Dragostea îi taină mare - Fetele din Botoșani

TOATE: De cȃnd lumea și Pămȃntu’,

Umblă dragostea ca vȃntu’;
Tot de-atȃtea mii de ani,
Vine și la Botoșani!
Hei, hei, dragostea,
Nu uită de nimenea;
Printre flori, prin iarbă verde,
Ne-o găsit pe noi, trei fete!

SIMONA: Fetelor, m-am tot gȃndit,

N-aș mai vrea să mă mărit!
Că oricȃt de dulce pare,
Dragostea-i amăgitoare!
Hei, hei, dragostea,
Zău că nu m-aș mărita,
La-nceput ȋi tare bine,
După-aceea greul vine!

LORENA: Să spui, soro, orice-ai zice,

Eu după cel drag m-oi duce!
Mi-am găsit drăguț frumos,
Și isteț, și omenos!
Hei, hei, dragostea,
Cu-al meu pui m-oi mărita!
Drag cu drag cȃnd se-ntȃlnește,
Dragostea pe veci trăiește!
IUSTINA: Da’ eu-s femeie măritată
Și vă lămuresc ȋndată:
Măritată-i tare ghini
Când cel drag îi lângă tine!
Hei, hei, dragostea,
Mi-o găsit perechea mea!
Trece vremea pe sub soare,
Dragostea ȋi tot mai mare!

TOATE: Dragostea ȋi taină mare,

Nu-i la fel la fiecare...
Ba ȋi bună, ba ȋi rea,
Ba ȋi dulce, ba nu prea!
Hei, hei, dragostea,
Tre’ să știi a o purta:
Mai ȋntȃi cu inima,
Da’ cu mintea, tot așa!
Hei, hei, dragostea,
Nu-i ușor a o purta;
Da’ și-atuncea cȃnd o ai,
Ai gustat un pic din rai!