SE eeeeeeEEEEeEEEEe FEBRA $I TRATAMENTUL EI Febra ia nastere printr-o activitate sporiti a metabolismului din intreaga musculatura a corpului, iar cregterea temperaturii, prin reducerea irigatiei sangvvine a pielii. Astfel, la inceputul unui puscu febril, copilul este palid gi rece, iar in cazuri extreme tremuril pand cand temperatura atinge valoarea spre care tinde organismul. In multe boli in care organismul este provocat s& invinga si sii prelucreze ceva, febra este ajutorul decisiv in atingerea acestui obiectiv, Alte funcyii ale organismului, ca de pildé nutrijia, digestia, perceptia senzorialf, interesul pemtru lumea inconjurtaare, joaca etc. , vor fi estempate, respectiv ingradite, in fayoarea producetii febrei, inaimte de a aborda in detaliu insem- nitatea febrei pentru organism copilului, vor fi prezencate si discutate modurile tipice de evolujie a febrei, evaluarea si tratarea ci acasd, precum si aga-numitele convulsii febrile Evolutii tipice ale febrei © Copilul de 4 ani a fost afard gi sa jucat toad ziua. Sears, cand mama fi senate jacheta, observa cd micuqul are mainile reci si este cam palid. La cina mininca putin si, In mod exceptional, s¢ duce cu plicere la culcare, Pe Ja ora 2! are un somn agitat gi se risucegie in agternut. Cand, pe la ora 23, pArinil se mal uit o dati si vada cum se sime, isi dau seama ci micujul ,atde”. Chiar vorbeste in somn, dar se twezegte repede $i priveste putin mirar cand i se spune cd are voie sii mearg’ in patul mare, ricoros, al parintifor. ‘Termometrul arati 40° C, La unele intrebari ale pirintilor rispunde altfel decd de obicei, ca gi cum ar fi deja ceva mai mare gi mai matur, Vocea este cat se poate de agreabila. dar mai subjire si vibreaz& putin. Parinjli cunose deja aceasi stare, precum gi faptul ci acum copilul incepe sa delireze user. Se parcurg procedutile obignuite : comprese racoroase pe gambe, putin ceai. Apoi, toqi se culcd., Copilul adoarme imediat. In cazul cel mai fericit, pind dimineatdi febra s-a domolit sia sc&zul. © Unalt copit nu s-a simfit bine incit din timpul zilei, plins, a avut frisoane i, in cele din urma, @ vomitat hrana de la prinz, pe care o minease fard pofti in urma cu cfteva ore. Acum are dureri de cap si de burtd si cere singur sli se pund buiota pe abdomen, In asemenea cazuri, copilul poate dormi putin, apai are o temperatura de 38,5° C. Dupl cétva timp nu mai are Frisoane si se simte ceva mai bine. Din ceaiul care i se oferd ia céteva inghijituri, in rest na yrea nimic. In ziua urmitoare, febraIMBOLNAviRi LA VARSTA COPILARIE! §1 SIMFTOMELE LOR a3 ured Ja 39° C, La doctor, mama isi di seama ed, de trei zile, copilul nu s-a sinuit prea bine. Se comstaté o zon usor congestionata in git, medicamentele pentru scdiderea febrei si antibioticele find inutile. Febra mai dureazi doui zile, in siptimana urmatoare, copilul are vole si mearg& din nou la gridinigi (vezi pp. 51-52), + Alt copil a tusit timp de dowd zile din ce in ce mai mult, iar in a treia zi prezints o ‘cregtere rapida a temperaturii. Respir scurt si are buzele cam vinete, iar narile se ‘mised in ritmul respirajiei. Medicul examineaza copilul. E! discutd despre boala cu parintii gi le indicd presoripjiile sale, Apreciazd cd boala a debutat in acest saz in mod favorabil si ca, probabil, nu vor fi necesare antibiotice. Febra mai dureazd dow pind ‘ta cinci zile. in sfarsit, copitul elimina prin tuse mults spwid. Apoi, micul pacient se reface vazand cu ochii. Aceast& boald rimane in amintire ea un eveniment deosebit din viaga copilului. Parinyli se sim destul de suprasolicitayi de multele comprese pe iept $i pe gambe pe care au trebuit si Je aplice, pe Manga tratamentul mecicamentos. in figa medicali este seris ea diagnesstic ; bronhopneumonie, adic’ inflamatia (,aprin- detea") plimanilor si a bronhiilor (vezi si pp. 60-61). * Unalt copil are brusc colici la intervaic aproape regulate. Apoi incepe si verse si asta Se repel pana ciind, in sfargit, dupa o zi, acestor st&ri le ialocul febra. Acum, copilul nu mai vomité ¢eaiu] indulcit cu glucozi si devine ceva mai viol. Era vorba de o infectie gripald cu virsituri acetonemice {vezi p. 67), Exemplele prezentate ne-au adus in faji citeva moduri tipice de evolujie a febrei, allele doul urmind a fi prezentate la p. 46. Ce ese de ficut” In aprecierea stirilor Febrile este necesard, inainte de toate, siguranta. Aceasta creste o dati cu experienga, priceperea gi inerederen, Dacd siguranta lipseste, aparé tearna, care este intoideauna in dezavantajul copilului. De aceea, cel care este nesigur irebuie A se lase sfatuil de medic. Una dintre experienele care ofera cele mai mari satisfac{ii in activitatea pediawica este si vezi cum, in decursul timpului, siguranya pirintilor ereste si au din ce in ce mal rar nevoie de sfatul medicului. fn continuare, vom rezuma cele mai importante principii gi reguli practice pentru tratarea febrei. Misurarea febrei, interpretarea si tratamentul ei La copii, masurarea temperaturii se face in modul cel mai adecvat fa zara aviesictei, Trebuie si fim atenti ca in acest caz copilul s4 stea culcat comod pe o parte, iar varful lermomictrului si dispari complet in anus. Sugarii $i copiii mici vor sta intingi pe spate, Cy o mand le apucaji bine gleznele, iar cu cealalté fineti termometrul ca pe o lingur’, sprijinindu-va cu partea ¢xterioard a degetului mic de funduletul copitului. In aceste condigii, in cazul unor migeiiri nepre- vaizute ale copilului, termomietrul nu fl va putea rini {vezi fig. 20). Ca timp de miisurare a temperaturii sunt suficiente unul sau dou’ minute, Dack existi suspiciunea unor bali inflamatorii in cavitatea abdominald, ca de exemplu apendicita, se va misura si tem- peratura axifard, pentru a stabili diferenta. Vom fi atenji ca varful termometrului sii fie in mijlocul axilei, iar bratul si fie lipit de cogul pieptului. Umérul gi brajul trebvie s4 fic invelite. In aceastt regiune, timpul de masurare este de cinci minute. Cu toate acestea,aa CRESTEREA $1 INGRUIREA COPILULLU valorile mésurate sunt inexacte. Temperatura teal a corpului are. in general, o valoare mai mare cu cinei ,linii”, adic 0.5° C, devas cea axilari, fn apendicita acuta. diferenys este de obicei mai mare de 0,5* C, Adulgilor le place sf isi masoare temperatura jinfind termometeul in grr. Recomandiim ca in acest caz sd existe in casa si un al doilea termometru, care sd fie marcal, pentru a nu fi confundate. Durata de misurare 3i precizia corespund celer de ta misurarea in anus. De cijiva ani existi $i termametre cu raze infrarosii, pentru misurarea wimperaturii itiureche. Inainte de a-| folosi ew adevarat, se cecomanda efgctuarea a cate wel masuratort conseculive ale temperaturii, céteva zile la rnd, care ofera o imagine despre precizia flecirei masuratori, Temperaturile de pind la 37,5° C suet considerate normale, cele de pad ta 37,9° C sunt ridicate gf abia la cele de peste 38° C avem de-2 face cu febra. Suprainedlzirea poate apacea printr-un aflux excesiv de edildura din exterior cind cedarea de cildurf este itsuficlema. La sugari, aceasta dispare repede dupa scoaterea cAciulijei si a sculecelor. $i migcaren intensd poate detecrmina cresterea temperaturil la peste 38°C, fn aceste simagii, temperatura trebuie masurat din now dupa ce copilul a stat culeat o jumitate de ord. Cit de ridicaui poate s4 fie temperatura? Nu se poate da o valoare general valabila, Excepfii: un nou-nfscut care art de céteva ore febri peste 38° C trchuie prezentat 1s medic, si aceasta numaidecat, dach nu vrea sil sugd sau aratd ru ; daca febra depayeqtc 40.5° C sau oscileaai (in plus sau in minus) cw mai mule de £.5° C, firs tratament antitermic medicamentos, copilul necesita, de asemenca, o examinare medical; in coz concrar, este valabild regula: .La ce anume mi pricep ~ si la ce mu”. Semmele febrei si tratamentul ‘Daci un copil este altiel decat- de obicei gi .mene place cum arati”, irebuie observate cu atemie miscirile sale, ochii, mimica, nérile si respiratia. Se simic temperalura la frunte, ceafa, trunch] 3i membre. Se palpeaz’ corpul. Se masoari temperatura aya cum a fost descris mai sus, Daci nu cunoastem stirile observate sau suntem ingrijoraji, telefonam medicului, Acesta ne ya mai pune cateva intebari suplimentare ~ de exemplu, privind pofta de maneare, virsituri, seaun. © Daci picioarete sunt reci - mai ales gambele — si termometrul arati, de exemplu, 38,5° C. acunc} purem fi siguri cf temperatura va continua si creascd. Corpul nu poate inci sii cedeze cildur& clitre periferie, in aceasta fazii mu este tn nici wm cz permis si se aplice Comprese reci pe gambe! Cambele si eilpile devin fiecbingi abia cand creglerea temperaurii a ineetat gi corpul doregte de tu sine si cedeve cildurd. Utile s-au dovedit compresele ,.fiecbinji" apiicare pe arricilapéa pamela (..comprese de puls™) cu esenja de arnicd (vezi p. 442-443), fa plus, copilul va fi invelit bine $1 ise va da putin ceai fierbinte. © Daca picioarete sunt fierbingi pdrd te gambe, in cazul wmperaturilor de peste 39° C sum Indicate compresele reei aplicate pe garebe. Accstea susjin corpul in vfocturile sale de a ceda cildura excesiva prin picle (vezi pp. 443). in aceste cazuri, chiar dacd pielea - dup’ com sa deseris mai sus ~ ou este incd foarte fierbinte, supozitoareleIMBOLNAVIRI LA VARSTA COPILARIE! $t SIMPTOMELE LOR 45 anijlermice care nu conjin substanje chimioterapeutice, cum sunt cele cu Chamomilla comp. sau cu Aconit/China comp. sau cu Viburcol, vor avea efecte benefice. + Spdldturile rect sunt indicate numai dacd sunt agreate de copil, Trebyie sa fim acum atenji si nu apard o acumulare dé cdldurd. Copilul irebuie si fie invelit suficient de bine, dar nv ca in perinada de cregtere a temperacurii. © La febra de peste 40° C, dace pieten este incé rece, (rebuie inwordeauna contecear medic, la fel si in cazut crizelor convulsive. Bact acesia mu poate sosi la domiciliv, se administreazé wi supozitor anitermic, conpindnd paracetamol in doza adecvardé vérsrel gi, dupa o punere de acord telefonict, se trausporta capilut la spital. © Dack apar convulsii febrife si pielea este fierbince, se poate incerca rfcirea prin infisare cu un prosop de baic umed, ta temperatura camerei. fn rest, veri mai sus, Eo si pp. 46-47, © In timpul eresterii febrei, eopiii pu se sirot hine $i varsd ugor, Ei au adesea dureri de cap sau in corp, dureri care cedeaxd cand febra atinge punctul culminant. De aceea. copii nu (rebuie forjafi si minince; eventual li se va da pujin ceai cald, in cazul in care cet. © Alimentayia in cazul febrei mari, acinsotile de diaree ; multe lichide (ceai sau lapte diluat cu apa in proportie de 1:2, induleit slab, eventual suc de visine, de porumbele sau de citrice, diluat cu ap’ in proportie de 1:2, cAldut sau rece), mincare usoara, fir& cartofl, cu putine lipide gi prowine. De asemenea iri nuci, ciocolatd gi alee alimente asemintoare. in aceasta perioad’, copilul nu poate spor! in greutate. Ceea ce pierde din preutate va recupera repede ulterior. * Ambracimintea si invetirea uebuie $1 fie adapcate cu grij temperaturii camerei si febrei. De cele mai multe ori sum valabile urmilloarele reguli: s& au fic curemt, dar Si fie suficient ser proaspai, Cand se deschide fereastra, copilul $4 fie bine invelit si eventual s& poarte o ciciulij $i pulovar, [nm timpul argijei verii, s4 fie aeoperit eel pusin cu un ceargaf. [n orice caz, sd fie invelit asifel incat membrele s8-i ramina caldé $i copilul sa s¢ simla bine. © Copiii agitagi, care in cinda febrei se dezvelesc mereu, se scoali sau vor si fact ‘Wiraboi, aa nevoie de prezenja unui adult care, din cind in clnd, sa-i linigteascd, si te cime, si le fredoneze. si le spun povesti sau sii stea linga el, faciind ceva in linigte, © De-un real folos s-a dovedit a fi un par mobil cw 2abrele, care 0 poate ,insoqi” pe mami Ia activitagile ei in locuinga (vezi fig. 30). Peneru joaca vor fi preferate obiecte simple, care lasi frau liber fanteziei (vezi pp. 194 si arm.), Cat de periculoase sunt convulsiile febrile? Pierderea cunostingei, cu sau férd spasme, este wn motiv de a telefona medicului si, in cazul persistenyet, de a ne deplasa cat se poate de repede ta el sau ta spital (vect si pp. 36-37 - ,Starile de colaps” gi. Tipauil pind la pierderea cunogtintei").46 CRESTEREA §1 INGRUIREA COFILULUL se eee in acest capitol ne limitim la convulsiile febrile avind o cauad infectionsi. * Un copil s-a jucat, cade obicei, afard. Poate ci in acea zi.a batt vanrul. Poate c3 a fost si imbraeat prea subtire, in drum spre casa, el se face deodata palid, isi pierde cunostinja si devine rigid. Mama, ingrijoralé. observi. cum plescaie de cateva ori §1 jl duce repede in casa. Aici, copilul este din now relaxac, dar isi pastreaza inca paloarea evidenti. Apoi isi tevine. Pare c3 ii e frig gi adoarme repede, bine tnvelat in patul su. La telefon, mama ii spune medicului de familie cf micupul era rece, desi nu putea avea febra, La recomandarca medicului, ii la totugi temperatura gi se mira constatand ci aceasta este de 39° C (vezi p, 43). in magina, pe drammul catre medic, copilul adoarme, Daca la controlul medical nu se constatd nimic serios, copilul poate dormé apoi pe siturate, Pentru siguranid, medicul va presérie un medicament anticon- vulsiy, in cazul (rar) in care spasmul s-ar putea repeta, Dack era worba de meningita, medicul ar fi dispus internarea in spital. in acest caz insd pomencste mimai despre convolsii febrile, dar veea sii revadd copilul in ziua urmatoare, Abia pests aproximativ douk siptimani soliciel efectuarea unci electroencefalograme {EEG) (vezi mai jos). In momentul convulsiei, copilul avea probabil o temperatura de numai 38-38,5° C. * Un-alt copil are deja peste 40° C, cand, deodatt, incepe si-i xvicneases fata. in ciiteva secunde fi zvacneste intreg corpul. [si pierde cunostinja, Pentru mami este o imagine infticosatoare. Parinyii pot risufla ugorayi in cazul in care criza convulsiva cedeazi de [a sine dup’ 1-5 minute sau daca inceteazi dupa alte 5 minute, ia urma administrarii unui medicament. Dacil acest lucru nu se intampla, s¢ impune deplasarea urgent la spital, in cele mai multe cazuri, convulsiile febrile nu reprezinté ceva in masura 34 ne ingrijorez¢ {vezi si p-47). Doar la 2 din 100 de capil, care uu avul-un episod de convulsii febrile, acesta este prisiul simptom al unei viitosre boli convulsivante, Comralsiife febrile mu determind aparijia epitepsiei ! Mai degrabi se poate afirma cf. in carul predispozitiei pentru o astfel de bnald, aceasta se poate anunja uneori prinr-un episod de convulsii febrile, Preciziim in mod clar $i ed o viitoare boala convulsivamtd au poate fi in nici un caz preveniti prin medicamente antitermice, folosite tn profilaxia convulsiilor febrile. Din aceste motive recomandim, atat pentru copiii predispusi la convulsii, c&t 3i pentru cei care sufer’ de boli convulsivante, un tratament profilactic adaptat ‘constituyic’ fiecdruia, firk s4 folosim, chiar gi la cei ce sufert de boli convulsivante, fntotdeauna supogitoare sau tablete antitermice. Convulsiile febrile sunt evenimente frecvente in primii ani de viata, denarece creicrul copilului, ined imatur, reacjioneaz’ considerabil mai sensibil la cregterile de temperaturl dec&t mai tirziu (se vorbeste despre un prag con- ‘vulsivant- mai sefzur la varsta copitiriei). De accea, daca se efectueaz’ 6 electroencefalogram’ imediat dup& convulsia febril8, aceasta poate arta modificdri patologice usoare sau moderate, care insi dispar complet in decurs de 14 2ile. La copiti cu asemenca convulsii febrile simple, recomtand’m urmatorul mod de a proceda in cazut infeetiilor febrile © yom avea grijil cd ei sf fie imbracaji suficient de gros (pentru ca fava de frisoane din perioada de crestere a temperaturii si nu decurgé prea repede) , ‘© cu un remediu de provenienti antropozoficd sau homeopatica, adecvat constitutici copilulai, vor & influengate unilateralitiile modolui de reactic « organismulai ;IMBOLNAVIRI La VARSTA COPILARIP! $1 SIMPTOMELE LOR a7 = dacd are febra mare, in loc sa fie tulburat sau agitat prin cine stie ce masuri, copilului teebuie sd i se ricoreasc’ cu un prosop umed capul, care se inflerbanti primul; in rest, este valabil ceea ce s-a mentionat la pp. 44-45. Despre rostul febrei in incheiere, edtewa cuvinte in plus despre riscul real al convulsiilor febrile simple $i {non)sensul supozitoarelor antitermice + Dino sutd de copii, cinci prezinta convulsii febrile micar o data pe parcursul intregii copilirii. Acesti o suc de copii au avut in total poate 500 de infecyii cu febri mare, De aproximativ 500 de ori ar trebui tratati medicamentos o boalt, pemtru a preintimpina, eventual, 5 convulsii febrile. Facind cu tou! abstracjie de aceasta, am aratat in primul exemplu privind convulsiile febrile c&, frecvent, febra a fost remareati abia dup declangarea convulsiilor, In astfel de cazuri, supozitorul vine, oricum, prea tirziu, Cei care in tratarea bolii se orienteaza in functie de situagia in care evolueaza capilul vor respinge si ¢i administrarea nediferentiati a supozitoarelor antitermice, ca si evitarea lor dia principiu. In tiny ce uni copil .are nevoie” de cregterea temperaturii pentcu a putea si-si intensifice activitatea metabolica si s4-si intireascd astfel constitugia fizica, in cazul unui alt copil trebuie impiedicatd subrezirea ei dincolo de a anumiti limita, printr-o reactie febril acutl. Este frumes si vedemt cum se restabileste in familie increderea in forjele proprii ale unui copil care, dupa o prima crizA de convulsii febrile, suport urmatoarea infectie cu febr3 de pind la 40° € fardi sX aibt convulsii. Acest copil .a invaqat" cum s& procedese cu febra. Sperdm ci oastfel de colaborare intre paringi gi medic, ce tine seama de fiecare copil, va fi din ce in ce mai raspandita. Febra reprezinta 0 modificare cu caracter de eriz’ in structura termici a organismului. Pentru aceasia exist cauze foarte diferite. La copii, pot fi de exemplu aniversarile zilelor de nastere, excursiile lungi, o schimbare bruscd de vreme, o ,rdceali” anterioara sau sicgirea” unui dinte. Toate acestea pot afecta organismul si pot favoriza accesul si dezvoltarea agentilor patogeni. Astfel, s-a constatat, prin experimente pe animale, cl virusurile si bacteriile au nevoie deo termperaturA aptimA intre 33° C si 35° C, adit o temperaturd sedzutd sub limité, pentru a ge putea inmulfi corespunzitor si a diuna organismului, Din acest motiv este chiar indreptitit a se vorbi despre .raceli*. in mod echivalent, existd pentru organism o febra optima (de cele mai multe ori inire 39° C si 40° C) la care poate impiedica cel mai eficient inmwlgizea virusurilor gi a bacteriilor patogene, lichidéndu-le®. Febra este arma natural de apérare a organisraului fmpotriva agentilor patageni, ‘© multitudine de reactii importante pentru activarea functiilor de apiirarc a organisemului sunt puse in miscare abia prin aparitia febrei. Administrarea antibioticelor intrerupe aceasti activitate proprie, astfel c& ea se justificd doar awnci cand organismul nu poate face fata infec¢iei — facdnd abstractie de fapra! ci antibioticele nu sum cficiente impotriva virusurilor, implicate cel mai freevent, Febra gi (ermoreglarea au §i 0 latura sufletesc-spiritual’, Temperatura se manifest nu sumai drept ceva masurabil cu termometrul, ci apare intotdeauna la oameni si ca expresiea CRESTEREA $1 INGRUTREA COPILULU) aactivitidi lor sufleresti si spirituale, Nise face ald” cand intilnim un pricten bum sau cand vedem un peisaj familiar ine’ din copilarie, Tot asa, atune) cand ne sirSfulgera 0 idee poritiva sau in entuziasmul pentru uo ideal, caldura ne poate invdlui, litertimente. membrele, Pe cand in cazul sperieturii gi frieli, dar si in contextul urii, invidiei, nemulya- mirii sau la griji mari, eiceulagia singelui .incremenesw” pur i smplu in vene, Yorbim cu temei gi despre o ,atmosierd glacial” sau spunem ema ia cu frig’, Aga cum o tempe- raturd confortabild de 37° C favorizeazd gi sprijind randamental nostra sufictese-spicitual. int aga un cveniment fericit sau concentrarea interioard puternica 3i activitaiea medilativit pot avea un efect de armonizare asupra cermoreglirii organismului, Circulajia sangvind si modul in care sangele irigd organele reactioneazi sensibil In viata afectiva si cea a gindirii — nu numai la shigcarea fizicd gi tn alimentatie. Deosebimr asifel - pe bunt dreptate - cAldura trupeasca. sulleteasca si chiar spirituala, degi la toate cele trei niveluri esce intotdeauna acecasi caldurd, care acfioneaz’ ins fie mai mult Muntric, fie mai mult exterior: ‘Natura uniformi a caldurii face ca omul si se poutd percepe spiritual-sufleteste §i trupeste ca fina unitart. De aceea, putem desemna organismul calorie in totalitate drept purtdrorul fizic al Sinelui nostey, al .Eului™ omenesc. mrucit Hecare boald este insoyitd si de o modificare a organismului caloric. acest Eu. Sincle nostra. este sie] permanent afeetat in mod direct si determinat si se .angajeze™. Datordm cercecirilor antropologice ale lui Rudolf Steiner fupwal de a fi deseeperit aceastd telafie gi de a o fi fructifieat pentru pedagogic 31 medicina. Ciici inireaga atitudine fata de boali se schimbil daci ex este vVazutd in relatic en activitaten si voinga ii copilului, adicd Eului sau. Astfel exis, de exemplu, cazuriie particulare: un copil care nu ace wnicindara” febra, ale copil cu cresteri ugoure de temperaturé, dar de duraui mai mare, copilul cw atacuri scurte de febri foarte mare, Exist fanrilii intregi ale ‘clror copii sc imbolnivesc cu regularitate cei dintdi, in timp ce copii vecinilor se mai joacd inc’ prin haltoace. Apo se schimbd rolucile gi, uncori, cel care s-a imbolnavit mai Livziv face o forma mai grava a boli. La adult exist si alte particularitagi, Astfel, se poate intimpla ca o persoand care munceste dia greu, dar ritmic si eu pliicere. 52 aiba mult mai tar o infecti¢ gripald decat una eare simte [recvent nevoia si se mai wodihnease’: putin”, O participare intensa a Eului si bucuria de a munei aw un efect stimulator asupra: organismulyi caloric si, prin aceasta, gi un efect ,imunizant”. Acest fapt a fost confirmat intre timp 31 prin cereeiari psiha-neuro-imunologice : sentimentele positive, cum sunt curajul, entuziasrmul, Increderea §/ iubirea, au un efect de stimulare inmuritajii, in th ce siresul, supdrarea, teama, lipsa de chef 51 deprimarea siibese sistemut imunitar ‘Astfel, avdnd in vedere infecgiile ou febra ridicati din copiliirie, ar trebui 2 ne inteebim: poate fi febra, intr-adevr, Incerearea de a tnt temporarptrenderea sufletesc:spieitualulai in trup sau acces de a crea o compensare pentru prea puting aclivitate sufleteased ? Aceasta inteebare isi afl raspunsul pe baza muljor observagii interesante, Tlustrady este urmétorul exemplu: ,Leit bunicu-sau!", se spune teferitor la un nou-niscut, Ulerior se consi, poate, cd acum seamAni mai mult cu mama”. In sfiirgit, in urea unei boli febrile, parintit descoperd la copilul lor o nou trisiturd, care ‘au mai poate fi reps la alte rude. Bi'se hucurl sf vadd acum mai tampede persimalitatea specifici. a copifului lor, Febra ajuti Eul copilului si tsi facil crupul mogtenit mai potrivit" si¢si, astfel incit prin acesta sa se poaté manifesta mai bine. Este de aserenea ‘cuaoscut faptul cd anumite boli cronice, cum ar fi eczema sugarilor sau astmul, se pot ameliora dup’ o boali febrilii grava. Explicatia fiziologies ar puren fi, printre alvele,iMBOLNAVIRI LA VARSTA COPILARICI St SIM PTOMELE LOR 8 aceea cli marerialul ereditar, sub forma genei, nu reprezinta @ mirime staticd, aga cum se presupunea odinioara, ci una dinamic&, astfel ci in condijii diferite se poate manifesta de asemenea diferit - aga cum aul ardtat cercetarile imunologice si genétice din ultimele dowa decenii. Intre tiesp a fost deja cexcexat fapeul cil sistemul genelor noasire gial fTunctiilor acestora este deschis nu numai fath de sistemul inunitar, ramdndnd influemabil pe tor parcursul viet, ef si fa} de procesele sufletesc-spirituale 31 psihosociale®, Vautt exclusiv din exterior, refacerca rapid’ a greutitit picrdite din cauza febrei indica faptul cA, in acest caz, x avut Joc o transformare organied a propriului corp. Copilul a ,descompus™ ceva din corpal pe care Isa mogtenit si upoi I-a teconsiruit, in regia proprie” ‘a orgamismului su caloric. Aceasta expericnta am twdit-o de nenumdrare ori imorele de consultagii. Ba ne-a aratat com o gripa cu febsd foarte mare, 0 pneumonic iratati cu grijé sau chiar rujeola (pojarul) au indus 0 noua faz’, mai stabila, in dezvolarea copiluiui. Rarcle eazuri contrari, eu aparisia unui gir mai tung de boll ta acelagi copil, dovedesc cll mai exisii o problemi ce webuic rezolvati. Efectul febrei asupra organismulul poate {i comtparat cu 0 metodi pedagogicé buna : copilul a invajat ceva prin propria stridanie. Nepedagogic ar fi, de exempla, s8-i spunem in permamenta copilului : Fa asta, 2 cealalti ~ lasd asia, asta mu ai voie 84 faci! *, Din picate, sé Incimpla ined mult prea des ca in cazul i Jor febrile s& se fae tocmai ucest lucru; abla a crescut temperatura peste 38,3° C i se pune copilului un supozitor. far dacd se consiald © inflamajie, se sdauga imediat gi un antibiotic. In acest fel, ‘organismului fi riai cAmén doar purine posibilied{ide a se angaja Wer Inr~o confruntare pe cont propriu cu boala, Laaceasta se adauga faptul cA unui astfel de organism ji Tipsese in cazurile serioase ,,clasticitatea” gi exercitiul™ de a 0 sconte la capat cu probleme mai grave decat infecjiile febrile ale copiliiriel®, Se stie ca bolile pot fi insotite de reactii dramatic explozive, cum s¢ Inampli, dé ‘exemplu, in cazul convalsiilor febrile deserise mai sus, si CH exist ‘si evolutii ale bolii care pot lisa sechele. A veni in ntampinarea acestor evoluyii la mementul potrivie este scopul propriu-zis al medicinei. Pentru a recunoajte la timp complicagitle (rare), este necesard indrumarea medicului.