Ministerul Culturii si Cercetarii al Republicii Moldova

Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale

Comunicat de
presa
A elaborat:Grama Alina S-1642

Chisinau 2019
 Comunicatul de presa, spre deosebire de stirea de presa, este
destinat informarii presei si nu, in primul rand, publicarii ca atare. Prin comunicat
se informeaza mass media
despre actiuni prezente sau viitoare sau se ofera informatii
suplimentare despre actiuni care au avut loc.

Fiind una din formele de comunicare in domeniul relatiilor publice, comunicatul de

presa are drept obiectiv transmiterea de informatii unei audiente specializate,
redactori/reporteri din mass-media. Relevant este faptul ca acest instrument de
relatii publice constituie principalul mod de comunicare al unei institutii publice cu
mass-media. Comunicatul de presa transmite o informatie privind activitatea
institutiei publice si a liderilor sai. Este elaborat in mod special pentru presa, in
perspectiva publicarii si difuzarii lui si, pentru a satisface exigentele de informare
ale ziaristilor, este bine sa fie redactat in stil jurnalistic, dupa modelul „piramidei
rasturnate”, informatia principala fiind plasata in primul paragraf (vezi mai sus).

Conceperea unui comunicat de presa de catre reprezentantul organizatiei publice

trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:

sunt transmise toate informatiile pe care institutia statului doreste sa le

difuzeze publicului;

sunt incluse toate informatiile de care jurnalistii au nevoie pentru a redacta

un material de interes pentru public

transmiterea informatiilor este realizata intr-un stil atragator pentru ziarist si

pentru cititori/telespectatori/radioascultatori.

Ca in cazul oricarui demers de informare, comunicatul de presa este necesar

sa fie clar, fara ambiguitati. In momentul in care se transmite presei un comunicat,
va trebui sa se tina cont de faptul ca jurnalistii sunt cei care hotarasc daca acesta va
fi sau nu publicat; tot ei decid daca va fi publicat integral sau va fi prelucrat.

In consecinta, comunicatul care urmeaza sa fie trimis catre media va avea sanse de
utilizare publicistica daca va contine elemente de noutate, informatii care sa-l
convinga pe jurnalist ca acel comunicat este important pentru public.

De exemplu, comunicatele sunt preluate imediat de presa cand contin stiri despre:
calamitati (de exemplu, inundatii), accidente grave, incendii, explozii etc.
In situatiile in care apar astfel de evenimente, cel care transmite comunicatele
trebuie sa tina seama de timpul scurt pe care il are jurnalistul pentru a difuza sau
publica acel comunicat. Astfel, un comunicat transmis dupa inchiderea editiei (in
cazul ziarelor) si dupa difuzarea jurnalelor de stiri (in cazul presei audio-video) nu
va mai fi util jurnalistului.

Conceperea unui comunicat de presa de catre reprezentantul organizatiei publice

trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:

sunt transmise toate informatiile pe care institutia statului doreste sa le

difuzeze publicului;

sunt incluse toate informatiile de care jurnalistii au nevoie pentru a redacta

un material de interes pentru public[1];

transmiterea informatiilor este realizata intr-un stil atragator pentru ziarist si

pentru cititori/telespectatori/radioascultatori.

Ca in cazul oricarui demers de informare, comunicatul de presa este necesar

sa fie clar, fara ambiguitati. In momentul in care se transmite presei un comunicat,
va trebui sa se tina cont de faptul ca jurnalistii sunt cei care hotarasc daca acesta va
fi sau nu publicat; tot ei decid daca va fi publicat integral sau va fi prelucrat.

In consecinta, comunicatul care urmeaza sa fie trimis catre media va avea sanse de
utilizare publicistica daca va contine elemente de noutate, informatii care sa-l
convinga pe jurnalist ca acel comunicat este important pentru public.

De exemplu, comunicatele sunt preluate imediat de presa cand contin stiri despre:
calamitati (de exemplu, inundatii), accidente grave, incendii, explozii etc. In
situatiile in care apar astfel de evenimente, cel care transmite comunicatele trebuie
sa tina seama de timpul scurt pe care il are jurnalistul pentru a difuza sau publica
acel comunicat. Astfel, un comunicat transmis dupa inchiderea editiei (in cazul
ziarelor) si dupa difuzarea jurnalelor de stiri (in cazul presei audio-video) nu va
mai fi util jurnalistului.

- in masura sa ofere o perspectiva clara asupra continutului comunicatului.

De retinut: preferati sobrietatea si

evitati nota de senzational in titlu! Este vorba, in fond, despre un comunicat de
presa, nu despre un mesaj publicitar sau un articol de senzatie.

II. Intertitlurile se utilizeaza mai ales atunci cand un comunicat are o lungime mai
mare. De regula, este indicat ca un asemenea text sa nu aiba mai mult de o pagina.
Apar insa si situatii in care este necesar ca el sa ajunga la 2-3 pagini. In aceste
cazuri, se recomanda folosirea intertitlurilor (maximum 2-3), care au rolul de a
aerisi textul si de a orienta lectura.
III. Textul

Prima fraza va contine, pe scurt, esenta informatiei. In continuare se

relateaza datele in ordinea descrescatoare a importantei.

Este o practica justificata ca un paragraf sa contina o singura idee, un singur

mesaj. Se recomanda utilizarea a cel mult trei fraze intr-un paragraf, fraze care nu
trebuie sa depaseasca 20 de cuvinte.

Vocabularul va fi simplu, dar nu sarac. Cuvintele folosite trebuie sa aiba

semnificatie precisa pentru a nu crea confuzie.

Abrevierile se vor folosi doar dupa ce numele respectiv a fost scris integral
la inceputul comunicatului. Langa acesta va fi adaugata in paranteza abrevierea
care urmeaza sa fie folosita in text. Exemplu: Secretariatul General al Guvernului
(SGG).

In textul comunicatului de presa nu trebuie sa apara formulari care pun in pericol

credibilitatea institutiei emitente. Astfel, nu se recomanda utilizarea formularilor de
genul: „se aude ca…”, „se zvoneste ca…”, „surse apropiate institutiei X afirma
…”, „se pare ca…”. Jurnalistii vor fi tentati sa investigheze cu maxima atentie
datele transmise de o institutie sub astfel de formulari, iar daca vor descoperi ca
acestea nu se confirma sau ca semnalarea lor nu era de competenta institutiei care a
remis comunicatul, nu vor ezita sa aduca imediat la cunostinta publicului acest
lucru.

Tonul comunicatului de presa trebuie sa fie neutru, evitandu-se judecatile de

valoare, comparatiile, superlativele sau calificativele.

Se pot folosi citate din declaratiile
organizatorilor sau participantilor la eveniment, personalizandu se astfel comunicatu
l si amplificandu se forta informatiei. Cu ajutorul citatelor asezate intre ghilimele, se 
poate prezenta pozitia unei organizatii, fara a se renunta la tonul neutru.

Citatele dau o mai mare credibilitate si greutate textului. Ele pot fi amplasate in

paragraful al doilea. Dupa inchiderea ghilimelelor, trebuie specificat numele intreg
si functia persoanei care a facut declaratia. In unele cazuri, vor fi specificate locul
si data in care a fost facuta declaratia.

In cazul relatiilor administratiei publice cu mass-media pot aparea, in functie de

obiectivul urmarit, urmatoarele tipuri de comunicate de presa:

a)     comunicate de informare, prin intermediul caruia se transmit invitatii,

informatii simple, statistici;
 b)     comunicatul persuasiv, care transmite opinii, luari de pozitie, declaratii
referitoare la un anumit subiect, traduse in contestari, provocari, clarificari,
rectificari.

In functie de continutul lor, comunicatele de presa se incadreaza in urmatoarele

categorii[3]:

comunicatul-invitatie, utilizat pentru a invita jurnalistii la un eveniment

organizat de institutia publica in numele careia este transmis (o conferinta
de presa, o inaugurare, o vizita etc). Trebuie sa se mentioneze tema
evenimentului, numele organizatiei din sectorul public, participantii,
momentul si locul actiunii, traseul, detalii legate de locul de intalnire.

comunicatul de reamintire dubleaza comunicatul-invitatie si este difuzat cu

putin timp inaintea derularii evenimentului (cu 2-3 zile anterior);

comunicatul – anunt, utilizat pentru a face cunoscut un eveniment din

activitatea institutiei publice (expozitie, vernisaje, inaugurari, manifestari
sportive etc.);

comunicatul statistic prezinta date statistice referitoare la institutie sau

activitatea pe care o desfasoara;

comunicatul politic are ca scop castigarea de avantaje politice si a unei

imagini favorabile de catre liderii institutiei politice. Este de evitat
difuzarea unui astfel de comunicat de catre biroul de presa al unei
institutii publice, pentru ca jurnalistii ar putea reclama politizarea
acesteia;