Proverbul „Haina îl face pe om”

Acest proverb, „haina îl face pe om” se regăsește în multe circumstanțe ale vieții,
implicând, de asemenea, multe stări, care pot influența atitudinal omul. În mod normal și
moral, în jurul nostru, cei mai mulți susțin faptul că aspectul fizic, inclusiv îmbrăcămintea, nu
contează. Pentru ei, spun aceștia, interiorul este important, ceea ce gândești, ce simți, cu toate
acestea, oamenii tind totuși să te privească și chiar să-ți ofere și un tipar pe care ei și-au creat
deja în minte doar privindu-se la tine din cap până în picioare. Aceasta este o temă care se
regăsește în viața de zi cu zi. De fapt, este o temă care se încadrează în domeniul psihologiei
sociale. În continuare vom vedea ce înseamnă psihologia socială și care sunt acțiunile și
înțelesurile psihologice a acestui proverb: „haina îl face pe om”.

Psihologia socială, așa cum o definea Allport, este „știința care studiază
comportamentul individului în măsura în care comportamentul lui stimulează alți indivizi sau
comportamentul lui constituie el însuși o reacție la comportamentul altora.” 1 Ceea ce în cazul
de față, hainele influențează comportamentul atât a omului care poartă respectivele haine, dar
și a celor din jur. În ceea ce privește atitudinea, aceasta „este o stare de pregătire mintală și
neurală, organizată prin experiență, care exercită o influență diriguitoare sau dinamizatoare
asupra răspunsului individual la toate obiectele și situațiile cu care este în relație.” 2Astfel că,
probabil, multora li s-a întâmplat să se îmbrace într-o zi „bine”, iar această haină prețioasă, de
calitate, cu aspect frumos le-a influențat starea de spirit în ziua respectivă. Se întâmplă
deseori acest lucru. Aceste atitudini ale noastre sunt influențate de hainele de calitate,
prețioase pe care le purtăm. De pildă, ne oferă mai multă încredere în noi, mai multă
siguranță, purtăm o conversație cu orice tip de om și, de asemenea, această conversație este și
mai influentă. De asemenea, dacă ar fi să ne integrăm într-un grup de oameni și, mai ales,
dacă purtăm niște haine scumpe și frumoase, ne vom integra mult mai ușor în respectivul
grup. Oamenii, de regulă, înainte de a oferi o etichetă altor oameni, se uită cu mare atenție la
aspectul fizic. Analizează persoana respectivă „din cap până-n picioare” și abia atunci
definește persoana. În acest context, vorbim și despre acele prime impresii pe care și le fac cu
privire la respectiva persoană din grup, inclusiv grupul. Astfel, percepția socială „este o
modalitate prin care ne formăm primele impresii în relațiile cu ceilalți, apelând la schemele

1
Floyd H. Allport, Social Psychology (Boston: Houghton Mifflin, 1924), p. 12.
2
Gordon W. Allport, Attitudes (Worcester, MA: Clark University Press, 1935), p. 4.

1
mentale.”3 Aceste percepții sociale, create, de regulă, la prima vedere, au rolul de a oferi o
importanță mai mare unor informații (în cazul nostru aspectul fizic, hainele) față de alte
informații (de exemplu, sufletul sau mintea). De aici, am putea spune faptul că decurg și
stereotipurile. De exemplu, un anumit tip de oameni, să zicem, țiganii, au un anumit tip de
îmbrăcăminte iar prin aceasta, sunt imediat identificați. Totodată, oamenii săraci, de pe stradă,
sunt într-un anume fel îmbrăcați (haine rupte, murdare, ieftine) și multe alte astfel de exemple.
Putem spune cu claritate faptul că hainele ne identifică aproape în totalitate. Purtând un
anumit tip de haină, de exemplu, costumul și cravata, vom știi că respectiva persoană lucrează
la birou. Totodată, știm că are studii, are bani, este un om serios. Ori, o persoană care este
îmbrăcată în halat alb, știm despre ea că este medic sau profesează în domeniul acesta al
medicinei, ceea ce clar ne gândim la faptul că este o persoană respectabilă, învățată și
serioasă. Toate acestea vorbesc, transmit mesaje, informații despre acea persoană. Tot ceea ce
înseamnă vestimentație, înseamnă, de fapt, că acel om transmite un mesaj sau o informație
prin aceasta celorlalți. Este foarte ușor de identificat un om după îmbrăcăminte. Putem, de
altfel, să ne dăm seama și de statutul lor. De pildă, un om îmbrăcat bine poate fii și, de regulă,
este un om foarte bogat. Un om sărac va fi îmbrăcat în ceva mai ieftin, mai urât, mai simplu.
Aceste feluri de îmbrăcăminte vor influența puternic și atitudinile oamenilor din jur. S-a făcut
un experiment în acest sens unde au îmbrăcat o fetiță în haine bune, scumpe, curate și au
trimis-o pe aceasta într-un restaurant. Acolo, fetița părea a fi neajutorată și astfel, trebuia să
ceară oamenilor ajutorul. Toți îi zâmbeau și o ajutau. În schimb, aceeași fetiță, îmbrăcată însă
în haine urâte, murdare și chiar rupte, în același restaurant, dar cu alți oameni, în aceeași
situație în care avea nevoie de ajutor, a fost respinsă de aproximativ toate persoanele cărora li
se ceruse ajutorul. Ba chiar unii au cerut chelnerului s-o scoată cu totul afară din restaurant pe
motiv că nu are ce căuta printre ei în acest fel. Ei bine, „haina îl face pe om” iar aceasta
influențează puternic credințele și atitudinile oamenilor din jur.

Pe de altă parte, poziția noastră față de haine, de ceea ce purtăm ne influențează și

gândirea cu privire la ceilalți din jur. De exemplu, de ce unii elevi sau studenți se îmbracă
office atunci când merg la un examen? Fără îndoială ca să dea bine profesorului că cine știe,
poate, poate va primi o notă de trecere sau un punct în plus la examen. De asemenea, aceasta
se poate întâmpla și în ceea ce privește domeniul administrativ, la rezolvarea anumitor
probleme. Fără ezitare, grija pentru haine, pentru tot ce înseamnă aspectul fizic reprezintă un
mare plus, sau, mai bine zis, un mare succes pe care fiecare speră că îl va avea purtând o

3
Donald C. Pennington, Social Cognition (Londra: Routledge, 2000), p. 62.

2
anumită ținută într-o circumstanță sau alta. Haina, de fapt, s-a constatat că pe lângă faptul că îi
influențează atitudinea omului, aceasta influențează, de fapt, și gândirea. De pildă, „într-unul
din experimentele unui studiu, 74 de studenți aleși aleatoriu au fost împărțiți în două grupuri:
primul grup a purtat halate de doctor, al doilea, halate de zugrav. Îmbrăcați astfel au fost puși
să identifice mici diferențe existente în două imagini asemănătoare. Grupul celor care au
purtat halate de doctor a ieșit câștigător, găsind mai multe diferențe decât cei îmbrăcați în
halate de zugrav – de unde concluzia că, purtând un halat care semnifică mai multe
responsabilitate, îți crește atât puterea de concentrare, cât și nivelul de siguranță – grupul celor
deghizați în doctor terminând sarcina mai bine și mai rapid decât ceilalți.” 4Vedem, astfel, cât
este de importantă haina și ce efecte psihologice poate avea aceasta în rândul societății. Este
important de știut faptul că optimismul unui om decurge și din felul în care este îmbrăcat. De
asemenea, și faptul că vestimentația are un rol deosebit în succesul unei persoane. Probabil și
de aceea oamenii de afaceri sau de succes sunt totdeauna îmbrăcați „la patru ace”.

Societatea zilelor noastre este, în cea mai mare măsură, formată din imagine. Tot ceea
ce e vizibil, ce e palpabil contează cu desăvârșire. Astfel, cum să nu fie importantă haina?
Culoarea? Stilul unul om? Și cum să nu privim și să nu „categorisim” un om după
îmbrăcăminte? Până la urmă, fiecare se îmbracă așa cum îi este stilul. Fiecare poartă hainele
în care se simte bine, care i se potrivește, care se conformează „gustului” său. De aceea,
hainele purtate de o anumită persoane, vorbesc despre „gustul” acelei persoane. Totodată, să
ne gândim și la culori. Fiecare culoare exprimă ceva din interiorul nostru. Prin culoare, de
fapt, noi transmitem un mesaj celor din jurul nostru. De exemplu, la o înmormântare,
majoritatea se vor îmbrăca în negru. Aceasta deoarece ceea ce simt ei este doar tristețe,
supărare, deznădejde, dezamăgire. În același timp, albul exprimă puritate. Culorile, de
asemenea, se folosesc la petrecerile copiilor sau la botezul acestora, care exprimă multă
veselie și frumusețe. Ne îmbrăcăm de cele mai multe ori și ne alegem, de fapt, culorile
îmbrăcămintei după starea în care ne aflăm. Este simplu și ușor să îți dai seama și după
acestea de ceea ce simte omul. În cele mai multe cazuri, negrul este cel mai puternic „mesaj”
pe care îl poate transmite celorlalți de starea respectivei persoane. Negrul vorbește, cu alte
cuvinte, direct. Putem veni cu un exemplu foarte simplu. Să ne gândim la produsele
alimentare in magazin. Orice produs înainte de a fi desfăcut și gustat, înainte de a-l „simți”
este vândut datorită ambalajului. Vom citi și ne vom uita la ambalaj. De asemenea, îl vom
cumpăra inițial datorită ambalajului său. Acest ambalaj deține : descrierea produsului,
4
Stela Giurgeanu, „De ce haina îl face pe om”, 2015, https://dilemaveche.ro/sectiune/dilemablog/articol/de-
ce-haina-il-face-pe-om.

3
culoarea, forma ambalajului, materialul din care este confecționat ambalajul ș.a.m.d. Fie că
sunt colorate, simple sau zâmbitoare, produselor li s-a tipărit un anumit ambalaj care să poată,
ulterior, să fie ușor identificate sau asemănate cu ceea ce conțin ele, cu produsele din interior,
cu gustul lor, cu forma lor, cu rolul lor. Din acest exemplu, putem concluzia ideea conform
căreia ambalajul vinde produsul. Ceea ce înseamnă, de fapt, că haina îl face pe om.

Putem, într-adevăr, folosi haina în avantajul nostru în orice situație. În fața

necunoscuților, de exemplu, suntem o imagine grațioasă, scumpă, de valoare purtând astfel de
haine. Putem folosi îmbrăcămintea de multe ori ca o tactică care să ne facă remarcați, care să
ne stârnească emoții, interes, precum și haine care ne conferă încredere în noi. De aceea,
primele impresii, în cazul de față, hainele, tot ceea ce e fizic, tot ceea ce se vede, pe scurt,
imaginea unei persoane sunt pentru fiecare cele mai importante și care, de altfel, persistă în
mintea celorlalți. „Abraham S. Luchins (1975) a demonstrat experimental că, în anumite
condiții, primele informații prezentate au rol important în formarea impresiilor, în timp ce, în
alte situații, informațiile prezentate ultimele au impact semnificativ asupra formării
impresiilor.”5 De aceea, aceste prime informații despre o persoană vor fi reprezentate de
hainele pe care aceștia le dețin. Informații, de altfel, care vorbesc despre respectivul om într-
un anume fel. Putem spune, prin urmare, că purtarea unei anumite ținute sau a unor anumite
piese vestimentare și contactul corporal cu acestea influențează destul de puternic procesul
psihologic.

Așadar, vestimentația este cea care transmite la ora actuală informații despre o
persoană, dar și cea care schimbă atitudinea omului, precum și gândirea lui. Aceasta reflectă
în cele mai multe cazuri ideile pe care un om îl are despre sine, dar și ideile pe care omul
dorește ca ceilalți să le aibă cu privire la el. Îmbrăcămintea, este, cu adevărat un obiect de
mare interes psihologic. Aceasta deține, așa cum am spus și anterior, anumite elemente
esențiale care joacă un rol psihologic important, de pildă, culorile, valoarea, curățenia, croiala
hainelor reprezintă detalii extrem de importante și convingătoare. Haina este, pe scurt, un
canal de comunicare care scoate în evidență personalitatea omului și, care, de asemenea,
reprezintă un fel de „salut” față de receptorul nostru. De aceea, concluzionez prin a spune
ceea ce și Adam Galinski a afirmat într-un experiment, faptul că „hainele ne invadează corpul
și creierul, punându-l pe purtător în stări psihologic diferite”.

5
Alina Duduciuc, Loredana Ivan, și Septimiu Chelcea, Psihologie socială. Studiul interacțiunilor umane
(Bucureşti: Comunicare.ro, 2013), p. 229.

4
Bibliografie:

1. Allport, Floyd H. Social Psychology. Boston: Houghton Mifflin, 1924.

2. Duduciuc, Alina, Loredana Ivan, și Septimiu Chelcea. Psihologie socială. Studiul

interacțiunilor umane. Bucureşti: Comunicare.ro, 2013.

3. Pennington, Donald C. Social Cognition. Londra: Routledge, 2000.

4. W. Allport, Gordon. Attitudes. Worcester, MA: Clark University Press, 1935.

Surse online:

1. Giurgeanu, Stela. „De ce haina îl face pe om”, 2015,

https://dilemaveche.ro/sectiune/dilemablog/articol/de-ce-haina-il-face-pe-om, accesat
la 24 ianuarie 2019.

Realizat de:

Rusu Cristiana Gabriela,

SNSPA, FCRP, Master, An I