TESTE

pentru colocviu diferențiat la Medicina legală și Drept medical

1. La cadavrul cercetat la faţa locului s-au depistat lividităţi cadaverice roşii-aprinse, care la
digitopresiune dispar şi reapar imediat. Care este cauza probabilă a morţii şi stadiulde
evoluţie al lividităţilor cadaverice?
a) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul destază;
b) intoxicaţie cu CO, stadiul destază;
c) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul deimbibiţie;
d) intoxicaţie cu CO, stadiul deimbibiţie;
e) intoxicaţie cu CO, stadiul dehipostază.

2. Lividităţile cadaverice au o nuanţă gri-cafenie în moarteaprin:

a) intoxicaţie cuetanol;
b) înec;
c) intoxicaţie cuCO;
d) spânzurare;
e) intoxicaţie cunitriţi.

3. Generalizarea definitivă a rigidităţii cadaverice survinela:

a) 12ore;
b) 24ore;
c) 36ore;
d) 48ore;
e) 72ore.

4. Ce preparat medical se introduce în camera anterioară a ochilor cadavrului în procesul

cercetării la faţa locului pentru estimarea vechimiimorţii?
a) pilocarpină;
b) adrenalină;
c) cofeină;
d) lobelină;
e) camfor.

5. Reacţia idiomusculară se produce în muşchii scheletali ai cadavrului, în condiţiile

temperaturii camerei:
a) în limitele a 6-9 ore de ladeces;
b) peste 24ore;
c) peste a 2-azi;
d) la a 3-azi;
e) peste o săptămână de ladeces.

6. Determinarea temperaturii corpului cadavrului în fosaaxilară:

a) are importanţă pentru estimarea probabilă a vechimiimorţii;
b) ajută la constatarea cauzeimorţii;
c) nu are importanţăpractică;
d) stabileşte condiţiile de aflare acadavrului;
e) are importanţă pentru stabilirea schimbării poziţieicorpului.

7. Subdezvoltarea ţesutului celulo-adipos subcutanat constatată lacadavre:

a) grăbește răcireacadaverică;
 b) nu are influenţă asupra răciriicadavrului;
c) reţine răcireacadaverică;
d) accelerează instalarea rigidităţiicadaverice;
e) încetineşte evoluţia lividităţilorcadaverice.

8. Perioada clinică a morţii poatedura:

a) 30minute;
b) 5-7minute;
c) pană la ooră;
d) pană la 2ore;
e) 3ore.

9. Semnele de constatare a decesuluisunt:

a) probabile;
b) precoce;
c) certe;
d) tardive;
e) negative.

10. Semnele certe de stabilire a morţii la faţa loculuisunt:

a) rigiditateacadaverică;
b) lipsarespiraţiei;
c) lipsacunoştinţei;
d) lividităţilecadaverice;
e) fenomenele cadavericetardive.

11. Metodele de bază de stabilire a vechimii morţii la faţa loculuisunt:

a) termometriacadavrului;
b) cercetarea activităţiienzimatice;
c) determinarea excitării electrice amuşchilor;
d) cercetarea lividităţilorcadaverice;
e) cercetarea biochimică asângelui.

12. În favoarea modificării locului iniţial de aflare a cadavrului şi poziţiei lui vorindica:
a) semnele de târâre pe haine şicorp;
b) prezenţa sângelui pe haine;
c) necorespunderea localizării fenomenelor cadaverice precoce poziţieicadavrului;
d) prezenţa sângelui pe tegumentelecadavrului;
e) tegumente cu aspect de "piele degâscă".

13. Efectuarea expertizei medico-legale fără prezentarea ordonanţeianchetatorului:

a) este posibilă în majoritateaexpertizelor;
b) nu esteposibilă;
c) este posibilă doar ca excepţie;
d) ordonanţa va fi prezentată după efectuareaexpertizei;
e) este posibilă cu acordul directorului Centrului de Medicină Legală.

14. Pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor de urmărire penală expertul
poartărăspundere:
a) materială;
b) disciplinară;
c) contravenţională;
 d) penală;
e) civilă.

15. Medicul legist prezintă concluziile dinnumele:

a) său;
b) Centrului de Medicină Legală;
c) secţieitanatologie;
d) laboratorului;
e) MinisteruluiSănătăţii.

16. Pentru concluziile prezentate medicul legist poartărăspundere:

a) colectivă;
b) personală;
c) nu poartărăspundere;
d) materială;
e) socială.

17. Medicul legist aredreptul:

a) să ia cunoştinţă de materialele cauzeipenale;
b) a interogamartorii;
c) să participe, cu autorizarea anchetatorului, la acţiuni de urmărirepenală;
d) să soluţioneze întrebarea referitor la culpabilitatea persoaneibănuite;
e) să facă demers în vederea solicitării unor materialesuplimentare.

18. Obligaţiile medicului legistsunt:

a) să consulte persoanele pe diverseprobleme;
b) să formuleze concluzii argumentate şi obiective conform întrebărilorexpuse;
c) să păstreze confidențialitatea datelor de urmărirepenală;
d) să se prezinte la solicitarea ofiţerului, procurorului,judecătorului;
e) să efectueze cercetăriştiinţifice.

19. Drept obiecte ale expertizei medico-legale potfi:

a) persoanelevii;
b) documentelemedicale;
c) corpurile delicte de originebiologică;
d) locul depistăriicadavrului;
e) cadavrele.

20. Formele expertizei medico-legale sunt:

a) primară;
b) suplimentară;
c) încomisie;
d) exhumare;
e) complexă.

21. Partea descriptivă a raportului de expertiză este semnatăde:

a) procurorul care a dispus efectuareaexpertizei;
b) expertul judiciarmedico-legal;
c) martoriasistenți;
d) martoriioculari;
e) autopsierul-infirmier.
22. Schema generală de efectuare a expertizei medico-legale include următoareleetape:
a) studierea ordonanţei procurorului;
b) aprecierea vinovățieibănuitului;
c) cercetarea obiectuluiexpertizei;
d) analiza tuturor investigaţiilorefectuate;
e) elaborarea concluziilorexpertale.

23. Concluziile medico-legale trebuie să fie:

a) depline;
b) bazate pe declaraţiilemartorilor;
c) obiective;
d) bazate pe intuiția mediculuilegist;
e) argumentate.

24. Tipurile de materiale ilustrative anexate la raportul de expertiză medico-legală potfi:

a) desene-scheme;
b) planșefotografice;
c) corpuri delicte – obiectulvulnerant;
d) ordonanța;
e) haine cu defecte destofă.

25. Acţiunile de anchetă la care poate participa medicul legistsunt:

a) cercetarea loculuifaptei;
b) percheziţia;
c) efectuarea experimentului deanchetă;
d) cercetarea cadavrului la faţalocului;
e) achiziţia decontrol.

26. Expertiza medico-legală în baza documentelor cauzelor penale se dispune decătre:

a) directorul instituțieimedico-sanitare;
b) ofițer de urmărirepenală;
c) judecător;
d) directorul Centrului de Medicină Legală;
e) Ministeruluisănătății.

27. Activitatea expertului medico-legal este reglementată de următoareledocumente:

a) codul de procedură penală alRM;
b) codul penal al RM;
c) legea ocrotiriisănătăţii;
d) codul de procedurăcivilă;
e) decizia birouluiavocaților.

28. La efectuarea expertizei, medicul legist semnează preîntâmpinarea despre răspundere

penalăpentru:
a) divulgarea datelor de urmărirepenală;
b) atitudine neglijentă faţă de obligaţiilesale;
c) concluzii care depăşesc competenţa expertizeimedico-legale;
d) prezentarea cu bună știință a unor concluziifalse;
e) efectuare necalitativă aexpertizei.

29. Expertiza medico-legală se dispune în mod obligatoriu pentruconstatarea:

a) cauzeidecesului;
 b) gradului de gravitate a vătămării integritățiicorporale;
c) culpabilitățiipersoanei;
d) vârstei bănuitului, învinuitului,inculpatului;
e) stării fizice și psihice a bănuitului, învinuitului,inculpatului.

30. Rezultatele cercetărilor medico-legale se expunîn:

a) „Certificat devizită“;
b) „Extras-trimitere“;
c) „Raport de expertizămedico-legală“;
d) „Raport de studieremedico-legală“;
e) „Raport de descrieremedico-legală“.

31. Care este actul de dispunere a expertizeimedico-legale?

a) cererea dispusă de către părți din inițiativaproprie;
b) încheierea instanței dejudecată;
c) extras-trimitere;
d) îndreptarea de la mediculcurant;
e) ordonanța organului de urmărirepenală.

32. După consecutivitatea efectuării cercetărilor, expertizele medico-legale pot fi clasificateîn:

a) primare;
b) repetate;
c) secundare;
d) inițiale;
e) nu seclasifică.

33. După volumul de cercetări, expertizele medico-legale se clasificăîn:

a) debază;
b) derutină;
c) voluminoase;
d) nevoluminoase;
e) suplimentare.

34. După numărul de experţi participanți la cercetări, expertizele medico-legale pot fi

clasificateîn:
a) individuale;
b) colective;
c) sociale;
d) încomisie;
e) nu seclasifică.

35. După complexitatea domeniilor medicale expertizele medico-legale potfi:

a) complexe;
b) simple;
c) bispecializate;
d) monospecializate;
e) individuale.

36. Schimbările ireversibile în S.N.C. se instalează imediatdupă:

a) pierdereacunoştinţei;
b) pauzaterminală;
c) moarteaclinică;
 d) perioadaagonală;
e) moarteabiologică.

37. Peste cât timp după moarte temperatura cadavrului se egalează cu cea a mediului ambiant
(temperatura aerului fiind de+18ºC)?
a) peste 3 - 5ore;
b) peste 12ore;
c) spre sfârșitul primeizile;
d) spre sfârșitul zilei adoua;
e) peste 5zile.

38. Care este mecanismul formării lividităţilorcadaverice?

a) scăderea tonusului muscular;
b) schimbarea proprietăţilor fizico-chimice alesângelui;
c) deplasarea postmortem a sângelui prin vase în părţile declive alecorpului;
d) scăderea densităţii sângelui învase;
e) creşterea permeabilităţii vaselorsanguine.

39. Ce culoare au lividităţile cadaverice în intoxicaţia cuCO?

a) brună;
b) albastru-violacee;
c) surie;
d) roz-roşietică;
e) surie-brună.

40. Lividităţile cadaverice vor fi mai pronunţate în moarteaprin:

a) hemoragie externă din vasele sanguinecervicale;
b) nefrită cronică cuuremie;
c) traumă cranio-cerebrală cuhemoragie;
d) asfixiemecanică;
e) fractură deschisă a femurului cu lezareavaselor.

41. Peste cat timp după instalarea morţii, de regulă, începe rezoluţia rigidităţiicadaverice?
a) peste 12h;
b) peste 24h;
c) peste 48h;
d) peste 72h;
e) peste 96h.

42. Când apar peteleL′Arche?

a) în poziţia cadavrului cu faţa înjos;
b) în cazul congestiei conjunctiveipalpebrale;
c) în cazul desecării sclerei ochilordeschişi;
d) în cazul desecării sclerei ochilorînchiși;
e) în cazul feţei acoperite cupământ.

43. Unde vor fi localizate lividităţile cadaverice pe corpul unui spânzurat în poziţieverticală?
a) pe spate, fese, suprafaţaposterioară;
b) pe suprafaţa anterioară a trunchiului, gatului şifeţei;
c) pe membrele inferioare, porţiunea inferioară a trunchiului, pe mâini şiplante;
d) pe suprafaţa laterală atrunchiului;
e) pe toată suprafaţacorpului.
44. Peste cât timp după moarte lividităţile cadaverice pot să se deplaseze complet, la
schimbarea poziţiei cadavrului?
a) peste 4-5h;
b) peste 48h;
c) peste 12-15h;
d) peste 24h;
e) peste 36h.

45. Cât timp a trecut de la moarte dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar
complet?
a) pană la 12-15h;
b) de la 15 pană la 36h;
c) pană la 48h;
d) de la 48 pană la 72h;
e) peste 72h.

46. Dintre semnele certe ale morţii faceparte:

a) lipsapulsului;
b) lipsareflexelor;
c) electroencefalograma„mută”;
d) lipsarespiraţiei;
e) absenţacunoştinţei.

47. Din ce cauză pielea în caz de putrefacţie are culoareaverde-cenuşie?

a) din cauza formăriimethemoglobinei;
b) din cauza formăriiverdhemocromogenului.
c) din cauza imbibiţiei ţesuturilor subcutanate cu sângehemolizat;
d) din cauza formării sulfhemoglobinei şi a sulfurii defier;
e) din cauza formăriicarboxihemoglobinei;

48. Ce condiţii favorizează saponificareacadavrelor?

a) sol uscat, bineafânat;
b) mediu umed,neaerat;
c) mediu umed, bineaerat;
d) teren mlăştinos cu reacţie acidăputernică;
e) mediu uscat cu temperaturăcrescută.

49. Decizia despre întreruperea măsurilor de reanimare poate fi luată decătre:

a) medicullegist;
b) mediculreanimatolog;
c) mediculstomatolog;
d) comisia medicilorspecialişti;
e) mediculfarmacist.

50. În aceleaşi condiţii de păstrare care cadavru se va răci mairepede?

a) a unuiadult;
b) a unuinou-născut;
c) a unei persoanecaşectice;
d) a unei persoaneobeze;
e) a unuicopil.
51. Ce culoare au lividităţile cadaverice în intoxicaţie cu substanţemethemoglobinizante?
a) roz-roşietică;
b) albastru-violacee;
c) roşie-violacee;
d) brună;
e) roşu-aprins.

52. Peste cât timp de la moarte poate fi determinată rigiditateacadaverică?

a) peste 5 - 10minute;
b) peste 0,5 - 1h;
c) peste 2 - 4h;
d) peste 12h;
e) la 26ore.

53. În ce regiuni ale corpului apar primele semne deputrefacţie?

a) pe faţă şigât;
b) pe coapse şigambe;
c) în regiunile declive ale corpului;
d) pe torace şi membrelesuperioare;
e) în foseleiliace.

54. Care dintre modificările cadaverice indicate nu se atribuie la celeprecoce?

a) mumificarea;
b) deshidratarea;
c) răcirea;
d) rigiditateacadaverică;
e) lividităţilecadaverice.

55. Care dintre modificările cadaverice indicate nu se atribuie la celetardive?

a) rigiditateacadaverică;
b) putrefacţia;
c) mumificarea;
d) lignificarea;
e) saponificarea.

56. Rigiditatea cadaverică poate lipsi peste 6 ore de la deces pecadavrul:

a) unuibărbat;
b) uneifemei;
c) în intoxicaţie cuCO;
d) înspânzurare;
e) unuinou-născut.

57. Peste cât timp de la deces rigiditatea cadaverică disparecomplet?

a) 2-4ore;
b) 12ore;
c) 24ore;
d) 3zile;
e) câteva minute de ladeces.

58. Petele L′Arche sunt o manifestarea:

a) lividităţilorcadaverice;
b) rigidităţiicadaverice;
 c) deshidratăriicadavrului;
d) autolizei;
e) putrefacţiei.

59. Examenul entomologic se bazeazăpe:

a) tabloul histopatologic al modificărilor înorgane;
b) legitatea dezvoltării pe cadavru a diferitorinsecte;
c) cercetarea spectrală asângelui;
d) metodelebotanice;
e) metodeleimunologice.

60. Gradul de macerare a tegumentelorindică:

a) cauzamorţii;
b) durata aflării cadavrului înapă;
c) durata stării agonale;
d) adâncimea bazinului cuapă;
e) categoriamorţii.

61. Care modificare cadaverică permite stabilirea schimbării poziţieicadavrului?

a) deshidratareacadaverică;
b) lividităţilecadaverice;
c) autoliza;
d) saponificarea;
e) congelareacadavrului.

62. Proba Magnus se bazeazăpe:

a) lipsapulsului;
b) lipsarespiraţiei;
c) comprimarea unui deget la bază printr-oligatură;
d) comprimarea bilaterală a globuluiocular;
e) reacţia idiomusculară abicepsului.

63. Proba Beloglazov se bazeazăpe:

a) lipsapulsului;
b) lipsarespiraţiei;
c) comprimarea unui deget la bază printr-oligatură;
d) comprimarea bilaterală a globului ocular şi schimbarea formei pupilei;
e) reacţia idiomusculară abicepsului.

64. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice dispar şi se
restabilesc peste 5secunde?
a) 15-29 ore;
b) 6-8ore;
c) 24ore;
d) 48ore;
e) 72ore.

65. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice nu-şi modifică
culoarea?
a) 4-5ore;
b) 12ore;
c) 48ore;
 d) 16ore;
e) 20ore.

66. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile cadaverice pălesc şi se
restabilesc peste 3-5minute?
a) 4-5ore;
b) 10ore;
c) 12ore;
d) peste 48ore;
e) 16-18 ore.

67. Ce culoare a lividităţilor cadaverice şi a tegumentelor determină interacţiunea

hidrogenului sulfurat cuhemoglobina?
a) violacee-albăstrie;
b) violacee;
c) verde;
d) cafenie;
e) roşie.

68. Timpul necesar pentru mumificarea completă a cadavrului unui om adult estede:
a) câtevaore;
b) 2-3zile;
c) 1săptămână;
d) 2săptămâni;
e) câtevaluni.

69. În structura cauzelor morţii subite predomină maladiileaparatului:

a) cardio-vascular;
b) SNC;
c) digestiv;
d) respirator;
e) endocrin.

70. Ce factori influențează viteza de răcire acadavrului?

a) temperatura mediului ambiant;
b) sexuldecedatului;
c) umiditateaaerului;
d) vârsta;
e) obiectulvulnerant.

71. Prin expertiza medico-legală a cadavrului se poateconstata:

a) cauzamorţii;
b) genul morţiiviolente;
c) vechimeamorţii;
d) cauza produceriiincidentului;
e) obiectulvulnerant.

72. Expertiza medico-legală a cadavrului se dispune şi se efectuează, în mod obligatoriu,

pentruconstatarea:
a) cauzeimorţii;
b) genului morţiiviolente;
c) caracterului leziunilorcorporale;
 d) gradului de gravitate a vătămării integrităţiicorporale;
e) motivuluiinfracţiunii.

73. Motivele examinării medico-legale a cadavruluisunt:

a) moarteaviolentă;
b) moarteasubită;
c) decedaţi în staţionar cu diagnosticul clinic stabilit;
d) cadavrele pruncilor născuţi ladomiciliu;
e) cadavrele persoanelor decedate în drum sprespital.

74. În ce compartimente ale „Raportului de expertiză medico-legală” se includ întrebările

expuse de către organul de urmărire penală şi răspunsurile laacestea?
a) parteadescriptivă;
b) concluzii;
c) parteaintroductivă;
d) înainte deconcluzii;
e) oricare din celeindicate.

75. Care dintre pete se referă la modificările cadavericeprecoce?

a) Tardieu;
b) L′Arche;
c) cadaverice;
d) Minakov;
e) Vişnevski.

76. Care este temeiul juridic al cercetării medico-legale acadavrului?

a) decizia MinisteruluiSănătăţii;
b) indicaţiaprimăriei;
c) ordonanţaprocurorului;
d) solicitarea în scris a organului de urmărirepenală;
e) indicaţia medicului şef al spitalului.

77. Identificați modificările cadavericeprecoce?

a) saponificarea;
b) răcireacadaverică;
c) lividităţilecadaverice;
d) rigiditateacadaverică;
e) lignificarea.

78. Cecavitățisedeschidînmodobligatoriuînprocesulexaminăriimedico-legalea
cadavrelor?
a) craniană;
b) toracică;
c) canalulrahidian;
d) abdominală;
e) sinusurileparanazale.

79. Specificați semnele pozitive alemorţii:

a) lipsarespiraţiei;
b) lipsapulsului;
c) lividităţilecadaverice;
d) petele de deshidratare ale sclerelorochilor;
 e) paloareategumentelor.

80. În baza căror fenomene poate fi stabilită mai exact vechimea morţii în primele 12ore?
a) lividităţilecadaverice;
b) rigiditateacadaverică;
c) excitaţia electrică amuşchilor;
d) reacţia pupilei la agenţichimici;
e) reacţia idiomusculară abicepsului.

81. Ce probleme pot fi soluționate în baza lividităţilorcadaverice?

a) timpul surveniriidecesului;
b) durata aflării cadavrului într-o poziţieanumită;
c) gradul de gravitate alleziunilor;
d) maladiilepreexistente;
e) cauzadecesului.

82. Ce documente sunt necesare pentru cercetarea medico-legală acadavrului?

a) ordonanţa emisă de către organul de urmărirepenală;
b) dosarulpenal;
c) fişa medicală a bolnavului în cazul decesului înstaţionar;
d) solicitarea scrisă a organului de urmărirepenală;
e) depoziţiile martorilor.

83. Identificați stadiile lividităţilorcadaverice:

a) autoliza;
b) hipostaza;
c) staza;
d) imbibiţia;
e) prestaza.

84. În ce cazuri se poate instala rigiditatea cadavericăcataleptică?

a) leziune prin armă de foc a bulbuluirahidian;
b) hipotermie;
c) traumă prin explozie a capului cu dilacerarea creierului;
d) intoxicaţie cuCO;
e) spânzurare.

85. Fenomenele cadaverice precoce au importanţăpentru:

a) soluţionarea problemelor maladiilorpreexistente;
b) diagnosticul pozitiv almorţii;
c) presupunerea cauzeidecesului;
d) stabilirea genului morţiiviolente;
e) diagnosticarea vechimiimorţii.

86. Stadiile lividităţilor cadaverice se determină înbaza:

a) modificării culorii lividităţilor ladigitopresiune;
b) duratei restabilirii complete a culoriiiniţiale;
c) efectuării probeiMagnus;
d) efectuării probeiBeloglazov;
e) deplasării lividităţilor la schimbarea poziţieicadavrului.

87. Modificările cadaverice tardive permitstabilirea:

 a) condiţiilor mediului de aflare acadavrului;
b) cauzeimorţii;
c) vechimii probabile amorţii;
d) caracterului maladiilorpreexistente;
e) genului morţiiviolente.

88. Identificați modificările cadaverice tardivesunt?

a) autoliza;
b) lignificarea;
c) saponificarea;
d) putrefacţia;
e) deshidratarea.

89. Care factori influențează viteza răciriicadavrului?

a) temperatura aeruluiambiant;
b) cauzadecesului;
c) masacadavrului;
d) caracterulhainelor;
e) obiectulvulnerant.

90. Care sunt compartimentele de bază ale „Raportului de expertiză medico-legală a

cadavrului”?
a) introductiv;
b) descriptiv;
c) diagnosticul;
d) epicrizapostmortem;
e) concluziile.

91. Genul morţii violenteinclude:

a) moarteasubită;
b) omorul;
c) eutanasia;
d) suicidul;
e) accidentul.

92. Ce parametri se indică obligatoriu la descrierea fiecăruiorgan?

a) dimensiunile;
b) caracterul suprafeţeisecţiunii;
c) diagnosticul modificărilorpatologice;
d) forma, culoarea, dimensiunile focaruluipatologic;
e) conţinutul organului cavitar.

93. Princesedeosebeșteexaminareamedico-legalăacadavruluideceamorfopatologică?
a) cercetarea modificărilormorfologice;
b) studierea minuţioasă a modificărilorcadaverice;
c) cercetarea hainelor şi corpurilordelicte;
d) stabilirea cauzeimorţii;
e) metoda efectuării probelor pentru pneumotorace şi embolieigazoase.

94. Examinarea externă a cadavruluicuprinde:

a) examenul capului, gâtului șicorpului;
b) descrierea modificărilorcadaverice;
 c) examenul membrelor;
d) toaletacadavrului;
e) descrierea leziunilorcorporale.

95. Care sunt etapele de bază ale examenului extern alcadavrului?

a) examenul general alcadavrului;
b) cercetarea sinusurilorparanazale;
c) descriereahainelor;
d) descrierea leziunilor corporaleexterne;
e) cercetarea modificărilorcadaverice.

96. În ce cazuri cadavrele persoanelor decedate în staţionare se supun examinării medico-

legale?
a) cadavrele persoanelor necunoscute;
b) persoanele decedate în rezultatul acţiunilorsuicidale;
c) maladiioncologice;
d) prezenţa plângerilor privind calitatea serviciilormedicale;
e) cadavrele persoanelor cu tratament staţionar îndelungat şi cu diagnostic clinic
stabilit.

97. Cine recoltează probele biologice pentru cercetări de laborator în cazurile autopsiei
medico-legale acadavrelor?
a) medicullegist;
b) anchetator;
c) procuror;
d) mediculclinician;
e) judecător.

98. Putrefacţia cadavrului se manifestă externprin:

a) peteleL′Arche;
b) autoliză;
c) reţeaua venoasă deputrefacţie;
d) emfizemulcadaveric;
e) vezicule deputrefacţie.

99. Ce factori externi condiţionează dezvoltarea procesului desaponificare?

a mediu
) lichidneaerat; sol
b uscat şi poros; sol
) umed şi lutos;
c mediu lichid aerat;
) mediugazos.
d
)
e
)
10 Precizați modificările cadaverice:
0. a lividităţile cadaverice;
)
b rigiditatea cadaverică;
) exhumarea;
c autoliza;
 ) hemoliza.
d
)
e
)
10 Drept probe speciale, la examinarea medico-legală a cadavrului, se
1. a consideră: proba la embolie aeriană;
)
b proba la pneumotorace;
)
 c) probelehidrostatice;
d) probaHoppe-Seyler;
e) proba cu apăoxigenată.

102. Ce maladii ale sistemului cardio-vascular pot fi cauze ale morţiisubite?

a) ruptura anevrismuluiaortei;
b) tuberculozapulmonară;
c) tumorecerebrală;
d) infarctul miocardicacut;
e) bronhopneumonia.

103. Cauze ale morţii subite în maladiile tractului gastro-intestinal potfi:

a) hepatitacronică;
b) pancreonecrozahemoragică;
c) peritonita;
d) diverticulul esofagian;
e) hemoragiaacută.

104. După efectuarea autopsiei se întocmesc următoareledocumente:

a) raport de expertiză medico-legală acadavrului;
b) raport de constatare medico-legală acadavrului;
c) proces-verbal de cercetare morfopatologică acadavrului;
d) proces-verbal de expertiză acadavrului;
e) certificat medical constatator dedeces.

105. La cercetarea cadavrului exhumat pot fi soluţionate următoareleîntrebări:

a) sexuldecedatului;
b) vechimeaînhumării;
c) prezenţa unor semneindividuale;
d) scopul comiteriiinfracţiunii;
e) vârstadecedatului.

106. La cercetarea cadavrului scheletat pot fi soluţionate următoareleîntrebări:

a) apartenenţa oaselor omului sauanimalului;
b) vârstadecedatului;
c) sexuldecedatului;
d) cauza morţiisubite;
e) prezenţa maladiilor ţesutuluiosos.

107. Distrugerea ţesuturilor moi ale cadavrului în sezonul cald al anului se produce de
către:
a) furnici;
b) rozătoare;
c) animalesălbatice;
d) muşte(larve);
e) lipitori.

108. Ce structuri anatomice se supun autolizei în primele 24 ore de lamoarte?

a) pancreasul;
b) oasele;
c) tendoanele;
d) mucoasagastrică;
 e) tegumentele.

109. Pe ce structuri anatomice se depistează semnele deshidratăriicadavrului?

a) buze;
b) mucoasagastrică;
c) sclereleochilor;
d) mucoasa laringelui şitraheii;
e) scrot.

110. Precizați scopurile cercetării histologicemedico-legale?

a) stabilirea vechimiileziunilor;
b) stabilirea vitalităţiileziunilor;
c) stabilirea mecanismului produceriileziunilor;
d) stabilirea obiectului vulnerant;
e) confirmarea diagnosticului.

111. Examenul histologic al excoriaţiilor, plăgilor, echimozelor se efectuează pentru

stabilirea:
a) vechimiileziunilor;
b) particularităţilor obiectuluivulnerant;
c) mecanismului cauzăriitraumei;
d) vitalităţiileziunilor;
e) identificarea obiectuluivulnerant.

112. Până la necropsie medicul legist trebuie săstudieze:

a) fişadeînsoțireaasistențeimedicaledeurgență;
b) copia procesului-verbal de examinare a cadavrului la faţalocului;
c) fişa medicală a bolnavului în caz de deces înstaţionar;
d) ordonanţa de dispunere a expertizei medico-legale;
e) depoziţiile martorilor.

113. Examinarea externă a cadavruluiinclude:

a) descriereahainelor;
b) examinarea sinusuluisfenoidal;
c) descrierea leziunilorcorporale;
d) fotografierea cadavrelor persoanelorneidentificate;
e) efectuarea probei pentrupneumotorace.

114. În ce caz se efectuează proba lapneumotorace?

a) electrocuţie;
b) înec;
c) traumă aplămânilor;
d) spânzurare;
e) hemoragieacută.

115. Ce instrument se utilizează pentru cercetarea lividităţilor cadaverice în scopul

determinării vechimiimorţii?
a) fotometru;
b) colorimetru;
c) dinamometru;
d) spectroscop;
e) cromatograf.
116. Care dintre cele indicate este o stare terminalăireversibilă?
a) agonia;
b) moarteaclinică;
c) moarteabiologică;
d) pauzaterminală;
e) hipotoniaaccentuată.

117. Cum se clasifică leziunile musculare după caracterulmorfologic?

a) hemoragie;
b) plagă;
c) ruptură;
d) zdrobire;
e) excoriaţie.

118. Ce factori determină manifestarea tardivă a echimozei petegumente?

a) profunzimealocalizării;
b) dimensiunilehemoragiei;
c) sexulpătimitului;
d) forma suprafeţei obiectuluivulnerant;
e) particularităţile ţesuturilorlezate.

119. Prin ce se caracterizează o excoriație cu o vechime de 2-3zile?

a) lipsacrustei;
b) are aspectul unui sector depigmentat, fărăcrustă;
c) acoperită cu crustă, situată deasupra nivelului tegumenteloradiacente;
d) acoperită cu crustă, situată la nivelultegumentelor;
e) acoperită cu crustă, situată deasupra nivelului tegumentelor, cu decolaremarginală.

120. Consecutivitatea producerii leziunilor corporale poate fi stabilită înbaza:

a) modificării culorii echimozei;
b) gradului de exprimare a modificărilor dereactivitate;
c) volumului hemoragiei;
d) necorespunderiiplăgiicutanatecucanalulplăgiiînţepate-tăiate(înțepate,balistice)
penetrante în cavitateatoracică;
e) tuturor semnelorindicate.

121. Mecanismul de bază în producerea a plăgii înțepateeste:

a) secţionareaţesuturilor;
b) rupereaţesuturilor;
c) îndepărtarea ţesuturilor de la centru spreperiferie;
d) compresiaţesuturilor;
e) extensiaţesuturilor.

122. Drept semn de diferenţiere a plăgii înțepat-tăiate de cea tăiatăeste:

a) un capăt ascuţit, altulrotunjit;
b) ambele capete suntascuţite;
c) marginineregulate;
d) ambele capeterotunjite;
e) marginiexcoriate.

123. Expertiza gradului de gravitate a vătămării corporale poate fi efectuată înbaza

 oricărui din următoarele documente indicate mai jos, cu excepţia:
a) hotărârii instanței dejudecată;
b) ordonanţeiprocurorului;
c) ordonanţei ofiţerului inspectoratului depoliţie;
d) indicaţiei în scris aprimarului;
e) ordonanţei inspectorului poliţiei depatrulare.

124. Leziunea corporală poate fi calificată drept desfigurare a feţei decătre:

a) medicullegist;
b) chirurgulmaxilo-facial;
c) mediculcosmetolog;
d) comisia formată din mediciiindicaţi;
e) instanţa de judecată.

125. Ce culoare nu poate avea o echimozărecentă?

a) roşie;
b) roşie-albăstrie;
c) violacee;
d) violacee-închisă;
e) violacee cu nuanţăverzuie.

126. Plaga plesnită este o varietate aplăgii:

a) contuze;
b) despicate;
c) tăiate;
d) înțepate;
e) înțepat-tăiate.

127. Indicațisemnulmorfologicdebazăprincareplagatăiatăsedeosebeştedecea
contuză:
a) forma;
b) dimensiunile;
c) adâncimea;
d) volumulhemoragiei;
e) lipsa punţilor de ţesutconjunctiv.

128. Precizați semnul morfologic de bază al plăgiidespicate:

a) capeterotunjite;
b) marginineexcoriate;
c) hemoragieabundentă;
d) lezarea ţesutului osossubiacent;
e) marginiregulate.

129. Care întrebare depășește competența mediculuilegist?

a) tipulleziunii;
b) vechimealeziunilor;
c) obiectul vulnerant şi mecanismul de producere aleziunii;
d) gradul degravitate;
e) volumul incapacităţii profesionale demuncă.

130. Care este criteriul de apreciere a gravităţii vătămării corporale a leziunilor

abdomenului, penetrante în cavitatea peritoneală?
 a volumul incapacităţii generale de
) muncă; pericolul pentru viaţă;
b durata dereglării sănătăţii;
) nici unul dintre cele
c indicate; toate cele
) indicate.
d
)
e
)
13 Excoriaţia reprezintă o dereglare a
1. a integrităţii: epidermei;
)
b vaselor sanguine ale
) tegumentelor; epidermei şi
c dermului;
) epidermei, dermului şi ţesuturilor
d subiacente; tegumentelor până la nivelul
) stratului bazal.
e
)
13 Care este mecanismul de bază de producere al
2. a excoriaţiilor? lovirea;
)
b compresiun
) ea;extensiun
c ea;
) fricţiunea;
d comoţia.
)
e
)
13 Care este cauza modificării culorii
3. a echimozei? formarea carboxihemoglobinei;
)
b creşterea permeabilităţii vaselor;
) formarea verdhemocromogenului şi biliverdinei;
c hemoliza eritrocitelor cu eliberarea hemoglobinei în patul
) vascular; procesul inflamator local.
d
)
e
)
13 Plaga plesnită poate fi produsă prin lovire cu un obiect contondent la
4. a nivelul: coapsei;
)
b feselor;
) abdomenul
c ui; capului;
) tuturor regiunilor anatomice indicate.
d
 )
e
)
13 Laînțepătoareseatribuieobiectelecu:
5. a lamă cu o margineascuţită;
)
b lamă cu 2 margini ascuţite;
) lamă cu margine şi vârf
c ascuţit; suprafaţă de
) interacţiune plată; vârf
d ascuţit şi formă alungită.
)
e
)
13 Cumsuntmarginileplăgilortăiateşiînțepat-tăiate?
6. a neregulate;
)
b microzimţate
) ;
c echimotice;
) regulate;
d excoriate.
)
e
)
13 Începorțiuneplagatăiatăestemaiprofundă?
7. a laînceput;
)
b lamijloc;
) lasfârșit;
c
)
 d are adâncime uniformă;
)
e la început și sfârșit.
)
13 Ce reprezintă echimoza?
8.
a o hemoragie cavitară;
)
b o hemoragie în ţesutul muscular;
)
c o hemoragie cutanată şi subcutanată;
)
d o hemoragie per diapedesum;
)
e dilatare funcţională a vaselor pieii.
)
13 Punţile tisulare localizate la fundul plăgii sunt caracteristice pentru:
9.
a plăgile tăiate;
)
b plăgile înțepate;
)
c plăgile înțepat-tăiate;
)
d plăgile contuze;
)
e plăgile despicate.
)
14 Cum se numește plaga produsă prin acţiunea obiectului contondent?
0.
a balistică;
)
b despicată;
)
c tăiată;
)
d contuză;
)
e înțepată.
)
14 În care cazuri este posibilă stabilirea mai exactă a lungimii lamei în baza lungimii
1.
canalului de rănire a plăgilor înțepate şi înțepat-tăiate?
a plagă penetrantă în cavitatea abdominală;
)
b plagă în regiunea feselor;
)
c plagă transfixiantă a cutiei toracice;
)
d plagă penetrantă în cavitatea toracică;
)
e plagă a suprafeţei anterioare a cutiei toracice cu lezarea coloanei vertebrale.
)
14 În baza cărui semn se stabileşte vechimea echimozei?
2.
a culoare;
)
b formă;
)
c dimensiuni;
)
d circumstanţele faptei;
)
e localizare.
)
14 Plaga tăiată nu poate fi:
3.
a liniară;
)
b arcuită;
)
c în zig-zag;
)
d în lambou;
)
e în pană.
)
14 În cazul pierderii unuia dintre ochii sănătoşi gradul de gravitate se stabileşte în
4. baza
următorului criteriu:
a) pericol pentruviaţă;
b) dereglareasănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţieilui;
d) volumul incapacităţii generale demuncă;
 e) desfigurareafeţei.

145. Tortura și tratamentele inumanereprezintă:

a) vătămări corporalegrave;
b) vătămări corporalemedii;
c) vătămări corporaleuşoare;
d) vătămări corporaleneînsemnate;
e) acţiuni cu producerea unor suferinţedeosebite. +

146. Înbazacăruicriteriusestabileștegraduldegravitatealuneiplăgităiateabraţului cu
lezarea artereibrahiale?
a) pericol pentruviaţă; +
b) dereglareasănătăţii;
c) pierderea organului şi/sau a funcţieilui;
d) volumul incapacităţii generale demuncă;
e) volumulhemoragiei.

147. Drept criterii de apreciere a gradului de vătămare corporală sunt toate, cuexcepţia:
a) pericolul pentruviaţă;
b) durata dereglăriisănătăţii;
c) volumul incapacităţii profesionale demuncă; +
d) volumul incapacităţii generale demuncă;
e) consecinţele traumei neprimejdioase pentruviață.

148. Careestegraduldegravitatealuneiplăgiînțepate,penetranteîncavitatea
abdominală fără lezarea organelor interne?
a) vătămare corporalăgravă; +
b) vătămare corporalăuşoară;
c) vătămare corporalămedie;
d) vătămare corporalăneînsemnată;
e) gradul de gravitate depinde de starea generală a sănătăţiivictimei.

149. Dereglarea sănătăţii de lungă durată, cauzată de leziune, reprezintă termenulde:

a) 6zile;
b) 10zile;
c) mai mult de 21zile; +
d) 20zile;
e) 14zile.

150. Drept incapacitate generală stabilă însemnată de muncă, în cazul vătămărilor

corporale medii, se consideră următorulvolum:
a) de la 10% la33%; +
b) mai mult de33%;
c) până la10%;
d) până la5%;
e) mai mult de50%.

151. Drept incapacitate generală stabilă neînsemnată de muncă se consideră următorul

volum:
a) pană la33%;
b) pană la10%; +
c) 15%;
 d 11%;
) 25%.
e
)
15 Problema reparabilităţii leziunii feţei ţine de
2. a competenţa: instanţei de judecată;
)
b medicului
) cosmetolog;
c chirurgului;
) medicului legist; +
d directorului clinicii.
)
e
)
15 Cărui domeniu aparține noțiunea de tortură:;
3.
a) social;
b medical;
) juridic; +
c biologic;
) habitual.
d
)
e
)
15 Pe ce criteriu se bazează aprecierea gradului de gravitate al rupturilor
4. a himenale? incapacitate generală, stabilă a muncii;
)
b pericol pentru viaţă;
) durata
c dereglăriisănătăţii+
) perversiunea acţiunilor;
d incapacitate profesională stabilă a muncii.
)
e
)
15 În ce document se expun rezultatele expertizei medico-legale de apreciere a
5.
gradului de vătămare corporală?
a) raportul de expertizămedico-legală;+
b) raportul de examinaremedico-legală;
c) procesul-verbal deexaminare;
d) raportul de constataremedico-legală;
e) certificatul medico-legal.

156. Ce elemente cuprinde schema descrierii leziunilorcorporale?

a) localizarea;+
b) vechimea;
c) forma;+
d) dimensiunile;+
 e) tipul obiectuluivulnerant.

157. Care sunt semnele morfologice de bază ale plăgiităiate?

a) prezenţa punţilortisulare;
b) ambele capeteascuţite;+
c) forma liniară a plăgii;
d) adâncimeaneuniformă;+
e) lezarea ţesutuluiosos.

158. Specificați semnele morfologice de bază ale plăgiicontuze:

a) prezența„codițeideșoricel”(excoriațiasuperficialălaunuldincapete);
b) lezarea ţesutului osossubiacent;
c) margini neregulate,excoriate;+
d) punţi tisulare la fundulplăgii;+
e) capeterotunjite.+
15 Indicați semnele morfologice de bază ale plăgii despicate:
9. a prezenţa punţilor tisulare;
)
b adâncime şi
) dehiscenţconsiderabilă;+ un capăt
c rotunjit şi altul ascuţit;
) forma în fantă;
d lezarea ţesutului osos subiacent.+
)
e
)
16 Plagaînțepat-tăiatăsecaracterizeazăprin:
0. a adâncimeneuniformă;
)
b margini regulate;+
) un capăt rotunjit şi altul
c ascuţit+ lezarea ţesutului osos
) subiacent;
d prezenţa punţilor tisulare la fundul plăgii.
)
e
)
16 Ce semne specifice ale plăgii tăiate indică mecanismul acţiunii obiectului
1. a tăietor? direcţia şi lungimea plăgii;
)
b Adâncimeneuniform
) ă+ localizarea
c anatomică;
) excoriaţie superficială la unul
d dincapete+ lezarea ţesutului muscular.
)
e
)
16 Precizațifactoriivulneranţiaimediuluiambiant:
2. a mecanici;+
)
b chimici;+
) botanici;
c fizici;+
) psihici.+
d
)
e
)
16 Identificați leziunile corporale primare:
3. a plaga;+
)
b bătaia
) ;
c fractu
 ) r+tort
d ura;
) excoriaţia.+
e
)
16 Indicațimecanismeledeacţiuneaobiectelorcontondente:
4. a lovirea;+
)
b căderea;
) compresiun
c e+extensiun
) ea;
d +coliziunea.
)
e
)
16 Clasificațiechimozeledupămecanismuldeformare:
5. a traumatice;+
)
b patologice;
) +
c terțiare;
) secundare;
d primare.
)
e
)
16 Metodele suplimentare de laborator de cercetare a leziunilor corporale
6. a sunt: fotografică;+
)
 b) traseologică;+
c) entomologică;
d) microscopică;+
e) radiologică.+

167. Unde poate fi realizată examinarea medico-legală apersoanelor?

a) în ambulatoriulmedico-legal;+
b) în încăperile organelor de urmărirepenală;+
c) la domiciliulmedicului;
d) în instituţiilemedicale;+
e) în locurile dedetenţie.+

168. Precizați etapele expertizei medico-legale apersoanelor:

a) studierea circumstanţelorfaptei;+
b) studierea documentaţieimedicale;+
c) examinareapersoanei;+
d) stabilirea volumului incapacităţii profesionale demuncă;
e) întocmirea concluziilor expertale.+

169. Vechimea leziunilor se stabileşte înbaza:

a) evoluţieicrustei;+
b) gradului reacţiei deinflamaţie;+
c) numărului leziunilor;
d) dezvoltării calosuluiosos;+
e) modificării culorii echimozei.+

170. În baza căror criterii are loc determinarea tipului obiectuluivulnerant?

a) starea marginilor plăgii;+
b) forma capetelor plăgii;+
c) dimensiunileplăgii;
d) depunerileeterogene;
e) forma plăgii.+

171. Plăgile înțepate sunt periculoaseprin:

a) lezarea ţesutuluiosos;
b) hemoragieinternă;+
c) lezarea organelorinterne;+
d) lezareamuşchilor;
e) hemoragieexternă.

172. Identificarea obiectului vulnerant se bazează pestudierea:

a) depunerilor din regiunealeziunii;+
b) semnelor morfologice aleleziunilor;+
c) duratei de regenerare aleziunilor;
d) graduluihemoragiei;
e) depunerilor de pe obiectul vulnerant.+

173. Cine are dreptul de a efectua examenul medico-legal alvictimei?

a) medicullegist;+
b) judecător;
c) anchetator;
d) comisia de experţimedico-legali;
 e) terapeut.+

174. Ce se subînțelege prin pierdereaauzului?

a) surditatea stabilă la ambeleurechi;+
b) surditatea stabilă la oureche;
c) diminuarea auzului la gradul când persoana nu percepe vorbirea obişnuită la o
distanţă de 3-5 cm de la pavilionulurechii;+
d) diminuarea auzului la gradul când persoana nu percepe vorbirea obişnuită la o
distanţă de 20-30 cm de la pavilionulurechii;
e) lezarea ambelor pavilioaneauriculare.

175. Ce se subînțelege prin pierdereavederii?

a) orbirea stabilă la unochi;
b) orbirea stabilă la ambiiochi;+
c) diminuarea acuităţii vizuale la ambii ochi pană la 0,2dioptrii;
d) diminuarea acuităţii vizuale la ambii ochi pană la 0,5dioptrii;
e) diminuarea acuităţii vizuale la ambii ochi pană la 0,04dioptrii.+

176. Pierderea capacităţii de reproducere presupune pierderea funcţiilorde:

a) copulare;
b) procreare;
c) nidare şi purtare asarcinii;
d) naştere pe căinaturale;
e) educare.

177. Pierderea mânii (membrului superior) ca organpresupune:

a) anchiloza articulaţieicotului;
b) pareza membruluisuperior;
c) amputarea la nivelul treimii medii aantebraţului;
d) amputarea la nivelul articulaţieicotului;
e) amputarea mai sus de nivelul articulaţieicarpo-radiale.

178. Pierderea piciorului (membrului inferior) ca organpresupune:

a) anchiloza articulaţieigenunchiului;
b) pareza membruluiinferior;
c) amputarea la nivelul treimii superioare a gambei;
d) amputarea plantei la nivel metatarsian;
e) amputarea la nivelul articulaţieitalo-crurale.

179. Stabilirea consecutivităţii producerii leziunilor este posibilă înbaza:

a) necorespunderii plăgii cutanate cu canalul de rănire înplămâni;
b) gradului de exprimare ahemoragiei;
c) gradului de exprimare a reacţiei deinflamaţie;
d) deplasării marginilor uneia dintre plăgileintersectate;
e) localizării anatomice aleziunilor.

180. În cazul expertizei medico-legale a leziunilor corporale în concluzii seindică:

a) felulleziunii;
b) vechimealeziunii;
c) intenţia de producere aleziunilor;
d) tipul obiectuluivulnerant;
e) gradul de gravitate al vătămăriicorporale.
181. Ce document se întocmește în urma expertizeipersoanelor?
a) certificatmedico-legal;
b) buletin de concediumedical;
c) proces-verbal de audiere apersoanei;
d) proces-verbal de examinare apersoanei;
e) raport de expertizămedico-legală.

182. Indicaţifactoriiceinfluenţeazăasupragraduluidedestrucțieaţesuturilor:
a) energia cinetică aobiectului;
b) caracterul ţesutuluilezat;
c) particularităţile individuale aleorganismului;
d) caracterul obiectului vulnerant;
e) suprafaţa de lezare acorpului.

183. Ce factori determină schimbarea culoriiechimozei?

a) profunzimeaechimozei;
b) temperatura mediului înconjurător;
c) dezintegrarea hemoglobinei şieritrocitelor;
d) dimensiunile obiectului vulnerant;
e) dezintegrareahematinei.

184. Identificați varietățile plăgiicontuze:

a) turtită;
b) strivită;
c) muşcată;
d) ferestruită;
e) plesnită.

185. Ce plăgi pot fi produse prin acţiunea unui obiect contondent cu suprafaţa de acţiune
preponderentplană?
a) contuză;
b) despicată;
c) strivită;
d) plesnită;
e) comprimată.

186. Ce acţiuni traumatice conduc la formarea fracturilor coloaneivertebrale?

a) lovirea;
b) comoţia;
c) fricţiunea;
d) alunecarea;
e) compresiunea.

187. Precizați leziunile ţesuturilormoi:

a) excoriaţia;
b) echimoza;
c) tortura;
d) plagă;
e) contuzia.

188. În funcţie de obiectul vulnerant mecanic plăgile potfi:

 a) contuze;
b) tăiate;
c) împușcate;
d) chimice;
e) prinexplozie.

189. Cum se clasifică gradele de vătămare corporală din punct de vederejuridic?

a) grave;
b) foartegrave;
c) medii;
d) uşoare;
e) neînsemnate.

190. Precizațicriteriilemedico-legaledeapreciereagravităţiivătămăriicorporale:
a) pericolul pentruviaţă;
b) durata dereglăriisănătăţii;
c) consecinţele traumei neprimejdioase pentruviață;
d) volumul incapacităţii profesionale demuncă;
e) incapacitatea stabilă generală de muncă.

191. Leziunile capului vor fi considerate drept vătămare gravă încazurile:

a) fractura oaselor bolţiicraniului;
b) fractura oaselor bazeicraniului;
c) fractura lamelei externe a osuluifrontal;
d) fractura închisă a osuluizigomatic;
e) fractura deschisă a oaselor nazale cu deplasareafragmentelor.

192. Specificați tipurile hemoragiilorintracraniene:

a) epidurale;
b) subdurale;
c) cefalohematomul;
d) bosasero-sanguină;
e) subarahnoidiene.

193. Cauzele compresiei creierului în traumele cranio-cerebralesunt:

a) hematomul epidural;
b) hematomul intracerebral;
c) tumoareaintracerebrală;
d) hemoragiilesubarahnoidiene;
e) contuzia cerebrală cu edempronunţat.

194. Traumele cranio-cerebrale deschise penetrante se caracterizeazăprin:

a) lezarea meningeluidur;
b) dilacerarea substanţei cerebrale;
c) lezarea concomitentă a ţesuturilor moi pericraniene, oaselor, meningelui dur şi
substanţeicerebrale;
d) fractura oaselorcraniului;
e) lezarea concomitentă a ţesuturilor moi pericraniene, oaselor şi meningeluidur.

195. Obiectele ascuţite se clasificăîn:

a) înțepătoare;
b) tăietoare;
 c) despicătoare;
d) înțepător-tăietoare;
e) albe.

196. Precizați cauzele morţii în leziunile tăiate alegâtului:

a) hemoragiaacută;
b) emboliagazoasă;
c) emboliagrăsoasă;
d) hemoragia internămasivă;
e) şocultraumatic.

197. Drept criterii pentru vătămare gravă sunt:

a) pericolul pentruviaţă;
b) pierderea stabilă avederii;
c) maladiapsihică;
d) dereglarea sănătăţii mai mult de 3săptămâni;
e) pierderea auzului la oureche.

198. Care sunt criteriile în baza cărora leziunile corporale se apreciază dreptvătămare
medie?
a) plagă penetrantă acraniului;
b) leziuni închise ale organelorinterne;
c) dereglarea sănătăţii de lungă durată, mai mult de 3săptămâni;
d) pierderea stabilă, însemnată a capacităţii generale de muncă în volum de10-33%;
e) pierderea stabilă a capacităţii profesionale demuncă.

199. În cadrul expertizelor medico-legale ale leziunilor corporale, medicul legist trebuie
săstabilească:
a prezenţa şi caracterul leziunilor corporale;
) localizarea şi vechimea;
b mecanismul producerii leziunii;
) volumul incapacităţii profesionale de
c muncă; gradul de gravitate.
)
d
)
e
)
20 În baza căror criterii leziunile corporale se apreciază drept vătămare
0. a neînsemnată? dereglarea sănătăţii de lungă durată, mai mult de 3 săptămâni;
)
b incapacitatea stabilă, neînsemnată şi generală de
) muncă; dereglarea sănătăţii pană la 6 zile;
c lipsa dereglării
) sănătăţii; pericolul
d pentru viaţă.
)
e
)
20 Dereglarea sănătăţii de scurtă durată condiţionată de traumă
1. a constituie: mai mult de 21 zile;
)
 b 10zile;
) 20zile;
c 5zile;
) 2luni.
d
)
e
)
20 Desfigurarea ireparabilă a feţei este stabilită de
2. a către: medicul legist;
)
b medicul cosmetolog;
) instanţa de judecată;
c
)
 d) anchetator;
e) comisia deexperţi.

203. Ce presupune reparabilitatea leziuniifeţei?

a) diminuarea considerabilă a modificărilor patologice pe parcursultimpului;
b) diminuarea considerabilă a modificărilor patologice sub influenţa mijloacelor
nechirurgicale;
c) diminuarea modificărilor patologice după intervenţiacosmetologică;
d) diminuarea modificărilor patologice după orice intervenţie;
e) diminuarea modificărilor patologice după transplant depiele.

204. Caracterul penetrant al plăgii localizate pe torace este confirmatde:

a) hemotorax;
b) pneumotorax;
c) emfizemulsubcutanat;
d) colabareapulmonului;
e) deformarea cutieitoracice.

205. Care sunt obiectivele examinării histologice ațesuturilor?

a) stabilirea vechimii şi vitalitățiileziunilor;
b) stabilirea mecanismului de producere aleziunilor;
c) confirmarea diagnosticului macroscopic;
d) stabilirea obiectului vulnerant;
e) stabilirea modificărilor patologice în organeleinterne.

206. Identificareaobiectelorînțepător-tăietoareşidespicătoareînbazamicrotraseurilor este

posibilăpe:
a) oaseplate;
b) cartilaje;
c) tegumente;
d) oasetubulare;
e) organeparenchimatoase.

207. Expertiza medico-legală a gradului de gravitate a vătămării corporale se efectuează

înbaza:
a) ordonanţei ofiţerului de urmărire penală;
b) foii de însoțire eliberată deambulanţă;
c) solicitării inspectorului de poliţie desector;
d) solicitării instituţieicurative;
e) hotărârii instanței dejudecată.

208. Cine efectuează expertiza medico-legală apersoanelor?

a) mediculcurant;
b) medicullegist;
c) comisia de experţimedico-legali;
d) felcerul;
e) conducătorul instituţiei medico-sanitare.

209. Excoriaţia permite a sestabili:

a) faptultraumatizării;
b) numărul acţiunilortraumatice;
c) vechimeatraumei;
 d locul aplicării forţei;
) timpul survenirii morţii.
e
)
21 Echimoza permite a se
0. a stabili: faptul traumatizării;
)
b obiectul vulnerant
) concret; vechimea
c leziunii;
) cauza decesului;
d timpul survenirii decesului.
)
e
)
21 Care sunt metodele de cauzare a
1. a suferinţelor? prejudiciul adus sănătăţii;
)
b torturarea;
) tratamentul
c inuman; pericolul
) pentruviaţă;
d tratamentuldegradant.
)
e
)
21 Ce elemente include schema descrierii plăgii
2. a contuze? forma plăgii;
)
b dimensiunile
) plăgii;
c localizarea;
) gravitatea;
d starea fundului plăgii.
)
e
)
21 Ce elemente include schema descrierii
3. a echimozei? forma;
)
b gravitatea;
) dimensiuni
c le;localizar
) ea;
d adâncimea.
)
e
)
21 Ce elemente include schema descrierii
4. a excoriaţiei? localizarea;
)
 b forma;
) dimensiuni
c le;
) culoarea
d suprafeţei;
) volumul
e hemoragiei.
)
21 Ce leziuni se atribuie la vătămări corporale grave, periculoase pentru
5. a viaţă? fractura deschisă a bolţii craniului;
)
b fractura închisă a bolţii craniului;
) fisura izolată a lamelei externe a osului
c parietal; leziunea penetrantă a cavităţii
) abdominale; leziunea penetrantă a cavităţii
d toracice.
)
e
)
21 Vătămări corporale medii pot
6. a fi: fractura închisă a osului
) ulnar;
b ruptura splinei;
) fractura închisă a diafizei
c femurale; ruptura rinichiului;
) fractura închisă a tibiei.
d
)
e
)
217. La vătămări grave, după consecinţă seatribuie:
a) pierderea stabilă avederii;
b) întreruperea posttraumatică asarcinii;
c) leziunea penetrantă a traheii şiesofagului;
d) pierderea stabilă aauzului;
e) compresia organelor cu semne periculoase pentruviaţă.

218. La vătămări neînsemnate sereferă:

a) excoriaţiilemici;
b) echimozelemici;
c) fracturileosoase;
d) comoțiacerebrală;
e) torturarea.

219. Ce documente este necesar de studiat în procesul efectuării expertizei medico-legale

privind leziunilecorporale?
a) fişa medicală a bolnavului destaţionar;
b) fişa medicală a bolnavului deambulatoriu;
c) clişeeleradiologice;
d) explicaţiile martorilor;
e) consultaţiilespecialiştilor.

220. În cadrul efectuării expertizei medico-legale privind leziunile corporale, identitatea

persoanei agresate este stabilită înbaza:
a) paşaportului;
b) buletinului deidentitate;
c) certificatului medical;
d) fotografiei;
e) fişei medicale a bolnavului deambulatoriu.

221. În cadrul efectuării expertizei medico-legale privind leziunile corporale, concluziile

trebuie săreflecte:
a) localizarea şi caracterulleziunilor;
b) mecanismul producerii leziunilor;
c) vechimealeziunilor;
d) gradul de gravitate alleziunilor;
e) starea psihică apătimitului.

222. Din vătămările corporale grave periculoase pentru viaţă facparte:

a) fracturile oaselor bolţiicraniului;
b) orbirea completă, stabilă la ambiiochi;
c) fracturile deschise ale oaselor tubularemari;
d) leziunile penetrante alecraniului;
e) pierderea capacităţii dereproducere.

223. Din vătămările corporale grave, calificate în baza consecinţelor neprimejdioase

pentru viaţă facparte:
a) compresia organelor gatului, precum şi alte genuri de asfixiemecanică;
b) barotrauma,electrocuţia;
c) pierdereaauzului;
d) întreruperea traumatică asarcinii;
e) pierderea capacităţii dereproducere.
22 Ce include schema generală de descriere a leziunilor corporale?
4.
a tipul leziunii;
)
b localizarea anatomică;
)
c criteriul de apreciere a gravităţii vătămării corporale;
)
d dimensiunile;
)
e maladiile preexistente.
)
22 În ce caz se depistează petele Minakov?
5.
a hemoragii abundente;
)
b hemoragii acute;
)
c intoxicaţii cu ciuperci;
)
d spânzurare;
)
e electrocuţie.
)
22 Precizați elementele plăgii înţepate:
6.
a „codiţa de şoricel”;
)
b orificiul de intrare;
)
c canalul plăgii;
)
d punţile tisulare;
)
e orificiul de ieșire.
)
22 Identificați mecanismele de formare a echimozei:
7.
a lovirea;
)
b compresiunea;
)
c fricţiunea;
)
d extensiunea;
)
e comoţia.
)
22 Semnele morfologice ale plăgii tăiate ce reflectă direcţia acţiunii
8. instrumentului
tăietor sunt:
a dimensiunile plăgii;
 )
b caracterul marginilor;
)
c adâncimea neuniformă;
)
d excoriația superficială la unul dintre capete;
)
e volumul hemoragiei.
)

22 Din ce categorie de factori traumatici fac parte obiectele contondente?

9.
a mecanici
)
b fizici
)
c chimici
)
d biologici
)
e psihici
)

23 Ce fracturi craniene se formează în urma acțiunii obiectelor contondente cu

0.
suprafața limitată?
a) înfundate
b) liniare
c) înterase
d) orificiale
 e) în formă de„paiangeniș”

231. Acordarea asistenței medicale începecu:

a) aflareaacuzelor;
b) culegereaanamnezei;
c) examenul fizic alpacientului;
d) cercetărileparaclinice;
e) obținerea consimțământuluipacientului.

232. Consimțământulpacientului:
a) nu este necesar în procesul acordării asistențeimedicale;
b) este necesar doar pentru anumite categorii depacienți;
c) este necesar pentru orice prestaţie medicalăpropusă;
d) este necesar doar pentru intervențiile cu caracterinvaziv;
e) este inutil deoarece medicul decide singur ce este mai bine pentrupacient.

233. În caz de pericol de moarte iminentă sau de ameninţare gravă a sănătăţii pacientului, în lipsa
reprezentantului legal sau a rudei apropiate, medicul trebuiesă:
a) aștepte rudele sau reprezentantul legal alpacientului;
b) solicite acordul conducătorului instituției pentru intervențiemedicală;
c) solicite acordul consiliului pentru intervențiemedicală;
d) intervină în scopul salvării viețiipacientului;
e) solicite acordul juristului instituției pentru intervențiemedicală.

234. Pentrupaciențiicuvârstasub16aniconsimțământulesteoferitdecătre:
a) pedagog;
b) reprezentantul săulegal;
c) consiliulmedicilor;
d) conducerea instituțieimedico-sanitare;
e) asistentulsocial.

235. Suntoareobligațilucrătoriimedicalișifarmaceuticisăacordeajutormedicaldeurgență?
a) da, indiferent de circumstanțelesolicitării;
b) doar în cadrul programului său deactivitate;
c) doar în cadrul instituțieimedico-sanitare;
d) doar în funcție de specialitateaprofesată;
e) nu suntobligați.

236. Trebuie oare pacientul informat despre starea sănătățiiproprii?

a) informarea pacientului nu esteobligatorie;
b) medicul decide volumul informației furnizatepacientului;
c) nutoțipaciențiiaudreptullainformațiidesprestareasănătățiilor;
d) informarea pacientului este un drept alsău;
e) informarea pacientului este o pierdere detimp.

237. Rugăminteapacientuluideafilipsitdeviațăprinmijloacemedicale(eutanasia):
a) poate fi satisfăcută în oricecazuri;
b) poate fi satisfăcută pentru anumite categorii depacienți;
c) poatefisatisfăcutăpentrupaciențiiinternațiînstaționare;
d) poate fi satisfăcută cu acordulrudelor;
e) nu poate fisatisfăcută.
238. Poate oare pacientul să obțină copie de pe documentele salemedicale?
a) da;
b) nu;
c) doar de pe fișa medicală a bolnavului deambulatoriu;
d) doar de pe fișa medicală a bolnavului destaționar;
e) cuacorduldirectoruluiinstituțieimedico-sanitare.

239. Pot fi oare divulgate datele cu caractermedical?

a) da;
b) nu;
c) doar după externarea pacientului dinstaționar;
d) doar după finisareatratamentului;
e) doar după decesulpacientului.

240. Confidențialitatea informațiilor cu caracter medical esteasigurată:

a) doar de medic;
b) doar de asistentamedicală;
c) doar de consiliulmedicilor;
d) doar de infirmieră;
e) de toți lucrători menționați maisus.

241. Poateoarefipacientulfotografiatsaufilmatfărăconsimțământulscrisalacestuia?
a) doar în cazul participării lui la învățământulclinic;
b) doar în cazul consultațiilor realizate deacademicieni;
c) doar la solicitarea motivată ajurnaliștilor;
d) doarlasolicitareaorganelordeurmărirepenalăsauinstanțelorjudecătorești;
e) esteinterzis.

242. Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia) antreneazărăspundere:

a) disciplinară;
b) contravențională;
c) administrativă;
d) familiară;
e) penală.

243. Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia) în Republica Moldovaeste:

a) permisă;
b) permisă doar în cazul bolnavilorincurabili;
c) permisă doar la pacienții de vârsta atreia;
d) interzisă;
e) interzisă doar în cazulminorilor.

244. Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale antreneazărăspundere:

a) disciplinară;
b) penală;
c) contravențională;
d) familiară;
e) administrativă.

245. Avortul ilegal antreneazărăspundere:

a) contravențională;
b) disciplinară;
c) penală;
d) administrativă;
e) familiară.

246. Efectuarea fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimţământul scris al
pacientei antreneazărăspundere:
a) disciplinară;
b) contravențională;
c) administrativă;
d) penală;
e) familiară.

247. Neacordarea de ajutor unui bolnav, fără motive întemeiate, antreneazărăspundere:

a) penală;
b) administrativă;
c) disciplinară;
d) contravențională;
e) familiară.

248. Internarea ilegală într-o instituţie psihiatrică a unei persoane vădit sănătoase din punct de
vedere psihic antreneazărăspundere:
a) administrativă;
b) disciplinară;
c) contravențională;
d) penală;
e) familiară.

249. Contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii

necorespunzătoare de către un lucrător medical a obligaţiilor sale profesionale atragerăspundere:
a) penală;
b) administrativă;
c) disciplinară;
d) contravențională;
e) familiară.

250. Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale

antreneazărăspundere:
a) contravențională;
b) administrativă;
c) penală;
d) disciplinară;
e) familiară.

251. Practicarea ilegală a medicinii sau a activităţii farmaceutice antreneazărăspundere:

a) contravențională;
b) administrativă;
c) familiară;
d) disciplinară;
e) penală.
252. Răspândirea bolilor epidemice antreneazărăspundere:
a) contravențională;
b) penală;
c) familiară;
d) disciplinară;
e) administrativă.

253. Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor narcotice sau
psihotrope antreneazărăspundere:
a) contravențională;
b) disciplinară;
c) penală;
d) familiară;
e) administrativă.

254. Prin boli iatrogene sesubînțelege:

a) posibilitatea admisă şi recunoscută ca generatoare de interpretărigreşite;
b) maladiile, procesele şi stările patologice datorate activităţii profesionale alemedicului;
c) soluţie nefavorabilă a intervenţiei medicale printr-un concurs incidental de împrejurări pe care
medicul nu le-a putut prevede şievita;
d) încălcare a îndatoririlorprofesionale;
e) situaţia în care medicului nu i se poate reproşa conduitaaleasă.

255. Confidențialitatea în practica medicalăreprezintă:

a) dreptuldeafurnizainformațiisecretelasolicitareainstituțiilormass-media;
b) obligaţia de a păstra secrete informaţiile despre persoane, obţinute în exercitareaprofesiei;
c) obligațiadeapăstrasecreteinformațiilefațădepacient;
d) obligația de a informa colectivul de muncă în care activeazăpacientul;
e) dreptul de a nu informa pacientul despre rezultateleinvestigațiilor.

256. Este oare necesară obţinerea consimţămîntului pentru absolut oricare actmedical?
a) nu;
b) doar pentru intervențiichirurgicale;
c) doar pentru copiii până la 18ani;
d) doar pentru cetățeniistrăini;
e) da.

257. Sterilizarea chirurgicală poate avea loc doar înbaza:

a) acordului conducerii instituțieimedico-sanitare;
b) acordului informat alpacientului;
c) deciziei instanțeijudecătorești;
d) concluzieimedico-legale;
e) indicațiilor MinisteruluiSănătății.

258. Provocarea avortului ilegal sesancționează:

a) contravențional;
b) disciplinar;
c) moral;
d) penal;
e) administrativă.

259. Greșeala medicalăpresupune:

a) posibilitatea admisă şi recunoscută ca generatoare de interpretărigreşite;
b) soluţie nefavorabilă a intervenţiei medicale printr-un concurs incidental de împrejurări pe
care medicul nu le-a putut prevede şievita;
c) încălcare a normelor de conduită (îndatoririlor)profesionale;
d) maladiile, procesele şi stările patologice datorate activităţii profesionale alemedicului;
e) situaţia în care medicului nu i se poate reproşa conduitaaleasă.

260. Eroarea medicalăreprezintă:

a) maladiile, procesele şi stările patologice datorate activităţii profesionale alemedicului;
b) încălcare a îndatoririlorprofesionale;
c) situaţia în care orice alt cadru medical ar fi reacţionat identic în condiţiisimilare;
d) soluţie nefavorabilă a intervenţiei medicale printr-un concurs incidental de împrejurări pe
care medicul nu le-a putut prevede şievita;
e) nerespectarea obligațiilor de serviciu ale personaluluimedical.

261. Modul paternalist de interacţiune dintre medic şi pacient se bazeazăpe:

a) superioritateapacientuluifațădemedic;
b) superioritateamediculuifațădepacient;
c) poziția de egalitate (colegială) dintre medic șipacient;
d) superioritatea reprezentantului pacientului față demedic;
e) superioritatea rudelor pacientului față de asistentamedicală.

262. Modul antipaternalist de interacţiune dintre medic şi pacientpresupune:

a) superioritateamediculuifațădepacient;
b) superioritateapacientuluifațădemedic;
c) poziția de egalitate (colegială) dintre medic șipacient;
d) superioritatea reprezentantului pacientului față demedic;
e) superioritatea rudelor pacientului față de asistentamedicală.

263. Dreptul medical reglementează raporturile juridice profesionaleîntre:

a) personalmedical;
b) angajator;
c) instituțiimedico-sanitare;
d) angajat;
e) pacienți.

264. Raporturilejuridiceprofesionalestabiliteîntrefurnizoriiserviciilordesănătateșipacienți pot fi

denatură:
a) socială;
b) etică;
c) patrimonială(materială);
d) politică;
e) nepatrimonială(morală).

265. În calitate de subiecți ai raportului de drept medicalsunt:

a) medicii;
b) instituțiilemedico-sanitare;
c) statul;
d) Compania Națională de Asigurări înMedicină;
e) pacientul.

266. Căile de protecţie juridică a drepturilor pacientului la nivel naţionalsunt:

a) caleajudiciară;
b) caleapenală;
c) caleasocială;
d) caleaparlamentară;
e) caleaextrajudiciară.

267. Raportul de drept medicalconține:

a) împuterniciri;
b) drepturi;
c) înlesniri;
d) facilități;
e) obligații.

268. Dreptul medical asigură realizarea următoarelorprincipii:

a) principiul neutralității personaluluimedical;
b) principiul legalităţii actuluimedical;
c) principiul tutelăriipacientului;
d) principiul dreptului laautodeterminare;
e) principiul garantării dreptului la a douaopinie.

269. Activitatea profesională a medicului este reglementată în Republica Moldovade:

a) Legea ocrotiriisănătății;
b) Legea cu privire la sănătatementală;
c) Legea cu privire la exercitarea profesiunii demedic;
d) Legea cu privire lapetiționare;
e) Legea cu privire la drepturile și obligațiilepacientului.

270. Modul de exprimare a consimțământului poatefi:

a) veridic;
b) fals;
c) implicit;
d) colectiv;
e) explicit.

271. Consimțământul poate fi exprimat de pacient înformă:

a) tradițional;
b) oral;
c) înscris;
d) forțat;
e) electronic.

272. Consimţământul pacientului incapabil de discernământ este oferitde:

a) medic;
b) directorulinstituției;
c) reprezentantullegal;
d) președintele Ligiimedicilor;
e) rudaapropiată.

273. Consimțământul pacientului se atestă prin semnătură decătre:

a) pacient;
b) juristul instituțieimedico-sanitare;
c) consiliulmedicilor;
d) mediculcurant;
e) asistentamedicală.

274. Sterilizarea chirurgicală voluntară poate fiefectuată:

a) la dorințapersoanei;
b) cu consimțământul scris alpersoanei;
c) cu consimțământul verbal alpersoanei;
d) îninstituțiimedico-sanitareabilitatecudreptuldeefectuareaunorasemeneaoperații;
e) în orice instituțiimedico-sanitare.

275. Avortul medical poate fiefectuat:

a) la dorințapersoanei;
b) cu consimțământul scris alpersoanei;
c) cu consimțământul verbal alpersoanei;
d) îninstituțiimedico-sanitareabilitatecudreptuldeefectuareaunorasemeneaoperații;
e) până la 12 săptămâni desarcină.

276. În calitate de reprezentant legal al pacientului poatefi:

a) instanța dejudecată;
b) părintele;
c) vecinul;
d) tutorele;
e) pedagogul.

277. Drepturile pacientului se clasificăîn:

a) economice;
b) individuale;
c) sociale;
d) politice;
e) culturale.

278. Pacientul are dreptul:

a) lainformațiicuprivirelastareasănătății,metodeledediagnosticșitratament;
b) la opinie medicalăalternativă;
c) la exprimare benevolă a consimţământului sau refuzului la intervenţiemedicală;
d) să nu comunice personalului medical despre bolile social-periculoase de caresuferă;
e) despăgubire a daunelor adusesănătăţii.

279. Prezentarea informaţiei confidenţiale fără consimţământul pacientului seadmite:

a) pentru a implica în procesul curativ alţi specialişti;
b) la solicitarea motivată a organului de urmărire penală sau a instanţeijudecătoreşti;
c) la solicitarea motivată ajurnaliștilor;
d) la existenţa temeiului de a crede că prejudiciul adus sănătăţii persoanei este rezultatul unor
acţiuniilegale;
e) în orice situații șicondiții.

280. Acordulinformatalpacientuluitrebuiesăconținăobligatoriuurmătoareainformație:
a) motivele adresării după asistențămedicală;
b) scopul și efectul scontat al proceduriimedicale;
c) metodele intervenţiei medicale;
d) riscul potenţial al intervenției medicale și posibileleconsecinţe;
e) variantele alternative de tratament şi îngrijiremedicală.

281. Refuzul categoric al pacientului pentru intervențiemedicală:

a) se expune de pacient doarverbal;
b) se înscrie obligatoriu în documentulmedical;
c) se înscrie pe orice bilețel dehârtie;
d) conține obligatoriu consecințele posibile alerefuzului;
e) se semnează de către medic șipacient.

282. Condițiile (temeiurile) apariției răspunderii juridicesunt:

a) faptailicită;
b) prejudiciul (rezultatulprodus);
c) legătura cauzală dintre fapta ilicită şiprejudiciu;
d) lipsaprofesionalismului;
e) vinovăţia subiectului fapteiilicite.

283. Infracțiunea reprezintă o faptă ce poate fi săvârșităprin:

a) umilire;
b) acțiune;
c) inacțiune;
d) satisfacție;
e) supunere.

284. Din infracțiunile contra vieții și sănătății persoanei, aplicabile activității medicale
profesionale fac parte:
a) lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia);
b) provocarea ilegală aavortului;
c) efectuarea ilegală a sterilizăriichirurgicale;
d) neacordarea de ajutor unuibolnav;
e) pruncuciderea.

285. Din infracțiunile contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale, aplicabile activității
medicale profesionale facparte:
a) contaminarea cu maladiaSIDA;
b) proxenetismul;
c) încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţeimedicale;
d) practicarea ilegală a medicinii sau a activităţiifarmaceutice;
e) prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelornarcotice.

286. Avortul medical poate fi efectuatde:

a) pediatru;
b) ginecolog;
c) moașă;
d) obstetrician;
e) orice cadrumedical.

287. Drept motive întemeiate, care împiedică acordarea ajutorului unui bolnav și înlătură
răspunderea juridică potfi:
a) necesitatea de a acorda în acelaşi timp ajutor unui bolnav aflat în stare maigravă;
b) aflarea medicului în concediu deodihnă;
c) calamitățilenaturale;
d) boala lucrătorului medico-sanitarînsuşi;
e) aflarea medicului în afara programului deactivitate.

288. Pentru contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii

necorespunzătoare a obligaţiilor profesionale poate fi tras larăspundere:
a) medicul;
b) asistentamedicală;
c) felcerul;
d) contabilul;
e) moașa.

289. Pentru încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale
poate fi tras larăspundere:
a) medicul;
b) juristul;
c) asistentamedicală;
d) felcerul;
e) moașa.

290. Încălcarea regulilor sau metodelor de acordare a asistenţei medicale poate lua următoarele
forme:
a) examinarea insuficientă abolnavilor;
b) întârzierea laserviciu;
c) pregătire insuficientă şi executarea necalitativă a operaţieichirurgicale;
d) spitalizarea întârziată saunerealizată;
e) administrarea incorectă a preparatelormedicamentoase.

291. Înprocesulactivitățiimedicalepotficomiseurmătoareledeficiențe:
a) organizatorice;
b) individuale;
c) diagnostice;
d) curative;
e) colective.

292. Cauzele generatoare de deficienţe în activitatea medicală potfi:

a) subiective;
b) specifice;
c) individuale;
d) obiective;
e) caracteristice.

293. Bolile iatrogene pot fi denatură:

a) economică;
b) politică;
c) psihică;
d) somatică;
e) socială.

294. Mediculesteobligatsăpăstrezeconfidențialitateaurmătoarelorinformațiidesprepacient:
a) trăsăturile decaracter;
b) diagnosticul;
c) rezultatele unorteste;
d) preferințelemuzicale;
e) rezultatele examenuluiclinic.
295. Modul antipaternalist de interacţiune dintre medic și pacient poate fi realizat prin
intermediul mecanismelor de:
a) constrângere apacientului;
b) etică a monologului;
c) interpretare cu eticadialogului;
d) acord informat sau consimţămînt al pacientului;
e) luare a deciziei de cătremedic.
296. Modul paternalist de interacţiune dintre medic și pacient se realizeazăprin:
a) constrângere amedicului;
b) etică a monologului;
c) interpretare cu eticadialogului;
d) acord informat sau consimţămînt al pacientului;
e) luare a deciziei de cătremedic.
297. Avortul ilegal presupune întreruperea cursului sarciniisăvârşită:
a) în afara instituţiilor medicale autorizate în acest scop;
b) de către o persoană care nu are studii medicale superioarespeciale;
c) în cazul sarcinii ce depăşeşte douăsprezece săptămâni, în lipsa indicaţiilor medicale stabilite
de MinisterulSănătăţii;
d) la solicitareagravidei;
e) în condiţiiantisanitare.
298. Întreruperea cursului sarcinii după 12, dar până la 21 săptămâni, poate fipermisă:
a) la indicații ale instanței dejudecată;
b) la indicațiimedicale;
c) la minore în toatecazurile;
d) la indicațiisociale;
e) la indicațiile Centrului pentru DrepturileOmului.
299. Drepturile pacientului cuprind următoareledimensiuni:
a) drepturifamiliale;
b) drepturispeciale;
c) drepturiindividuale;
d) drepturieconomice;
e) drepturisociale.
300. În calitate de prestatori ai serviciilor de sănătatesunt:
a) instituțiilemedico-sanitare;
b) personalulmedical;
c) asociațiile pentru protecția drepturilorpacientului;
d) instituțiilefarmaceutice;
e) comitetelesindicale.
301. Personalul medical poate fi tras la răspunderejuridică:
a) facultativă;
b) contravențională;
c) civilă;
d) personală;
e) penală.
302. În procesul activității medicale pacientului îi pot fi cauzateprejudicii:
a) familiale;
b) politice;
c) sociale;
d) materiale;
e) morale.
303. După origine există următoarele forme de iatrogeniesomatică:
a) traumatică;
b) toxică;
c) psihică;
d) septică;
e) organizatorică.
304. Informațiaceconstituiesecretmedicalpoatefidivulgatădepersonalulmedicalfărăacordul
pacientului în cazde:
a) pericol al răspîndirii maladiilortransmisibile;
b) la cererea motivată a organelor de urmărire penală sau a instanţelorjudecătoreşti;
c) pentru a implica în procesul curativ alţi specialişti în domeniu;
d) pentru informarea colectivului demuncă;
e) pentru informarea părinţilor persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani în caz de acordare acestora
a asistenţei medicale.
305. Confidențialitatea trebuie asiguratăde:
a) medic;
b) pacient;
c) asistentămedicală;
d) felcer;
e) infirmiera.
306. Informațiileconfidențialedesprepacientpotfidivulgatecuacordul:
a) pacientului;
b) șefuluisecției;
c) reprezentantului legal alpacientului;
d) medicului;
e) directorului instituțieimedico-sanitare.
307. Modurile de abordare şi de interacţiune dintre medic şi pacientsunt:
a) modul democrat;
b) modul paternalist;
c) modulliberal;
d) modulantipaternalist;
e) modul dictatorial.
308. Informaţiile medicale trebuie prezentate pacientului într-unlimbaj:
a) indiferent;
b) clar;
c) terminologic;
d) accesibil;
e) confuz.

309. Dreptul la informaţii despre starea sănătăţii presupune dreptul pacientului de a fi informat
despre:
a) stareasănătăţii;
b) procedurile medicale ce i seaplică;
c) gradul de calificare profesională amedicului;
d) eficacitatea terapeutică a procedurilormedicale;
e) metodele de alternativă.