CONDITII DE DEZVOLTARE. Odata cu intarirea burgheziei, active si
intreprinzatoare, costumul orasean s-a impus in Europa, determinat de necesitatile practice, de ritmul activitatii productive, dar si de conceptiile estetice ale iluminismului. Enciclopedistii francezi, pornind de la pretuirea naturii si urmarind inlaturarea a tot ce e nefiresc, impus de oranduirile sociale nedrepte, au contribuit la crearea unui nou ideal uman si a unui nou punct de vedere asupra costumului, sustinand revenirea la proportiile natural ale siluete, la dimensiunile unui om normal, robust, la o imbracaminte si incaltaminte commode, trainice. Ca un argument de prestigiu pentru sustinerea legitimitatii noilor preocupari era invocat exemplul antichitatii, care va devein preponderant de-abia in timpul Revolutiei Franceze, in moda neoclasica. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI. Mosierul (land-lord-ul) interest de furnizarea lanii tesatoriilor, de exploatarile miniere etc., participa la aceste intreprinderi si recurgea la acelasi tip de vestimentatie ca si industriasul asociat. Ajunsese chiar o moda ca tinerii avuti sa se imbrace asemanator cu servitorii lor. Costumul dadea corpului libertatea necesara vietii active (in aer liber, la calarie, in oras), era practic, calduros si rezistent. El continua in mare masura traditia costumului burghez olandez (transmis, de altfel, direct Angliei prin stranse legaturi politice si comerciale inca din secolul al XVII- lea). Sculptural, silueta generala era construita din curbe libere, ca pe vremea muschetarilor, dar fara nota militareasca, mai simpla, de o eleganta mai sobra. COSTUMUL BARBATESC. Pe cap, parul destul de lung era lasat liber (rar cu peruca aristocratica). Palaria rotunda, neagra, inlocuia tricolorul. Pe trup, se purta camasa si cravata alba, mai lata, invartita de doua-trei ori in jurul gatului si innodata sub Barbie. Vesta constituia un element de fantezie, cea clasica era alba, din pichet, putea fi insa din material si culori diverse. Jacheta (frac), la inceput o haina de calarie, confectionata din stofe rezistente, intunecate, avea o croiala simpla si comoda, guler mic cu rever, maneci tubulare, corsaj lejer si poate rotunjite, cu slituri laterale si la spate. Pardesiul (great coat) avea forma de redingote, uneori guler dublu. Pantalonul ajungea pana sub genunchi. In picioare, se incaltau ciorapi albi sau negri, cizme moi sau pantofi cu catarama. Ca accesorii, bastonul civil inlocuia sabia militara. COSTUMUL FEMININ. Pe cap, parul natural, nepudrat, era pieptanat cu bucle lungi sau conci plat lasat pe ceafa. Boneta se purta mai ales in interior, iar palaria –de pai sau filt- cu boruri largi, pentru a apara de soare, pe camp sau pe strada peste boneta. Pe trup, camasa nu se vedea deloc. Rochia, intr-un singur strat, larga, comoda, fara corset, avea cusatura in talie, asezata in locul firesc si marcata de un cordon sau o esarfa lata, si fusta dreapta, incretita moderat. Era de obicei din bumbac alb, usor, nu din matase. Pantofii aveau toc jos, lat, usurand mersul.