1.

Delimitari conceptuale:
Curriculum-ul reprezintă un concept-chee nu numai în ştiinţele educaţiei,
dar şi în cadrul practicilor educaţionale contemporane. În sens larg, procesual,
se desemnează prin curriculum ansamblul proceselor educative şi al
experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său
şcolar. În sens restrâns, curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente
şcolare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind
procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului.

2. Evolutia conceptului de curriculum:

În acceptiunea tradiţională, recunoscută în pedagogia secolelor XVII-XIX,
conceptul de curriculum reprezintă succesiv sau simultan: un set de
documente şcolare care planifică conţinuturile educaţiei/instruirii; un
instrument de eficientizare socială a activităţii şcolare; un program de învăţare
oficial, organizat instituţional, obligatoriu şi pentru subiectul şi pentru obiectul
educaţiei.
Semnificaţia modernă a conceptului de curriculum, lansată în pedagogia
secolului XX de J.Dewey, vizează nu numai conţinuturile incluse în
programele şcolare, ci ăi experienţele de învăţare ale elevilor. Formarea şi
perfecţionarea profesorilor devine astfel parte determinantă a curriculum-ului
şcolar care reprezintă întregul organizat al adevărului asimilat prin
învăţare(Dewey, J.)
Evoluţia conceptului de curriculum în pedagogia secolului XX, marchează
extinderea experienţelor de învăţare de la seria celor directe, organizate şcolar,
la scara celor indirecte, angajate prin expansiunea diferitelor mijloace de
educţie nonformală care completează şi perfecţionează resursele de formare-
dezvoltare ale personalităţii umane.