DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE COMUNICARE

Comunicarea orală
Talentul oratoric este calea de a păşi în centrul atenţiei, de a-ţi înălţa capul
şi umerii deasupra mulţimii.
Oricine poate vorbi în public, dacă are încredere în sine şi în ideile care se
nasc înlăuntrul său. Maniera în care se dezvoltă încrederea în sine este lucrul ce
ne determină să facem ceva de care să ne fie frică şi ne creează o serie de
experienţe de succes pe care le lăsăm în urmă.
Menirea noastră, a dascălilor, este de a-i ajuta pe elevi să-şi învingă
spaima şi să devină plini de curaj.
Avem nevoie de o capacitate sporită de a comunica cu ceilalţi. Dorim să
ne propunem să învăţăm elevii tehnici de a colabora cu semenii lor şi de a-i
influenţa pe ceilalţi. Le oferim sugestii simple ce pot fi aplicate în contactele
şcolare, sociale şi acasă.
La disciplina Limba şi literatura română de comunicare precum şi
familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare semnificative d.p.d.v. al
vârstei.
Scopul studierii limbii române în perioada şcolarizării obligatorii este
acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională literară de bază, capabil
să comunice, să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, sentimente,
opinii să-şi utilizeze capacităţile în mod eficient şi creativ pentru rezolvarea
unor probleme în viaţa de zi cu zi. În acest sens, am practicat în cadrul orelor de
comunicare orală pentru a veni în sprijinul elevilor de a-i determina să-şi
exprime liber, dar organizat opiniile următoarelor strategii didactice interactive:
PASUL I
-fiecare elev a fost obligat să vorbească la oră timp de un minut, apoi trei
minute, o parte din lecţia predată şi învăţată;
-în urma audierii s-au făcut observaţiile cuvenite fiecăruia după criteriile
stabilite anterior;
PASUL II
-elevii fiind împărţiţi în echipe au susţinut cu argumente pro sau contra anumite
aspecte din lecţie stabilite de cadrul didactic;
-se creează situaţii să favorizeze comunicarea elev-elev şi învăţător-elev;
PASUL III
-evaluarea se realizează în funcţie de modul de exprimare, de povestire,
vocabularul folosit, tonul, mimica, gestica, intervenţia făcută , modul de
argumentare folosit;
-evaluarea se face oral;
-se dau diplomele celor mai buni oratori;
-elevii sunt motivaţi şi stimulaţi permanent pentru învăţare;
-ca si activitate recreativă am realizat jocuri de prezentare a unui discurs
tocmai pentru a-i determina să vorbească liber. Trebuie să-şi înfrângă
timiditatea, să-şi controleze mişcările, vocea, timpul pe care îl au la dispoziţie,
Astfel de exerciţii îl pregătesc pentru susţinerea unui examen oral, o pledoarie,
un discurs, susţinerea unui proiect, etc.
EXEMPLE DE JOCURI
Jocul : Cules de cuvinte
Obiective:-dezvoltarea vocabularului elevilor
-dezvoltarea atitudinii creative faţă de limbă
Materiale necesare:cartele pe care conducătorul jocului a scris cuvinte lungi
Participanţi: grupe de 4-5 elevi
Desfăşurare: fiecare grupă primeşte 5 cartele identice. Grupele trebuie să
alcătuiască din silabele sau grupurile de litere ale cuvântului original noi cuvinte
( de ex. anticipaţie- an , antic , tic, cip, aţi, ţie ). În final, conducătorul citeşte un
cuvânt iar fiecare grupă citeşte noile cuvinte alcătuite. Se adună numărul
cuvintelor noi şi pe această bază se declară echipa câştigâtoare.

Jocul : Tatăl scufiţei roşii

Obiective : -dezvoltarea abilităţii de a susţine un discurs pe o temă dată şi într-un
timp limitat
-dezvoltarea abilităţii de a privi o problemă din diferite puncte de
vedere
-dezvoltarea spiritului de toleranţă prin reflectarea asupra unor
puncte de vedere neobişnuite
-dezvoltarea creativităţii elevilor
Participanţi : maxim 20 elevi
Materiale necesare : bilete cu numele unor personaje din basme (atâtea câţi
jucători sunt)
Desfăşurare : se aleg personaje secundare din basme cunoscute ( de ex: lupul,
bunica Scufiţei Roşii, vânătorul, mama Scufiţei Roşii , coşuleţul cu mâncare ).
Se lasă timp de gândire 10-15 minute. Fiecare vorbitor are 4 minute pentru a
spune povestea din punctual său de vedere. La sfârşit, membrii grupului votează
pentru cea mai interesantă prezentare .
Prin cele prezentate mai sus am dorit ca elevii să aspire la statutul de buni
vorbitori, dar totodata i-am transformat şi în buni ascultători –ascultători activi.
Oamenii preferă bunii ascultători, arta de a asculta pare mai rară decât orice
calitate. Succesul în comunicare cu ceilalţi depinde de o abordare corectă şi
deschisă a punctului de vedere.
Într-o conversaţie reuşeşti să fii cooperant când apreciezi ideile şi
sentimentele cuiva la fel ca pe ale tale.