Costumul englez din secolul al xviii-

lea
De stan iulia Alexandra, 10b

CONDITII DE DEZVOLTARE. Odata cu intarirea burgheziei, active si

intreprinzatoare, costumul orasean s-a impus in Europa, determinat de
necesitatile practice, de ritmul activitatii productive, dar si de conceptiile
estetice ale iluminismului. Enciclopedistii francezi, pornind de la pretuirea
naturii si urmarind inlaturarea a tot ce e nefiresc, impus de oranduirile
sociale nedrepte, au contribuit la crearea unui nou ideal uman si a unui
nou punct de vedere asupra costumului, sustinand revenirea la
proportiile natural ale siluete, la dimensiunile unui om normal, robust, la o
imbracaminte si incaltaminte commode, trainice.
Ca un argument de prestigiu pentru sustinerea legitimitatii noilor
preocupari era invocat exemplul antichitatii, care va devein preponderant
de-abia in timpul Revolutiei Franceze, in moda neoclasica.
CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI. Mosierul (land-lord-ul)
interest de furnizarea lanii tesatoriilor, de exploatarile miniere etc.,
participa la aceste intreprinderi si recurgea la acelasi tip de vestimentatie
ca si industriasul asociat. Ajunsese chiar o moda ca tinerii avuti sa se
imbrace asemanator cu servitorii lor.
Costumul dadea corpului libertatea necesara vietii active (in aer liber, la
calarie, in oras), era practic, calduros si rezistent. El continua in mare
masura traditia costumului burghez olandez (transmis, de altfel, direct
Angliei prin stranse legaturi politice si comerciale inca din secolul al XVII-
lea).
Sculptural, silueta generala era construita din curbe libere, ca pe
vremea muschetarilor, dar fara nota militareasca, mai simpla, de o
eleganta mai sobra.
COSTUMUL BARBATESC. Pe cap, parul destul de lung era lasat liber
(rar cu peruca aristocratica). Palaria rotunda, neagra, inlocuia tricolorul.
Pe trup, se purta camasa si cravata alba, mai lata, invartita de doua-trei
ori in jurul gatului si innodata sub Barbie. Vesta constituia un element de
fantezie, cea clasica era alba, din pichet, putea fi insa din material si
culori diverse. Jacheta (frac), la inceput o haina de calarie, confectionata
din stofe rezistente, intunecate, avea o croiala simpla si comoda, guler
mic cu rever, maneci tubulare, corsaj lejer si poate rotunjite, cu slituri
laterale si la spate. Pardesiul (great coat) avea forma de redingote,
uneori guler dublu. Pantalonul ajungea pana sub genunchi.
In picioare, se incaltau ciorapi albi sau negri, cizme moi sau pantofi cu
catarama.
Ca accesorii, bastonul civil inlocuia sabia militara.
COSTUMUL FEMININ. Pe cap, parul natural, nepudrat, era pieptanat cu
bucle lungi sau conci plat lasat pe ceafa. Boneta se purta mai ales in
interior, iar palaria –de pai sau filt- cu boruri largi, pentru a apara de
soare, pe camp sau pe strada peste boneta.
Pe trup, camasa nu se vedea deloc. Rochia, intr-un singur strat, larga,
comoda, fara corset, avea cusatura in talie, asezata in locul firesc si
marcata de un cordon sau o esarfa lata, si fusta dreapta, incretita
moderat. Era de obicei din bumbac alb, usor, nu din matase. Pantofii
aveau toc jos, lat, usurand mersul.