BREVIAR DE CALCUL STRUCTURA DE REZISTENTA

1. DATE GENERALE
Denumirea lucrarii : “ Pensiune agroturistica in localitatea Greci , judetul Tulcea "
Amplasament : Jud. Tulcea – loc. Greci , strada Parcul National , nr. 25
Beneficiar : S.C. UZBY ROCK METAL S.R.L.

Prezenta documentaţie are ca obiect proiectarea unui imobil ce se dezvoltă pe P+M avand o
structură de rezistenţă formată din:
- infrastructura: fundatii continue sub ziduri din beton armat monolit
- suprastructura: structura in cadre si panouri de zidarie din caramida inramata cu samburi si
centuri din beton armat turnate monolit.
În conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2013, construcţia face parte din clasa de
importanţă III, construcţie normală. Zona seismică în care se găseşte construcţia este caracterizată de
acceleratia terenului pentru proiectare (IMR 225 ani) ag = 0.24 s şi de perioada de colţ Tc  0.7 s .
Corespunzător prevederilor art. 41 şi tabelului 5 din normele tehnice de proiectare şi realizare a
construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P118-99 clădirea se încadrează în gradul III de
rezistenţă la foc. Sunt respectate în conformitate cu Legea 10/1995 a5 şi cerinţele de rezistenţă şi
stabilitate, siguranţă în exploatare, igienă, sănătatea oamenilor, protecţia împotriva zgomotului.
Elementele structurale s-au calculat în conformitate cu următoarele standarde şi normative.
Infrastructura

 STAS 6054-77. Terenul de fundare. Adâncimi de îngheţ.

 STAS 3300/1;2-85. Terenul de fundare. Principii generale.
 STAS 9824/1-87. Tasarea construcţiilor.
 P 112-2004. Normativ privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de fundaţii directe
la construcţii.
 P 7-92. Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea construcţiilor
fundate pe pământuri sensibile la umezire.
 P 100-1/2013. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe,
social – culturale, agrozootehnice şi industriale.
 NE 012-99. Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat.
 C 16-84. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii
şi instalaţii aferente.
 C 29-85. Normativ privind îmbunătăţirea terenului de fundare slabe prin
procedee mecanice.
 C 169-88. Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea
fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

Suprastructura

Calculul elementelor din beton armat solicitate la încovoiere (grinzi) s-a făcut la stările limită
ale capacităţii portante şi ale exploatării normale. Calculul la stările limită ale capacităţii portante (de
rezistentă) a constat în dimensionarea şi verificarea secţiunilor înclinate la acţiunea forţei tăietoare.
Calculul la stările limita ale exploatării normale constau în limitarea săgeţii elementelor.
1
 Pentru calculul suprastructurii am folosit:
 STAS 10107/0-90.
 STAS 10107/1-90.
 STAS 10107/2-92.
 P 100-1/2013.
 EN 1992 – Eurocode 2
 CR 0-2005.
 STAS 10101/1-78.
 STAS 10101/2A1-78.
 NP -082-04.
 CR 1-1-3 – 2005.
Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din
beton, beton armat şi beton precomprimat.
Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din
beton, beton armat şi beton precomprimat. Prevederi generale.
Construcţii civile, industriale şi agricole. Planşee curente din plăci şi
grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii de calcul şi
alcătuire.
Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe,
social – culturale, agrozootehnice şi industriale.
Desing of concrete structure.
Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii.
Clasificarea şi gruparea acţiunilor.
Greutăţi tehnice şi încărcări permanente.
Acţiuni datorate procesului de exploatare pentru construcţii civile şi
industriale.
Acţiunea vântului.
Încărcări date de zăpadă.

2. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

2.1. Gruparea încărcărilor.

Calculul elementelor şi structurilor de rezistenţă la diferite stări limită se face luând în

considerare combinaţiile sau grupările de încărcări cele mai defavorabile.
La proiectarea construcţiilor se au în vedere următoarele două grupări de încărcări:
a) grupări fundamentale - alcătuite din încărcări permanente (G), cvasipermanente (ψ2Qk) şi
variabile (Q);
b) grupări speciale - alcătuite din încărcări permanente (G), cvasipermanente (ψ2Qk),
variabile (Q) şi excepţionale (AE).
Grupările de încărcări se alcătuiesc în conformitate cu prevederile din codul de proiectare CR
0-2005.
În cazul când calculele elementelor şi structurilor se face la stări limită ultime de rezistenţă şi
stabilitate, grupările se alcătuiesc după cum urmează:

a) Grupări fundamentale:
1.35 G kj  1.5Qk 1   1.5 0i Qki (4.9)
în care:
G kj - efectul pe structura al actiunii permanente;
Qki - efectul pe structura al actiunii variabile;
Qk 1 - efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre
actiunile variabile;
 0i - factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile, avand
valoarea 0,7.
b) Grupări speciale:
2
 G kj   I AEk   2i Qki (4.13)
în care:
AEk - valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde cu intervalului mediu
de recurenta (IMR 100 de ani);
 2i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi ;
I - coeficient de importanta a constructiei avand valorile functie de clasa de
importanta a constructiei ( clasa III => 1 ).

În grupările speciale în care intervin încărcări seismice nu se consideră încărcările orizontale

datorita vântului (se exceptează construcţiile deosebit de zvelte şi sensibile la acţiunea vântului).

2.2. Prezentarea actiunilor.

Clasificarea şi gruparea acţiunilor (încărcărilor) în construcţii se face în conformitate cu CR 0-

2005.
După caracterul acţiunii se deosebesc următoarele categorii :
actiunea permanenta (G) – actiune pentru care variatia in timp este nula sau neglijabila.
actiunea variabila (Q) – actiune pentru care variatia in timp a parametrilor ce caracterizeaza
actiunea nu este nici monotona nici neglijabila.
actiunea accidentala (A) – actiune de durata scurta dar de intensitate semnificativa, ce se
exercita cu probabilitate redusa asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate.
actiunea seismica (AE) – actiune asupra structurii datorata miscarii terenului provocata de
cutremure.
actiunea geotehnica – actiune transmisa structurii de catre pamant si/sau apa subterana.

2.3. Evaluarea încărcărilor gravitaţionale

2.3.1. Evaluarea încărcărilor permanente

Evaluarea încărcărilor permanente normate gn şi de calcul g este prezentată în tabelul 2.1, pe

baza detaliilor constructive stabilite pentru toate elementele structurale şi nestructurale.
La evaluarea acestor încărcări am utilizat:

 CR 0-2005 – Cod de proiectare. Clasificarea şi gruparea acţiunilor;

 STAS 10101/1-78 – Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente.

COEFICIENTI PARTIALI DE SIGURANTA

Combinatia de Incarcari
Nr. Tipuri de Incarcari Statice
GFC GN GFN
0  
2.3.2. Evaluar
1 Incarcare din Greutate Proprie 1.35 1 1
ea
2 Incarcare Utila 1.5 0.4 1
3 Incarcare Cvasipermanenta 1.05 1 1
4 Incarcare din Zapada 1.5 0.4 1
5 Incarcare din Vant 1.5 0.7
încărcărilor verticale datorate acţiunii zăpezii

3
 Încărcările date de zăpadă se evaluează conform codului de proiectare CR-1-1-3-2005.
Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcţie de forma
acoperişului şi de redistribuţia zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii.
La proiectarea acoperişurilor se utilizează două distribuţii ale încărcării din zăpadă :
- încărcarea din zăpadă neaglomerată
- încărcarea din zăpadă aglomerată

Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a suprafeţei
acoperişului.

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel :

S k   i  C e  Ct  S o,k
Sk= valoarea caracteristică încărcăturii din zăpadă pe acoperiş
μi = coeficient de formă pentru încărcătura din zăpadă pe acoperiş
Sok = valoarea caracteristică a încărcăturii din zăpadă pe sol în KN/m2 în amplasament conform tabelului A1 din anexa A
din codul de proiectare(fig.2.17).
Ce= coeficientul de expunere a amplasamentului construcţiei
Ct= coeficientul termic
Valoarea caracteristică încărcăturii din zăpadă pe acoperiş este data in anaxa A a Codului de
proiectare CR 1-1-3 – 2005, precum si in harta de zonare a tarii noastre din punct de vedere al
incarcarii din zapada pe sol: Sk=2 kN/m2.
Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş se determină funcţie de tipul de
acoperiş în capitolul 3 din codul de proiectare.
Panta acoperişului 0o≤ α ≤30o 30o< α <60o α ≥60o
α
µ1 0.8 0.8(60-α)/30 0.0
µ2 0.8 + 0.8α/30 1.6 -

Coeficientul de forma μi va fi 0,8 pentru α=0˚.

Coeficientul de expunere C e al amplasamentului construcţiei este funcţie de condiţiile de
expunere ale construcţiei (atât la momentul proiectării cât şi ulterior), valorile sale fiind date în tabel.

Tipul expunerii Ce
Completă 0.8
Parţială 1.0
Redusă 1.2

Cum construcţia noastră se încadrează în condiţii normale de expunere valoarea coeficientului

Ce se alege conform tabelului:  c e  1.0
Datorita faptului ca pentru acoperis am adoptat o termoizolatie uzuala, coeficientul Ct va fi
considerat 1.
Conform datelor de mai sus, intensitatea normată a încărcării date de zăpadă, este următoarea:
KN
S k   i  C e  C t  S o, k  0.8  1  1  2  1.6 2
m

4
 PARTER
Factor Factor
Tip incarcare Dimensiune Greutate normata Incarcare ULS Incarcare SLS
ULS SLS
Planseu beton armat (+ grinzi
0.2 25 1.35 6.75 1 5
+ stalpi)
Sapa 0.1 22 1.35 2.97 1 2.2

Pardoseala 0.01 30 1.35 0.405 1 0.3

Tavane 0.012 0.3 1.35 0.00486 1 0.0036

Pereti compartimentare 0.8 1.35 1.08 1 0.8

Utila 2 1.5 3 0.4 0.8

Total 14.20986 Total 9.1036

Mansarda
Factor Factor
Tip incarcare Dimensiune Greutate normata Incarcare ULS Incarcare SLS
ULS SLS
Planseu beton armat (+ grinzi
0.16 25 1.35 5.4 1 4
+ stalpi)
Sapa 0.1 22 1.35 2.97 1 2.2

Sarpanta 1 1.4 1.35 1.89 1 1.4

Tavane 0.012 0.3 1.35 0.00486 1 0.0036

Hidroizolatie+Termoizolatie 0.1 0.7 1.35 0.945 1 0.7

Utila 0.8 1.5 1.2 0.4 0.32

Zapada 1.6 1.5 2.4 0.4 0.64

Total 14.80986 Total 9.2636

2.4. Evaluarea încărcărilor orizontale (seismice)

Evaluarea încărcărilor seismice orizontale pentru prezentul proiect s-a realizat conform normativului
P100-2013 – Cod de proiectarea antiseismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clãdiri.
Metodologia de proiectare antiseismica presupune acceptarea ruperilor ductile şi împiedicarea
ruperilor casante, prin realizarea unor zone plastice potentiale suficient de ductile pentru a se putea
compensa incertitudinile provenite din variabilitatea intensitãţii seismelor.
Prin protecţie antiseismică se urmăreşte limitarea degradărilor, a avariilor, precum şi evitarea
prabuşirii elementelor structurale, a celor nestructurale, a echipamentelor şi instalaţiilor.
Efectele cutremurului vor fi cu atât mai mici cu cât structura de rezistenţã va fi capabilã sã
disipe o parte cât mai mare din energia indusã de seism, iar capacitatea unei structuri de a disipa
energia indusã depinde de capacitatea de deformare post-elasticã a acesteia.
Evaluarea rãspunsului seismic va avea în vedere posibilitatea comportãrii acesteia în domeniul
post-elastic, evitându-se astfel cedãrile casante. Aplicarea acestui concept (al disipãrii de energie) ar
presupune o analizã seismicã post-elasticã, care ar conduce la un volum mare de calcul.
De aceea pentru aprecierea comportãrii postelastice se foloseşte în practicã conceptul
ductilitãţii – introdus în calcul în mod simplificat prin factorul de comportare.
În codul seismic pentru calculul forţei seismice pe bazã de spectre de rãspuns se recomandã
douã metode:
5
 - metoda forţelor seismice static echivalente;
- metoda cu calcul modal cu spectre de rãspuns.
Forţa seismicã orizontalã/forţa tãietoare de bazã corespunde modului propriu fundamental pentru
fiecare direcţie orizontalã principalã consideratã în calculul construcţiei se determinã cu relaţia
Fb   I  S d (T1 )  m  
Sd(T1) = spectrul de proiectare pentru T1;
γ1 = factorul de importanţã corespunzãtor clasei de importanţã;
m = masa totalã a clãdirii calculatã ca sumã maselor de nivel;
λ= factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin masa modalã efectivã modalã
asociatã acestuia.
Clasele de importanţã şi de expunere la cutremur pentru clãdiri sunt:
Clasa de importanţã Tipuri de clãdiri γ1
Clãdiri cu funcţiuni esenţiale a cãror integritate pe durata cutremurelor
I este vitalã pentru protecţia civilã (staţii de pompieri, sediile poliţiei, 1,4
spitalele de urgenţã, staţiile de salvare ...)
Clãdiri a cãror rezistenţa seismicã este importantã sub aspectul asociat cu
II prãbuşirea sau avarierea gravã: clãdiri ce adãpostesc pesta 400 de 1,2
persoane, penitenciarele, azilele, muzeele ...
III Clãdiri de tip curent ce nu aparţin celorlalte categorii. 1
IV Clãdiri de micã importanţã pentru siguranţa publicã. 0,8
Clasa de importanta si de expunere III =>  1  1 .
Factorul de corecţie λ =0.85 pentru T1≤Tc sau λ =1 pentru celelalte cazuri.
Conform codului seismic, construcţia face parte din zona de hazard seismic ce este caracterizată de
acceleratia terenului pentru proiectare (IMR 100ani) a g  0.16 g şi de perioada de colţ Tc  0.7 s .

Spectrul normalizat de răspuns elastic pentru acceleraţie

Tc = 0.7 s => Td = 3 s şi Tb = 0.07 s.

T1 = Ct•H3/4 în care Ct este 0.05 şi H = 13.80 m (înalţimea cladirii mãsuratã de la extremitatea
superioarã a infrastructurii rigide).
T1 = 0.05• 13.803/4=0.35 s < Tc = 0.70 s => λ =0.85.
Spectrul de proiectare Sd(T1) se calculeazã funcţie de:

6
 ag  T
S d (T1 ) 
q
Sd(T1) = spectrul de proiectare pentru T1;
ag = 0.16g - acceleratia terenului pentru proiectare (IMR 100ani);
g = 9.89 m/s2 – acceleraţia gravitaţionalã;
βT = β0 =2.75 (TB<T1<TC) – spectrul normalizat de rãspuns;
q = factor de comportare (pentru structura din beton – 2 – conform P100/3-2008).
0.16  9.89  2.75
=> S d (T1 )   2.176m / s 2
2
Cu toate aceste valori calculate va rezulta forţa seismicã de bazã
Fb  1  2.176  m  0.85  1.85  m

3. Modelarea structurii
Structura a fost modelata in varianta constructiva cu ajutorul programului SCIA. Programul de
calcul structural SCIA. ESA PT a fost creeat si este în continuare dezvolata pentru a oferi inginerilor
structuristi o unealta eficienta, simpla şi robusta pentru ca acestia sa rezolve simplu probleme
complicate.
SCIA.ESA PT este un program de calcul al structurilor actionate de încarcari statice si/sau
dinamice în concordanta cu normativele nationale şi internationale aflate în vigoare.
In urma calcului dinamic cu ajutorul programului SCIA. ESA PT (program bazat pe teoria
elementului finit) si in concordanta cu normativul de proiectare P100/2013 – 1 s-au obtinut
urmatoarele valori pentru perioadele proprii de vibratie:

Nr. crt. f omega omega^2 T

[Hz] [1/sec] [1/sec^2] [sec]
1 7.26 45.63 2081.68 0.14
2 9.24 58.07 3372.29 0.11
3 10.34 65 4224.59 0.1
4 11.17 70.2 4927.42 0.09
5 12 75.41 5687.17 0.08
6 12.06 75.78 5742.75 0.08

Nr. crt. s T [s] f [Hz] εxi εyi εzi εxi εyi εzi
1 45.6268 0.1377 7.2617 0.0133 0.6859 0 0.0133 0.6859 0
2 58.0731 0.1082 9.2426 0.5043 0.0681 0.0004 0.5176 0.754 0.0004
3 64.9988 0.0967 10.3449 0.1848 0.0435 0.001 0.7024 0.7975 0.0014
4 70.1977 0.0895 11.1723 0.0003 0.0004 0.0191 0.7027 0.7979 0.0205
5 75.4156 0.0833 12.0028 0 0 0.0004 0.7027 0.7979 0.0209
6 75.7832 0.0829 12.0613 0 0 0 0.7027 0.7979 0.0209

Concluzie:
a) primul mod de vibratie : roto-translatie pe directia Y cu factor de participare a maselor 1.33%
pe directia x si 68.59% pe directia y;
b) modul 2 de vibratie : roto-translatie pe directia X cu factor de participare a maselor 50.43% pe
directia x si 6.81% pe directia y;
c) modul 3 de vibratie : torsiune generala cu factor de participare a maselor 18.48% pe directia X
si 4.35% pe directia Y;
d) In primele 12 perioade proprii de vibratie ale miscarii seismice se consuma aproximativ 71.59%
din masa vibranta a structurii pe directia X si 79.83% pe directia Y.

7
 4. Verificarea la deplasari laterale

4.1. Proiectarea rigiditatii la forte laterale

In conformitate cu prevederile Anexei E din P100/1-2013, verificarea deplasarilor relative de nivel

se face la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu (SLS) si starea limita ultima (ULS).
Elementele structurii care se supun verificarii au dimensiunile stabilite in faza anterioara de
predimensionare.

- Verificarea la starea limita de serviciu (SLS)

Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii principale a cladirii in
urma unor cutremure, ce pot interveni de mai multe ori in viata constructiei, prin controlul degradarilor
elementelor nestructurale si a componentelor instalatiilor aferente constructiei. Cutremurul asociat
acestei stari limita este un cutremur moderat ca intensitate, avand probabilitatea de aparitie mai mare
decat cel asociat starii limita ultime (perioada medie de revenire 30 ani).
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei (relatia E.1 – anexa E, Codul P100/1-2013):

drSLS = 1.25qdr < draSLS

drSLS – deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS;

υ = 0,5
dr – valoarea deplasarii relative de nivel, determinata prin calcul elastic sub incarcari seismice de
proiectare;
draSLS – valoarea adimisibila a deplasarii relative de nivel
draSLS = 0.005hs

Verificare deplasari - SLS

Deplasa Deplas drx- dry- dra-
Etaj re x are y drex drey n q SLS SLS hnivel SLS
[m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m]
0 0 0 0 0 0.5 2 0 0 0 0
P 0.0006 0.0007 0.0003 0.0004 0.5 2 0.0003 0.0004 2.7 0.0135
M 0.0009 0.001 0.0003 0.0003 0.5 2 0.0003 0.0003 2.7 0.0135

- Verificarea la starea limita ultima (SLU)

Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la atacul unui
cutremur major, foarte rar, ce poate apărea in viaţa unei construcţii, prin prevenirea prăbuşirii totale a
elementelor nestructurale. Se urmăreşte deopotrivă realizarea unei marje de siguranţa suficiente fata de
stadiul cedării elementelor structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
drULS = cqdr < draULS

drULS – deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS;

q – factorul de comportare specific tipului de structura;

8
dr – deplasarea relativa a aceluias nivel, determinata prin calcul static elastic sub incarcarile seismice
de proiectare; rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat, utilizată pentru calculul
valorii dr, se consideră egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare secţiunilor nefisurate, adică 0,5E cIc
c – coeficientul de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T<Tc deplasarile seismice
calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decat cele corespunzatoare raspunsului seismic elastic;
draULS – valoarea admisibila a deplasarilor de nivel

1< c = 3 – 2.5T/Tc <2

Verificare deplasari - ULS

Deplas Deplas drx- dry- dra-
Etaj are x are y drex drey cx cy q ULS ULS hnivel ULS
[m] [m] [m] [m] [m] [m] [m] [m]
0 0 0 0 0 2 2 2 0 0 0 0
P 0.0006 0.0007 0.0003 0.0004 2 2 2 0.0012 0.0016 2.7 0.0675
M 0.0009 0.001 0.0003 0.0003 2 2 2 0.0012 0.0012 2.7 0.0675

9
 5. Verificarea armare elemente structurale
5.1Armare centuri
DATE INITIALE
d = h w -a ds = h w - Clasa Tipul armaturii fcd fctm fyd fyk
b w (mm) h w (mm) a (mm) h f (mm) b c(mm) 2 2 2 2
(mm) 2a (mm) betonulu longitudinae : (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm )
300 300 40 260 220 180 300 Bc35 BST 500S 20.5 2.94 420 500

Coeficient minim de armare : ρmin =0.5*fctm/fyk = 0.00294

ARMARE EFECTIVA SUS

- 2
NUMAR BARE DIAMETRU ARIE ARMATURA A s (mm ) Coeficient de armare ρ = A s /(bw *d) Verificare ρ > ρmin
1 12
339 0.00435 OK
2 12

ARMARE EFECTIVA JOS

+ 2
NUMAR BARE DIAMETRU ARIE ARMATURA A s (mm ) Coeficient de armare ρ = A s /(bw *d) Verificare ρ > ρmin
1 12
339 0.00435 OK
2 12

LATIME ACTIVA PLACA ARMARE EFECTIVA PLACA

Grinda
Exista GM : 
exista gr . pe dir. transv : b f  b c  4h f Diametru Distanta A sf,1
-
A sf
-

marginala
grinda pe nu exista gr . pe dir. transv : b f  b c Φ (mm) s (mm) (mm )
2
(mm )
2
(M) sau
directie exista gr . pe dir. transv : b f  b c  8h f
centrala Armare tip 1 0 150 0.0
transv. ? GC : 
(C) nu exista gr . pe dir. transv : b f  b c  4h f Armare tip 2 0 150 0.0 0.0
M DA 1020 Armare tip 3 0 0.0

VERIFICARE ARMARE LONGITUDINALA GRINDA DREPTUNGHIULARA LA MOMENT NEGATIV

-
- - - - + - +
daca xu < 2a : MRd = A s *fyd *d s (kNm)
M Ed A s = A sw + A sf As xu = [(A s - A s )*fyd ] / xB = 0.25d + Verificare
daca 2a <xu < xB : M Rd = b w *xu *fcd *(d-xu /2) +A s *fyd *d s (kNm) M Rd > MEd
(kNm) 2
(mm ) (mm )
2
(b w *fcd ) (mm) (mm)
+
daca xu > xB : MRd = b w *xB*fcd *(d-xB/2) +A s *fyd *d s (kNm)
20.00 339.3 339 0.0 65 31.35 OK

VERIFICARE ARMARE LONGITUDINALA GRINDA "T" LA MOMENT POZITIV

+
+ - - - + + -
daca xu < 2a : M Rd = A s *fyd *d s (kNm)
M Ed A s = A sw + A sf As xu = [(A s -A s )*fyd ] / xB = 0.25d - Verificare
daca 2a <xu < xB : M Rd = b f*xu *fcd *(d-xu /2) +As *fyd *d s (kNm)
(kNm) 2
(mm ) (mm )
2
(bf*fcd ) (mm) (mm) M Rd > MEd
-
daca xu > xB : M Rd = b f*xB*fcd *(d-xB/2) +As *fyd *d s (kNm)
16.00 339.3 339 0.0 65 31.35 OK

10
 DATE INITIALE
d = h w-a ds = h w-2a fctd Tipul armaturii fyd fywd =fyd *myw
b w (mm) h w(mm) a (mm) 2 2 myw 2
(mm) (mm) (N/mm ) transversale : (N/mm ) (N/mm )
300 300 40 260 220 1.35 BST 500S 420 0.8 336

M db ,i   Rb  M Rb ,i  min( 1,  M Rc /  M Rb )

γRb = 1.3 factor de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului

Pentru structuri obisnuite :

MRb,1 MRb,2 Mdb,1 Mdb,2

l (m) (kN)
(kNm) (kNm) (kNm) (kNm)
31.35 31.35 40.76 40.76 1.90 50.00 92.90

-
f'ctd = ms * fctd A sw
Verificare ν' ≤ 2 2 2
(N/mm ) (mm )

0.882 OK 1.000 1.350 339.3 0.435

Verificare tcr/d ≤ 2,5

0.148 1.337 OK

2 2
A sw (mm ) ARIE NECESARA [mm ]: 33.3
nw s (mm) DIAMETRU EFECTIV [mm] : 8
2
ARIE EFECTIVA [mm ]: A sw = 50.3
2 150 33.3 VERIFICARE: OK
11
5.2Armare grinzi
DATE INITIALE
d = h w -a ds = h w - Clasa Tipul armaturii fcd fctm fyd fyk
b w (mm) h w (mm) a (mm) h f (mm) b c(mm) 2 2 2 2
(mm) 2a (mm) betonulu longitudinae : (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm )
300 400 40 360 320 180 300 Bc35 BST 500S 20.5 2.94 420 500

Coeficient minim de armare : ρmin =0.5*fctm/fyk = 0.00294

ARMARE EFECTIVA SUS

- 2
NUMAR BARE DIAMETRU ARIE ARMATURA A s (mm ) Coeficient de armare ρ = A s /(b w *d) Verificare ρ > ρmin
1 14
462 0.00428 OK
2 14

ARMARE EFECTIVA JOS

+ 2
NUMAR BARE DIAMETRU ARIE ARMATURA A s (mm ) Coeficient de armare ρ = A s /(b w *d) Verificare ρ > ρmin
1 14
462 0.00428 OK
2 14

LATIME ACTIVA PLACA ARMARE EFECTIVA PLACA

Grinda
Exista GM : 
exista gr . pe dir. transv : b f  b c  4h f Diametru Distanta A sf,1
-
A sf
-

marginala
grinda pe nu exista gr . pe dir. transv : b f  b c Φ (mm) s (mm) (mm )
2
(mm )
2
(M) sau
directie exista gr . pe dir. transv : b f  b c  8h f
centrala Armare tip 1 0 150 0.0
transv. ? GC : 
(C) nu exista gr . pe dir. transv : b f  b c  4h f Armare tip 2 0 150 0.0 0.0
M DA 1020 Armare tip 3 0 0.0

VERIFICARE ARMARE LONGITUDINALA GRINDA DREPTUNGHIULARA LA MOMENT NEGATIV

-
- - - - + - +
daca xu < 2a : M Rd = A s *fyd *d s (kNm)
M Ed A s = A sw + A sf As xu = [(A s - A s )*fyd ] / xB = 0.25d +
Verificare
daca 2a <xu < xB : MRd = b w *xu *fcd *(d-xu /2) +A s *fyd *d s (kNm) M Rd > M Ed
(kNm) 2
(mm ) (mm )
2
(b w *fcd ) (mm) (mm)
+
daca xu > xB : M Rd = b w *xB*fcd *(d-xB/2) +A s *fyd *d s (kNm)
40.00 461.8 462 0.0 90 62.07 OK

VERIFICARE ARMARE LONGITUDINALA GRINDA "T" LA MOMENT POZITIV

+
+ - - - + + -
daca xu < 2a : M Rd = A s *fyd *d s (kNm)
M Ed A s = A sw + A sf As xu = [(A s -A s )*fyd ] / xB = 0.25d - Verificare
daca 2a <xu < xB : MRd = b f*xu *fcd *(d-xu /2) +As *fyd *d s (kNm)
(kNm) 2
(mm ) (mm )
2
(b f*fcd ) (mm) (mm) M Rd > M Ed
-
daca xu > xB : MRd = b f*xB*fcd *(d-xB/2) +As *fyd *d s (kNm)
37.00 461.8 462 0.0 90 62.07 OK

12
 DATE INITIALE
d = h w-a ds = h w-2a fctd Tipul armaturii fyd fywd =fyd *myw
b w (mm) h w(mm) a (mm) 2 2 myw 2
(mm) (mm) (N/mm ) transversale : (N/mm ) (N/mm )
300 400 40 360 320 1.35 BST 500S 420 0.8 336

M db ,i   Rb  M Rb ,i  min( 1,  M Rc /  M Rb )

γRb = 1.3 factor de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului

Pentru structuri obisnuite :

MRb,1 MRb,2 Mdb,1 Mdb,2

l (m) (kN)
(kNm) (kNm) (kNm) (kNm)
62.07 62.07 80.69 80.69 3.60 160.00 204.83

-
f'ctd = ms * fctd A sw
Verificare ν' ≤ 2 2 2
(N/mm ) (mm )

1.405 OK 0.798 1.077 461.8 0.428

Verificare tcr/d ≤ 2,5

0.302 0.833 OK

2 2
A sw (mm ) ARIE NECESARA [mm ]: 45.3
nw s (mm) DIAMETRU EFECTIV [mm] : 8
2
ARIE EFECTIVA [mm ]: A sw = 50.3
2 100 45.3 VERIFICARE: OK
13
5.3Armare stalpi
DATE INITIALE
Clasa be tonului : Bc20 fcd fctd fyd 2 d (mm) h yw (mm)
b c(mm) h c(mm) 2 2 2 fywd (N/mm ) a (mm)
Tipul armaturii longitudinale : BST 500S (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) d = hc - a h yw = h c - 2a
Tipul armaturii transversale : BST 500S 300 300 10.5 0.8 430 430 35 265 230

ARMARE EFECTIVA
nr bare diametru nr bare diametru Arie armatura pe o latura
Armare pe o latura
2 14 1 14 462
nr bare diametru nr bare diametru Arie totala de armatura Coeficient de armare ρ Verificare 0.01 < ρ < 0.04
Armare totala
4 14 4 14 1232 0.0137 OK

EFORTURI DE CALCUL
M Edc NEdc M Rb,1 M Rb,2 M Edb,1 M Edb,2
γRd M dc   Rd  M Edc 
M Rb , i
νd =NEdc/(b c*d*fcd ) Verificare νd <0.4
(kNm) (kN) (kNm) (kNm) (kNm) (kNm) M Edb , i

45.00 275.00 63.00 63.00 50.00 50.00 1.3 73.71 0.329 OK

VERIFCAREA ZVELTETEI
Cazul :
lcl (m)
A
2.8 9.33333

3
M ld p= Ec Ic = b c*hc /12 M IIdc = η*M dc
2
(kNm) ρ*100 (N/mm ) 4
(mm ) (kNm)
200.00 1.368 27000 675000000 1089 1372 1.25 92.20

EFORTURI CAPABILE
xu (mm) xB (mm) Verificare
M dc (kNm) M Rc (kNm)
As (mm )
2 M Rc>Mdc
xB=0.55d

73.71 74.92 OK
462 87.30 145.75

14
 DATE INITIALE
Clasa betonului : Bc20 fcd fctd fyd fywd d (mm) d s (mm)
b c(mm) h c(mm) 2 2 2 2 a (mm)
Tipul armaturii longitudinale : BST 500S (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) (N/mm ) d = h c-a d yw = hc - 2a
Tipul armaturii transversale : BST 500S 300 300 10.5 0.8 430 430 35 265 230

EFORTURI DE CALCUL
MRb,stanga MRb,dreapta MRc,sus
Sectiune γRd MRc,jos = MRc,1 (kNm) M1,d (kNm)
(kNm) (kNm) (kNm)
stalp sus
1.3 63.00 63.00 75.00 75.00 81.90

Sectiune   M Rb ,i  γRd
MRb,stanga MRb,dreapta MRc,jos
MRc,sus = MRc,1 (kNm) M2,d (kNm)
M 2,d   Rd  M Rc , 2  min 1;  (kNm) (kNm) (kNm)
stalp jos  M 
 Rc ,i  1.3 75.00 97.50

Verificare f'ctd = fctd *(1+0.5νd ) Verificare

lcl (m) NEd (kN) 2
νd ≤ 0,4 (N/mm ) ν'<2
2.8 64.07 275.00 0.329 OK 0.93 0.865 OK

2
As (mm )

462 0.581 0.083 1.58 -

nec 2
Ae (mm ) ARMARE EFECTIVA Verificare
nw s (mm) 2 arie armare
nw Diametru A sw (mm ) ΣA e*n e p w=(ΣA sw *n w )*100/(s*b c)
Etrieri tip 1 2 8 50 efectiva
151 0.503
3 100 8 Etrieri tip 2 1 8 50 OK

Intocmit

Ing. Bogorodea Lucian

15