraţi care se

depozitează în ţesuturile organismului, în special în articulaţii.
Atunci când aceste cristale se depoziteaza în articulaţii, provoacă
atacuri recurente de inflamaţie (artrită).

Excesul de acid uric poate provoca

atacuri de artrită dureroasă (atac de gută),
litiaza urica (pietre la rinichi), mergând până la insuficienţă
renală.
Pe de altă parte, unele persoane pot avea un nivel crescut de acid uric
în sânge, fără a avea manifestări de gută.
Nivelul ridicat de acid uric în sânge, fără simptome, este menţionat ca
hiperuricemie asimptomatică.

Guta este caracterizată prin durere, edem şi roşeaţă, însă uneori poate
să apară şi impotenta functionala partiala. [Celsus: rubor, tumor, calor
et function laesa]

Repetatele „atacuri” de artrită gutoasă, pot deteriora articulaţiile şi pot

duce, daca nu sunt tratate, la artrită cronica.

Cauzele care duc la apariţia gutei

În afară de excesul de acid uric, există şi alţi factori de risc care duc la
dezvoltarea gutei:
 R-Gg_BFKT Artritele la vârstnici: artrita reumatoidă GUTA 2

Sef Lucrari Dr Anghelescu A

-Obezitatea
-Consumul excesiv de alcool
-Tulburări ale funcţiei renale
-Anumite medicamente: aspirina, diureticele, ciclosporina,
medicamentele pentru tratamentul tuberculozei.
-Anumite boli: hipertensiunea arterială, hipotiroidismul, tulburari ale
hemoglobinei, saturnismul, tumori, bolile renale cronice.

Factorii de risc ai gutei

Atacurile de artrită gutoasă sunt precedate de o schimbare bruscă a
nivelului de acid uric, care poate fi cauzata de:
-Înfometare şi deshidratare.
-Traumatisme articulare.
-Aportul de băuturi alcoolice, în special bere, creste riscul de guta.
-Dietele bogate în carne roşie, drojdie, ulei de peşte.
-Factorii genetici.
-Obezitatea.

Nivelul de acid uric creşte la pubertate la băieţi şi la menopauză la

femei, astfel încât bărbaţii tind să dezvolte gută la o vârstă fragedă
(după pubertate) faţă de femei (după menopauză).

Simptomele gutei apar, de obicei, după un anumit număr de ani de

acumularea a cristalelor de acid uric la nivelul articulaţiilor şi ale
ţesuturile din jur.
Simptomele includ: cresterea temperaturii locale, durere, tumefactie
(umflatura) – simptomele încep, de obicei, de la articulaţia degetului
mare de la picior, gleznei sau a genunchiului.
 R-Gg_BFKT Artritele la vârstnici: artrita reumatoidă GUTA 3

Sef Lucrari Dr Anghelescu A

Alte articulaţii, care sunt frecvent afectate de gută includ:

interfalangiene şi coatele.
Durerea se intensifică în timpul nopţii, apoi simptomele dispar pentru
câteva zile.
Dupa dispariţia atacului de gută apar mâncărimea şi exfolierea pielii.
Pielea este foarte roşie sau violacee din jurul articulaţiei afectate.
Apare febra, limitarea mişcărilor articulaţiei.
Unii oameni nu au atacuri dureroase ca simptome clasice ale gutei, ci
dezvoltă gută cronică. Guta cronică este mai puţin dureroasă la
persoanele în vârstă şi poate fi confundată cu alte forme de artrită.
Exista patru stadii evolutive ale bolii:
Hiperuricemia asimptomatică – Este perioada în care nu sunt prezente
simptome clasice ale gutei, existând deja niveluri serice crescute de
acid uric în sânge.
Artrita gutoasă acută – Cristale de acid uric încep să se formeze cel mai
frecvent la degetul mare de la picior, iar de multe ori corpul răspunde
printr-o reacţie inflamatorie bruscă: primul atac de gută. Atacurile
uşoare se opresc în câteva ore, în timp ce atacurile severe pot dura
săptămâni până la maxim o lună. Mulţi oameni au un al doilea atac de
gută în termen de 6 luni până la 2 ani de la primul lor atac, dar pot
exista intervale de mai mulţi ani între atacuri. Dacă nu este tratată,
frecvenţa atacurilor creşte cu timpul.
Intervalul gutos asimptomatic – Reprezintă perioada între atacuri care
este, de obicei, asimptomatică, însă în cazul persoanelor cu atacuri
dese, se produce intensificarea simptomelor.
Guta tofică cronică – Acest stadiu al gutei este adesea confundat cu alte
forme de artrită, cel mai frecvent fiind confundat cu osteoartrita. În
acest stadiu, cristale de acid uric s-au acumulat în organism pentru a
forma noduli numiţi tofi gutoşi.
 R-Gg_BFKT Artritele la vârstnici: artrita reumatoidă GUTA 4

Sef Lucrari Dr Anghelescu A

Când se află chiar sub suprafaţa pielii, aceste depozite sunt, de obicei,
tari şi mobile. Pielea de deasupra poate fi subţire şi roşie. În cazul în
care afecţiunea progresează, din cauza faptului că nu se aplică nici un
tratament, tofii gutoşi se pot extinde în cartilajul urechii producând
durere, tumefiere, roşeaţă, căldură şi inflamaţie. În acest caz există
riscul de distrugere a cartilagiilor.

Diagnosticarea gutei
Diagnosticarea gutei se poate face prin mai multe procedee medicale:
Aspiraţia de lichid articular – Un ac este introdus în articulaţii, pentru a
extrage un lichid pentru testare. Lichidul este examinat la microscop
pentru a vedea dacă există cristale de gută sau semne ale unei infecţii
bacteriene.
Analizele de sânge – Pentru a măsura nivelul acidului uric seric.
Însă nivelurile de acid uric sunt crescute la aproximativ 8% din
populaţie, astfel încât prezenţa unui nivel ridicat al acestui acid, nu
înseamnă neapărat că o posibilă gută a cauzat inflamaţia.
Nivelul acidului uric este de obicei redus în timpul unui episod de artrită
gutoasă inflamatorie.
Radiografiile – Utilizate pentru a diagnostica guta în stadii în care
articulaţiile au fost deja afectate.
Testele care măsoară nivelul acidului uric în urină.

Tratamentul gutei
Tratamentul medicamentos:
Unele medicamente sunt folosite pentru a trata inflamaţia articulaţiilor,
alte medicamente sunt folosite pentru a preveni noi atacuri de gută.
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Colchicina – În timp ce utilizarea de colchicina poate reduce atacurile
de gută, aceasta nu împiedică acumularea de acid uric.
 R-Gg_BFKT Artritele la vârstnici: artrita reumatoidă GUTA 5

Sef Lucrari Dr Anghelescu A

Corticosteroizii – Pe cale orală sau ca soluţie injectabilă.

În cazul în care nivelul de acid uric în sânge este mare, dar nu s-au
înregistrat atacuri de gută, tratamentul este rareori necesar.
Oamenii cu niveluri extrem de ridicate ar putea avea nevoie de o
testare periodică pentru a preîntâmpina leziunile renale.

Tratamentul chirurgical
Chirurgia este foarte rar necesară pentru tratametul gutei, cu excepţia
cazului în care boala a produs daune semnificative ale articulaţiilor, din
lipsa unui tratament eficient.
Una dintre cele mai expuse articulatii pentru interventii chirurgicale
este articulatia genunchiului. Este indicata o atroscopie exploratorie, cu
rolul de a cuantifica si extrage depunerile de acid uric.

Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul acestei

afectiuni, dupa aplicarea tratamentului ortopedic sau chirurgical, este
reprezentat de recuperarea medicala.
R-Gg_BFKT Artritele la vârstnici: artrita reumatoidă GUTA 6

Sef Lucrari Dr Anghelescu A