Tema: Morfologia funcţională a primilor premolari.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Morfologia funcţională a primilor premolari superiori. Caracteristica.

Este primul dinte din grupul dintilor laterali, el face trecerea de la grupul de dinti
frontali la grupul de dinti laterali. Este implantat in arcada dentara imediat dpa
canin.

Coroana are o forma cuboida neregulata. Este aplatizatã mezio-distal, cu diametrul

vestibulo-oral VO mai mare decit diametrul mezio-distal MD. Are patru fete
laterale: vestibularã (V), palatinalã (P), mezialã (M) si distalã (D) oi o fatã ocluzalã
(Oc).

Fata vestibularã
Are aspect pentagonal fiind asemãnãtoare fetei vestibulare a caninului. Diametrul
mare al acestei fete vestibulare este orientat cervico-ocluzal.
Marginile fetei vestibulare sunt: mezialã (M), distalã (D), cervicalã (C) ocluzalã
(Oc). Marginea mezialãeste mai lungã si mai planã decât cea distalã; este usor
convexã.
Marginea distalãeste usor mai scurtã si mai convexã decât cea mezialã. Cele douã
margini proximale mezialã si distalã sunt convergente cervical.
Marginea cervicalã are forma unui arc de cerc cu convexitatea dispusã apical
(con- cavitatea ocluzal).
Marginea ocluzalã are forma literei „V“ (mai larg deschis decât al caninului),
având bratul mezial mai scurt si bratul distal mai lung. Aceasta face ca vârful „V“-
ului sã fie mai aproape de fata mezialã.
Unghiul mezio-ocluzal este mai aproape de planul ocluzal, iar unghiul disto-
ocluzal este mai departe (spre colet) de planul ocluzal.
Relieful fetei vestibulareeste convex în ambele sensuri si mezio-distal si cervico-
ocluzal. Convexitatea maximã este în treimea cervicalã si treimea mezialã. Prezinta
2 santuri ce pleaca de la marginea libera, usor curbe si divergente spre colet, ce
delimiteaza 3 lobi inegali ca marime: central mai mare, distal si mezial-mai mic.
Premolarul are aceleasi caractere morfologice ca a caninului, doar ca sunt mai
putin reliefate.
 Fata palatinalã
Are acelasi aspect pentagonal al
fetei vestibulare.Este mai micã
decât fata vestibularã,
înscriindu-se în conturul
acesteia. Vârful marginii
ocluzale este mult rotunjit. Cele
patru margini ale fetei
palatinale sunt: mezialã (M),
distalã (D), cervical (C) oi
ocluzalã (Oc).
Marginea mezialãeste mai
lungã si mai planã decât
marginea distalã. Este mai
scurtã decât aceeasi margine
mezialã a fetei vestibulare.
Marginea distalãeste mai
scurtã si mai convexã decât
marginea mezialã. Este mai scurtã decât marginea corespondentã de pe fata
vestibularã.
Cele douã margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea Ocluzalãare forma literei „V“ cu vârful mult mai rotunjit prin
deschiderea mai largã a „V“-ului. Unghiul mezio-ocluzal este mai aproape de
planul ocluzal iar unghiul disto-ocluzal este mai îndepãrtat.
Relieful fetei palatinale este convex mezio-distal si cervico-ocluzal.; în sens
mezio- distal convexitatea maximã este în treimea mezialã iar în sens cervico-
ocluzal în treimea mijlocie. Datoritã suprafetei mult mai reduse a fetei palatinale a
primului premolar convexitatea acesteia apare mult mai accentuatã decât a fetei
palatinale a premolarului doi.

Fata palatinalã a premolarului unu superior face trecerea de la grupul frontal (canin
cu cingulum dezvoltat) la molari care au cuspizii vestibulari oi palatinali egali ca
înãltime.

Incepind cu primul premolar, fetele proximale nu mai au contur triunghiular ci de

trapez cu baza mica, libera, care formeaza marginea fetei ocluzale, si baza mare ce
formeaza linia coletului; si doua margini laterale: V si P

Fata mezialã
Are o formã patrulaterã având patru margini: vestibularã (V), palatinalã (P),
cervicalã (C) si ocluzalã (Oc).
Marginea vestibularãeste convexã în treimea cervicalã si plan convexã în 2/3
ocluzale.
Marginea palatinalãeste convexã în 1/3 mijlocie.
Marginea cervicalã are forma unui arc de cerc cu convexitatea spre ocluzal
(concavitatea spre apex). Marginea ocluzalã are forma unui „V“ cu bratul
vestibular mai mare si cel palatinal mai mic.
Relieful fetei mezialeeste în ansamblu usor convex, convexitatea maximã fiind în
treimea ocluzalã (unde se realizeazã si punctul de contact).

Fata distalã
Are aceeasi formã si aceleasi margini
cu si fata mezialã fiind mai redusã ca
dimesiuni si cu o convexitate mai
accentuatã.

Fata ocluzalã (trituranta)

Are un aspect dreptunghiular cu
diametrul mare orientat vestibulo-
palatinal (fiindca coroana este
aplatizata mezio-distal).

Relieful si conturul sau este format

din:
- 4 margini:mezialã (M), distalã (D),
vestibularã si palatinalã (P).
- 2 cuspizi: unul V si unul P, cel V ca
volum si ca inaltime este mai mare decit cel P
- un sant intercuspidian orientat M-D
- si 2 fosete.
Fosetele sunt depresiuni triunghiulare la extremitatea mezialã si respectiv distalã a
oantului intercuspidian.

Marginea mezialãeste mai mare si mai planã comparativ cu cea distalã; este usor
convexã.
Marginea distalãeste mai scurtã si mai convexã decât cea mezialã.
Marginea vestibularã are forma literei „V“ cu segmentul mezial mai scurt si mai
convex si cel distal mai lung si mai plan.
Marginea palatinalã are forma unui
arc de cerc mai convex la premolarul
unu decât la premolarul doi.

2. Morfologia funcţională a primilor

premolari inferiori. Caracteristica.

Se deosebeste de omologii sai

superiori prin forma coroanei, care
este cilindrica si ne turtita in sens M-
D ca premolarii superiori.

Fata vestibularã
Este asemãnãtoare cu cea a caninului inferior având înãltimea Cervico-Incizala mai
redusã. Marginile proximale au o convergentã accentuatã spre colet, iar „V“-ul
ocluzal este mai putin ascutit (mai aplatizat).

Fata lingualã
Este mult mai redusã ca înltime si lãtime comparativ cu cea vestibularã.Inaltimea
ei depinde de dezvoltarea variabila a cuspidului lingual. Care, uneori este aproape
egal cu cuspidul vestibular, iar alteori aproape inexistent. Reprezintind trecerea de
la caninii unicuspidati la premolarii bicuspidati. In majoritatea czurilor cuspidul
lingual este slab dezvoltat.
Ca relief fata linguala este accentuat convexa in ambele diametre: M-D si V-O.

Fetele proximale: meziala si dstala, se aseamana cu un trapez a carui baza mica

este cea ocluzala si baza mare suprafata cervicala, unite prin cele 2 margini
vestibulara si linguala. Marginea linguala este aproape jumatate din inaltimea
marginii vestibulare.

Fata ocluzalã
Se înscrie într-un cerc; cele patru margini ale acestei fete fiind greu de delimitat ca
întindere.
Morfologic este reprezentata de:
- doi cuspizi,
- un sant intercuspidian,
- douã fosete marginale si
- douã creste marginale proximale.

Cuspizii sunt dispusi unul vestibular si unul lingual; cel vestibular fiind mult mai
mare.
Disproportia dintre cei doi cusizi este datã de pozitia mai aproape de lingual (mai
departe de vestibular) a santului intercuspidian si de faptul cã santul este curb
având concavitatea orientatã vestibular Santul intercuspidian este mic, cu directie
mezio-distala; Proximal, la intersectia cu crestele marginale santul intercuspidian
formeazã douã depresiuni triunghiulare: fosetele proximale.
Pozitia santului intercuspidian ne va ajuta la identificarea primului premolar
inferior.

3. Semnele de diferenţiere a primilor premolari superiori de pe hemiarcada dreaptă

de cei de pe hemiarcada stîngă
4. Semnele de diferenţiere a primilor premolari inferiori de pe hemiarcada dreaptă
de cei de pe hemiarcada stîngă
5. Semnele de diferenţiere a primilor premolari superiori de cei inferiori
6. Caracteristica suprafeţeleor ocluzale a primilor premolari
7. Particularităţile comune a feţelor vestibulare a primilor premolari
8. În ce poziţii sunt implantaţi primii premolari superiori

Premolarul unu superior este usor înclinat cu rãdãcinile spre palatinal 1-2° si o mai
micã înclinatie spre distal (1°). Cuspidul palatinal nu atinge planul de ocluzie.
Axul coroanei si axul rãdãcinii se continuã fiind unul în prelungirea celuilalt.

9. În ce poziţii sunt implantaţi primii premolari inferiori

Implantarea în os se apropie de verticalã, derutând angulatia axului coroanei cu cel

al rãdãcinii ca si oblicitatea fetei ocluzale

10.La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la primii premolari, ce rol

îndeplineşte