ROMANIA MINISTERUL APACERILOR INTERNE CENTRUL DE PSIHOSOCIOLOGIE sc iW) MINI GHID DE PROFILAXIE PSIHO-EMOTIONALA PE PERIOADA PANDEMIE]I DE CORONAVIRUS in contextul actualei situatii epidemiologice de pe teritoriul farii noastre, personalul M.A.I. se confrunté cu multiple solicitari profesianale si emotionale, de tipul: -contactul cu posibite cazuri de persoane infectate cu coronavirus; -suprasolicitari la locul de mune, sub aspectul: duratei, intensititii, imposibilitait recuperitii dupa turele de servicivs; -reducerea contactelor sociale cu grupul de prieteni, cu familia extins& -schimbaréd unor obiceiuri de viafi (de exemplu: renuntarea la antrenamentele fizice, la plimbari sau iesiri, impreund cu cei apropiati, reducerea. accesului la servicii/practici religioase/spirituale); -diminuarea sentimentului controlului cu privite propria existenj& gi asupra evenimentelor viitoare; studii recente arat& cA o lips a sentimentului controlului alimenteaza stresul, -gestionarea propriilor nefinigti legate de stndtatea si prosperitatea proprie si a familiei; -carantina si izolarea cresc posibilitatea aparitiei unor manifestari psihologice nedorite, cum ar fi: plictiseala, frustrare, confuzie, mergind pand la furie sau simptome de stres posttraumatic, alituri de stigmatizarea celor infectali de. catre colectiv, societate si chiar familie. in contextul creat de instituirea stiri de urgent, presiunea psihologica exercitata asupra personalului din domeniul ordinii si sigurantei publice impune adoptarea imediata a uot masuri profilactice, la nivel individual si organizational, in vederea cregterii rezilientei cadrelor M.A.L. la noile solicitari.in acest sens, specialigtii din cadrul organizatiilor profesionale reprezentative si din mediul universitar fac cdteva recomandari esentiale, sintetizate in cele ce urmeaza. 1. reducerea “consumului” de stiri legaté de coronavirus, prin limitarea acestora la dowd informéri pe zis studi recente-aral cd anxietatea creste o data cu cautarea excesiva a continuturilor pe social media; 2. _ utilizarea exclusiv a:surselor de informare oficiale; 3. eliminarea surselor de stiri false, care apar anohime si mu pot fi verificate din surse originale, a celor care‘in mod vadit urmarese inducerea unei stati de panica; studiile arata cd informatia negativa se stocheaz’ in memorie mai repede decat cea pozitiva, inc& inainte ca persoana sa reflecteze asupra gradului de incredere al sursei care emite aceasta informatie; alte studii indici, de asemenea, cd expunerea excesiva Ja stiri ave potentialul de e diminua sanatatea mentala; 4. limitarea interactinnilor cu oameni prapastiosi si toxici, care nu pot susfine discufie calma si echilibrati, bazati pe date concrete; 5. edutarea suportului social prin intermediul tehnologiei (telefon, aplicalii de comunicare on-line); conform. studiilor, sprijinul emofional este un puternic antidot peniru stres; 6. renuntarea la comportamente irationale, de genul realizarii unor aprovizionari exagerate; 7. respectarea orelor dé somn si pstrarea unui program de alimentatie normal; impunerea autodisciplinei personale; 8. in cazul in care manifest&rii uner simptome suspecte, apelarea medicului de familie gi, dupa caz, a'serviciilor de urgent; 9. concentrarea pe cea ce poate fi controlat, cum ar fi: grija de propria persoana gi de.cei apropiati si pastrarea unui regim de viafa sinatos (ari alcool, fiimat, alimentatie excesiva, sedentatism); 10. acceptarea emofiilor negative sindtoase, care sunt adaptative in aceasta perioada: ingrijorare, dar nu panicd/fricd intensd/spaimd subita; nemultumire, dar nu agresivitate/furie; tristete, dar nu stiri depresive/disperare/deznadejde: 11. practicarea unei ingrijordri salubre. in legaturd cu ingrijorarea, care apare in mod natural in astfel de situajii, aceasta poate s& fie programat& pe-parcursul zilei. Spre exemplu, atunci-cand ne:vin in minte teme de ingrijorare (ex. contaminare, boal’, moarte etc.), si Je notam, dar si le analizim rational doar intr-un interval orar prestabilit de noi (ex. 18-18.30), fri a le asa si ne macine ziua oricénd (https://danieldavidubb. wordpress,conv/category/despre-psihologie/);12. renuntarea la. abordarile cognitive irationale (de ex: Viata (epidemia} este nedreapid. (evaluare globali a. viefii/situatiei) / Oamenii sunt periculosi. (evaluaren globala. celorlalfi) / x sunt slab/vulnerabil. (autoevaluared global) cu o abordare cognitiva rafionalé (de ex. Viafa este cum este gio pot influenta doar in anumite privinfe. (acceptarea activa a situatiei) / Niciun om mu este total bun sau rau in sine, ci are comportamente mai bune scu mai rele la care ne, putem raporta adecvat si diferentiat. (acceptarea nevonditionata activa a celorlalfi) / Swat un ont ow bune si rele, incercdnd sd maximimez punctele bune. (autoacceptarea hneconditionata. activa). Pentru mai multe exemple, vizitati link-urile de Ja final; 13. utilizarea unor *pastile psihologice” in situatia aparitiel unor evenimente negative sau a whor reactii psihologice adverse/vatimétoare (ginduri negative, atitudini/manifestari psihologice perturbatoare/neplicute/stingheritoare): © "Mi-as dori sd mu se intdmple si fac tot ce depinde de mine in acest sens, dar accept cé uncori mu pot controla orice situafie; dace se intdmpla, voi incerca sé-i fac fata cat mai bine" (pentru combaterea unui stil de gandire rigid), «© “Este rau gi nepldeut, dar me este groazni¢ si catastrofal; pot confrunta problema si/sau pot pot gési gasi plécere in alte situagii" (pentra eliminarea unei viziuni catastrofice); «© "Pot tolera situatia, dest nu imi place si imi este foarte greu; caut sa ma adaptes edt mai bine si/sau s& gasese placere in alte sitwagii" (oresterea tolerantei la frustrare); © "Kiaja mu este dreapté sau nedreapti, ci asimetricd; eu si ceilalft nu suntem slabi sau rai in general, ci comportamentele noastre suit thai bine sau mai rele, comportamente pe care le putem —imbundrdgi" (evitarea__generaliz&rii excesive/itationale); 14. in cazul celor care au copii, acestia pot manifesta diferite comportamente, cum ar fi: plans sau iritare excesive, intoarcerea la obiceiuri vechi (de ex., urineaza din nou in pat), ingrijorare sau tristefe excesive, alimentafie incorecta, tulburari de somn, dificultiti de concentrare, dureti de cap sau corporale, evitarea unor activitafi care anterior le ficeau placere. Atitudinea parinfilor este esentiala, intrucdt copii invafi din ceea ce fac acestia mai mult decdt din ceea ce spun. Se recomandi purtarea de conversatii la nivelul lor de fnjelegere despre ce inseamna acest virus, precum menfinerea unui sentiment de a fi siguranfa. Este util a lise explica metode de gestionare a temerilor, invafate din propria experienfi. Limitarea expunerti la stiri gi social media previne interpretarea gresitA a informatiilor de cAtre copii, precum si preluarea unor stiri de panic& induse de modul de: exprimare, tonul vocii utilizat de cdtre reporteri in anumite cazuri. Crearea si metitinerea unui program regulat de 3invafare, alimentatie si somn, combinat cu activitati de relaxare sau distractive adauga structur’ zilét $i un sentiment de control. Pafiitii sunt modele de comportament pentru copiii lor: este important'ca acestia si observe cum parinfii igi acorda pauze, dorm, exerseazii fizic, se hrinesc adecvat, limiteazi consumul de tutun, alcool, dulciuti, cafea, trateazi situatia in mod rational si echilibrat. Timpul de calitate petrecut cu familia $i copiii, departe de televizor si telefon, creeaz& sentimentul de apartenenta, comuniune, siguranta si control, atat de importante in situatii' de oriza, 15. ‘in situafia in care se ia contact cu persoane suspecte de COVID-19, protectia se tealizeazi conform regulior stabilite de autoritati, xecomandandu-se totodata evitarea si combateiea stigmatizarii, judecirii persoanelor suspecte ori confirmate cu infectia de coronavirus. Din punct de vedere psihologic si uman, este important 84 ne amintim ca este vorba tot despre. oameni si ca in aceasta situatie se poate gisi oricine, inclusiv membrii propriei familii, prieteni ori chiar dumneavoastr’ insiva: fiecare fiinté umand merita sa fie tratata cu respect si grija; 16. in cazul impunerii m&surii de izolare/ carantini/ tratament, este util mentinerea legaturii cu cei apropiali, prin mijloacele de. comunicare aflate la indemén’; suportul social, chiar si de la distanja, este un factor de rezilient& in fara stresului si altor manifestati asociate. Plictiseala poate fi combatura prin concentrarea pe proiecte, personale c&rora poate anterior nu le-a fost acordat timp (urmariti un tutorial pe youtube; cititi; invatati ceva nou; facefi sport etc.); este recomandat a avea aij de propria sanatate, prin: hrana potrivitd, hidratate, somin; o abordare a situati perspectiva si c4utand valentele pozitive ale acesteia, oportunitatile de dezvoltare personal aflate la indeména: 17. in cazul revenirii la munca a unui coleg de serviciu, dupa tratamentul de COVID-19, este important de retinut faptul c& acea persoand se poate confrunta cu probleme de natura psihologica: probabil trebuie s& accepte: stigmatizarea de c&tre colegi, apropiafi. sau chiar de catre familie; probabil trebuie 4 igi gestioneze emotii de fricd, de tristefe sau de vina in cazul in caré a transmis sau ar fi putut transmite vitusul si altora. Este important ca in aceasté perioadi si evitim stigmatizarea acestuia/acesteia, si manifestim sprijin si compasiune. Dragi colegi, Cel mai important este ca, in aceasté perioadd, sd ne pastrtim ratiunea si echilibral emotional. Criza va irece, ins dezechilibrele se vor reface mai greu. Istoria omenivii a ardtat cd. perioadele de crizé aistreneasa un wrias potengial de dezvoliare’ umand si personald, accentudnd autocunoasterea, solidaritatea, umanitatea, caracterul, increderea (inctusiv de sine) si curajul. Perioadele de crizéne ajutd si ne structurém mai precis sistemul de valori care ne ghideaza comportamentil si atitudinile, Mai mult ca oricdnd, personalului din sistemul de ordine $i siguranté publictt i se cere acuin sd isi demonstreze forta si capacitatea dovedite deja si in alte situatii critice, de a face fafa. pe mdsura asteptirilor, la evenimentele solicitante care pot aparea in acest contexi epidemiologic mondial. Psihologia moderna ne invajit cd 0 situatie nu este "stresanta” prin sine insdgi, ci prin modul in care noi alegem sd o interpretam. Mai departe, felul in care gdndim determin starile emotionale pe care le trdim si comportamentele pe care le manifestiim. O bunit igiené mentala in aceasta perioadit va face diferenja in starea psihicd resimfita de noi toti la finalul acesiei etape dificile. Vai invita s& apelati la serviciile psihologilor de unitate, atunci cand simtiti. nevoia de consiliere psihologicé sau doc de o opinie de specialitate. Profesionalismul si experienta dobdnditd de psihologii din MAL. reprecinta résurse valoroase in combaterea stresului sia manifestarilor asociate acestuia. Colectivul de psihologi ai Centrului-de Psihosociologie al M.A.L. Referinie bibliografice* hups://danieldayidubb.wordpress.con/cateviory/despre-psiholowie! bitps://danieldavidubb.wordpress.com/eategory/despre-psihologie/ hups://wivw,apa.orv/news/ape/202003/psyehologist-covid-19 fins: //aetualdecly ro‘trei-lueruri-pe-care-ar-rebui-sa-le-facem: soful-miteea-miclea-sa-ne-uitam-o-datarpe-ricsaui-e- /republica rofinic-uhid-de-viewire-in-perioada-corqnavinisului-e-mamentul-sa-va-proteiati-le- camenii-prapastinsi-si2fhelid=lwAR3LILzjeNA GDa7n89LY ps7ICnYZ7V-Oi3yEDeTViptAhOL ulgqiuHlHey, hups:/nww, youtube.com/wateh?v=vzDE6)Bev Ps, hitps://wwwiv. youtube:conv/watch?v=ziK mONUGI4&t=d8s fhitps:/fedition enn. com/2020/03/ L4/health‘coronavirus-fears-mental-health-wellness-trnd/index htm) 1-perioada-cat-stam-acasa-